Capitolul

INTRODUCERE
1

1.1. Generalit`\i

 Un semnal este o cantitate fizic` care este o func\ie de una sau mai multe
variabile independente, cum ar fi timpul, distan\a, temperatura etc. Dac` semnalul este
func\ie de o singur` variabil` independent`, este numit semnal unidimensional (1–D);
dac` este func\ie de mai mult de o variabil`, este denumit multidimensional (M–D). De
exemplu, exist` domenii particulare unde se [nt@lnesc p@n` la trei variabile spa\iale, fie
[n prezen\a, fie [n absen\a variabilei timp: prelucr`rile de imagine pentru aplica\ii
medicale, analiza ]i vizualizarea fenomenelor atmosferice, prelucr`rile de date geofizice
etc.
Semnalele pot să apară [n mod natural, sau pot fi simulate sau generate artificial.
Un semnal con\ine de obicei informa\ie despre starea sau evolu\ia unui sistem
fizic ]i este necesar` prelucrarea lui astfel [nc@t informa\ia con\inut` s` fie extras`
par\ial sau total.
{n majoritatea situa\iilor practice, semnalul de interes a fost modificat sau
transformat, inten\ionat sau nu. De exemplu, pentru utilizarea eficient` a unui canal de
transmisie, un num`r de semnale sunt multiplexate inten\ionat ]i transmise astfel de-a
lungul canalului. Sau, semnalul poate interfera neinten\ionat cu un semnal nedorit, de
tip zgomot, acesta trebuind de obicei s` fie [nl`turat (total sau cel pu\in [n parte) pe
parcursul prelucr`rii.

De cele mai multe ori, semnalele care apar [n mod natural sunt semnale analogice;
prin urmare, prelucrarea digital` a acestor semnale presupune mai [nt@i conversia lor
[ntr-o form` digital`, urmat` de prelucrarea propriu-zis` ]i [n final reconversia [n format
analogic.

Defini\ia 1.1. Prelucrarea digital` a semnalelor (PDS) const` [n "reprezentarea

semnalelor ca secven\e ordonate de numere ]i prelucrarea acestora [n
scopul estim`rii anumitor parametri caracteristici (deci extragerii unei
anumite informa\ii), elimin`rii sau reducerii unor componente nedorite,
sau [n scopul transform`rii unui semnal [ntr-o form` care s` fie mai
semnificativ` din anumite puncte de vedere".
4 1. Introducere

 Prelucrarea digital` a semnalelor a ap`rut [n anii '60 ca o tehnic` pentru

simularea cu ajutorul calculatoarelor numerice a prelucr`rii analogice a semnalelor.
La debutul anilor '70 a [nceput s` fie considerat` un domeniu de sine st`t`tor.
Introdus` mai întâi [n domenii restr@nse, [n special datorit` pre\ului, PDS a ajuns
cur@nd s` fie aplicat` pe scar` larg`, odat` cu progresele remarcabile ale tehnologiei
circuitelor integrate. Evolu\ia tehnologiei digitale ]i [n special apari\ia procesoarelor de
semnal pe un singur cip, rapide, flexibile ]i ieftine, au creat premisele ca majoritatea
sarcinilor PDS s` poat` fi realizate [n timp real, aceasta fiind de altfel o cerin\`
fundamental` pentru multe sisteme ce includ prelucr`ri de semnal.

Domeniile de aplica\ii sunt ast`zi extrem de numeroase: comunica\ii, inginerie

medical`, geofizic`, aparatur` de instrumenta\ie, aplica\ii militare ]i cercetarea spa\iului
cosmic, tehnologii multimedia, electronic` de consum etc. Pe m`sura sc`derii pre\ului ]i
a cre]terii performan\elor circuitelor integrate folosite, este de a]teptat ca domeniile de
utilizare s` se diversifice din ce [n ce mai mult [n anii urm`tori.

1.2. Exemple; compara\ii cu solu\ii analogice

A. Un filtru trece-jos de ordinul [nt@i

{n figura 1.1 sunt prezentate dou` posibile implement`ri pentru un filtru trece-jos
de ordinul [nt@i: o implementare analogic` simpl` R – C ]i o implementare digital`.

R
si (t) so (t)
C

Filtru analogic
Intrare Ieşire
analogică analogică

si' (t) si' (n) so' (n) so' (t)

si (t) so (t)
Filtru Convertor Filtru Convertor Filtru
trece-jos analog-digital digital digital-analog trece-jos

Figura 1.1. Filtru trece-jos de ordinul [nt@i, realizat analogic ]i digital

– Prelucrarea analogic`:
Utiliz@nd nota\iile din figura 1.2, putem scrie:
s i (t )  R i(t )  s o ( t )
1 ds o ( t )
Dar: s o (t )  i( t ) d t , sau: i( t )  C
C dt
1. Introducere 5

ds o ( t )
Deci: s i (t)  R C  s o (t) ,
dt
ds o ( t )
sau: s o (t )  s i ( t )  R C (1.1)
dt
i (t) R
si (t) so (t)
i (t)
C

Figura 1.2. Filtru analogic trece-jos de ordinul [nt@i

– Prelucrarea digital`:
Trebuie men\ionat mai [nt`i c` un sistem complet de prelucrare digital` de semnal
presupune, a]a cum se arat` ]i [n figura 1.1, pe l@ng` filtrul digital propriu-zis (sau un
sistem de prelucrare oarecare, figura fiind foarte general`), convertoare analog-digital
(A/D) ]i digital-analog (D/A), precum ]i dou` filtre suplimentare; filtrul trece-jos de la
intrare este destinat limit`rii benzii de frecven\e a semnalului analogic de prelucrat,
limitare esen\ial` pentru a nu apărea erorile de suprapunere de spectru la semnalul
e]antionat, iar filtrul de la ie]ire, care se mai nume]te filtru de netezire ("smoothing
filter" ), sau filtru de reconstruc\ie, ajut` la reconstituirea semnalului analogic din
e]antioane.
De asemenea, trebuie f`cute dou` preciz`ri:
1. {n reprezentarea anterioar` s-a presupus c` este [ndeplinit` urm`toarea condi\ie
esen\ial` pentru func\ionarea corect` a sistemului digital: frecven\a de e]antionare
[ndepline]te condi\ia lui Nyquist:
fe  2fm (1.2)
unde f e , f m reprezint` frecven\a de e]antionare, respectiv frecven\a maxim` din spectrul
semnalului de intrare.
2. {ntr-un sistem complet, intrarea analogic` este evident ob\inut` prin
intermediul unui senzor oarecare (cum ar fi, spre exemplu, un microfon, sau o camer`
video), iar ie]irea analogic` este trecut` printr-un traductor (de exemplu un difuzor, sau
un display).

Dac` facem abstrac\ie de m`rimile intermediare si'(t) ]i so'(t), ecua\iile pentru

filtrul digital se pot ob\ine simplu, [nlocuind [n rela\ia (1.1) pe s i ( t ) ]i s o ( t ) cu s i (nTe )
]i s o (nTe ) , sau (a]a cum vom ar`ta [n capitolul urm`tor), cu s i (n ) ]i s o (n ) ; de
ds o ( t ) s (n )  s o (n  1)
asemenea, se poate [nlocui cu o .
dt Te
6 1. Introducere

{n aceast` situa\ie, rela\ia (1.1) devine:

 s (n )  s o (n  1) 
s o (n )  s i (n )  R C  o  ,
 Te 
sau: Te s o (n )  R C s o (n )  Te s i (n )  R C s o (n  1)
Te RC
Deci: s o (n )  s i (n )  s o (n  1) (1.3)
Te  R C Te  R C
Un astfel de sistem se poate configura, [n principiu, ca [n figura 1.3.

si (n)   so (n)

Întârziere
Te / (Te+RC) unitară
so (n 1)


RC / (Te+RC)
Figura 1.3. Filtru digital trece-jos de ordinul [nt@i

Prin urmare, filtrul digital discutat se poate implementa folosind dou`

multiplicatoare, un sumator ]i un circuit de [nt@rziere.
Putem considera acum ecua\ia (1.3) sub o form` mai general`:
y(n )  x (n )   y(n  1) (1.4)
{n ecua\ia elementar` de ordinul [nt@i ob\inut`, x (n ) reprezint` intrarea, y(n )
ie]irea, iar  este coeficientul filtrului. Presupun@nd c` fiecare e]antion din semnalele
de intrare ]i de ie]ire, precum ]i coeficientul , se reprezint` prin acela]i num`r de bi\i
(fie acesta m), atunci un procesor de m bi\i simplu care s` implementeze ecua\ia (1.4)
ar putea ar`ta ca [n figura 1.4.

x (n) Sumator y (n)

...
Registru Ry
( stochează y (n 1) )
Multiplicator
 y (n 1)

... Registru R
(stochează coeficientul  )

Figura 1.4. Procesor elementar pentru un filtru digital de ordinul [nt@i

1. Introducere 7

Observa\ii :
1. Din exemplul anterior s-ar putea trage concluzia c` prelucrarea digital` este
mai complicat` dec@t cea analogic`: ea are nevoie de circuite auxiliare (filtre,
convertoare); de asemenea, sistemul de prelucrare digital` va fi consumator de putere,
spre deosebire de cel analogic (realizat doar cu ajutorul unor componente pasive [n
exemplul discutat). Este evident [ns` faptul c` o compara\ie analogic – digital nu se
poate face la nivelul simplu al unui filtru de ordinul [nt@i, exemplul discutat ilustr@nd,
deocamdat`, doar ni]te principii. Vom ar`ta [n capitolele urm`toare c` un sistem de
prelucrare digital` de tipul celui prezentat [n figura 1.1 poate [nlocui un sistem analogic
mult mai complex, av@nd [n acela]i timp performan\e net superioare.
2. Exist` [n literatura clasic` de profil o oarecare neconcordan\` de limbaj [n ceea
ce prive]te no\iunea de filtru digital.
De]i a ap`rut ini\ial, [n anii '70, [n ideea simul`rii filtrelor analogice, deci selective
[n frecven\`, conceptul de filtrare digital` s-a extins, c`p`t@nd uneori semnifica\ia
general` de "prelucrare digital` de semnal", sau "proces de calcul, sau algoritm, prin
care un semnal digital de intrare este transformat [ntr-un semnal digital de ie]ire". Nici
una din aceste defini\ii nu este corect`; ast`zi este acceptat` semnifica\ia unei anumit tip
de prelucrare [n domeniul timp, a]a cum vom preciza [n capitolul 2.

B. Domeniul prelucr`rii semnalelor audio

 Trebuie mai [nt@i puse [n eviden\` c@teva limit`ri ale sistemelor analogice ce
prelucreaz` semnale audio:
a. Chiar dac` [n sistemele analogice nu se cere, uneori, o precizie foarte mare,
trebuie remarcat faptul c` un lan\ de prelucr`ri analogice poate acumula erori
importante: modific`ri de faz` care pot afecta forma de und`, zgomote ce se adaug`
semnalelor utile etc.
b. Sistemele analogice se realizeaz` prin configura\ii cablate ]i de multe ori
necesit` calibr`ri (eventual la fiecare modificare a cerin\elor); acest lucru [nseamn` de
fapt o flexibilitate redus` a acestor sisteme.
c. Semnalele analogice au o gam` dinamic` limitat`.
De exemplu, excursia maxim` a unei [nregistr`ri audio pe band` magnetic` este
cuprins` [ntre nivelul de zgomot ]i magnetizarea maxim` a benzii; raportul tipic este
1:1000.
Dac` not`m gama dinamic` ("dynamic range") cu DR, vom ob\ine valoarea tipic`:
 semnalul max . 
DR [dB]  20 log10    20 log10 (103 )  60 dB
 semnalul min . 
Pe de alt` parte, gama dinamic` a unui semnal digital e limitat`, [n principiu, doar
de num`rul de bi\i cu care se face codificarea semnalului.
Fie, de exemplu, o codificare cu 16 bi\i; atunci:
DR [dB]  20 log10 (216 )  16  20 log 10 2  320  0,3  96 dB
8 1. Introducere

Desigur, problema [nregistr`rii digitale este ceva mai complicat`, deoarece

limitarea este dat` ]i de viteza procesorului, de aritmetica folosit` ]i de capacitatea de
stocare a sistemului digital.
 Numeroase module ]i opera\ii fundamentale destinate prelucr`rii semnalelor
audio se realizeaz` ast`zi mult mai eficient folosind tehnicile digitale:
– oscilatoare, sintetizoare, interfe\e cu diferite dispozitive neacustice;
– mixare, editare de semnal;
– filtrare, egalizare;
– accentuare, reducerea zgomotului;
– compresie, transmitere de semnal;
– prelucrare de semnalui vocal (recunoa]tere, sintez` etc.).
Spre exemplu, un egalizor, care este un banc de filtre cu c@]tiguri ajustabile, se
poate realiza simplu digital, coeficien\ii [ntregului sistem de filtre fiind stoca\i [ntr-o
memorie ]i apoi citi\i dinamic atunci c@nd este nevoie.

C. Un exemplu de analiz` spectral`

S` presupunem c` avem de prelucrat date, care cuprind semnale de band` larg` ]i
intensitate sc`zut`, peste care se suprapun interferen\e nedorite (deci zgomot) de band`
[ngust`, dar amplitudine mare, a]a cum se ilustreaz` [n figura 1.5.
Spectrul semnalului
zgomot
de intrare (amplitudine)

semnal util

Frecvenţă

Figura 1.5. Semnalul de interes peste care este suprapus zgomot

Schema bloc a unui sistem real care filtreaz` semnalul util, notat cu s( t ) , din
situa\ia discutat`, este prezentat` [n figura 1.6; pentru simplificare, s-a figurat doar
partea de prelucrare digital` propriu-zis`.
Func\ionarea acestui sistem este, pe scurt, urm`toarea: dup` transformarea [n
semnal digital a semnalului de intrare x ( t ) , se calculeaz` spectrul X(k) al acestui
semnal, cu ajutorul unui algoritm rapid de tipul transformatei Fourier rapide (FFT –
"Fast Fourier Transform" ); apoi se calculeaz` densitatea spectral` de putere (PSD –
"Power Spectral Density" ) a acestui semnal, func\ie care va da informa\iile necesare
pentru dezvoltarea unui "model" de filtrare care s` suprime zgomotele de band` [ngust`,
1. Introducere 9

accentu@nd [n acela]i timp semnalul util. Acest lucru se realizeaz` f`c@nd mai [nt@i o
discriminare [n amplitudine; se ob\in astfel frecven\ele la care apare zgomotul ]i de aici
se calculeaz` o func\ie pondere pentru coeficien\ii Fourier. Spectrul semnalui de intrare
]i func\ia model ob\inut`, care este o secven\` discret`, se multiplic` apoi e]antion cu
e]antion, [n cadrul unui bloc ce realizeaz` astfel, practic, o filtrare [n domeniu frecven\`.
{n finalul prelucr`rii, rezultatul este convertit [n domeniu timp cu ajutorul unei
transformate Fourier inverse (IFFT – "Inverse Fast Fourier Transform" ) ]i apoi
transformat [n semnal analogic, ob\in@ndu-se astfel semnalul util s( t ) .

x (t) x (n) X (k) S (k) s (n) s (t)

FFT Filtru IFFT

Calcul
PSD "model"
de filtrare

Figura 1.6. Schema bloc a sistemului PDS care realizeaz` analiza spectral` propus`

Observa\ie :
Trebuie men\ionat faptul c` situa\ia prezentat` anterior face parte dintr-o categorie
mai general` de probleme, ]i anume aceea de detec\ie a unor semnale [n condi\ii de
zgomot, sau de estimare a unor parametri ai semnalului [n prezen\a zgomotului. Modul
cum pot fi rezolvate astfel de probleme prin prelucr`ri digitale de semnal depinde [ns`
de mai mul\i factori:
– modul [n care zgomotul este suprapus peste semnalul util;
– informa\iile disponibile despre semnalul util ]i/sau zgomot;
– tipul canalului (sau mediului) prin care este transmis semnalul;
– precizia dorit` ]i modul de implementare avut la dispozi\ie etc.
{n func\ie de ace]ti factori, prelucr`rile pot fi mai mult sau mai pu\in complicate.
Spre exemplu, o situa\ie mult mai simpl` dec@t cea discutat` anterior, este cea [n care
banda semnalului util nu se suprapune cu cea a zgomotului (semnalului nedorit); [n
acest caz, este suficient` o filtrare digital` simpl` (trece-jos, trece-sus, trece sau opre]te-
band`) pentru a separa semnalul util de zgomot.

D. Un exemplu din domeniul avia\iei militare

Departamentul de ap`rare al SUA a lansat [n cadrul DARPA ("Defense Advanced
Research Project Agency" ), proiectul "asistentului inteligent de pilot". Acest proiect
realizez`, printre altele, urm`toarele func\ii:
 recunoa]terea unor comenzi vocale [ntr-un mediu puternic zgomotos, cu un
vocabular mediu de cuvinte, rostite izolat sau [n fraze scurte;
10 1. Introducere

 avertizarea sonor` a pilotului, prin voce, asupra condi\iilor de zbor sau a unor
probleme tehnice;
 monitorizarea pe ecran a celor mai importante sisteme de zbor ]i integrarea lor,
[n timp real, [ntr-o baz` de date;
 comunica\ia prin satelit cu alte aparate sau cu baza militar` de la sol.
Aceste func\ii sunt realizate prin intermediul unui sistem complex PDS, bazat pe
re\ele multiprocesor, ]i a unor module de inteligen\` artificial`.

E. Sinteza automat` a vorbirii

Rezultatele deosebite ob\inute [n ultimele trei decenii [n cadrul tehnologiilor de
prelucrare a vorbirii (analiz`, compresie, recunoa]tere ]i sintez` automat` ) au fost
posibile ]i datorit` progreselor f`cute [n domeniile prelucr`rii digitale a semnalelor ]i
tehnologiilor VLSI.
{n acest context, producerea vorbirii artificiale ]i [n special conversia text – voce
este ast`zi un obiectiv de baz` al domeniului prelucr`rii vorbirii ]i subiect al unor
cercet`ri intense. Aplica\iile sunt extrem de diverse, [n special [n situa\iile [n care vocea
este cel mai potrivit suport pentru transmiterea informa\iei: dialogul om – ma]in`, acces
la distan\` la diferite baze de date, aplica\ii multimedia, asisten\` pentru persoane cu
handicap vizual sau auditiv, sisteme de alarm` ]i avertizare.

Cea mai important` categorie de sintez` automat` o constituie sinteza vorbirii

pornind de la text (TTS – "Text-to-Speech Synthesis" ); aceasta reprezint`, [n esen\`,
transformarea unui text oarecare, scris [ntr-un anumit limbaj, [n semnal vocal.
Un sistem TTS cuprinde [n mod uzual un modul de prelucrare a limbajului
natural, capabil s` produc` o transcriere fonetic` a textului citit, [mpreun` cu informa\ii
despre intona\ie, accente, durate ]i de asemenea un modul de prelucrare digital` a
semnalelor, care transform` informa\ia simbolic` primit`, mai [nt@i [ntr-o reprezentare
parametric` adecvat` (de obicei), apoi [n vorbire sintetic`, pe baza unor tehnici de
sintez` ]i a unor informa\ii stocate ob\inute [n urma unei analize preliminare.
Figura 1.7 prezint` o diagram` func\ional` general` a unui sitem TTS, bazat` pe
considera\iile anterioare; scopul principal al unui astfel de sistem este ob\inerea unei
vorbiri de calitate c@t mai bun` (deci inteligibil` ]i, pe c@t posibil, la fel de natural` ca
cea uman`), [n timp real, f`r` constr@ngeri semnificative asupra textului introdus.
Dup` parcurgerea etapei de prelucrare a limbajului natural, se ob\ine o transcriere
fonetic` detaliat` a textului de intrare, con\in@nd secven\e fonetice (uzual alofone, deci
foneme de baz` [mpreun` cu anumite variante de pronun\ie a lor), [mpreun` cu
informa\ia prozodic` corespunz`toare. Etapa de generare a semnalului de vorbire (care
ne intereseaz` [n mod special [n contextul lucr`rii de fa\`), realizeaz` conversia
secven\ei de simboluri fonetice ]i prozodice [n vorbire, [n conformitate cu strategia de
sintez` aleas` ]i cu unit`\ile segmentale utilizate, folosind tehnici specifice domeniului
prelucr`rii digitale a semnalelor. Semnalul vocal este ob\inut fie prin modelarea
1. Introducere 11

unit`\ilor acustice fundamentale plec@nd de la parametrii acustici de referin\` (tipic

forman\ii, ce reprezint` frecven\ele de rezonan\` ale tractului vocal), fie prin
concatenarea unor segmente de vorbire (codate parametric sau doar [nregistrate digital),
toate aceste informa\ii fiind stocate [ntr-o baz` de date acustice, ob\inut` [n urma unei
analize prealabile a semnalului vocal.

Text

Preprocesare lingvistică
Analiză morfo-sintactică şi prozodică Modul de prelucrare
Conversie litere – foneme a limbajului natural

Analiză prealabilă a semnalului vocal

şi generare bază de date acustice Modul de prelucrare
Decodificare informaţie lingvistică digitală a semnalelor
Sinteză vocală

Vorbire

Figura 1.7. Diagram` func\ional` general` a unui sistem TTS

Prin urmare, modulul de prelucrare digital` a semnalelor [n cadrul unui sistem

TTS execut` urm`toarele sarcini:
 decodific` informa\ia con\inut` [n secven\ele fonetice ]i prozodice primite;
 aduce din baza acustic` parametrii de referin\` ]i genereaz` periodic, pe baz`
de reguli, setul de parametri necesari modelului de sintez`, sau concateneaz` segmentele
acustice stocate (cu modific`rile prozodice necesare);
 produce semnalul digital corespunz`tor cuvintelor ce trebuie rostite;
 transform` acest semnal [n forma de und` acustic` ce reprezint` vorbirea
sintetizat` (conversie digital – analogic, filtrare ]i amplificare).
Modulul PDS poate realiza aceste sarcini (deci practic generarea semnalului de
vorbire), prin dou` modalit`\i diferite:
 sub forma unui set de reguli care descriu formal influen\a fonemelor unul
asupra celuilalt;
12 1. Introducere

 prin stocarea tuturor tranzi\iilor fonetice (]i implicit a fenomenelor

coarticulatorii) sub forma unei baze acustice de segmente de vorbire.
De aici au ap`rut dou` strategii de sintez` distincte care sunt folosite de sistemele
TTS:
1. Sinteza pe baz` de reguli se concretizeaz` [n sistemele TTS practic [ntotdeauna
sub forma unei sinteze formantice. Vorbirea uman` este mai [nt@i analizat` pe baza unui
model al producerii vorbirii ]i stocat` sub forma unor secven\e [n timp de parametri
caracteristici, ob\inu\i pentru unit`\i fonetice fundamentale (foneme sau alofone);
semnalul vocal este apoi sintetizat cu ajutorul unui sistem care simuleaz` mecanismul
producerii vorbirii ]i modeleaz` tr`s`turile acustice ale sunetelor. Parametrii acustici,
genera\i pe intervale scurte de timp, sunt modifica\i fa\` de valorile de referin\` stocate,
pe baza unui set de reguli ce \ine seama de context ]i de fenomenele de coarticula\ie
dintre sunetele vorbirii.
2. Sinteza pe baz` de concatenare de unit`\i acustice utilizeaz` unit`\i segmentale
de vorbire pre[nregistrate, codate parametric sau doar [nregistrate digital; sinteza const`
[n concatenarea acestor segmente acustice (de obicei mai mari dec@t fonemele, pentru a
putea surprinde tranzi\iile fonetice), fiind de asemenea necesar` aplicarea unor
modalit`\i de modificare a duratei ]i intona\iei, pe baza unor reguli prozodice
corespunz`toare. Succesul acestei strategii de sintez`, care este simpl` ]i [n acela]i timp
deosebit de eficient`, depinde de mai mul\i factori:
 structura ]i calitatea bazei de date [nregistrate;
 m`rimea ]i tipul unit`\ilor stocate;
 tipul reprezent`rii parametrice folosite;
 algoritmul de concatenare utilizat;
 posibilitatea modific`rilor prozodice necesare unei vorbiri de calitate.

1.3. Performan\e ]i limit`ri [n prelucrarea digital` a

semnalelor

De la primele aplica\ii PDS, algoritmii de calcul specifici acestui domeniu au fost

implementa\i [n moduri extrem de variate, plec@nd de la variante complete software, ca
programe scrise (de exemplu) [n limbaje de programare de nivel [nalt pentru sisteme de
calcul de uz general, p@n` la implement`ri cu ajutorul unor circuite destinate special
prelucr`rii dorite.
O solu\ie posibil` pentru rezolvarea unor sarcini complexe este folosirea unor
arhitecturi care s` se apropie de un calculator de uz general, dar reu]ind [n acela]i timp
s` efectueze foarte eficient opera\iile de baz` de prelucrare de semnal. Astfel de
arhitecturi, intens folosite [n sistemele PDS moderne, sunt procesoarele de semnal de uz
general, programabile. Ele sunt intrinsec proiectate pentru a executa rapid ]i eficient
1. Introducere 13

opera\iile specifice algoritmilor PDS; [n primul r@nd, au abilitatea de a executa mai

multe instruc\iuni [n paralel ]i de a efectua simultan mai multe opera\ii de acces la
memorie.

Dup` aceste c@teva considera\ii de implementare, putem pune [n eviden\`

avantajele fundamentale ale sistemelor de prelucrare digital` a semnalelor fa\` de
sistemele analogice; o parte din ele reies ]i din exemplele discutate [n sec\iunea 1.2,
celelalte se vor eviden\ia pe parcursul urm`toarelor capitole.
 Spre deosebire de circuitele analogice, func\ionarea circuitelor digitale nu
depinde de valori foarte precise ale semnalelor manipulate; ca urmare, circuitele digitale
sunt mai pu\in sensibile la toleran\ele parametrilor componetelor ]i destul de
independente de temperatur` ]i al\i parametri de mediu.
 Sistemele digitale beneficiaz` de o protec\ie bun` la perturba\ii.
 Nu se pune problema adapt`rii de impedan\e la conectarea [n cascad` a mai
multor astfel de sisteme.
 Nu sunt necesare reglaje, nici la fabrica\ie ]i nici [n timpul utiliz`rii.
 Semnalele digitale pot fi stocate un timp extrem de mare, practic f`r` pierderi
de informa\ie, pe benzi sau discuri pe suport magnetic sau pe discuri optice.
 Circuitele digitale se pot utiliza eficient la frecven\e foarte joase (a]a cum sunt,
spre exemplu, cele care apar [n aplica\iile seismice), frecven\e la care bobinele ]i
condensatoarele cerute de prelucrarea analogic` ar fi de dimensiuni mari.
 Se ofer` posibilitatea reproducerii simple pe scar` industrial`.
 De multe ori, algoritmii utiliza\i se preteaz` la o integrare complet`; [n ultimii
ani a devenit posibil ca sisteme complexe ]i evoluate de prelucrare s` poat` fi integrate
pe un singur cip.
 {ntr-un sistem PDS, semnalele ]i coeficien\ii ce descriu procesul de func\ionare
sunt reprezentate sub forma unor cuvinte binare. Ca atare, orice precizie cerut` poate fi
ob\inut`, [n principiu, prin cre]terea lungimii cuv@ntului; adesea, gama dinamic` pentru
semnale ]i coeficien\i poate fi m`rit` prin utilizarea aritmeticii [n virgul` mobil`.
 Deseori, implementarea digital` permite modificarea simpl` a caracteristicilor
sistemului de prelucrare, prin soft.
 Exist` posibilitatea prelucr`rii mai multor semnale, sau chiar efectuarea mai
multor tipuri de prelucr`ri, cu acela]i sistem.
 Se pot implementa algoritmi sau se pot realiza caracteristici care nu se pot
ob\ine prin prelucr`ri analogice (de exemplu, caracteristici de faz` strict liniare, sau
folosirea [n sistem a mai multor frecven\e de e]antionare).
 Prelucr`rile digitale au de cele mai multe ori performan\e superioare ca vitez`
]i putere de calcul faţ` de prelucr`rile analogice.
Trebuie men\ionat ]i faptul c` avantajele esen\iale discutate anterior, legate de
stabilitatea, predictibilitatea, flexibilitatea ]i posibilitatea reprogram`rii, ajut` de
14 1. Introducere

asemenea la reducerea costurilor unui sistem PDS comparativ cu cel a unui sistem
analogic; [n particular, se reduce timpul de proiectare ]i se minimizeaz` cerin\ele legate
de testare ]i [ntre\inere.

Exist`, totu]i, ]i anumite limit`ri [n func\ionarea sistemelor PDS:

 {n primul r@nd, trebuie observat c` domeniul de frecven\e al semnalelor supuse
prelucr`rii digitale este limitat de posibilit`\ile tehnologice actuale de realizare a
convertoarelor A/D. Pe de o parte, a]a cum s-a ar`tat deja [n sec\iunea anterioar`,
semnalul analogic trebuie e]antionat la o frecven\` cel pu\in dubl` fa\` de frecven\a
maxim` din spectrul semnalului. Cele mai mari frecven\e de e]antionare raportate [n
literatur` sunt de ordinul câtorva GHz, dar rezolu\ia unui astfel de convertor este relativ
mică. Pe de alt` parte, [n multe aplica\ii se cere o rezolu\ie mare a convertoarelor. {n
consecin\`, frecven\e de e]antionare de ordinul sutelor de MHz sunt practic limite
superioare dificil de dep`]it (cel puţin în prezent). Sistemele PDS curente sunt folosite
în special pentru semnale p@n` la cele de band` video (de ordinul MHz – zeci de MHz).
 Complexitatea sistemelor digitale cre]te teoretic, fa\` de cea a sistemelor
analogice, prin necesitatea existen\ei convertoarelor A/D ]i D/A ]i a filtrelor aferente.
Ca atare, solu\iile PDS pot fi neeconomice pentru unele aplica\ii.
 Uneori, consumul de putere al dispozitivelor active ce alc`tuiesc sistemele
digitale poate fi un dezavantaj fa\` de un sistem analogic echivalent realizat cu
componente pasive.
 Mai mult, sunt situaţii în care se pot utiliza doar componente şi sisteme
analogice: electronică de putere (transformatoare, convertoare etc.), senzori şi unele
circuite aferente, anumite tipuri de sisteme de control ş.a.