Pera:  ă​

Bun​ Ursula. 
  
ă​
Ursula:  Bun​ Pera. 
 
Pera:  În acest material vreau să vorbim despre motive reale și valide ­ să zic așa ­ pentru a 
pleca dintr­o relație, pentru că foarte mulți oameni ezită, se simt vinovați ­ cum 
spuneai tu ­ inițiatorul sau inițiatoarea se simte vinovată: ​
oare ce să fac? să plec, să 
nu plec?  
 
Bun, din punctul meu de vedere ­ înainte să te las să­ți spui părerea despre asta ­ 
există un mare, mare motiv. Mi se par rezolvabile multe, mai puțin unul mare și lat și 
anume când partenerul într­adevăr nu este un partener pentru tine de discuții.  
 
În momentul în care tu ai ceva de spus, când ai o nevoie, când ai o dorință, când simți 
că poate lucrurile nu merg bine, când vrei să faci orice și ai dori ca partenerul tău să 
stea cu tine la masă, față în față și să aveți o discuție; când el nu te tratează ca fiind 
de valoare egală cu el; în momentul în care te desconsideră, te înjosește, când nu te 
ascultă...  
 
Faptul că nu te ascultă și nu te bagă în seamă sau nu­ți ia în serios dorințele sau 
tu nu știi și ești mic și 
nevoia de comunicare, arată clar ce părere are despre tine și că: ​
stai în colț, că știu eu mai bine​
.  
 
Lucrul ăsta în principiu ­ și culmea se întâmplă de foarte multe ori în foarte multe 
relații, în care unul, nu neapărat bărbatul, dar unul din parteneri îl domină total pe 
ești prost, 
celălalt, îl desconsideră, îi spune că e prost de­a dreptul ­ îi subcomunică: ​
nu știi, știu eu mai bine.​
  
 
Eh și foarte mulți oameni rămân din multe motive: pentru că le place să fie tratați 
astfel, să fie inferiori, să fie preș de șters picioarele.  
 ă​
Ursula:  Poate c​ ș​
 s­au obi​ ă​
nuit, din copil​rie... 
 
Pera:  S­au obișnuit? Da, au niște beneficii secundare și preferă umilința pentru că primesc 
altceva.  
 
Eh, acesta mie mi se pare un motiv de despărțire, fără nici o discuție. Momentul în 
care nu ai cu cine să stai de vorbă, dacă nu mai poți iniția comunicarea autentică cu 
persoana cealaltă, nu poți progresa. Nu poți duce vehiculul ăla care e relația în nici o 
direcție, stați pe loc. În momentul acela trebuie să­ți iei bagajele din portbagaj și să 
pleci.  
  
 Ce părere ai despre motive pentru a ne despărți de partener?  
  
Ursula:  Da, aicea vreau să punctez un lucru ­ care încă există din păcate, în realitatea din 
România și nu numai ­ abuzul fizic și abuzul psihic. Dar abuzul fizic din păcate, există 
în felul în care unul dintre parteneri, de obicei bărbatul, are impresia că are drepturi 
asupra partenerei de lângă el și o lovește.  
 
Dacă te­a lovit o singură dată, nu există nici o scuză pentru asta. Nu există nici faptul 
că tu l­ai enervat pe el și asta e scuza lui de obicei: ​
tu m­ai enervat, din cauza ta 
trebuie eu să te lovesc​
.  
 
Nu există niciun motiv pe lumea asta, pentru care să accepți un astfel de 
comportament. Şi faptul că el vine și­ți cere iertare și spune că nu se va mai întâmpla, 
este o altă capcană în care tu vei cădea. Şi mai devreme sau mai târziu, o persoană 
care are un comportament agresiv și abuziv, în anumite conjuncturi va avea tendința 
din nou să reacționeze în același fel.  
 
Deci agresivitatea sub nicio formă, abuzul psihic ­ iară cum spuneai tu ­ că nu ai un 
partener de discuție și care te devalorizează sau îți limitează dezvoltarea. Fie te face 
 tu nu ești în stare să te descurci fără mine, tu nu 
să te simți dependentă, îți spune: ​
vezi că n­ai făcut nimic, eu te­am făcut pe tine, datorită mie exiști tu.  
 
ești prost, ești proastă, idiot, imbecil ​
Şi devalorizarea în modul acesta clar: ​ și așa mai 
departe, lucruri pe care eu nici nu înțeleg de ce există într­o comunicare interumană. 
Respectul între doi parteneri este ceea ce ar trebui să existe în orice relație evolutivă 
și în orice relație funcțională. 
 
Dacă acest respect este pierdut, nu se mai recâștigă. Că dacă i­ai permis unui om să 
se poarte cu tine într­o manieră lipsită de respect și da, aici vorbim despre faptul că tu 
i­ai permis. Că da, unii pot să aibă comportamente agresive și să aibă un anumit fel 
de personalitate, dar tu­i permiți până la urmă să aibă acel comportament față de tine. 
 
Dacă ai un astfel de partener sau ai astfel de personalitate, e bine să faci ceva în 
privința asta și să nu accepți abuzul sub nicio formă. O relație înseamnă un plus 
pozitiv, înseamnă un coechipier, înseamnă un partener de viață cu care te susții, care 
te inspiră, pe care îl admiri și reciproca este valabilă. N­ar trebui să ne mulțumim cu 
nimic mai puțin de atât.  
  
Pera:  Deci, când suntem abuzați sub orice formă, în principiu e de plecat din relația 
respectivă.  
 
Ursula:  Da, absolut. Nimeni nu se schimbă. Deci un om, care odată și­a pierdut respectul față 
de tine și i­ai permis să se comporte cu tine într­o manieră grobiană ­ sau nu știu cum 
să spun ­ nu te aștepta ca el să se schimbe și chiar dacă o face pentru o perioadă, 
există șanse ca la un moment dat, în diferite circumstanțe să recurgă din nou la 
același comportament.  
 
Tu nu ai venit pe lume ca să corespunzi nevoilor și dorințelor nimănui; nu ești sluga 
nimănui; nu ești angajatul nimănui și ca atare nu are nimeni dreptul să­ți ceară ție sau 
 să­ți ceară să fii sau să nu fii într­un fel sau să­ți ceară ție să faci, să renunți la tine, la 
visele tale, la personalitatea ta, de dragul lui, sau de dragul relației.  
 
Pera:  Am înțeles. Cred că ai pomenit deja ­ un alt motiv pe lângă abuz ­ cred că este valid 
să considerăm că dacă nu evoluezi și dacă relația nu evoluează și vezi că partenerul 
stagnează sau te oprește pe tine și chiar dacă nu te oprește, dar faptul ca stai în acea 
relație, efectiv e o piatră de moară...  
 
Rolul nostru este evoluția, trebuie să evoluăm, să progresăm, să ne îmbogățim 
interiorul și exteriorul. În momentul în care simțim că relația ne oprește să facem lucrul 
ăsta sau e cu frâna de mână trasă, e din nou un motiv să discutăm cu partenerul 
despre asta și dacă nu se schimbă nimic la el, să ne preocupăm noi de dezvoltarea 
noastră și asta automat ne duce pe alte căi, cumva.  
 
Ursula:  Da, absolut. Ceea ce spuneam și într­un material anterior: să nu renunțăm niciodată 
la visele și la obiectivele noastre, de dragul unei relații. Da, cu asta aș vrea să 
rămâneţi, cu ideea  că o relație ­ cum ai spus tu ­ înseamnă un prilej de evoluție.  
 
Adică suma să fie mai mult decât întregul părților, sau nu știu cum să spun. E 
cum sunt eu când sunt singur și ce­mi 
important ca noi întotdeauna să ne gândim: ​
aduce relația asta​
.  
 
Şi dacă eu când sunt singur sunt bine ­ și plecăm de la premisa asta: că oamenii care 
ne ascultă investesc foarte mult în personalitatea lor și devin autonomi și de sine 
stătători și au o viață, vise, obiective în care­și investesc mult din energia lor ­ și ce­ți 
aduce relația în plus față de asta? Este ceva în plus sau nu?  
 
Dacă ai o relație în care există conflicte, ceartă, dramă, șantaj emoțional, manipulare, 
resentimente, război sau tensiune, este timpul să pleci.