Rolul analizei economico-financiare ~i utilizatorii rezultatelor acesteia

Tendintele actuale din economia romaneasca vizeaza realizarea programului complex de reforme
menit sa conduca la desavar~irea privatizarii intreprinderilor, restructurarea economiei in ansamblul sau,
largirea cadrului concurential, dinamizarea activitatii pietei financiare, reducerea rolului statului in
economie, toate acestea avand ca scop cre~terea flexibilitatii ~i deschiderea catre realizarile altor tari.
Procesul de conducere este caracterizat ca un ansamblu de interventii prin care se prevede, organizeaza
~i coordoneaza activitatea intreprinderii, considerata ca fiind un sistem complex socio-economic, dinamic ~i
deschis, se iau decizii ~i se controleaza activitatea acesteia in vederea realizarii obiectivelor curente ~i de
perspectiva, respectand criteriile de eficienta economica ~i de utilitate sociala.
Realizarea principalelor functii (atribute) ale conducerii implica analiza de stare a sistemului in diferite
momente ale functionarii sale.
A prevedea inseamna a scruta viitorul, respectiv a intocmi un program de actiune care vizeaza
atingerea obiectivelor propuse. Realizarea acestui program presupune insa a lua in considerare aHit
activitatea trecuta,cat ~i pe cea prezenta.
Daca ne referim la procesul de organizare, in sensul de a construi dublul organism material ~i social al
intreprinderii, acesta presupune, pe de 0 parte, asigurarea intreprinderii cu resursele necesare functionarii
sale, iar pe de alta parte, ansamblul de actiuni privind utilizarea eficienta a acestora.
Functionarea oricarui sistem nu poate fi conceputa tara coordonarea sau armonizarea tuturor
elementelor sale (faptelor, eforturilor, actelor etc.) in scopul indeplinirii in mod eficient a rolului pe care il
au.
Una dintre functiile conducerii al carei continut se realizeaza in mod implicit cu ajutorul analizei
economico-financiare este controlul. Controlul reprezinta un atribut al conducerii, care consta in urmarirea
sistematica a modului de realizare a programelor atat pe sectoare de activitate, cat ~i la nivel de
intreprindere, stabilirea abaterilor ~i a cauzelor acestora, respectarea obligatiilor asumate prin contractele
incheiate, utilizarea eficienta a resurselor, confruntarea dintre situatia faptica ~i cea scriptica etc.
Realizarea obiectului de activitate al intreprinderii se intaptuie~te prin desta~urarea unei multitudini de
operatiuni care au loc sub impulsul continuu al factorilor endogeni ~i exogeni, care imbraca 0 diversitate de
forme, fiecare din\re ele fiind expresia autonomiei functionale a intreprinderii. Ca atare, fiecare functie
reprezinta un ansamblu de atributii specializate ~i omogene.
Functiile intreprinderii (cercetare ~i dezvoltare, productie, comerciala, de personal, financiar-
contabila), indiferent de forma de proprietate, imbrati~eaza totalitatea aspectelor activitatii economico-
financiare ale acesteia, fiecare fiind atat 0 conditie, cat ~i 0 rezultanta a celorlalte.
lnterconditi6narea tuturor aspectelor activitatii economico-financiare este rezultatul manifestarii
tuturor functiilor intreprinderii intr-o stransa interdependenta. Manifestarea unei functii implica ~i
manifestarea celorlalte in sensuri ~i ritmuri bine determinate. De~i sunt deopotriva ca importanta ~i corelate
in mecanismullor intim de manifestare, functiile intreprinderii prezinta totu~i grade diferite de generalitate.
Astfel, functia financiar-contabila, prin capacitatea de reflectare a tuturor modificarilor ce au loc in
mecanismul intreprinderii, precum ~i prin tipul de exprimare valorica a actiunii sale, are 0 putere foarte mare de
sintetizare. Aceasta functie constituie "numitorul comun" pentru insumarea tuturor aspectelor activitatii
intreprinderii.
Luand in considerare faptul ca obiectivele activitatii oricarei intreprinderi se circumscriu in funqiunile
ei, iar asupra lor se exercita atributele conducerii, rezulta ca analiza se afla la confluenta acestora,
constituindu-se intr-un "instrument al realizarii tuturor atributelor sau chiar intr-o functie autonoma
cuprinzatoare"
1. Realizarea oricarei functii a intreprinderii are loc prin exercitarea tuturor atributelor
conducerii, iar fiecare dintre aceste atribute se realizeaza prin intermediul unui anumit tip de analiza.
1.
1
Prof. dr. D. Margulescu (coord.), Analiza economico-financiara a intreprinderii, Supliment la revista "Tribuna Economica",
Bucure~ti, 1994, pag 21.
I. Furnizorii de capital
1. Actionarii ~i consultantii acestora sunt interesati in primul nlnd de performantele curente ale
investitiei realizate ~i a~teptarile privind rentabilitatea viitoare. lnvestitorii sunt interesati, de
asemenea, sa monitorizeze felul in care managementul controleaza ~i orienteaza resursele
intreprinderii in interesul actionarilor, astfel indit sa poatii evidentia managementul ineficient ~i sa
ia decizii in consecinta. Pentru aceasta interpretare, informatiile privind rentabilizarea ramurii sunt
absolut necesare, in conditiile in care ele reprezinta 0 baza de comparatie inatacabila.
2. Investitorii in obligatiuni au obiective diferite de cei care participa la capitalul social al firmei.
Daca intreprinderea are 0 rentabilitate mai mica sau mai mare dedit media ramurii este destul de
putin relevant pentru capacitatea firmei de a-~i achita principalul ~i dobanda. Rezulta ca lucrul cel
mai important pentru aceasta categorie de utilizatori este capacitatea de plata, adecvarea fluxului
de lichiditati la nivelul indatorarii; ~i in acest caz profilul financiar al ramurii reprezinta un indiciu
important pentru estimarea riscului investitiei in obligatiuni emise de companii.
3. Bancile ~i alti investitori sunt 0 categorie de utilizatori interesata in mod primordial de
monitorizarea capacitatii de plata ~i de gradul de indatorare al firmei. De~i sunt tari in care bancile
au tendinta de a nu juca un rol activ in managementul intreprinderii (de exemplu Marea Britanie),
bancile din Europa continentala, inclusiv cele din Romania, "au in mod traditional un rol
proactiv,,2. Una dintre explicatii pentru aceasta diferenta provine din gradul de finantare a
economiei cu capital bancar. In situatia in care banca a fumizat 0 mare parte din capitalul unei
companii, este normal sa urmareasca ~i sa se implice in performantele managementului, avand ca
baza pentru apreciere ~i decizie profilul financiar al ramurii din care face parte intreprinderea.
aezvonarea VllIOare a aracerllor cu panenerll COrnen;lall, cm ~l ut:
.
lor (din acelea~i motive pentru care sunt interesati ~i fumizorii de
aceasta deoarece, in multe cazuri, ei ofera capital in proportii
relatia dintre ofertant ~i client poate fi de natura speciala, de exemplu
in oferta companiei este directionata catre un singur client, analiza
trem de importanta.
relaxata atitudine in legatura cu standingul financiar al partenerilor
pot scapa din vedere eventualele efecte nefavorabile ale problemelor
~acalitatii, discontinuitati in aprovizionare ca urmare a problemelor
11contractelor pe termen lung (uzuale in productia cu cicIu lung de
inanciare ale clientilor poate fi semnificativ.
~ale sunt orientate indeosebi pe securitatea locurilor de munca ~i
~azuri au nevoie de informatii financiare la nivelul firmei ~i la cel
r sau pentru a previziona niveluri viitoare ale ~omajului ~i ale
:lezvoltate,relatiile salariati - organizatii sindicale - patronat sunt
j
ca se sustin pe informatii economico-financiare la nivelul
miei nationale.
2
pag.5.
-"
-------
III. Statui
1. Fiscul asigura 0 parte semnificativa din venituri prin impozitarea firmelor (profit, valoare adaugata
etc.). Din acest motiv, profilul financiar al industriilor din cadrul economiei na!ionale este util in
stabilirea obiectivelor fiscale, pre cum ~i in comensurarea factorilor care influen!eaza veniturile
bugetare.
2. Guvernul ~i organizatiile cvasiguvernamentale trebuie sa formuleze politicile economice, sa
conduca economia ~i sa monitorizeze anumite zone economice. Ratele financiare medii ale
industriilor ~i analiza acestora reprezinta un input esential in realizarea obiectivelor specifice. Prin
agregarea informa!iilor economico-financiare de la nivel microeconomic, guvemul poate evalua
corect sanatatea ~i performan!ele sectoarelor economice ~i, de asemenea, poate aprecia feedback-ul
politicilor promovate. Nu trebuie neglijata problema acelor zone din cadrul economiei care sunt
supervizate direct sau indirect de stat; este yorba de sectorul bancar, al asigurarilor etc., precum ~i
de opera!iile specifice care au impact major asupra starii de sanatate financiara a economiei
(privatizari, na!ionalizari, divizari, fuziuni etc.). Toate aceste zone trebuie analizate cu deosebita
aten!ie din prisma impactului major pe care 11au asupra economiei na!ionale.
3. AutoriHitile locale au ca principal interes industriile care sunt primordiale in zona pe care 0
administreaza, avand ca scop sa asigure niveluri ridicate de performan!a economico-financiara in zona
de autoritate, inclusiv prin utilizarea parghiilor de care dispun (emisiunea de obliga!iuni, acordarea de
facilita!i, atragerea investitorilor etc.).
IV. Alti utilizatori
1. Managementul firmei utilizeaza (ar trebui sa utilizeze) frecvent analiza propriilor rezultate ~i
performan!e financiare prin raportare la situa!ia industriei ~i a principalilor concuren!i pentru a-~i
localizapropria pozi!ie. Monitorizarea performan!elor ramurii influen!eaza nivelul ~i momentul
investitiilor, politica de cercetare-dezvoltare, politica de marketing-promovare etc. In alta ordine
de idei, politica de achizi!ii ~i fuziuni este fundamental bazata pe analiza financiara in contextul
specific al industriei ~i economiei na!ionale.
Firmele-!inta ~i/sau poten!ialii agresori se stabilesc intr-o buna masura pe analiza financiara, chiar
daca factorii intuitivi sau emo!ionali pot avea ~i ei 0 influen!a importanta.
2. Organizatiile profesionale. Unul dintre scopurile acestora este sa reduca interferen!ele statului in
activitatil,e profitabile. In mod tipic ele sunt organisme care se autoregleaza ~i care pot ca~tiga 0
incredere importanta publicului, dar in cele mai multe cazuri beneficiaza de 0 putere de influen!a
redusa.
3. Anali~tii ~i consultantii se regasesc adesea in categoriile prezentate anterior, fie ca firme de
consultan!a pentru fumizorii de capital, fie ca agen!ii de rating care produc ~i fumizeaza informa!ii
econordico-financiare. Aceasta categorie este cea care in!elege cel mai bine importan!a existen!ei ~i
utilitatii profilului financiar al ramurii.
4. Auditorii. Grice judecata a auditorilor se sprijina pe continuitatea versus noncontinuitatea
exploatarii ca fundament al evaluarii activelor ~i datoriilor firmei. IAS nr. 1 considera continuitatea
exploatarii ca fiind "ipoteza contabila fundamentala,,3. In mod indiscutabil, analiza financiara in
contextul considerarii profilului financiar al ramurii ofera informatii valoroase pentru aprecierea
continuitatii exploatarii.
5. Publicul are, in general, un interes modest pentru informatiile economico-financiare. Situa!ia se
datoreaza limitarii accesului datorita limbajului specific ~i absen!ei unei literaturi financiare pentru
publicul general.
In concluzie, exista 0 gama foarte larga de utilizatori ai informatiei oferite de analiza financiara, in
general, ~i de profilul financiar al ramurii, in special. Existenta acestor radiografii financiare ale industriilor
poate fi considerata cel putin la fel de importanta in domeniul economic ca ~i analizele ~i radiografiile in
domeniul medical.
'3
3
lASe, 1975, Paragraf7.
Obiectivele analizei economico-financiare
Oelimitarea obiectului de studiu constituie 0 problema esentiala a oricarei ~tiinte sau discipline
~tiintifice ~i consta in determinarea continutului fenomenelor pe care Ie studiaza ~i a sferei lor de actiune,
precum ~i in fixarea raporturilor de conditionare cu celelalte ~tiinte care cerceteaza fenomene ~i procese din
domenii de activitate conexe.
Stabilirea obiectului de studiu al oricarei ~tiinte este 0 problema component a a clasificarii ~tiintelor.
Potrivit clasificarii ~tiintelor, analiza activitatii economico-financiare, functie de obiectul sau, face parte din
grupa ~tiintelor sociale.
Ca disciplina ~tiintifica, analiza s-a afirmat in viata sociala ~i economica, unde a contribuit ~i
contribuie la progresul societatii, inspinilld, prin metoda sa, incredere in actiunile viitoare. Oe-a lungul
timpului, ca ~i alte ~tiinte, analiza ~i-a revizuit conceptele ~i terminologia, modalitatile de calcul ~i tehnicile
aplicative, dar ~i-a pastrat nealterata constructia teoretica inchegata rational, avand orizontul deschis spre
orice prefacere ~i innoire.
Stabilirea locului analizei economico-financiare in ansamblul ~tiintelor economice se face in functie de
particularitatile acesteia in raport cu fenomenele din natura. Daca fenomenele din natura se manifesta in
afara activitatii oamenilor, in domeniul socio-economic insa, procesele ~i fenomenele nu pot avea loc dedit
ca urmare a actiunii factorului uman.
In ceea ce prive~te fenomenele din natura, gratie posibilitatilor oferite de cercetarea ~tiintifica in
domeniu (metode, tehnici, tehnologii, instrumentar, aparatura etc.), sunt create premisele patrunderii in
structura interna a acestora prin micro analiza. In aceste conditii, obiectul analizei poate fi redus la
dimensiuni de laborator, dar fara ca astfel sa fie afectate concluziile analizei. Caracterul particular al
experimentului in domeniul fenomenelor din natura nu are relevanta atunci cand este yorba de analiza
fenomenelor socio-economice.
Cercetarea fenomenelor socio-economice, avand in vedere caracterul complex al acestora, face imposibila
utilizarea in acest scop a instrumentarului de laborator ~i nici nu permite depa~irea dificultatilor legate de
generalizarea concluziilor.
In analiza fenomenelor economice, un rol insemnat revine puterii de abstractie, ceea ce exclude
posibilitatea experientelor pure in scopul desprinderii actiunii izolate a unui factor, a~a cum este posibil in
domeniul ~tiintelor, naturii. Meritul revine logicii, al carei demers este hotarator in asigurarea unei gandiri
coerente in procesul analizei economice.
Analiza economica presupune cercetarea unui fenomen sau proces din punct de ve,dere economic, ceea
ce implica corelativ evidentierea atat a eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale, umane
~i financiare, cat ~i a efectelor, circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile.
Oeoarece abtivitatea socio-umana apare in dubla ipostaza, consumatoare de resurse ~i generatoare de
efecte, aceasta face ca analiza economica sa depa~easca sfera activitatii economice, vizand eficienta
consumului de resurse in toate domeniile (inclusiv cele sociale, tehnice, administrative etc.).
Prin intregul ei continut, analiza imbina armonios teoria abstracta cu realitatea fenomenelor studiate ~i
furnizeaza informatii multiple asupra activitatii economico-financiare la nivel micro- ~i macroeconomic.
Analiza economico-financiara studiaza realitatea obiectiva, respectiv rezultatele aferente activitatii
desfa~urate sub forma indicatorilor economici-financiari, prin prisma corelatiei cauza - efect (un factor
poate constitui suportul/cauza aparitiei, modificarii sau dezvoltarii unui fenomen, dupa cum, tot a~a, acesta
se poate transforma intr-un fenomen de investigat).
Prin metodele, procedeele ~i tehnicile pe care Ie utilizeaza, analiza serve~te la descompunerea unui
fenomen sau proces economic in partile sale componente, studiind comportamentul acestora independent
sau in corelatie cu alte componente. Ea ofera solutii de combinare ~i substituire a factorilor care au un rol
relevant in mecanismul cibernetic de functionare a firmei in scopul maximizarii performantelor acesteia.
In acela~i timp, analiza cerceteaza mi~carea ~i transformarea fenomenelor economico- financiare care
au loc in interiorul firmei din punct de vedere cantitativ ~i calitativ, static ~i dinamic, evidentiind factorii
endogeni ~i exogeni, corelatia dintre ace~tia, cauzele ~i consecintele modificarii lor, iar pe aceasta baza,
permite diagnosticarea starii lor in scopul fundamentarii actiunilor de reglare ~i functionare stabili:i ~i
eficienta a firmei in mediul competitionalin care i~i desfa~oara activitatea.
4
Relevarea specificului cercetarii fenomenelor economico-financiare la nivelul intreprinderii este de
natura sa sublinieze primatul analizei calitative in raport cu studiul cantitativ.
Corelativul analizei 11reprezinta sinteza, care define~te procesul prin care are loc reunirea intr-un tot
unitar a partilor ~i a elementelor disparate ale unui obiect sau fenomen cercetat. Daca analiza presupune
descompunerea unui fenomen in elementele sale simple (inc1usiv determinarea relatiilor structural-
functionale ~i a celor cauza - efect), sinteza consta in examinarea acestora in unitatea lor. Cunoa~terea
deplina a proceselor sau fenomenelor economico-financiare necesita imbinarea intr-o unitate a analizei ~i
sintezei, ca mijloace ale cunoa~terii.
Complexitatea activitatilor desfa~urate in cadrul fiecarei firme, caracterul dinamic ~i agresiv al
mediului economic fac ca analiza sa tinda sa devina un sistem complex de tratare a informatiilor economice
curente ~i de perspectiva care urmare~te:
. ameliorarea managementului pe baza unui diagnostic general prestabilit;
. adoptarea unor decizii optime privind serviciul datoriei firmei;
. stabilirea unor decizii corespunzatoare privind
a firmei;
. analiza comparativa in timp ~i spatiu a performantelor firmei cu cele ale altor competitori.
Analiza activitatii societatilor comerciale cu caracter productiv este 0 disciplina ~tiintifica al carei obiect de
studiu 11constituie procesele ~i fenomenele economico-financiare legate de activitatea industrial-productiva a
acestora.
in acest sens, scopul analizei este de a descoperi caracteristicile esentiale ale partilor componente ale
fenomenului cercetat, interactiunile dintre ele ~i de a oferi conc1uziile necesare sintezei, la nivelul fenomenului
sau procesului analizat.
Ca urmare, in cercetarea activitatii economice, analiza economico-financiara precede ~i insote~te
sinteza, conditionandu-se reciproc. impreuna cu sinteza, analiza ofera conc1uzii deosebit de importante
pentru deciziile care urmeaza sa se adopte la diferitele niveluri ale activitatii intreprinderii.
activitatea bursiera
Metodologia analizei economico-financiare
in studierea fenomenelor, analiza economico-financiara utilizeaza metode, tehnici ~i procedee
specifice sau comJne cu alte ~tiinte. Acestea pot fi grupate in metode ale analizei calitative ~i metode ale
analizei cantitative.
1. Metode ale analizei calitative
Principalelei metode ale analizei calitative sunt: modelarea, comparatia, gruparea, diviziunea ~l
descompunerea rezultatelor.
1.1. Modelarea fenomenelor economico-financiare
Modelul este un instrument de cercetare bazat pe reprezentarea simplificata a realitatii.
Dupa modul de reprezentare a fenomenelor, modelele pot fi: imitative, analogice ~i simbolice.
in cazul modelelor imitative, fenomenul este reprezentat prin el insu~i, dar la 0 aWi scara (exemplu:
harti, fotografii, machete etc.).
Modelele analogice se caracterizeaza prin faptul ca anumite proprietati ale fenomenului studiat sunt
reprezentate prin alte modalitati (de exemplu: grafice, diagrame etc.) folosite pentru vizualizarea fenomenelor
economico-financiare.
Modelele simbolice se caracterizeaza prin folosirea simbolurilor pentru a reprezenta fenomenele
economico-financiare. Se regasesc, de regula, sub forma unor ecuatii.
in analiza economico-financiara sunt folosite modelele simbolice ~ianalogice.
5'
----..----
1.2. Comparatia
Pentru analiza fenomenelor economico- financiare nu este suficienta numai marimea in sine la un
moment dat, ci se impune ~i existenta unei baze de comparatie (criteriu de referinta).
in functie de criteriul ales, se intaInesc urmatoarele tipuri de comparatii:
a) comparatii in timp, ce presupun valorile fenomenului in diferite momente ale evolutiei sale;
b) comparatii in spatiu, respectiv cu media sectorului de activitate, cu firmele concurente etc.;
c) comparatii mixte, respectiv in timp ~i spatiu;
d) comparatii in functie de un criteriu prestabilit (de exemplu: bugetul de venituri ~i cheltuieli, norme,
normative, standarde, clauze contractuale, programe etc.);
e) comparatii cu caracter special, pentru care intervin alte criterii dedit cele mentionate mai sus (de
exemplu: compararea unor variante in cazul unui studiu tehnico-economic, comparatii pe baza metodei
scorurilor).
Pentru ca informatiile obtinute ca urmare a comparatiei sa fie corecte, trebuie respectate urmatoarele
conditii: sfera de cuprindere a indicatorilor folositi sa fie similara, masurarea sa se faca in acela~i etalon
(unitate de masura) ~i sa se asigure permanenta metodelor de calcul.
1.3. Gruparea
Gruparea este 0 metoda de cercetare care presupune separarea colectivitatii studiate in grupe omogene
de unitati, dupa una sau mai multe caracteristici.
Caracteristicile de grupare se aleg in functie de specificul fenomenului studiat ~i de scopul analizei. De
exemplu, in analiza potentialului uman se pot folosi mai multe criterii de grupare: pe categorii de personal,
dupa varsta, vechime, sex, nationalitate, modalitati de formare profesionala, forme de perfeqionare
profesionala etc.
i
1.4. Diviziunea ~i descompunerea rezultatelor
Rezultatele activitatii intreprinderii sunt masurate cu ajutorul unor indicatori economico-financiari
care se divid ~i se descompun pentru a permite studierea aprofundata a acestora.
Se disting urmatoarele forme:
a) Diviziunea dupa timpul de formare a rezultatelor (de exemplu: ritmicitatea productiei, livnlrilor,
incasarilor pe zile, decade, luni etc.) permite analiza abaterilor de la tendinta general a de desfii~urare in timp a
rezultatului studiat.
b) Diviziunea dupa locul de formare a rezultatelor are rolul de a prezenta contributia structurilor
organizatorice ale intreprinderii, precum ~i a abaterilor de la tendinta generala. (De exemplu: analiza
productiei obtinute pe sectii ~i pe zone geografice).
c) Descompunerea pe elemente componente permite stabilirea contributiei acestora la formarea ~i
modificarea rezultatului total (de exemplu: analiza cifrei de afaceri pe produse; analiza costurilor pe elemente de
cheltuieli etc.).
2. Meto de ale analizei cantitative
Metodele analizei cantitative au rolul de a cuantifica contributia elementelor componente ~i a factorilor
la formarea ~i variatia fenomenului studiat, pre cum ~i pozitionarea firmei intr-un mediu dat.
Unele metode ale analizei cantitative difera in functie de tipul de legaturi functional-cauzale, care pot
fi de tip determinist sau de tip stocastic.
Principalele metode ale analizei cantitative sunt: metoda ratelor, metoda balantiera, metoda
substituirilor in lant, metoda corelatiei, metoda scorurilor, metoda grilelor de evaluare, diagrama Pareto,
cercetarile operationale etc.
2.1. Metoda balantiera (input - output)
Metoda balantiera se utilizeaza atunci dind intre elementele fenomenului studiat sunt relatii de tip
determinist de forma sumei ~i/sau a diferentei.
Modelul general al unui fenomen care presupune aplicarea metodei balantiere este urmatorul:
k,
M=a+b-c
Pentm stabilirea influentei modifidirii unui element asupra variatiei fenomenului analizat se aplica
urmatoarea regula: se calculeaza diferenta dintre valoarea efectiva (informatia de stare) ~i valoarea luata ca
baza de comparatie, timlndu-se seama de semnul cu care elementul respectiv figureaza in model. Suma
influentelor elementelor componente trebuie sa fie egala cu variatia totala a fenomenului studiat.
In cazul modelului general "M", cuantificarea influentelor variatiei elementelor componente se
prezinta astfel:
llM = M I - Mo
1)
lla(t~M)
= al - ao
2)
llb(tlM)
= bl - bo
3)
llc(tlM)
= - (CI - co)
lla(tlM)
+
llb(tlM)
+
llc(tlM)
= llM
2.2. Metoda substituirilor in lant
Aceasta metoda se folose~te in cazul in care intre factorii fenomenului studiat exista relatii de tip
determinist de forma produsului sau a raportului (intre fenomenul studiat ~i factorii de influenta exista
proportionalitate directa sau inversa).
Metoda substituirilor in lant se bazeaza pe trei principii, ~i anume:
a) ordonarea factorilor in cadrul modelului de analiza are in vedere conditionarea lor economica, ~i
anume: factori cantitativi, factori de structura ~i factori calitativi;
b) substituirile se fac succesiv, avandu-se in vedere ordinea mentionata la principiul "a";
c) un factor substituit se mentine ca atare in operatiunile ulterioare.
Aplicarea metodei se poate face pe baza de marimi absolute ~i pe baza de indici.
Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor in lant sunt: produs intre factori ~i raport intre
factori.
A) Cazul produsului intre factori
Modelul general al unui fenomen economic de acest tip este urmatorul:
F=axbxc
Aplicarea metodei substituirilor in lant pe baza de marimi absolute se realizeaza astfel:
llF = FI - Fa
unde:
,,1" reprezinta informatia de stare;
,,0" reprezinta baza de comparatie.
Influentele factorilor asupra fenomenului studiat se stabilesc astfel:
1)
lla(tlF)
= a,boco - aoboco = (a, - ao) boco
2)
llb(tlF)
= alblco - alboco = a,(bl - bo) Co
3)
llc(tlF)
= alblcl - alb,co = a,b, (c, - co)
llF =
lla(tlF)
+
llb(tlF)
+
llc(tlF)
Aplicarea metodei substituirilor in lant pe baza de indici se prezinta astfel:
II"
=!:Lx 100 =
alb]c]
x 100 =
i)bic
'Fo aoboco 1002
i =
5- x 100
.
i =!i x 100
.
a
,
h
b
'
ao 0
i =
~ x 100
c
Co
1-
~IF = IF - 100
Influentele variatiei relative a factorilor asupra modificarii relative a fenomenului studiat se calculeaza
astfel:
1
)
A
.(d/,,)
=' -100
LJ1
a'a
2)
A.(d/,.)
-
ia xih .
LJ1 ---1
h
100
a
3)
L1i(dI/)
=
ia
X
ih
X ic
-
ia
X
ih
c
1002 100
& .
=
L1i(dI/)
+
L1i(dI/)
+
Lti(dIr)
I. a h c
Indicele unui fenomen oarecare "N", influentat de n factori, se determina astfel:
I
ii xi2 ...in
2
=
.
n>
N
loon-I'
-
Influenta unui factor oarecare
"K"
se stabile~te astfel:
L1i(d/,)
=
il Xi2 .. . i
K
-
il X i2 .. . i
K -I .
K
lOOK-I 100K-2'
B) Cazul raportului intre factori
Modelul general al unui fenomen economic de acest fel este urmatorul:
p=a
b
Stabilirea influentelor factorilor se face diferit, dupa locul unde este situat factorul cantitativ (numitor
sau numarator).
I<K<n
B1) In cazul in care factorul cantitativ este la numitor, atunci influentele factorilor se stabilesc
astfel:
.
- pe baza de marimi totale:
~P = PI - Po
\
1.
L1b(dl')
=
ao
-
ao
bl bo
2.
L1a(dl')
=
~
-
ao
bl bl
~P =
~b("'P)
+
~a("'P)
- pe baza de indici:
II' =
~x100
=
ia
x 100
Po ih
~Ip = Ip
- 100
1.
L1i~d/l')
=
1
?O xl 00 -100
1h
~
2.
Lli(.1Ip)
=
ia x100_100
x100
a. .
lh lh
L1l =
Lli(dll')
+
Lli(.1Ip)
I'
h a
82) in cazul in care factorul cantitativ se afla la numarator, influentele factorilor se separa astfel:
- pe baza de marimi totale:
1.
Lla(LlP)=!i
-
ao
bo bo
2.
Llb(dI')
=
!i _!i
bl bo
-pe baza de indici:
1
Ll,(LlJ,,)=.
-1 00 . la la
2.
LliiLlJI')
=
~a .100 - ia
lh
In cazul in care numaratorul ~i/sau numitorul se dezvolta dupa relatii de tip produs, raport ~i
balantier, pentru stabilirea influentelor factorilor indirecti se aplica principii Ie metodei substituirilor in lant.
In literatura de specialitate se intalne~te ~i metoda substituirii izolate a factorilor. In cazul utilizarii
acestei metode se aplica un singur principiu dintre cele mentionate la metoda substituirilor in lant, ~i anume
cel al substituirilor succesive. Suma influentelor factorilor nu mai este egala cu modificarea total a a
fenomenului analizat, ca in cazul aplicarii metodei substituirilor in Ian!, aparand restul nedescompus, pentru
care s-au emis diferite ipoteze de alocare pe factori.
2.3. Metoda corelatiei
Metoda corelatiei sau metoda analizei regresionale se utilizeaza atunci cand intre fenomenul studiat ~i
factorii de influenta sunt relatii de tip stocastic. Cu ajutorul acestei metode se masoara intensitatea legaturii
dintre fenomenul analizat ~i factorii sai de influenta, precum ~i influenta acestora. .
Aplicarea metodei corelatiei in analiza economico-financiara presupune urmatoarele etape:
a) Stabilirea continutului economic al fenomenului analizat (y) ~i al factorilor sai de influenta (x I, X2,
... xn).
b) Identificarea legaturilor de cauzalitate ~i stabilirea ecuatiei de regresie. Ecuatiile de regresie pot fi
de tip linear, parabolic, hiperbolic, exponential, logaritmic etc.
c) Calculul valorii parametrilor ecuatiei de regresie, folosind metoda celor mai mici patrate.
d) Determinarea intensitatii legaturii dintre fenomenul analizat ~i factorii sai de influenta, In acest
scop, se calculeaza coeficientul de corelatie (yx) sau raportul de corelatie.
r nIxy-Ixx.Ey
yx=
~nIx2 _(Ix)2 x~n.Ey2 _(.Ey)2
e) Cuantificarea influentei
determinati e (dyx):
b(
~
).Ey x x - X x y
dyx = r 2
y
unde:
b - coeficientul de regresie;
factorilor asupra fenomenului cercetat cu ajutorul coeficientului de
9
n - numarul de termeni ai seriei cercetate;
ri
- dispersia lui y.
2.4. Metoda scorurilor
Modelul general al unei functii-scor este urmatorul:
Z = alXl + a2X2 + + anXn
unde:
a I, a2 ... an reprezinta coeficientii de semnificatie;
Xl, X2 ... Xnreprezinta variabilele independente (ratele luate in calcul).
Stabilirea scorului presupune parcurgerea urmatoarelor etape4:
1) alegerea unui e~antion de firme care sa cuprinda doua categorii de intreprinderi: falimentare sau
aflate in dificultate ~i tara probleme financiare;
2) compararea celor doua grupuri de intreprinderi, pe un interval de timp suficient de mare, pe baza
unor indicatori susceptibili de a fi semnificativi;
3) selectarea indicatorilor care realizeaza cea mai buna discriminare;
4) elaborarea, prin tehnica analizei discriminante, a unei combinatii liniare a indicatorilor semnifieativi
(functia-scor);
5) alegerea unui punct (sau a unor puncte) de inflexiune care sa realizeze clasificarea predictiva a
intreprinderilor in cele doua grupuri;
6) analiza a priori ~i a posteriori a ratei de succes a scorului prin compararea clasifiearii predictive eu
situatia cunoscuta a firmelor din e~antion.
Scorul constatat la nivelul unei firme permite estimarea riscului de faliment la un moment dat.
2.5. Metoda ratelor
Rata este un raport intre doi indicatori comparabili din punct de vedere economic, cu 0 semnifieatie
superioara celor doi termeni luati separat.
Ratele, dupa natura lor, pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a) rate de structura, ce exprima contributia paqilor la formarea fenomenului. Permit comparatii intre
intreprinderi de dimensiuni diferite, precum ~i sesizarea modificarilor structurale in cadrul unei intreprinderi de-a
lungul timpului;
b) rate de eficienta, ce reflecta corelatia din efect ~i efort. Ratele de eficienta pot fi de tipul:
. efect/efort (de exemplu: rata rentabilitatii economice, rata rentabilitatii resurselor eonsumate,
productivitatea muncii etc.);
. efort/efect (de exemplu: ratele de eficienta ale cheltuielilor, costul unitar etc.);
c) rate ale echilibrului financiar, ce reflecta corelatia dintre posturi sau grupe de posturi bilantiere de
activ ~i de pasiv (de exemplu: ratele de lichiditate, rata solvabilitatii globale etc.).
Ratele servesc pentru comparatii in timp ~i spatiu.
Ratele sunt folosite, de regula, pentru a analiza poziti a intreprinderii fata de media ramurii de
activitate, fata de principalii concurenti de pe piata, fata de situatia economica generala etc. De asemenea,
prezinta 0 importanta deosebita ~i comparatia cu realizarile anterioare ale intreprinderii.
2.6. Diagrama Pareto (metoda 20/80)
Aceasta metoda are la baza ideea de a se acorda, in analiza, 0 importanta proportionala cu contributia
elementelor la formarea unui fenomen.
Etapele aplicarii metodei sunt5:
. identificarea fenomenului ~i a parametrului specific acestuia;
Ion Anghel, Falimentul Radiografie ~i prediclie, Ed. Economica,
pp. 37-38.
5
Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucure~ti, 1997, pag. 46.
Bucure~ti, 2002,
I()
. stabilirea valorilor parametrului specific;
. ordonarea elementelor componente ale fenomenului in ordinea descresditoare a parametrului
specific;
. calculul valorilor cumulate ale parametrului specific;
. delimitarea a trei zone A, B ~i C (metoda mai este denumita ~i "metoda ABC");
. reprezentarea grafica a curbelor ABC (curba teoretica pe bazadatelor statistice ~i curbele reale pe
baza informatiilor din firma analizata).
Domeniile in care se folose~te frecvent diagrama Pareto sunt: analiza stocurilor, analiza costurilor,
analiza cifrei de afaceri, analiza fumizorilor.
2.7. Metoda grilelor de evaluare6
Folosirea metodei presupune urmatoarele etape:
a) stabilirea criteriilor de evaluare a activitatii studiate;
b) determinarea coeficientilor de ponderare (suma lor este intotdeauna egala cu 1);
c) notarea criteriilor de evaluare;
d) calculul notei medii ponderate pe baza relatiei:
N = lJ:;pi x ni
unde:
cpi - coeficientul de ponderare al criteriului "i";
ni - nota acordata criteriului "i".
2.8. Cercetarile operationale
Cercetarile operationale sunt utilizate in cazul relatiilor cauzale de tip stocastic, reprezentand un
ansamblu de metode folosite in adoptarea deciziilor atunci cand intervin numero~i factori.
Cercetarile operationale se caracterizeaza prin 7:
a) studierea unor sisteme organizate, influentate de un complex de factori;
b) aplicarea unor metode ~tiintifice de evidentiere a legaturilor de interdependenta de exprimare a lor
intr-o forma matematica ~i de atribuire a unor ponderi fiecarui element sau factor;
c) rationalizarea deciziilor.
Metodele utilizate in cercetarile operationale pot fi grupate astfel:
. deterministe: programarea liniara, programarea dinamica, teoria jocurilor, metoda drumului critic
etc.;
. probabiliste: lanturile MARCOV, teoria fire lor de a~teptare, metoda PERT;
. simulative: metoda MONTE CARLO, modelul dinamic al simularii gestionare etc.
Cercetarile operationale sunt utilizate in analiza previzionala.
Sistemul de informatii - premisa a efectuarii analizei economico-financiare
Analiza ca metoda a cunoa~terii presupune studierea legaturilor dintre multiple Ie componente ale unui
sistem ~i actioneaza in directia reglarii functiunii acestuia, a schimbarilor de stare in concordanta cu obiectivele
stabilite. Analiza economico-financiara are un rol deosebit in cunoa~terea ~i comensurarea influentei diver~ilor
factori ce conduc la cre~terea eficientei intregii activitati economice. Managerii intreprinderii, pe baza
cunoa~terii evolutiei fenomenelor ~i proceselor economice, trebuie sa adopte 0 suita de decizii care sa
determine obtinerea unor rezultate economico-financiare superioare fata de obiectivele stabilite in program sau
fata de perioada precedenta. In acest context, pot fi sesizate acele zone - puncte critice - din activitatea
6
Idem, pag. 45.
7
D. Margulescu (coordonator), Analiza economico-financiara. Me/ode ~i /ehnici, Editura Tribuna Economica, Bucure~ti, 1994,
pag.49.
11
Intreprinderii ~i, pe baza unor analize profunde, temeinice, sa se adopte decizii care sa determine 0 schimbare
de stare In functiunea Intreprinderii ca sistem In concordanta cu programele adoptate de organele de conducere.
Informatia economica reprezinta "materia prima" necesara analizei economico-financiare ~i are un wI
deosebit In conducerea unitatilor economice Intrudit trebuie sa satisfaca cerinte multiple, pentru a asigura 0
percepere dit mai corecta a proceselor la care se refera.
Pentru a asigura adoptarea unor decizii eficiente, este necesara realizarea unui sistem informational
functional care sa poata oferi 0 informatie economica cat mai variata - mod de exprimare, grad de
prelucrare, mod de Inregistrare, provenienta - ~i care sa satisfaca cerinte multiple ~i sa asigure 0 percepere
cat mai corecta a proceselor economice la care se refera. De aceea, se impune ca informatia economica sa fie
real a, sintetica ~i concisa, multilateral a, operativa (folosita In timp util), sa ofere precizie ~i siguranta.
Cu cat informatia economica este mai bogata, mai complexa, cu atat decidentul are la dispozitie mai
multe elemente care sa-i permita 0 profunda cunoa~tere a fenomenelor ~i proceselor economice ~i, pe aceasta
baza, sa adopte masuri eficiente de cre~tere a gradului de folosire a resurselor umane, materiale ~i financiare.
lnformatia economica, la nivelulintreprinderii, se constituie din urmatoarele surse:
- surse externe Intreprinderii ca sistem - informatii privind progresul tehnic In ramura respectiva,
conjunctura pietei, informatii oferite de organele fiscale, banci, burse de valori, mass-media, targuri ~i
expozitii, simpozioane etc.
Sursele externe de informatii sunt necesare managementului unitatii pentru orientarea activitatii
acesteia spre acele zone sau sectoare care ofera posibilitatea integrarii ei, In conditii de eficienta, In
mecanismul complex al economiei nationale ~i mondiale.
- surse interne au ca baza de formare procesele interne de combinare ~i utilizare a factorilor de
productie ~i reflecta activitatea multilaterala ~i complexa a unitatilor economice prin sistemul de indicatori
fizici ~i valorici.
Folosirea surselor interne de informatii ofera conducerii Intreprinderii elementele necesare pentru
eventualele corectari ale traiectoriei evolutiei acesteia In anumite perioade ~i sectoare de activitate.
Informatia economica poate fi structurata dupa diverse criterii, In functie de cerinte multiple, pentru a
asigura 0 percepere cat mai corecta a proceselor pe care Ie define~te.
In literatura de specialitate, au aparut 0 serie de c1asificari pe baza de criterii variate, cum ar fi:
a) dupa natura lor - informatii economico-financiare, tehnice, tehnologice, politice, sociale, juridice
etc.;
b) dupa gradul de accesibilitate - informatii deschise (larga accesibilitate), limitate (accesibilitate
redusa), Inchise (protejate);
c) dupa provenienta - informatii interne, externe;
d) din P4nct de vedere functional - informatie normativa, informatie efectiva, de stare a
performantelor economico- financiare.
Pentru a fi folosite In procesul conducerii unitatilor economice, informatiile trebuie sa raspunda unor
cerinte:
. utilitate pentru managerii unitatii In conducerea proceselor economice;
. exactitate - prelucrare co recta a datelor;
. profunzime - reflectarea completa a legaturilor cauzale dintre fenomenele ~i procesele economice
pentru a desprinde conc1uzii judicioase In vederea adoptarii unor decizii rationale ~i care sa
conduca la cre~terea eficientei activitatii;
. vechimea (varsta) - poate influenta nefavorabil reglarea functiunii (sistemului) In conditiile In care
nu au existat preocupari de actualizare a informatiilor ~i pe aceasta baza pot fi adoptate decizii
necorespunzatoare;
. valoarea informatiei - este determinata de posibilitatea adoptarii unor decizii eficiente pentru
Intreprindere ca sistem condus;
. costul informatiei - are un rol hotarator In structurarea ~i conducerea unitatilor economice, In
conditii de eficienta.
Respectarea cerintelor mentionate va crea conditiile realizarii unor informatii care, utilizate In procesul
de conducere a Intreprinderii, vor contribui la obtinerea, pe baza analizei economico-financiare, a unor
)2-
concluzii asupra activitatii desfa~urate ~i va asigura premisele necesare pentru adoptarea unor masuri de
cre~tere a eficientei economice.
Sisteme organizationale ale activitatii de analiza economico-financiara
Complexitatea activitatii economico-financiare, cunoa~terea legaturilor cauzale dintre factorii ce
caracterizeaza multitudinea fenomenelor ~i proceselor economice specifice intreprinderii ca sistem impun 0
conceptie unitara in abordarea activitatii practice de analiza economico-financiara. Aceasta se realizeaza, in
primul rand, la nivelul fiecarui compartiment functional din organigrama intreprinderii, pe probleme specifice. In
aceste conditii, fiecare lucrator al compartimentului trebuie sa analizeze operativ problemele cu care se confrunta
~i sa informeze, ori de dite ori este necesar, conducerea compartimentului in vederea adoptarii masurilor
corespunzatoare imbunatatirii activitatii.
In continuare, analiza fenomenelor economice se realizeaza de ~efii diverse lor compartimente
functionale, zilnic, saptamanal, lunar, trimestrial, anual, iar pe baza unor analize temeinice se pot adopta
masurile corespunzatoare pentru imbunatatirea activitatii economico-financiare.
La nivelul firmei (intreprinderii), analiza economico-financiara se realizeaza de compartimentul
financiar-contabil, contabil-~ef, directorul economic ~i se reflecta in principalele documente elaborate - Cont
de profit ~i pierdere, Bilantul contabil ~i notele explicative la bilant - sau in diverse analize tematice
solicitate de Comitetul de directie (CD), Consiliul de administratie (CA) ~i Adunarea general a a actionarilor
(AGA).
In conditiile economiei de piata, ale intensificarii relatiilor economice interne ~i internationale, managerii
intreprinderii, compartimentele functionale trebuie sa evalueze mediul concurential cat mai bine, pentru a
interveni eficient in cre~terea gradului de utilizare a resurselor umane, materiale ~i financiare, in eliminarea
"punctelor critice", in obtinerea unor profituri superioare.
Procesul de analiza trebuie sa intervina ~i atunci cand activitatile se desfa~oara eficient pentru a
descoperi noi rezerve, prin a caror mobilizare sa se asigure 0 evolutie favorabila a principalilor indicatori
economico-financiari, 0 cre~tere a gradului de utilizare a resurselor de care intreprinderea dispune.
Analiza multitudinii de fenomene ~i procese economice se poate realiza prin organizarea unor
colective mixte formate din speciali~ti din cadrul intreprinderii ~i din diverse structuri profesionale (cadre
universitare, auditori, evaluatori, experti contabili) care, pe baza unor analize tematice, pot aborda aspecte
variate privind promovarea de noi produse, analiza calitatii, studierea concurentei, extinderea sau
restnlngerea activitatii, studii de fezabilitate etc.
In acela~i timp, intreprinderea poate solicita, pentru analiza problemelor economico-financiare, firme
specializate pentru elaborarea unor probleme mai dificile, intr-o anumita perioada de timp (privatizare,
vanzare de active'etc.).
De asemenea, se realizeaza analize pe probleme specifice de catre organele fiscale, bancare,
investitori, autoritati publice locale etc. ~i care urmaresc modul cum este respectata legislatia in domenii
privind achitarea obligatiilor fata de bugetul de stat ~i local, acordarea unor facilitati fiscale, modul de
contractare ~i rambursare a creditelor etc.
In concluzie, analiza economico-financiara se regase~te ca 0 preocupare permanenta in activitatea
compartimentelor functionale, pe probleme specifice, ~i temporara in cazul abordarii unor aspecte concrete
ale asigurarii ~i folosirii resurselor umane, materiale ~i financiare ale intreprinderii.
Caracterul complex al procesului de analiza economico-financiara este legat nemijlocit de varietatea
unitatilor economice ~i, mai ales, de interconditionarile ce intervin intre functiile intreprinderii ~i conducerii
acesteia, de preocuparea de a gasi raspunsuri clare, exacte la problemele tactice ~i strategice ale firmei.
~o