METODE CALITATIVE DE CERCETARE ÎN PSIHOLOGIE

Fondul de timp

• 28 ore curs

• 28 ore lucrări practice

Obiective:

1. Familiarizarea studenţilor cu particularităţile cercetării calitative în psihologie.

2. Cunoaşterea metodelor de cercetare clitativă în psihologie.

MODUL DE NOTARE

• 50% - Examen final scris

• 10% - Participarea la curs şi laborator

• 30% - Proiect: prezentarea lucrărilor de laborator

• 10% - Test de evaluare în săptămâna a 8-a

Bibliografie obligatorie:

• Cucu-Ciuhan, Geanina, Introducere în cercetarea psihologică, Editura SYLVI Bucureşti, 2003

• Cucu-Ciuhan, Geanina, Cercetarea calitativă în psihologie, Editura SYLVI Bucureşti, 2005

Bibliografie facultativă:

• Aniţei, M. (2000), Introducere în psihologia experimentală, Ed. Hyperion, Bucureşti.

• Radu, I. & colab. (1993), Metodologie psihologică şi analiza datelor, Ed. Sincron, Cluj-Napoca

• Kantowitz, B. & colab. (1994), Experimental Psychology: Understanding Psychological

Reasearch, West Publishing Company, U.S.A

Fundamentele cercetării calitative în psihologie

Curs 1

Cercetarea calitativă-Termenul de „cercetare calitativă” se referă la o varietate de abordări din

ştiinţele sociale şi sănătate care iau în calcul în primul rând sensul textului verbal în termeni verbali şi
nu numerici.
Prin comparaţie cu cercetarea cantitativă, cercetarea calitativă este (după Denzin, Lincoln, 1994):

• mai degrabă subiectivă decât obiectivă;

• mai mult exploratorie decât confirmatorie;

• mai mult descriptivă decât explicatorie;

mai mult interpretativă decât pozitivistă.

• Din aceste motive, cercetarea calitativă nu este acceptată în toate cercurile ştiinţifice.

• Drumul i-a fost însă deschis de critica postmodernă adusă tendinţei moderne de a accepta
doar cunoaşterea obiectivă.

• Dar, pentru un număr important de cercetători, utilizarea tehnicilor calitative este atât de
eficientă, încât nu ţin seama de rezistenţele din comunitatea ştiinţifică.

Metodele calitative încearcă să surprindă viaţa aşa cum este ea trăită.

Cercetătorii se centrează pe surse diferite de date:

• experienţa proprie imediată

• experienţa altora, pe care încearcă să-i înţeleagă prin:

• felul cum vorbesc sau scriu

• comportamentul lor

• alte produse ale activităţii lor: fotografii, produse artistice, etc.

Din punct de vedere al metodelor de colectare a datelor, se cunosc trei orientări de bază:

• orientarea “spre trecut” – culegerea unor date din trecut;

• orientarea “spre prezent” – observarea (sau introspecţia) a ceea ce se petrece acum;

• orientarea “spre viitor” – solicitarea unor date (ex. prin interviu) sau incitarea la o activitate
(ex. proiect).

Există două strategii mari de a analiza datele:

• analiza “la rece”, tehnică, prin analiză structurală sau grile;

• analiza “la cald”, atunci când empatia este integrată analizei, cum ar fi în fenomenologie.

• Un studiu recent realizat sub coordonarea cercetătorului canadian David L Rennie şi publicat
în revista “Canadian Psychology” (Rennie, D., 2002) realizează o analiză a literaturii
psihologice din secolul XX legată de cercetarea calitativă în psihologie.
Întrebările la care şi-a propus să răspundă echipa de cercetători erau:

• Când a început utilizarea cercetării calitative în psihologie şi cum a evoluat ea?

• Ce tipuri de publicaţii au constituit literatura rezultată în urma acestor investigaţii?

• Există diferenţe regionale legate de utilizarea cercetării calitative?

• Cât accent s-a pus pe metodologia de cercetare calitativă şi cât pe apicaţiile ei?

• Tehnica de cercetare aleasă a fost utilizarea unui motor de căutare în baza electronică
PsycINFO a Asociaţiei Psihologilor Americani (APA), cu ajutorul unor termeni cheie.

• Termenii cheie au fost: “cercetare calitativă”, “grounded theory”, “psihologie

fenomenologică”, “fenomenologie empirică” şi “analiza discursului”.

Autorii studiului au constatat următoarele:

• singurul termen care apărea în literatura de specialitate înainte de anul 1970 este cel de
“psihologie fenomenologică”, termen utilizat de Husserl încă din 1925;

• în anii ’70 termenul de „fenomenologie empirică” a început să apară mult mai frecvent decât
cele de „cercetare calitativă”, „grounded theory” şi „analiza discursului”;

• făcând o comparaţie între anii ’70 şi ’90, numărul total de apariţii al celor cinci termeni cheie
a crescut în anii ’90 de 2.3 ori comparativ cu anii ’70, termenul de „cercetare calitativă” a
crescut de la 3 apariţii la 784, cel de „grounded theory” de la 2 la 394, iar cel de „analiza
discursului” de la 7 la 673 apariţii;

• Într-o epocă în care se bate atâta monedă pe rigurozitatea unei cercetări în psihologie, pe
planuri experimentale, pe validitatea şi fidelitatea unei cercetări, cu siguranţă vă veţi pune
marea întrebare: “De ce cercetare calitativă?”

• De-a lungul timpului, metodologiştii din psihologie au făcut un subiect de dezbatere din a
susţine valoarea cercetării cantitative în defavoarea cercetării calitative.

• Primul lucru care îmi vine acum în minte este ideea de insight. Metodele calitative au darul
de a produce insight. Gândiţi-vă la Sultan, cimpanzeul lui Kohler, care n-a rezolvat problema
bananelor atârnate de tavan nici prin încercare şi eroare, nici prin analiza statistică a
posibilităţilor, ci privind şi gândind.

• Ceea ce-l atrage pe student să se înscrie la psihologie sunt acest gen de experimente, care au
darul de a-i produce insight, adică o nouă perspectivă asupra lumii şi asupra lui însuşi.

• În primul an de studenţie se “izbeşte” însă de cercetarea “reală”, de planuri experimentale şi

statistică.

• Acestea riscă să-i provoace confuzie în loc de insight.

 • De aceea consider că un curs de metodologia cercetării psihologice trebuie să abordeze şi
metodele calitative de cercetare.

Capitolul 1: Fundamentele cercetării calitative în psihologie

1.1. Limbajul şi filosofia cercetării calitative

1.2. Cercetarea calitativă versus cercetarea cantitativă

1.2.1. Puncte de contrast dintre cercetarea calitativă şi cea cantitativă

1.2.2. Integrarea cercetării calitative şi cantitative

1.3. Principii etice în cercetarea psihologică