Analiza acoperirii radio pentru rețele de comunicații mobile

1. Scopul Lucrării

În cadrul lucrării va fi analizată acoperirea radio pentru o rețea de comunicații mobile,

pentru un perimetru situat în jurul campusului Facultății ETTI, folosind programul ICS Telecom. Vor
fi analizate rezultatele obținute prin folosirea a diferite modele de propagare. Folosind terminale
mobile, vor fi realizate măsurători în cadrul aceleiași zone și vor fi comparate rezultatele cu cele
obținute în urma simulărilor.

2. Introducere Teoretică

2.1. Prezentarea programului ICS Telecom

ICS Telecom este un software de simulare și planificare a rețelelor de telecomunicații și de

gestiune a spectrului de frecvență.
ICS Telecom are aplicabilitate în toate rețelele de radiocomunicații moderne, atât fixe cât și
mobile, într-o gama de frecventa cuprinsa între 30MHz to 450GHz, incluzând: sisteme aeronautice,
transmisiuni TV și radio, telefonie mobilă, rețea radio de acces fixă, telefonie fixă, sisteme marine,
aplicații de microunde, radar, sateliți, telemetrie.

Layout-ul interfeţei grafice pentru programul ICS Telecom

Figura 1. Interfața grafică a programului ICS Telecom

1
 Interfața grafică a programului ICS Telecom, prezentată în figura 1, este împărțită în
următoarele regiuni:
• Zona de afișare
• Zona de coordonate
• Paleta de culori
• Bara de stare
• Bara de unelte
Toate aceste regiuni sunt interdependente, de exemplu în momentul în care utilizatorul
deplasează cursorul pe zona de afișare, informațiile din zona de coordonate se vor modifica.

Zona de afișare

Zona de afișare este practic spațiul de lucru al programului, în această zonă utilizatorul
având posibilitatea de a vizualiza nivelele cartografice (imagini de referință, cluttere, clădiri,
vectori) în 2 sau 3 dimensiuni, desfășurarea simulărilor în timp real și imprimarea rezultatelor pe
fișierul cartografic activ.
La încărcarea unui proiect, fișierul cartografic este vizualizat în întregime, indiferent de
dimensiunile sale. Raportul de scalare necesar pentru această operație este calculat automat de
către aplicație. În partea dreaptă a zonei de afișare a proiectului sunt oferite informații asupra
obiectelor și terenului.

Zona de coordonate

Figura 2. Zona de coordonate din cadrul programului ICS Telecom

Informațiile legate de poziția cursorului sunt afișate în timp real în câmpul de coordonate.
Informația afișată conține (de la stânga la dreapta):
• Longitudine, Latitudine în metri sau grade, în funcție de proiecția imaginii cartografice.
Coordonatele geografice sunt indicate în câmpurile Long și Lat și sunt exprimate în grade,
minute, secunde.
• Altitudinea în metri
• Codul clutter-ului. O listă completă a codurile pentru cluttere este dată în tabelul 1:

Codul CCIR UER

0 Rural Rural
1 Suburban Suburban
2 Urban Urban
3 Urban 15 m Urban
4 Urban 30 m Urban
5 Pădure Pădure
6 Hidro Hidro
7 Urban 50 m Urban
8 Rural cu pădure Pădure
9 Stradă/Drum /

Tabelul 1. Codurile pentru cluttere

2
 Pentru fiecare dintre aceste coduri se pot asocia diferite valori pentru atenuare.
• Înaltimea clădirii (Clut h)
Înalțimea clădirii pe care se află poziționat cursorul
• Numărul de stații (S)
Numărul de stații pe poziția în care se află cursorul
• Rezultatele simulărilor:
• Numărul de canale disponibile (Cx)
• Distanța în km între un punct de origine (definit prin apasarea tastei <F2>) și poziția
cursorului
• Azimutul în grade între un punct de origine (definit prin apasarea tastei <F2>) și poziția
cursorului

Paleta de culori

La extremitatea de jos a ecranului, paleta de culori afișează culorile și valorile asociate

acestora. Variază în funcție de nivelul activ de pe ecran.

Figura 3. Paleta de culori din cadrul programului ICS Telecom

În funcție de situație, pot fi întâlnite următoarele cazuri:

• Paleta de culori asociată imaginii
• Paleta de culori asociată modelului de teren digital
• Paleta de culori asociată rezultatelor simulărilor
Valorile asociate fiecărei culori sunt specificate în partea dreaptă a paletei de culori.
În funcție de opțiunile selectate, valorile pot fi exprimate în: metri, m/10, Watt, Hz, µsec,
procente, dBµV/m și dBm.
Paleta alcatuită din 11 culori folosită pentru afișarea rezultatelor poate fi modificată de
către utilizator.

Bara de unelte

Bara de uneltele a programului ICS Telecom (prezentată în figura 4) este localizată în partea
stângă a ecranului și permite configurarea diferitelor elemente, precum:
• Instalarea obiectelor pe teren (stații fixe, traiectorii mobile, legături de microunde)
• Modul de simulare dinamică
• Unelte de simulare rapidă
• Administrarea afișării hărților
• Accesul la listele de stații, de legături de microunde, de puncte de referință, de direcții și
locatii, precum și accesul la bazele de date interne si externe
• Unelte de desen/selectare
• Starea porturilor de comunicații

3
 Figura 4. Bara de unelte din cadrul programului ICS Telecom

2.2. Modele de propagare utilizate pentru calculul acoperirii radio

Pentru calulul acoperirii radio în zona analizată vor fi folosite ca modele de bază modele
Okumura-Hata și ITU-525 (corespunzător modelului de propagare în spațiu liber). Ca elemente
suplimentare față de modelul de bază, vor fi considerate efectele difracției (calculate folosind
metoda Deygout 94) și efectele atenuării sub-cale.

Difracția. Metoda Deygout 94

Fenomenul de difracție este folosit pentru a cuantifica atenuarea introdusă datorită unui
sau mai multor obstacole care obstrucționează calea de propagare dintre emițător să receptor.
Cazul în care între emițător și receptor este prezent un singur obstacol este prezentat în figura 5.

4
 Figura 5. Fenomenul de difracție pentru cazul în care este considerat un singur obstacol

Pierderile de propagare pentru această situație pot fi calculate folosind formula

aproximativă:
Ld  6.9  20 log (  0.1)  1  (  0.1) 2  (1.1)
 
unde   h r .
Raportul h r , numit clearance ratio, reprezintă raportul dintre înălțimea obsacolului
(pozitivă dacă obstacolul depășește linia de vizibilitate directă) și raza elipsoidului Fresnel
considerată la distanța d față de emițător.
Există diferite metode pentru evaluarea unui singur coeficient  (difracție pe un singur
obstacol) sau mai multor coeficienți  (difracție pe mai multe obstacole), în funcție de profilul
terenului dintre emițător și receptor.
Pentru calculul acoperirii radio realizată în cadrul laboratorul cu ajutorul programului ICS
Telecom, fenomenul de difracție va fi modelat folosind metoda Deygout 94.
În anul 1966, Deygout a propus o metodă de calcul a pierderile datorate difracției
considerând două obstacole: un obstacol primar, obținut pentru cazul în care valoarea  1 a
raportului clearance ratio este maximă și, dacă acest obstacol există ( 1  0 ), un al doilea obstacol
secundar, pentru care valoarea  2 a parametrului clearance ratio are din nou valoarea maximă,
exceptând  1 . Valoarea globală a pierderilor datorate difracției este calculată în acest caz ca:
Ld  Ld ( 1 )  Ld ( 2 ) (1.2)
Metoda Deygout 94, folosită în cadrul laboratorului, este o îmbunătățire adusă metodei
Deygout în anul 1994, prin generalizarea la un număr infinit de obstacole. Căutarea obstacolelor
este realizată într-un mod secvențial: dacă obstacolul primar există, sunt căutate două obstacole
secundare, unul între emițător și obstacolul primar și unul între obstacolul primar și receptor.
Ulterior, procesul este repetat de fiecare parte a obstacolelor secundare pentru identificare
eventualelor obstacole terțiare. Procesul este reiterat recursiv (obstacolul de ordinul n+1
depinzând de primele n obstacole), până când nu mai sunt identificate noi obstacole. Pierderile
totale datorate difracției calculate folosind această metodă vor fi date de relația:
Ld   Ld ( i ) (1.3)
i

Figura 6. Fenomenul de difracție modelat conform metodei Deygout

5
 Efectul de atenuare sub-cale

Prin folosirea unei metode exclusiv deterministe pentru calculul acoperirii, corectată prin
intermediul unui termen care să introducă pierderile datorate fenomenului de difracție se vor
obține rezultate prea optimiste. În aceste situații, este introdus un termen suplimentar denumit
efect de atenuare sub-cale. Acest termen de corecție este derivat în mod direct din modelarea
reflexiei pe anumite suprafețe, în cazul în care unghiurile de incidență au valori mici. Acest
fenomen mai poartă și numele de atenuare datorită reflexiei la sol, Lgr . Prin intermediul acestei
metode este calculată atenuarea datorată unei obstrucții parțiale a zonelor Fresnel, și reprezintă o
primă metodă prin care se ține seama de efectele propagării multi-cale, ținând seama de suprafața
solului și a clădirilor.
În cadrul programului ICS Telecom există diferite metode de calcul al acestui efect, în
funcție de sistemul de comunicații simulat și de resursele cartografice disponibile. Pentru toate
metodele este necesară evaluarea distanței pe care un anumit obstacol obturează o anumită
fracțiune FZ dintr-un elipsoid Fresnel, așa cum este prezentat în figura x.

Figura 7. Fenomenul de atenuare sub-cale

3. Desfăşurarea Lucrării

3.1 Calculul acoperirii radio folosind programul ICS Telecom

Deschideţi Programul ICS Telecom și selectaţi din meniu, File – Project Manager.

Cu ajutorul butonului Open project încărcaţi harta cu o rezoluție de 1m a zonei campusului

din subdirectorul buc_1m_cut selectând buc_1m.PRO. Apăsând butonul Load, se va deschide
harta zonei. Verificaţi ca modul de lucru selectat să fie Tx/Rx Mode din setul de icoane din partea
stangă.

Va fi plasat un prim site (CID 31531) în zona Palatului Cotroceni.

Pentru a amplasa un prim sector în cadrul primului site, faceţi click dreapta cu mouse-ul în
dreptul coordonatelor dorite Longitudine: 26.03423; Latitudine: 44.26014 (urmăriti cum se
modifică coordonatele pe măsură ce miscaţi cursorul din partea din stânga sus a imaginii) şi
selectaţi add station – Tx/Rx.

Din meniul Patterns, selectaţi 3D antenna (1 polarization + XPD). Apoi, folosind Import.PLT
ca în imaginea de mai jos, importaţi fişierul 742222_0902_X_CO_M45.msi din subdirectorul
antena selectând din Files of Type: All files. Parametrul Azimuth are valoarea 60, Tilt valoarea 24.

6
 Din tab-ul General, din submeniul Signal selectaţi GSM. Apoi, introduceţi parametrii
specificați în continuare (ca in figura de mai jos): Puterea (16.2 W), înălţimea antenei (30.30 m),
pierderile pe feeder-ul de emisie (2 dB) frecvenţa purtătoare (950 MHz) şi lățimea de bandă
pentru recepție/emisie (200 khz).

Dupa ce apăsaţi OK, această primă antenă va apărea amplasată pe hartă.

Pentru același site, inseraţi o a doua antenă cu coordonatele Longitudine: 26.03416;

Latitudine: 44.26009, toți parametrii find similari cu antena plasată anterior, cu excepția
parametrilor Azimuth care va avea valoarea 180, și Tilt care va avea valoarea 15.
Pentru același site, inseraţi o a treia antenă cu coordonatele Longitudine: 26.03417;
Latitudine: 44.26014, toți parametrii find similari cu prima antenă plasată, cu excepția
parametrilor Azimuth care va avea valoarea 310, și Tilt care va avea valoarea 15.

Similar paşilor parcurși anterior pentru primul site, mai inserați încă trei site-uri cu
urmatoarele caracteristici:

7
Site-ul 2: CID 15391 – situată pe clădirea Apaca

Coordonate pentru primele doua antene: Longitudine: 26.03174; Latitudine: 44.25571.

Coordonate pentru a treia antenă: Longitudine: 26.03145; Latitudine: 44.25570.

Vor fi amplasate trei antene corespunzând celor trei sectoare ale acestui site. Pentru prima,
din meniul Patterns, folosind Import .PLT, importaţi fişierul 6890100_945_M45_-06.txt din
subdirectorul antena selectând din Files of Type: All files. Parametrul Azimuth are valoarea 55,
parametrul Tilt are valoarea 0.
Pentru toate cele trei antene puterea este de 16.2 W, înălţimea antenei este de 32m,
pierderile pe feeder-ul de emisie 0.5 dB, frecvenţa purtătoare este de 950 MHz şi lățimea de
bandă pentru recepţie/emisie este de 200 khz.
Pentru a doua şi a treia antena, importaţi fişierul 6890100_945_M45_-06.txt. Pentru a
doua antenă parametrul Azimuth are valoarea 160, iar parametrul Tilt valoarea 0, iar pentru a treia
antenă parametrul Azimuth are valoarea 280, iar parametrul Tilt valoarea 0.

Site-ul 3: CID 26911 – situată lângă staţia de metrou Politehnica

Coordonate : Longitudine: 26.03177; Latitudine: 44.26051.

Din meniul Patterns importaţi fişierul 742226v01_0947_x_co_m45.msi din subdirectorul

antena. Amplasaţi o singură antenă cu parametrii: Azimuth = 160, Tilt = 0 şi pierderile pe
feeder-ul de emisie de 0.25 dB. Din meniul General, setați puterea de 19.95 W, înălţimea antenei
de 4m, frecvenţa de 950 MHz şi lățimea de bandă pentru recepţie/emisie de 200 khz.

Site-ul 4: CID 27571 – situată pe clădirea IBM

Coordonate pentru prima antenă: Longitudine: 26.03151; Latitudine: 44.26093.

Coordonate pentru antenele 2 și 3: Longitudine: 26.03152; Latitudine: 44.26083.

Vor fi amplasate trei antene corespunzând celor trei sectoare ale acestei stații de bază.
Pentru prima, din meniul Patterns, folosind Import .PLT, importaţi
fişierul AQU4518R9_0947_X_CO_M45_08T.msi din subdirectorul antena selectând din Files of
Type: All files. Parametrul Azimuth are valoarea 40, parametrul Tilt are valoarea 0, înălţimea
antenei este de 36 m.
Pentru toate cele trei antene, puterea este de 19.95 W, frecvenţa purtătoare este de 950
MHz şi lățimea de bandă pentru recepţie/emisie este de 200 khz și pierderile pe feeder-ul de
emisie de 0.5 dB.
Pentru a doua antenă, importaţi fişierul AQU4518R9_0947_X_CO_M45_03T. Parametrul
Azimuth are valoarea 160, iar parametrul Tilt valoarea 0, iar înălţimea antenei este de 30 m.
Pentru a treia antenă, importaţi fişierul AQU4518R9_0947_X_CO_M45_06T. Parametrul
Azimuth are valoarea 270, iar parametrul Tilt valoarea 0, iar înălţimea antenei este de 30 m.

În urma introducerii parametrilor conform indicațiile anterioare ar trebui sa obțineți o

poziționare a celor 4 stații de bază similară cu cea din imaginea de mai jos. Dintre cele 4 stații de
bază, prima va avea 3 sectoare, a treia un singur sector, celelalte având câte trei sectoare.

8
 (!) Puteţi oricând modifica parametrii introduşi prin apăsare cu click dreapta pe una din
antenele amplasate, selectând antena dorită (de exemplu TR 0006) și parameters, iar apoi puteţi
efectua modificările.
(!) Puteți ajusta manual coordonatele unei antene deja plasate prin apăsare click dreapta
pe antenă, apoi în meniul parameters, tab-ul Site, opțiunea Location.

Salvaţi rețeaua creată pe desktop, utilizând File/Save/Save network file sub formatul
data_grupa.EWF (de exemplu 2804_443C.EWF).

Pentru evaluarea acoperirii radio a zonei analizate vor fi folosite modelele de propagare:
• Okumura/Hata
• Hata-Cost 231
• Fresnel method+
• ITU-525.
Pentru a vizualiza acoperirea radio obținută folosind cele patru stații de bază amplasate, se
va selecta butonul coverage, apoi Tx/Rx FS coverage calculation setând înălţimea antenelor de
recepţie la 1.5 m, iar distanţa la 1 km. Selectând opțiunea Model verificaţi ca modelul selectat să
fie Okumura/Hata/Davids (pentru primul dintre modelele analizate). Reveniţi folosind de doua ori
butonul Close. Apoi, pentru a începe simularea, apăsaţi butonul START. Rezultatul simulării ar
trebui să fie similar cu imaginea de mai jos.
Salvați pe desktop acoperirea radio calculată pe baza modelului Okumura/Hata folosind
opțiunea File/Save/Save Coverage File (.FLD).
După resetarea displayului folosind bara de unelte repetați procedura pentru celelalte
modele de propagare, cu aceleași opțiuni ca în cazul precedent. Analizați diferențele și salvați sub
nume diferite acoperirea radio calculată folosind celelalte modele de propagare.

Întrebări:

9
1. Pentru care dintre cele 4 situații (Okumura-Hata/Hata-Cost 231/ Fresnel method+/ITU 525)
estimările sunt mai optimiste/pesimiste ? Evaluarea va fi făcută analizând scala de culori
disponibilă în partea de jos a ecranului, corespunzător diferitelor intervale de nivel de semnal.

3.2 Măsurători realizate folosind un terminal mobil

Pentru măsurătorile realizate în teren vor fi folosite terminale mobile dotate cu sistem de
operare Android, având instalată aplicația G-MoN. Aplicația permite captura în timp real a
informațiilor referitoare la nivelul semnalului recepționat, precum și salvarea acestora în fișiere log
de tip KML și CSV. Pentru realizarea măsurătorilor va fi parcurs un traseu similar celui prezentat în
figura următoare:

10
 Înainte de parcurgerea traseului, se rulează aplicația G-MoN (selectând tab-ul 2G/3G/4G),
se verifică din setările telefonului folosirea exclusivă a rețelei GSM (Setări/Wireless și rețea/Rețele
mobile/Utilizare exclusivă rețele). De asemenea se așteaptă stabilirea semnalului GPS și se verifică
în setările aplicației G-MoN că sunt selectate ca fișiere log ambele tipuri de fișiere disponibile (KML
și CSV), din Settings - 2G/3G - RXL Log File Type.

Se va porni captura prin apăsarea butonului circular din partea de dreapta sus a ecranului și
se va urma traseul prestabilit, plecând din faţa Laboratorului Orange. Se vor urmări evoluția
nivelulului semnalului recepţionat (RXL) , de la ce antenă (CID) este recepţionat semnalul, precum
și momentele în care este realizat un transfer. După parcurgerea traseului, captura va fi oprită prin
apăsarea aceluiași buton și aplicația va fi oprită folosind comanda Exit.

Întrebări:

11
2. La vizualizarea în Google Earth a traseului parcurs, acesta este figurat folosind mai multe culori.
Care este semnificația acestora ?

3.3 Analiza corelaţiei dintre acoperirea calculată şi valorile măsurate

Pentru transferul fișierelor log din telefon în PC, conectați telefonul prin interfața usb la PC.
Pe cartela de memorie a telefonului va exista un director gmon, în care ar trebui să se regăsească
cele două fișiere log, unul .kml și unul .txt, având numele de forma gmon_gsm_rxl_data_ora.
Copiați cele două fișiere de pe cartela telefonului pe desktop, în care sunt localizate restul
fișierelor pe care le-ați utilizat anterior.
Deschideți fișierul .kml cu ajutorul programului Google Earth și vizualizați traseul parcurs,
verificând corectitudinea coordonatelor GPS.
Pentru a putea importa fișierul .txt în programul ICS Telecom, este necesară editarea
acestuia folosind programul CSVed, astfel încât în fișierul .txt să rămână doar 3 coloane care să
conțină longitudinea și latitudinea punctelor în care au fost realizate capturile şi nivelul
semnalului recepționat, așa cum se poate observa în figura de mai jos.

Pentru editare se deschide fişierul original, se reordonează coloanele astfel încât cele 3
coloane menţionate anterior să ocupe primele trei poziţii, ordinea fiind cea menţionată anterior.
Se salvează noua ordine a coloanelor folosind butonul Set New Column Order din tabul Start and
Item Edit .Folosind tab-ul Save din partea de jos a interfeţei se selectează pentru salvare doar
primele 3 coloane, se bifează Use Selected Columns şi se salvează noul fişier folosind butonul Save
selection.... Folosind un editor text (Notepad) se șterge prima linie (care conține capul de tabel).
Folosind fișierul .txt editat anterior poate fi vizualizată o corelație între rezultatele
măsurătorilor și acoperirea radio care a fost calculată folosind diferitele modele de propagare.
Resetați display-ul și încărcați fișierul .FLD corespunzător pentru început modelului
Okumura-Hata, pe care l-ați salvat anterior. Ulterior intraţi în meniul Measure – Correlation –
Generic (X Y E). Din Measurement file name, accesând importaţi fişierul .csv pe care l-ați editat
anterior. Modificaţi Conversion to dBu la valoarea 137, separator la ; , iar frecvenţa la 950 MHz.
Dupa ce apăsaţi OK, vă va rezulta un grafic ca în figura următoare.

12
 Observați și notați elementele disponibile în interiorul ferestrei.
Repetați operația pentru celelalte modele de propagare, resetând display-ul și încărcând
fișierul .FLD corespunzător.
Observaţi diferenţele obţinute și notați valorile pentru toate cele patru modele analizate.

Întrebări:
3.Care dintre cele modelele de propagare se apropie cel mai mult de valorile măsurate ?
4.Care au fost diferențele între valorile estimate și valorile măsurate pentru traseul parcurs ? Se vor
preciza eroarea medie (dB), deviația standard (dB), procentul din traseu pentru care eroarea a fost
mai mică de 6 dB. Vor fi discutate modele de propagare care au fost folosite pentru calculul
estimat.

3.4 Analiza transferurilor efectuate pentru traseul parcurs

Reporniți programul ICS Telecom și încărcați proiectul buc_1m.PRO.

Din meniul File/Load/Load Network File, deschideţi fișierul data_grupa.EWF pe care l-ați
salvat la primul punct. Apoi din Measure/Import/Generic(XYE) deschideţi din fișierul log .csv pe
care l-ați editat anterior, apăsaţi OK, iar la confirmarea apărută daţi Yes. Modificaţi Conversion to
dBu la valoarea 137, separator la ; , iar frecvenţa la 950 MHz. Harta obținută ar trebui să
corespundă cu cea din în figura următoare.

13
 Utilizați opțiunea Path Mode din meniul din bara de unelte situată în partea stângă a hărții.
Apăsând click dreapta veţi putea poziţiona puncte astfel încat să reproduceţi cat mai exact traseul
străbătut. Numărul maxim de puncte care pot fi plasate este de 50, un exemplu de poziționare a
punctelor fiind prezentat în figura care urmează.

Din meniul Mobile/Mobile path parameters, setaţi parametrii staţiei mobile după cum
urmează: semnal de tip GSM, putere de 2 W, frecvenţa de 950 MHz, înălţimea antenei 1.5 m.
Pentru a vizualiza rezultatul, intraţi în meniul Mobile/Handover/Handover. Setaţi handover margin:
5 dB, apăsaţi OK şi vizualizaţi traseul urmat de staţia mobilă şi momentele în care este realizată
procedura de transfer.

14
Graficul rezultat va fi similar cu cel din figura de mai jos.

Întrebări:

5. Având în vedere simulările și măsurătorile efectuate pentru zona campusului Facultății ETTI,
precum și informațiile disponibile legate de stațiile de bază existente în zonă, care credeți că este
rolul celului cu CID 26911 ?

15