Sunteți pe pagina 1din 42

Televiziune

Ioan Tache
ioan.tache@gmail.com
Televiziune
 Un ansamblu de principii, metode și tehnici utilizate
pentru transmisia, pe un canal de comunicație, a
imaginilor cu mișcare pentru observatorul uman
(telespectator)
 Este important să se cunoască sistemul vizual uman
Ochii + o parte a creierului
Retina este compusă din
 Bastonașe (nu sunt selective in spectrul 400 – 700 nm)
 conuri (selective la lungimi de undă în regiunile R, G, B
ale spectrului vizibil)
Sunt necesare teste subiective conform “Methodology for
the subjective assessment of the quality of television
pictures,” ITU-R Recommendation BT.500-13,
International Telecommunication Union –
Structura Ochiului Uman
Scurt istoric
 1936 prima transmisie BBC în Marea Britanie
 1937 în Franța apare sistemul TV cu 455 linii, și în Germania și
Italia cu 441 linii
 1939 prima TV transmisie cu 340 linii în SUA și în 1941 cu 525 linii
 1953 în SUA primul sistem color TV NTSC
 1958 în Franța începe să opereze sistemul color SECAM
 1962 în Germania se transmite în sistemul PAL

În România
 Prima transmisie experimentală în 1937 Facultatea de Științe București
 1957 primele receptoare TV sunt construite la firma Electronica în București
și intră în funcțiune stația de emisie TV din București
 Cercetări în domeniul televiziunii color sunt efectuate de un grup de ingineri
condus de profesorul Alexandru Spătaru în 1961. A fost dezvoltat și testat un
sistem TV color
 1982 sistemul PAL a fost adoptat în România
 2015 începe transmisia digitală terestră în standardul DVB-T2
Evoluție
Televiziune alb-negru
Televiziune color (NTSC, SECAM, PAL)
Televiziune cu rezoluție standard Digital Standard
Definition Television (SDTV)
Televiziune de înaltă definiție High Definition Television
(HDTV)
Televiziune tridimensională (3DTV)
Televiziune cu ultra înaltă rezoluție Ultra High Definition
Television (UHDTV)
Evoluția canalului de comunicație

 Transmisia terestră radiodifuzată


 Transmisia pe cablu
 Transmisia prin satelit
 IPTV
 OTT
Evoluția dispozitivelor de afișare
 CRT
 PDP
 LCD
 LED
 OLED
Capitolul 1
Percepția Vizuală
 1.1 Percepția Luminanței și a Contrastului
 Percepția Luminanței
Ochiul uman între 10-1 şi 107 cd / sqm
La un moment 2 – 3 ordine de mărime
Adaptare la strălucirea medie a scenei
 Percepția variațiilor de luminanță și a contrastului
Legea Weber
Raportul ΔB / B este constant în gama de lucru a
dispozitivelor de afişare
ΔB reprezintă variaţia abia perceptibilă de
luminanţă pe o suprafaţă suprapusă fondului
de luminanţă B

ΔB / B = a = 0.02 (a este constantă)


Contrastul

K=B 
max 2
...3
10 10
Bmin
1.2 Percepţia temporală

fcf = a log B + b
Pentru B = 500 ... 1000 cd / m2, lumină albă
şi factor de umplere 0.5 rezultă
a <10, b <10 şi fcf = 46Hz.
fcf scade pentru lumină colorată. Dacă aria
suprafeţei cu variaţie de strălucire scade, fcf
scade, un fenomen utilizat în televiziunea cu
explorare întreţesută.
1.3 Rezoluţia ochiului

• Testele subiective au arătat că rezoluţia ochiului este


maximă în direcţie verticală şi orizontală şi mai redusă în
direcţie diagonală.
• Pentru detalii alb+negru rezoluţia ochiului este de 1
minut de grad. Unghiul minim pentru razele care ajung la
ochi de la un detaliu spaţial trebuie să fie mai mare de
1/60 grade pentru ca ochiul să sesizeze că există acel
detaliu. Pentru a distinge şi culoarea acelui detaliu
trebuie ca unghiul să fie mai mare de 3-4 minute pentru
că rezoluţia ochiului pentru detalii color este de 3-4 ori
mai redusă decât pentru detalii alb-negru.
• Percepţia Contururilor
• La tranziţii bruşte de contrast apare fenomenul MACH,
adică margini abrupte. Ex. la o tranziţie alb-negru albul şi
negrul sunt percepute mai accentuat.
1.4 Percepţia zgomotelor
• 1) zgomotul de fluctuaţie;
• 2) zgomotul de interferenţă;
• 3) zgomotul de cuantizare.
AWGN (Additive White Gaussian Noise)

Zgomotul de interferenţă – Forme MOIRÉ


Zgomotul de cuantizare este un tip de zgomot necorelat
cu imaginea care rezultă în urma procesului de
cuantizare a imaginii.
Efectul pe imagine este apariţia unor contururi false.
Poate fi redus astfel încât să nu afecteze calitatea
imaginii dacă se alege un număr suficient de mare de
nivele de cuantiyare astfel încât distanţa dintre două
nivele de cuantizare alăturate este mai mică decât cea
mai mică variaţie de luminanţă pe care ochiul o poate
percepe.
1.5 Colorimetrie

Colorimetria este tehnica de măsurare cantitativă a culorii


Mărimi subiective şi obiective ce caracterizează
culoarea
Strălucirea – Luminanţa B
Nuanţa – Lungimea de undă dominantă din spectrul
culorii
Saturaţia - Puritatea

p=Bd
[0,1]
B
Amestecul culorilor

Aditiv
a) Optic radiaţiile componente sunt suprapuse în aceeaşi
regiune spaţială şi în acelaşi timp (de ex. la
videoproiectoare)

b) Spaţial – culorile care se amestecă sunt simultan dar


în zone suficient de apropiate dincolo de limita de
rezoluţie a ochiului (de ex. afişaje cu LCD sau Plasmă)

c) Temporal – În aceeaşi zonă spaţială radiaţiile sunt


prezente succesiv, cu o viteză suficientă ca să
depăşească inerţia ochiului (de ex. sistemele de
televiziune color secvenţiale)
AMESTECUL ADITIV AL CULORILOR - OPTIC
AMESTECUL ADITIV AL CULORILOR - SPATIAL
AMESTECUL SUBSTRACTIV AL CULORILOR
• Axiomele lui Grassmann
• Prin amestecul a 3 culori primare (independente) se pot
obţine toate culorile. Roşu (RED), Verde (GREEN) şi
Albastru (BLUE). În colorimetria tricromatică, 3 axiome
sunt rezultatul unor experimente din 1850:
• 1) Orice culoare C poate fi obţinută prin amestecul a trei
culori primare P1, P2, P3 în diverse cantităţi. Poate fi
exprimată ca o ecuaţie colorimetrică:
• C =α1P1 + α2P2 + α3P3 unde α este cantitatea din
culoarea Pi.
• 2) Amestecul culorilor este liniar:
a) KC = Kα1P1 + Kα2P2 + Kα3P3 , unde K este un
coeficient real. Aceasta arată independenţa luminanţei.
b) Dacă C1 = C2 şi C3 = C4, atunci C1 + C3 = C2 + C4.
3) Luminanţa rezultată în urma amestecului este suma
luminanţei culorilor din amestec: Bc = BP1 +BP2 + BP3.
• Culorile primare sunt independente. De ex. nu se poate
obţine P3, dacă se amestecă P1 şi P2 în diverse
cantităţi.
• Fiecare culoare primară are o culoare complementară,
prin amestecul a două culori complementare se obţine
albul. Ex: Roşu + Turcoaz (B + G, Cyan) = Alb; Verde +
Mov (R + B, magenta) = Alb; Albastru + Galben (R + G)
= Alb.
Sisteme Colorimetrice
3 culori primare determină un sistem colorimetric

1) Sistemul RGB-CIE al International Commission on Illumination (CIE)


are următoarele culori primare: roşu = 700 nm; verde = 541.6 nm;
albastru = 435.8 nm. Sistemul RGB system are dezavantajul că există
coeficienţi negativi pentru un număr mare de culori. Dispozitivele de
afişare pot afişa doar culori cu coeficienţi pozitivi.

2) Sistemul XYZ are 3 culori primare artificiale, iar coeficienţii sunt


pozitivi pentru toate culorile. Luminanţa este măsurată de Y.

3) Sistemul RGB – TV are 3 culori primare cu lungimile de undă:


λR = 610 nm, λG = 535 nm, λB = 470 nm. Domeniul culorilor
reproductibile este mai mic decât pentru sistemul RGB – CIE, dar
acoperă zona culorilor din tipografia color şi comparabil cu cel din
cinematografia color.
Albul de referinţă albul "C" are coordonatele
x = 0.31, y = 0.316, z = 0.374.
The CIE standardized a procedure for
normalizing XYZ tristimulus values to obtain
a two-dimensional plot of values (x and y) of
all colors for a relative value of luminance
(Y) as specified by the following equations:

x = X / (X + Y + Z)
y = Y / (X + Y + Z)
z = Z / (X + Y + Z)
x+y+z=1
The CIE 1931 color space chromaticity diagram. The outer curved
boundary is the spectral (or monochromatic) locus, with
wavelengths shown in nanometers.
Sistemul RGB TV introdus de NTSC (1953) comparativ
cu sRGB (1996)
Rec. 709 (HDTV) color space in the triangle and the location of the
primary colors. Rec. 709 uses Illuminant D65 for the white
Rec. 2020 (UHDTV) color space in the triangle and the location of
the primary colors. Rec. 2020 uses Illuminant D65 for the white.
HDTV Rec. 709 (quite close to SDTV Rec. 601)
compared with UHDTV Rec. 2020
CIE xy diagram with color coordinates used by ITU-R
BT 709 and 2020 color spaces
Vizibilitatea Relativă a Ochiului Uman
CIE xy Coordinate Values for Various Color Gamuts
White Points for Various Illuminants

Illuminant C was used for NTSC.


The CIE later defined a series of daylight illuminants, called
the Daylight D series.
Illuminant D65 with a color temperature of 6504K
Definition of Luminance and Color Difference Values

Digital Quantization of Analog Component Signals


Gamut is the range of colors allowed for a video signal

A legal signal stays within the voltage limits specified


for all signal channels for a given format

- The allowed range for R’G’B’ channels is 0 to 700 mV

- Allowed ranges for Y’P’bP’r are 0 to 700 mV for the luma


(Y’) channel, and ±350 mV for the color difference (P’b/P’r)
channels
MIRA DE BARE COLOR STANDARD
MIRA COMPLEXA

S-ar putea să vă placă și

  • Notiţe Partea III La Examen
    Notiţe Partea III La Examen
    Document6 pagini
    Notiţe Partea III La Examen
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Controlul Statistic de Receptie Al Comp Electronice
    Controlul Statistic de Receptie Al Comp Electronice
    Document7 pagini
    Controlul Statistic de Receptie Al Comp Electronice
    Vlad Andreias
    Încă nu există evaluări
  • PT Examen
    PT Examen
    Document12 pagini
    PT Examen
    Alexandr Cojocari
    Încă nu există evaluări
  • TCSM Lab HM - h265
    TCSM Lab HM - h265
    Document4 pagini
    TCSM Lab HM - h265
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • CM 01 Introducere 2018 PDF
    CM 01 Introducere 2018 PDF
    Document13 pagini
    CM 01 Introducere 2018 PDF
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Lab5 ATDI v2018 PDF
    Lab5 ATDI v2018 PDF
    Document15 pagini
    Lab5 ATDI v2018 PDF
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Lab 1
    Lab 1
    Document10 pagini
    Lab 1
    Vulpe Florian
    Încă nu există evaluări
  • Sist TV AN
    Sist TV AN
    Document16 pagini
    Sist TV AN
    Kolea Mtc
    Încă nu există evaluări
  • Intro An 2 G2
    Intro An 2 G2
    Document30 pagini
    Intro An 2 G2
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Cap1 PDS 2018-D Burileanu
    Cap1 PDS 2018-D Burileanu
    Document12 pagini
    Cap1 PDS 2018-D Burileanu
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Model de Subnetizare 2
    Model de Subnetizare 2
    Document1 pagină
    Model de Subnetizare 2
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Curs de Televiziune
    Curs de Televiziune
    Document92 pagini
    Curs de Televiziune
    Alex Razvan Pop
    Încă nu există evaluări
  • Tema 1
    Tema 1
    Document6 pagini
    Tema 1
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Colocviu Imaginei
    Colocviu Imaginei
    Document9 pagini
    Colocviu Imaginei
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte Colocviu
    Subiecte Colocviu
    Document17 pagini
    Subiecte Colocviu
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Andrei Unghianu
    Andrei Unghianu
    Document1 pagină
    Andrei Unghianu
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Sist TV AN
    Sist TV AN
    Document16 pagini
    Sist TV AN
    Kolea Mtc
    Încă nu există evaluări
  • Oferta Practica
    Oferta Practica
    Document8 pagini
    Oferta Practica
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 3 PDF
    Capitolul 3 PDF
    Document11 pagini
    Capitolul 3 PDF
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 1 - Perceptie Vizuala
    Capitol 1 - Perceptie Vizuala
    Document13 pagini
    Capitol 1 - Perceptie Vizuala
    Cristian Zloteanu
    Încă nu există evaluări
  • Capitol 3 v3
    Capitol 3 v3
    Document35 pagini
    Capitol 3 v3
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • 9.familia de Microcontrolere de 8 Biţi, AVR (ATMEL)
    9.familia de Microcontrolere de 8 Biţi, AVR (ATMEL)
    Document2 pagini
    9.familia de Microcontrolere de 8 Biţi, AVR (ATMEL)
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Laborator Anexa Set Instructiuni x86
    Laborator Anexa Set Instructiuni x86
    Document21 pagini
    Laborator Anexa Set Instructiuni x86
    Anonymous CKqqDk
    Încă nu există evaluări
  • Tema POO1
    Tema POO1
    Document5 pagini
    Tema POO1
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Tema POO1
    Tema POO1
    Document5 pagini
    Tema POO1
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Intrebari Grila Ordonate Alfabetic CCP
    Intrebari Grila Ordonate Alfabetic CCP
    Document2 pagini
    Intrebari Grila Ordonate Alfabetic CCP
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • Drept
    Drept
    Document10 pagini
    Drept
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări
  • MC Lucrarea1 PDF
    MC Lucrarea1 PDF
    Document17 pagini
    MC Lucrarea1 PDF
    Lorelei Vasiloaia
    Încă nu există evaluări
  • CCCP 2
    CCCP 2
    Document1 pagină
    CCCP 2
    Ionescu Valentin Alexandru
    Încă nu există evaluări