Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 ASPECTE CONTABILE PRIVIND FUZIUNEA
ENTITĂŢILOR ECONOMICE
1.1.Noţiuni introductive
1.2.Tehnici de realizare a unei fuziuni
1.3. Reflectarea în contabilitate – metode şi procedee
1.4. Exemple practice
CAPITOLUL 2 PREZENTAREA COMPANIEI MEGA MAXX
2.1. Scurt istoric
2.2. Structura organizatorica
2.3. Domeniu de activitate
2.4. Analiza indicatorilor economico – financiari
CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ PRIVIND FUZIUNEA ENTITĂȚILOR
ECONOMICE
3.1 Prezentarea situațiilor financiare înainte de fuziunea entităților economice
3.2 Calculul indicatorilor aferenți tranzacției de fuziune
3.3 Operațiuni contabile aferente tranzacțiilor de fuziune
3.4. Întocmirea bilanțului după fuziune
3.5 Analiza informatică a două entități economice aflate în posibilitatea unei
fuziuni
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
1
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
2
ASPECTE CONTABILE PRIVIND FUZIUNEA ENTITĂŢILOR
ECONOMICE
1.1.Noţiuni introductive
Fuziunea reprezintă operaţiunea prin care activele, datoriile şi capitalurile
proprii ale unei entităţi sunt transmise unei entităţi economice existente sau unei
entităţi noi care se constituie.
Fuziunea entităţilor economice se efectuează fie prin absorbţie, fie prin
contopire.
Fuziunea prin absorbţie consta în transferarea societăţii absorbante, de
către societatea absorbită, a activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii.
Fuziunea prin contopire consta în constituirea unei noi entităţi, ca urmare
a deciziei a doua sau mai multor entităţi economice.
Din punct de vedere tehnic, fuziunea constă în combinarea a două sau
mai multe companii cu scopul de a crea o entitate economică prin unificarea
patrimoniilor. 1
Fuziunea este tratată de mulţi economişti ca o formă de achiziţie şi
cunoaşte două forme: absorbţia şi fuziunea pură sau contopirea. Această din
urmă formă de fuziune este cunoscută şi sub numele de fuziune prin
consolidare.
Din punct de vedere juridic, fuziunea este operaţiunea prin care se
realizează o concentrare a societăţilor comerciale. Acestea pot avea aceeaşi
formă juridică sau forme diferite.2
Absorbţia3
constă în înglobarea de către o societate a uneia sau a mai multor societăţi
comerciale, care îşi încetează existenţa. Fuziunea pură sau contopirea constă
în reunirea a două sau mai multe societăţi comerciale, care îşi încetează
existenţa, pentru constituirea unei societăţi comerciale noi. Prin absorbţie, firma
cumpărătoare dispare, iar acţionariatul acesteia primeşte, în locul vechilor
acţiuni, titluri ale firmei cumpărătoare, la un anumit raport de schimb. Firma
achizitoare dobândeşte toate drepturile patrimoniale ale firmei absorbite şi, în
acelaşi timp, toate obligaţiile acesteia. Această modalitate mai poartă numele de
fuziune statutară, deoarece se realizează în conformitate cu statutul firmei care
realizează încorporarea. De regulă, acţiunile firmei achiziţionate sunt
1
La elaborarea acestui articol am avut în vedere versiunea în limba română a IFRS existente la data de 1 ianuarie
2015, sub formă electronică, la adresa
2
Pentru reflectarea fuziunii prin absorbție în contabilitatea absorbantului se folosesc conturile din planul de
conturi regăsit în OMFP nr. 1.286/2012, cu modificările și completările ulterioare.
3
Săcărin, M. (2012), Practici și reglementări de consolidare a conturilor, Editura ASE, București.
3
preschimbate direct pe acţiuni ale firmei achizitoare, dar aceasta din urmă le
poate cumpăra şi cu plata în numerar sau în alte active financiare.
În cazul fuziunii pure, distincţia între firma cumpărătoare şi cea cumpărată
devine irelevantă, întrucât cele două firme se unesc într-o companie nouă,
firmele originare încetându-şi existenţa juridică. În acest caz, acţionarii celor
două firme fuzionate primesc, în schimbul vechilor acţiuni, acţiuni la compania
nou înfiinţată. De asemenea, ei pot opta pentru plata în numerar, în contul
drepturilor lor de acţionari, sau să dobândească obligaţiuni emise de nouă
companie. Absorbţiile sunt mai frecvente decât consolidările, datorită
numeroaselor dificultăţi în realizarea unei veritabile fuziuni, în special din punct
de vedere juridic, în absenţa unei unificări a statutelor şi a regulilor juridice
aplicabile în ţările originare.
Fuziunea este operația prin care mai multe societăți sunt dizolvate fără a
intra în lichidare și transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăți pe care o
constituie, în schimbul repartizării către acționarii lor de acțiuni la societatea
nou-înființată și, eventual, al unei părți în numerar de maximum 10% din
valoarea nominală a acțiunilor astfel repartizate.4
Fuziunea este una dintre modalitățile juridice care permite regruparea
întreprinderilor. Cât privește regruparea, aceasta se efectuează fie între
întreprinderi din aceeași ramură, fie între întreprinderi din ramuri care dezvoltă
activități complementare.5
Fuziunea constă în unirea patrimoniului întreprinderii cu o altă
întreprindere în urma căreia poate să-și păstreze sau nu personalitatea juridică, în
funcție de tipul de fuziune realizat: absorbantă sau prin reuniune. Din motive de
ordin fiscal se recurge la fuziunea prin absorbție. 6
Fuziunea are efect doar după trecerea a trei luni de la publicarea în
Monitorul Oficial, timp în care în 30 de zile, orice creditor al societății care
fuzionează având o creanță anterioară publicării proiectului de fuziune, poate
face opoziție; în două luni de la expirarea termenului de mai sus AGA fiecăreia
dintre societățile participante la fuziune va hotărâ asupra fuziunii.7
Fuziunea se poate face și între societăți de forme diferite și chiar dacă
societățile dizolvate sunt în lichidare, cu condiția ca acestea să nu fi început încă
distribuirea între asociați a activelor ce li s-ar cuveni în urma lichidării.8
În accepțiunile Legii nr. 31/1990, fuziunea are următoarele consecințe:
transferul, atât în raporturile dintre societatea absorbită și societatea absorbantă,
cât și în raporturile cu terții, către societatea absorbantă sau fiecare dintre
4
Constantin, Ș., Fuziunea și divizarea societăților comerciale conform ultimelor completări legislative, Revista
Tribuna Economică, nr. 17 din 2012, publicată la 25 aprilie 2012, pag. 12
5
Feleagă, N., Contabilitate aprofundată, editura Economică, București, 1996, pag. 192
6
Moraru, Gh., P., Contabilitatea financiară a întreprinderii, editura Universității de Nord, Baia Mare, 2000, pag.
523
7
Pătruț, V., Rotilă, A., Contabilitatea întreprinderii, editura Alma Mater, Bacău, 2002, pag. 412
8
Ion, A., Efectele cesiunii sau fuziunii societății comerciale asupra salariaților, Revista Tribuna Economică, nr.
1 din 2012, publicată la 04 ianuarie 2012, pag. 62
4
societățile absorbite; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de
repartizare stabilite în proiectul de fuziune; acționarii sau asociații societății
absorbite devin acționari, respectiv asociați ai societății absorbante, în
conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;
societatea absorbită încetează să existe.9
Clasificarea activității de fuziune este foarte importantă pentru agenții
economici care vor să fuzioneze, pentru a alege fuziunea cea mai indicată:
a. După obiectivul economic sau modalitatea juridică de realizare, putem
întâlni:
- fuziunea prin absorbție, care constă în dizolvarea și lichidarea numai a unei
societăți al cărui activ și pasiv se înglobează în patrimoniul societății
absorbante10;
- fuziunea prin contopire, este situația în care societatea Z este nou înființată
datorită absorbirii elementelor de activ și de pasiv de la societățile X și Y
(societăți absorbite);
- fuziunea-mijloc de restructurare internă, apare în cadrul unui grup cu scopul
de a reduce societățile componente ale acestuia;
- fuziunea de tip englez, are loc când un investitor aportează titlurile unei
societăți X la o societate Y, primind înapoi titluri Y; în această situație cele două
societăți subzistă, iar societatea X devine o filială a societății Y, acționarii
societății X devin acționarii societății Y;
b. După apartenența societăților la diferite ramuri de activitate, fuziunea
poate fi:
- fuziune orizontală - se aplică societăților care sunt pe aceeași linie, adică
produc aceleași produse sau au aceleași sectoare de activitate;
- fuziune verticală - se aplică întreprinderilor care sunt parteneri de afaceri
(client-furnizor);
- fuziune congenică - este opusul celor două fuziuni enunțate mai sus,
societățile nu produc aceleași produse și nu sunt nici parteneri de afaceri;
- fuziune conglomerat - se aplică la societățile comerciale care fac parte din
ramuri diferite;
- fuziune tehnologică - are loc la entitățile economice care folosesc aceeași
tehnologie;
- fuziune marketing - se produce la întreprinderile care se adresează acelorași
piețe, aceluiași tip de client.
c. În funcție de relațiile dintre firmele care fuzionează11, există:
- fuziunea amiabilă - are loc în momentul în care managerii societăților
participante sunt de acord și nu se opun proiectului de fuziune;
9
Vass, L., Fuziunea și divizarea societăților comerciale, Revista Tribuna economică, nr. 15 din 2012, publicată
la 11 aprilie 2012
10
Epuran, M., Cotleț, D., Ineovan, F., Pereș, I., Contabilitatea financiară, vol. II, editura de Vest, Timișoara,
1998, pag. 281
11
Matiș, D., Contabilitatea operațiunilor speciale, editura Intelcredo, Deva, 2003, pag. 107
5
- fuziunea ostilă - se produce când managerii nu sunt de acord și se opun
proiectului de fuziune, dar societatea interesată de fuziune prezintă o ofertă de
cumpărare acționarilor celeilalte societăți.
d. În funcție de motivațile care stau la baza fuziunilor, se întâlnește:
- fuziunea-dezvoltare - se realizează prin raționamentele de tip economic;
- fuziunea-salvare - se realizează atunci când societățile se află în dificultate
financiară;
- fuziunea realizată din motive juridice cu caracter social - care are loc la
entitățile economice care doresc evitarea șomajului sau pentru a sprijinii anumite
sectoare economice aflate în criză.
Factorii juridici şi fiscali îşi pun amprenta în mod hotărâtor asupra alegerii
tehnicii de realizare a unei fuziuni, dincolo de factorii economico – operaţionali
specifici fiecărui tip de activitate. Principalele tehnici de fuziune existente sunt12:
12
Ion, A., Efectele cesiunii sau fuziunii societății comerciale asupra salariaților, Revista Tribuna Economică, nr.
1 din 2012, publicat la 04 ianuarie 2012
6
1.3. Reflectarea în contabilitate – metode şi procedee
13
Bogdănescu, V., Registrul fiscal al fuziunilor, Revista Tribuna Economică, nr. 46 din 2012, publicat la 14
noiembrie 2012
14
Ion, A., Efectele cesiunii sau fuziunii societății comerciale asupra salariaților, Revista Tribuna Economică, nr.
1 din 2012, publicat la 04 ianuarie 2012
7
La întocmirea bilanțului se au în vedere următoarele aspecte privind
înregistrarea plusurilor de valoare:
- În cazul societăților absorbante, plusurile de valoare aferente
imobilizărilor corporale sunt evidențiate în conturile de imobilizări corporale
corespunzătoare, iar plusurile de valoare care nu corespund unor elemente
identificabile sunt înregistrate în contul 207 „Fond comercial”, în
corespondență, în ambele cazuri, cu contul 1068 „Alte rezerve”. În situația în
care din evaluarea societăților rezultatul reprezintă o descreștere care nu poate fi
acoperită din alte rezerve, acesta se reflectă pe rezultatul perioadei.
- Pentru societățile absorbite, sumele rezultate din evaluare sunt
evidențiate în conturile de imobilizări corporale corespunzătoare, iar sumele care
nu corespund unor elemente identificabile sunt înregistrate în contul 207 „Fond
comercial”, pe seama contului de profit și pierdere.
Societățile care fuzionează și care transferă pierdere contabilă reportată
către societățile nou-înființate vor stipula acest fapt în documentele de fuziune
încheiate între părți.
Din punct de vedere contabil, operațiunile de fuziune se grupează în:
- operațiuni care se efectuează cu ocazia fuziunii prin absorbția uneia
sau a mai multor societăți de către o altă societate;
- operațiuni care se efectuează cu ocazia fuziunii prin transferul în
totalitate al patrimoniului unor societăți către o societate nou-constituită în
acest scop.
8
seama elementelor bilanțiere cărora le corespund. Eventuala diferență nealocată
reprezintă fond comercial.
- Înregistrarea aportului net de fuziune pe elemente de capitaluri proprii se
efectuează conform proiectului de fuziune aprobat potrivit legii.
- Diferențele rezultate din evaluarea cu ocazia fuziunii a societății
absorbante (în cazul utilizării metodei evaluării globale) nu se înregistrează în
contabilitatea acesteia.
- În protocolul de predare-primire se precizează soldurile conturilor pentru
societatea absorbită/societățile care își încetează existența, conform balanței de
verificare pe baza căreia s-au întocmit situațiile financiare, precum și orice
informații pe care societățile le consideră necesare pentru evidențierea în
contabilitate a elementelor preluate. În cazul fuziunii prin transferul în totalitate
al patrimoniului către o societate nou-constituită în acest scop, atunci când sunt
implicate două sau mai multe societăți, se întocmesc protocoale de predare-
primire distincte pentru fiecare dintre societățile care își încetează existența.
- În protocolul de predare-primire se precizează rezultatul înregistrat în
contul de profit și pierdere de către societatea care își încetează existența ca
urmare a fuziunii, în intervalul dintre dată la care au fost elaborate situațiile
financiare și data întocmirii protocolului. La societatea absorbantă/societatea
nou-constituită, înregistrarea preluării acestui rezultat se efectuează pe seama
contului 117 „Rezultatul reportat”/analitic distinct.15
- Protocolul de predare-primire trebuie să conțină informații explicite cu
privire la elementele de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
predate, cu precizarea inclusiv a valorii fiscale a acestora. El trebuie să fie
semnat de administratori sau de alte persoane care au obligația gestionării
societăților respective.
- În contabilitatea societății absorbante/societății nou-constituite se preiau
soldurile conturilor existente la societatea absorbită/fiecare societate care își
încetează existența la data preluării, astfel cum au fost precizate în protocolul de
predare-primire. De asemenea, vor fi predate documentele care atestă dreptul de
proprietate asupra bunurilor și valorilor transferate.
15
Bogdănescu, V., Registrul fiscal al fuziunilor, Revista Tribuna Economică, nr. 46 din 2012, publicat la 14
noiembrie 2012
16
Ion, A., Efectele cesiunii sau fuziunii societății comerciale asupra salariaților, Revista Tribuna Economică, nr.
1 din 2012, publicat la 04 ianuarie 2012
9
existența sunt scoase din evidența acesteia/acestora la valoarea existentă în
contabilitate.
- În cazul în care valoarea activului net contabil nu este egală cu valoarea
aportului net de fuziune (metoda evaluării globale), la societatea
absorbită/societățile care își transferă în totalitate patrimoniul către o societate
nou-constituită în acest scop, diferențele rezultate sunt recunoscute în
contabilitate ca elemente de câștiguri sau pierderi din fuziune, astfel:
dacă valoarea aportului net este mai mare decât activul net contabil,
diferența este recunoscută că profit;
dacă valoarea aportului net este mai mică decât activul net contabil,
diferența este recunoscută ca pierdere.
- Recunoașterea în contabilitatea societății absorbite/fiecărei societăți care
își încetează existența a diferenței rezultate în urma evaluării globale se
realizează prin conturile 6583 „Cheltuieli privind activele cedate și alte
operațiuni de capital” și 7583 „Venituri din vânzarea activelor și alte operațiuni
de capital”, la data la care fuziunea își produce efectele.
10
Exemplul 1
➥ Metoda activului net – fuziunea prin absorbție (fuziunea prin care una
sau mai multe societăți transferă în totalitate patrimoniul lor unei alte
societăți existente)
Societatea Alfa are un capital social de 400.000 lei, împărțit în 400.000 de
acțiuni cu valoarea de 1 leu/acțiune. Societatea Beta are un capital social de
250.000 lei, împărțit în 250.000 de acțiuni cu valoarea de 1 leu/acțiune.
Societatea Alfa absoarbe societatea Beta.
Inventarierea și evaluarea:
12
– Determinarea creșterii capitalului social la societatea Alfa, prin înmulțirea
numărului de acțiuni nou-emise de aceasta cu valoarea nominală a unei acțiuni
de-a sa:
Capital social = 187.500 acțiuni x 1 leu/acțiune = 187.500 lei
– Calcularea primei de fuziune, ca diferență între valoarea contabilă a acțiunilor
la societatea absorbită și valoarea nominală a acțiunilor nou-emise de societatea
absorbantă:
Primă de fuziune = 750.000 lei – 187.500 lei = 562.500 lei
Acționarii societății Beta vor primi, ca urmare a fuziunii, 187.500 de acțiuni cu
valoarea de 1 leu/acțiune.
b) Înregistrările în contabilitatea societății absorbite (Beta):
– Scoaterea din evidență a elementelor de natura capitalurilor proprii transferate:
750.000 750.000
% = 456
lei lei
250.000 1012
lei „Capital subscris vărsat”
270.000 105
„Decontări cu
lei „Rezerve din reevaluare”
acționarii/asociații
1061
30.000 lei privind capitalul”
„Rezerve legale”
200.000 1068
lei „Alte rezerve”
– Scoaterea din evidență a elementelor de natura activelor transferate:
- Amortizarea:
2812
195.000 212 195.000
„Amortizarea =
lei „Construcții” lei
construcțiilor”
13
– Scoaterea din evidență a elementelor de natura datoriilor și ajustărilor pentru deprecierea
creanțelor transferate:
1.050.000 1.050.000
% = 892
lei lei
419
245.000 lei
„Clienți – creditori”
456
„Decontări cu
750.000 lei
acționarii/asociații
„Bilanț de închidere”
privind capitalul”
491
„Ajustări pentru
55.000 lei
deprecierea
creanțelor – clienți”
c) Înregistrările în contabilitatea societății absorbante (Alfa):
– Înregistrarea majorării capitalului social și a primei de fuziune:
750.000 750.000
456 = %
lei lei
1012 187.500
„Decontări cu „Capital subscris vărsat” lei
acționarii/asociații 1042
562.500
privind capitalul” „Prime de
lei
fuziune/divizare”
– Preluarea de la societatea Beta a elementelor de natura activelor:
1.050.000 1.050.000
% = 891
lei lei
212
500.000 lei „Bilanț de deschidere”
„Construcții”
301
165.000 lei
„Materii prime”
4111
375.000 lei
„Clienți”
5121
10.000 lei „Conturi la bănci
în lei”
15
(ct. 404 + 419)
(775.000 + 245.000)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE
150.000
NETE
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 2.350.000
J. CAPITALURI PROPRII
I. Capital subscris, din care: 587.500
Capital subscris vărsat (ct. 1012)
587.500
((400.000 acțiuni + 187.500 acțiuni) x 1 leu/acțiune)
II. Prime de capital (ct. 1042) 562.500
III. Rezerve din reevaluare (ct. 105) 625.000
IV. Rezerve (ct. 1068) 575.000
CAPITALURI PROPRII – TOTAL 2.350.000
CAPITALURI – TOTAL 2.350.000
CAPITOLUL 2
PREZENTAREA COMPANIEI MEGA MAXX
16
Firma are în prezent un număr de 403 angajați, un capital social de
1.800.000 RON și o cifră de afaceri de 421.488.510 RON.
Firma este înregistrată la Registrul Comerțului, având numărul de
înregistrare J40/28161/1993, iar Codul Unic de Înregistrare este 5052558.
Mega Maxx, ca firmă mamă are în suborninea sa mai multe firme, care în
mare parte îi poartă numele, printre care și următoarele societăți:
- S.C. Mega Maxx SeaFood S.R.L., înregistrată la Registrul Comerțului
sub numărul J40/1232/2008, C.U.I. 23141904;
- S.C. Mega Maxx Specialty Foods S.R.L., înregistrată la Registrul
Comerțului sub numărul J40/1314/2008, C.U.I. 23144463;
- S.C. Mega Maxx Touch S.R.L., înregistrată la Registrul Comerțului sub
numărul J40/3332/2008, C.U.I. 23369008;
- S.C. Mega Maxx Meat Processor S.R.L., înregistrată la Registrul
Comerțului sub numărul j40/1224/2008, C.U.I. 23142020;
- S.C. Mega Maxx Spices S.R.L., înregistrată la Registrul Comerțului sub
numărul J40/3353/2008, C.U.I. 23369091.
Toate societățile enumerate mai sus au sediul în București, iar capitalul
social subscris și vărsat al fiecăreia în parte este de 200 RON, împărțit în 20 de
părți sociale, cu o valoare nominală de 10 RON fiecare. Societățile comerciale
prezentate mai sus sunt cele cinci entități care participă la fuziune.
17
Director General
Director
Logistică
17
Gheorghe, C., Analiza economico-financiară a întreprinderii, editura Univesității Transilvania, Brașov, 2008,
pag. 212
18
Lezeu, D.-N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, editura Economică, București, 2004, pag. 166
19
anul 2014 înregistrează o valoare de peste 3, fapt ce permitea entităților
economice la acea perioadă să facă față unor deteriorări a activelor circulante.
Valoarea supraunitară a indicatorului pentru anul 2014 semnifică prezența unui
fond de rulment pozitiv pentru toate cele trei societăți economice enunțate mai
sus. Pentru anii 2015 și 2016 entitățile economice se prezintă într-o situație
riscantă, deoarece valoarea lichidității curente este subunitară, ajungând să
înregistreze chiar și plăți restante.
În ceea ce privește celelalte două societăți ce urmează să fie absorbite,
S.C. Mega Maxx Meat Processor S.R.L. și S.C. Mega Maxx Spices S.R.L., anul
2014 înregistrează o valoare supraunitară a lichidității curente, dar scăderea de
active circulante din anul 2015, poziționează indicatorul sub valoarea minimă
acceptabilă de 1, acest lucru semnificând faptul că cele două entități economice
înregistrează un fond de rulment negativ. Se poate observa faptul că, în anul
2016 activele circulante ale celor două societăți au crescut, chiar de trei ori.
Datorită acestui fapt, lichiditatea curentă a înregistrat valorile de 1,85 în cazul
entității S.C. Mega Maxx Meat Processor S.R.L. și de 2,76 în cazul entității S.C.
Mega Maxx Spices S.R.L.. Aceste valori duc la o apreciere favorabilă a
lichidității curente, exprimând faptul că dacă totalitatea activelor circulante ar fi
transformată în lichidități, acestea ar putea acoperi datoriile pe termen scurt ale
celor doua entități economice.
Din Tabelul 2.1. Lichiditatea curentă se poate deduce faptul că entitățile
economice participante la fuziune nu se pot baza pe acoperirea datoriilor curente
cu ajutorul activelor curente. Entitățile economice înregistrează valori sub
nivelul acceptat, excepție făcând S.C. Mega Maxx Meat Processor S.R.L. și S.C.
Mega Maxx Spices S.R.L., determinându-i astfel pe managerii entităilor
economice să opteze pentru varianta de fuziune.
2. Indicatori de profitabilitate
Rata rentabilității economice exprimă legătura dintre rezultatul economic
și mijloacele economice angajate pentru obținerea acestuia. Într-o economie
sănătoasă, rentabilitatea economică trebuie să aibe o valoare mai mare de 25%,
fapt ce face posibil înnoirea capitalurilor investite într-o perioadă de maxim 4
ani.
Rata rentabilității economice este independentă de mecanismul de
finanțare doarece nu ține seama de raportul dintre capitalurile proprii și cele
împrumutate, precum și de presiunea fiscală, deoarece ia în calcul rezultatul
brut.19
Tabel 2.2 Rata
rentabilității economice
Nr. Tipul Formula Entitatea Anii analizați
Crt indicatorului (%) economica 2014 2015 2016
19
Lezeu, D., N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, editura Economică, București, 2004, pag. 182
20
1. Rentabilitatea Profit brut Mega 41,85 - -
economică Active totale Maxx
SeaFood
Mega 35,76 - -
Maxx
Speciality
Foods
Mega 42,72 - 2,62
Maxx
Touch
Mega 120,88 - 69,53
Maxx
Meat
Processor
Mega 56,61 - 68,44
Maxx
Spices
3.Indicatori de risc
În analiza gradului de îndatorare a întreprinderii un loc important este
ocupat de băncile finanțatoare.
Stabilirea gradului de îndatorare a firmei, reprezintă în primul rând o
problemă de gestiune internă, pin care trebuie să se asigure utilizarea eficientă a
creditelor contractate și asigurarea condițiilor necesare pentru rambursarea la
termen a ratelor scadente și a dobânzilor aferente. Ca atare, în conducerea
curentă operativă a activității financiare, trebuie să se urmărească corelația
dintre încasări și plăți.20
20
Stănescu, C., Ișfănescu, A., Băicuși, A., Analiza economico-financiară, editura Economică, București, 1996,
pag. 260
22
Mega 2,97 -1,57 -1,15
Maxx
Speciality
Foods
Mega 2,32 -1,44 -1,61
Maxx
Touch
Mega 0,15 -1,28 -3,84
Maxx
Meat
Processor
Mega 1,51 -1,64 9,55
Maxx
Spices
26
Sold C
Sold D
VI Profitul sau pierderea 6.369
exercițiului financiar (ct.121) 5.628 4.419
Sold C
Sold D
Bilanțul societății comerciale S.C. Mega Maxx Touch S.R.L., ca societate absorbită are
următoarea structură:
Elemente 2014 2015 2016
- lei-
A. Active imobilizate 154 - -
I Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire (ct.201) 154 - -
II Imobilizări corporale - - -
III Imobilizări financiare - - -
B. Active circulante 21.531 2.466 3.309
I Stocuri - - -
II Creanțe
1. Clienți (ct.4111) 3.945 2.466 3.135
III Investiții pe termen scurt - - -
IV Casa și conturi la bănci
1. Conturi la bănci în lei (ct.5121) 17.586 - 174
C. Cheltuieli în avans - - -
D. Datorii mai mici de 1 an 6.067 3.191 3.493
1. Furnizori (ct.401) 4.550 2.393 2.620
2. Efecte de plătit (ct.403) 1.517 8798 873
E. Active curente – Datorii curente 15.464 -725 -184
( B+C-D)
F. Total Active – Datorii curente 15.618 -725 -184
(A+E)
G. Datorii mai mari de 1 an
1. Sume datorate instituțiilor de
credit (ct.1621) 9.102 4.786 5.240
H. Provizioane - - -
I. Venituri în avans - - -
J. Capital și rezerve 6.516 -5.511 -5.424
I Capital 2
1. Capital social subsris vărsat 200 00 200
(ct.1012)
II Prime de capital - - -
27
III Rezerve din reevaluare - - -
IV Rezerve - - -
V Profitul sau pierderea reportată
(ct.117) 5.711
Sold C
Sold D
VI Profitul sau pierderea
exercițiului financiar (ct.121) 6.316 87
Sold C 5.711
Sold D
Bilanțul societății comeriale S.C. Mega Maxx Meat Processor S.R.L., ca societate absorbită se
prezintă astfel:
Elemente 2014 2015 2016
- lei-
A. Active imobilizate 77 - -
I Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire (ct.201) 77 - -
II Imobilizări corporale - - -
III Imobilizări financiare - - -
B. Active circulante 8.256 1.555 5.766
I Stocuri - - -
II Creanțe
1. Clienți (ct.4111) 3.570 53 5.653
III Investiții pe termen scurt - - -
IV Casa și conturi la bănci
1. Conturi la bănci în lei (ct.5121) 4.686 1.502 113
C. Cheltuieli în avans - - -
D. Datorii mai mici de 1 an 448 2.829 3.116
1. Furnizori (ct.401) 336 2.122 2.337
2. Efecte de plătit (ct.403) 112 707 779
E. Active curente – Datorii curente 7.808 -1.274 2.650
( B+C-D)
F. Total Active – Datorii curente 8.333 -1.274 2.650
(A+E)
G. Datorii mai mari de 1 an
1. Sume datorate instituțiilor de
credit (ct.1621) 672 4.244 4.674
H. Provizioane - - -
I. Venituri în avans - - -
J. Capital și rezerve 7.213 -5.518 -2.024
28
I Capital
1. Capital social subscris vărsat 200 200 200
(ct.1012) - - -
II Prime de capital - - -
III Rezerve din reevaluare - - -
IV Rezerve
V Profitul sau pierderea reportată 5.718
(ct.117)
Sold C
Sold D
VI Profitul sau pierderea 7.013 3.494
exercițiului financiar (ct.121) 5.718
Sold C
Sold D
Bilanțul entității economice S.C. Mega Maxx Spices S.R.L., ca societate absorbită este
prezentat după cum urmează:
Elemente - 2014 2015 2016
lei-
A. Active imobilizate 154 - -
I Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire (ct.201) 154 - -
II Imobilizări corporale - - -
III Imobilizări financiare - - -
B. Active circulante 16.232 2.500 7.808
I Stocuri - - -
II Creanțe
1. Clienți (ct.4111) 2.396 1.611 7.640
III Investiții pe termen scurt - - -
IV Casa și conturi la bănci
1. Conturi la bănci în lei (ct.1521) 13.836 889 168
C. Cheltuieli în avans - - -
D. Datorii mai mici de 1 an 3.944 2.555 2.827
1. Furnizori (ct.401) 2.958 1.916 2.120
29
2. Efecte de plătit (ct.403) 986 639 707
E. Active curente – Datorii curente 12.288 -55 4.981
( B+C-D)
F. Total Active – Datorii curente 12.442 -55 4.981
(A+E)
G. Datorii mai mari de 1 an
1. Sume datorate instituțiilor de
credit (ct.1621) 5.916 3.832 4.241
H. Provizioane - - -
I. Venituri în avans - - -
J. Capital și rezerve 6.256 -3.887 740
I Capital
1. Capital social sbscris vărsat 200 200 200
(c.1012) - - -
II Prime de capital - - -
III Rezerve din reevaluare - - -
IV Rezerve
V Profitul sau pierderea reportată
(ct.117) 4.087
Sold C
Sold D
VI Profitul sau pierderea 6.326
exercițiului financiar (ct.121) 4.087
Sold C
Sold D
30
Maxx Maxx Maxx Maxx Maxx
SeaFood Specialit Touch Meat Spices
y Foods Processo
r
A. Active imobilizate - - - - -
I Imobilizări - - - - -
necorporale - - - - -
II Imobilizări - - - - -
corporale
III Imobilizări
financiare
B. Active circulante 1.006 1.530 3.309 5.766 7.808
I Stocuri - - - - -
II Creanțe
1. Clienți (ct.4111) 1.006 1.527 3.135 5.653 7.640
III Investiții pe termen - - - - -
scurt
IV Casa și conturi la
bănci
1. Conturi la bănci în - 3 174 113 168
lei (ct.1521)
C. Cheltuieli în avans - - - - -
D. Datorii mai mici de
1 an 4.877 4.551 3.493 3.116 2.827
1. Furnizori (ct.401) 3.658 3.413 2.620 2.337 2.120
2. Efecte de plătit 1.219 1.138 873 779 707
(ct.403)
E. Active curente –
Datorii curente (B+C- -3.871 -3.021 -184 2.650 4.981
D)
F. Total Active –
Datorii curente (A+E) -3.871 -3.021 -184 2.650 4.981
G. Datorii mai mari de
1 an
1.Sume datorate
instituțiilor de credit
(ct.1621) 7.315 6.826 5.240 4.674 4.241
H. Provizioane - - - - -
I. Venituri în avans - - - - -
J. Capital și rezerve - - - - -
31
I Capital
1. Capital social
subscris vărsat 200 200 200 200 200
(ct.1012)
II Prime de capital - - - - -
III Rezerve din - - - - -
reevaluare - - - - -
IV Rezerve
V Profitul sau
pierderea reportată
(ct.117)
Sold C
Sold D 5.767 5.628 5.711 5.718 4.087
VI Profitul sau
pierderea exercițiului
financiar (ct.121)
Sold C 87 3.494 4.627
Sold D 5.619 4.419
33
CcA-B = Numărul de părți sociale emise de A către B x VN A = 18 x 10 =
180 lei;
CcA-C = Numărul de părți sociale emise de A către C x VN A = 10 x 10 =
100 lei;
CcA-D = Numărul de părți sociale emise de A către D x VN A = 4 x 10 = 40
lei;
CcA-E = Numărul de părți sociale emise de A către E x VNA = -1 x 10 = -10
lei.
La fel ca numărul de părți sociale emise de societatea absorbantă, și prima
de fuziune se poate determina prin două metode, și anume: înmulțind numărul
de părți sociale emise de societatea absorbantă pentru fiecare societate absorbită
cu diferența dintre valoarea matematică contabilă a societății absorbante și
valoarea nominală a unei părți sociale a societății absorbante sau prin diferența
dintre aportul net al societății absorbite și suma societății absorbite cu care se
majorează capitalul social al societății absorbante. În cazul nostru vom opta
pentru a doua variantă de calcul a primei de fuzine. Potrivit anexei 1 Proiect de
fuziune, cunatumul primei de fuziune este de 750 lei.
PfB = ApnB - CcA-B = -9.847-180 = -10.027 lei;
PfC = ApnC – CcA-C = -5.424-100 = -5.524 lei;
PfD = ApnD – CcA-D = -2.024-40 = -2.064 lei;
PfE = ApnE - CcA-E = 740+10 = 750 lei.
38
I. Venituri în avans -
J. Capital și rezerve -27.741
I Capital 510
1. Capital social subscris vărsat 510 (200+310)
(ct.1012) -16.865
II Prime de capital -16.865
1. Prime de fuziune (ct.1042) -
III Rezerve din reevaluare -
IV Rezerve
V Profitul sau pierderea reportată
(ct.117) 5.767
Sold C
Sold D
VI Profitul sau pierderea exercițiului
financiar (ct.121)
Sold C
Sold D 5.619
39
Fig. 3.1 Fereastra de deschidere
40
Fig. 3.2 Calificatori
41
Fig. 3.3 Scopurile aplicației
45
Fig. 3.4 Variabilele aplicației
49
Fig. 3.5 Exemplul aplicației
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Datorită crizei economice din ziua de astăzi care se adâncește tot mai mult
și a unei posibile conduceri nepotrivite a entitățiilor economice, din ce în ce mai
multe entități economice se gândesc sau optează pentru fuziune. Fie că este
vorba de o fuziune prin absorbție sau prin contopire, entitățile economice
consideră că aceasta este ultima soluție de salvare din punct de vedere
economic.
Având în vedere importanța operațiunilor de fuziune s-a urmărit să
aprofundăm problematica acestora.
Obiectivul propus inițial a fost analizat pe parcursul celor trei capitole, o
sinteză a rezultatelor obținute și a concluziilor desprinse fiind prezentată în
continuare.
Din punct de vedere economic, fuziunile sunt considerate modalități de la
care se așteaptă o creștere externă a entității economice, iar din punct de vedere
juridic, fuziunile sunt privite ca forme de combinare ale întreprinderilor.
50
În cazul nostru vorbim despre o fuziune prin absorbție, în care sunt
implicate cinci entități economice cu domeniul de activitate identic, comerțul cu
ridicate al cărnii și al produselor din carne, care se aflau într-un impas economic.
Managerii acestor entități economice doresc în urma acestei fuziuni să
obțină rezultate mai mari, prin intermediul entității absorbante, față de
căștigurile fiecărei entități economice în parte.
Se dorește o dezvoltare economică prin diversificarea activităților
existente la momentul acesta, adaptarea la condițiile pieței într-o manieră
considerată cea mai bună pentru activitatea specifică entității absorbante și
gestionarea activității entității absorbante într-un stil perfecționist, care să ducă
la beneficii economice viitoare.
Managerii entităților economice participante la fuziune doresc
îmbunătățirea eficienței economice, creșterea puterii de piață a acestora sau
înlocuirea echipelor de conducere actuale , care par a fi ineficiente.
Indicatorii economico-financiari prezentați în analiza situațiilor financiare
ale entităților economice implicate în fuziune, și anume: lichiditatea curentă, rata
rentabilității economice, rata generală a îndatorării, exprimă o imagine
nefavorabilă a acestor entități.
Valorile înregistrate ale indicatorilor economico-financiari calculați
reflectă situația neadecvată în care se află entitățile economice.
Faptul că entitățile economice implicate în fuziune nu își pot acoperi
datoriile pe termen scurt prin intermediul activelor circulante reflectă un motiv
întemeiat pentru care managerii entităților au optat pentru fuziune.
Datorită faptului că entitățile economice implicate în fuziune nu au mai
înregistrat din anul 2014 un profit brut, managerii acestora s-au simțit îndatorați
să rezolve această situație apelând la ideea unei fuziuni prin absorbție,
determinând astfel o posibilă îmbunătățire a indicatorilor economico-financiari.
Datoriile pe termen lung ale entităților economice care iau parte la
fuziune, în care s-au angajat, ar fi trebui să le poziționeze pe piața economică la
un nivel acceptabil, dar practic nu le-a făcut pe acestea decât să scadă în poziție.
În momentul dinaintea posibilei fuziuni, sumele mari datorate instituților
de credit nu ar fi putut fi restituie conform contractelor încheiate.
Situația nefavorabilă a tuturor acestor indicatori economico-financiari și a
situațiilor financiare ale entităților economice, i-a determinat pe managerii
acestora să opteze pentru varianta cea mai bună pentru a putea salva măcar o
parte din patrimoniile acestor entități economice.
Datorită valorilor nefavorabile a indicatorilor economico-financiari,
managerii entităților economice au ajuns la concluzia că cea mai bună
modalitate de a reorganiza afacerile pe care le conduc este fuziunea prin
absorbție.
Varianta cea mai bună pentru aceste entități economice s-a stabilit a fi
fuziunea prin absorbție.
51
Pe lângă motivele prezentate anterior, decizia de fuziune s-a luat și pe
baza anumitor rațiuni de tip economic și de strategie comercială.
Unirea patrimoniilor entităților economice implicate în fuziune va duce la
mărirea puterii financiare, necesară contractării de credite bancare în condiții
mai avantajoase și la efectuarea de economii utile derulării în bune condiții a
activității entității absorbante.
Fuziunea va contribui la o mai bună alocare a resurselor la nivelul entității
absorbante și la o creștere a puterii de negociere în relațiile cu furnizorii, clienții
și instituțiile financiare și de credit.
Se îmbunătățesc politicile de marketing, se eficientizează actul de decizie
managerial prin experiența profesională și managerială care există între entitățile
economice care iau parte la fuziune.
Datorită fuziunii se ajunge la o mai bună utilizare a facilităților și a forței
de muncă existente sau la o reducere a cheltuielilor prin creșterea volumului de
activitate.
Toate aceste rațiuni economice și comerciale sunt motivele pentru care
managerii entităților economice implicate în fuziune au hotărât că cea mai bună
soluție pentru acestea este fuziunea prin absorbție.
În urma operației de fuziune dintre S.C. Mega Maxx SeaFood S.R.L și
S.C. Mega Maxx Speciality Foods S.R.L., S.C. Mega Maxx Touch S.R.L., S.C.
Mega Maxx Meat Processor S.R.L., S.C. Mega Maxx Spices S.R.L., s-a ajuns la
următorul rezultat financiar, și anume faptul că entitatea economică S.C. Mega
Maxx SeaFood S.R.L. are un nou capital social în valoare de 510 lei, față de 200
lei cât avea înainte de fuziune.
Datoriile cumulate în urma fuziunii sunt mai mari decât înainte de
fuziune, mai exact de 47.160 lei, datorită faptului că valoarea lor reunește suma
tuturor datoriilor de la societățiile absorbite. Datoriile cuprind împrumuturi pe
termen lung, furnizori și efecte de plătit.
Înainte de fuziune atât societatea absorbantă, cât și societățile absorbite nu
aveau în componența patrimonială active imobilizate. Nici în urma fuziunii
societatea absorbantă nu deține active imobilizate.
Valoarea totală a activelor circulante după fuziune este de 19.419 lei față
de 1.006 lei, valoare înregistrată înainte de fuziune. Valoarea activelor circulante
după fuziune a crescut practic cu peste 50 %. Componența activelor circulante
este dată de clienți și conturi la bănci.
Societățiile comerciale absorbite în urma fuziunii, S.C. Mega Maxx
Speciality Foods S.R.L., S.C. Mega Maxx Touch S.R.L., S.C. Mega Maxx Meat
Processor S.R.L. și S.C. Mega Maxx Spices S.R.L. s-au lichidat.
Fuziunea prin absorbție este modalitatea prin care s-a făcut posibilă
reorganizarea și salvarea patrimoniilor acestor entități economice de la o
posibilă lichidare, prin absorbirea acestora de către entitatea economică S.C.
Mega Maxx SeaFood S.R.L..
52
Operațiunile de fuziune sunt cele mai bune strategii pe care le pot adopta
entitățile economice din ziua de azi aflate în impas, cu condiția de a cunoaște
toate aspectele juridice, financiare, contabile și fiscale. Cunoașterea tuturor
acestor aspecte face posibilă observarea diferenței într-o tranzacție de succes sau
una eșuată.
Cercetarea efectuată pentru conceperea acestei lucrări a fost o provocare
pentru mine, însă am convingerea că principalul obiectiv care a fost stabilit
inițial, și anume aprofundarea noțiunii de fuziune, a fost îndeplinit, fapt susținut
de rezultatele obținute și de cunoștiințele dobândite.
Ca propunere primordială adusă managerului entității absorbante, S.C.
Mega Maxx SeaFood S.R.L. ar fi aceea de a încasa clienții, prin încasarea
acestora putând să plătească o parte din datoriile mai mici de 1 an, respectiv
furnizorii, pentru a nu-și pierde credibilitatea în fața acestora, furnizându-i în
continuare marfa respectivă.
Pe parcurs ar putea să se axeze și pe alte piețe de desfacere pentru a-și
crește veniturile și a putea rambursa în perioada următoare o parte din
împrumutul pe termen lung, la care s-a angajat.
Toate acestea fiind îndeplinite, societatea comercială S.C. Mega Maxx
SeaFood S.R.L. participând la fuziune ca societate absorbantă poate să genereze
beneficii economice viitoare.
BIBLIOGRAFIE
1. Epuran, M., Cotleț, D., Inevon, F., Pereș, I., Contabilitate financiară, vol.
II, editura de Vest, Timișoara, 1998;
2. Feleagă, N., Contabilitate aprofundată, editura Economică, București,
1996;
3. Feleagă, N., Ionașcu, I., Tratat de contabilitate financiară, vol. II, editura
Economică, București, 1998;
4. Gheorghe, C., Analiza economico-financiară a întreprinderii, editura
Universității Transilvania, Brașov, 2008;
5. Ionescu, L., Contabilitate aprofundată a societăților comerciale, editura
Fundația României de mâine, ediția a III-a, București, 2007;
6. Lezeu, D.-N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, editura
Economică, București, 2004;
53
7. Matiș, D., Contabilitatea operațiunilor speciale, editura Intelcredo, Deva,
2003;
8. Moraru, Gh., P., Contabilitatea financiară a întreprinderii, editura
Universității de Nord, Baia Mare, 2000;
9. Pătruț, V., Rotilă, A., Contabilitatea întreprinderilor,editura Alma Mater,
Bacău, 2002;
10. Pântea, I., P., Managementul contabilității românești de la A la Z, editura
Intelcredo, Deva, 1999;
11. Stănescu, C., Ișfănescu, A., Băicuși, A., Analiza economico-financiară,
editura Economică. București, 1996;
12. Tiron, T., A., Răchișan, R., P. & Cristea, Ș., Combinări de întreprinderi –
fuziuni și achiziții, editura Accent, Cluj-Napoca, 2005;
13. Bogdănescu, V., Registrul fiscal al fuziunilor, Revista Tribuna
Economică, nr. 46 din 2017, publicat la 14 noiembrie 2017;
14. Constantin, Ș., Fuziunea și divizarea societăților comerciale, Revista
Tribuna Economică, nr. 17 din 2017, publicat la 25 aprilie 2017;
15. Constantin, Ș., Efecte, consecințe, nulitatea – unei fuziuni sau divizări a
societăților comerciale, Revista Tribuna Economică, nr. 25 din 2017, publicat la
20 iunie 2017;
16. Greuceanu, V., Regimul fiscal al întreprinderii în cazul divizării sau
fuziunii, Revista Tribuna Economică, nr. 22 din 2017, publicat la 20 mai 2017;
17. Ion, A., Efectele cesiunii sau fuziunii societății comerciale asupra
salariaților, Revista Tribuna Economică, nr. 1 din 2017, publicat la 04 ianuarie
2017;
18. Ion, A., Fuziunea transfrontalieră – aspecte juridice, contabile și fiscale,
Revista Tribuna Economică, nr. 5 din 2017, publicat la 01 februarie 2017;
19. Vass, L., Fuziunea și divizarea societăților comerciale, Revista Tribuna
Economică, nr. 15 din 2017, publicat la 11 aprilie 2017;
20. Legea nr. 82/1991, Legea contabilității, publicată în M. Of., Partea I, nr.
265 din 20.12.1991;
21. Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr. 927 din
data de 23 decembrie 2003;
22. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1376/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind reflectarea în contabilitate a principalelor
operațiuni de fuziune, divizare, dizolvare și lichidare a societăților comerciale,
precum și retragerea sau excluderea unor asociați din cadrul societății
comerciale și tratamentul fiscal al acestora, publicat în M. Of. nr. 1012 din
03.11.2004;
23. Ordinul nr. 2861/2014 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, publicat în M. Of. nr. 704 din 20.10.2014;
54
24. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2014, Reglementări
contabile conforme cu directivele europene, publicat în M. Of. nr. 766 din
10.10.2014;
55