TEMA II : ELEMENTE FIZICO-GEOGRAFICE DEFINITORII ALE EUROPEI ŞI ROMÂNIEI

II. Tipuri genetice de relief

- Sunt forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief

1. Tipuri genetice de relief din Europa
- Se dezvoltă pe suprafaţa câmpiilor, sistemelor montane, ariilor depresionare şi unităţilor de
podiş, în urma acţiunii agenţilor externi

a). Relieful glaciar:

- a apărut fie ca rezultat al acţiunii gheţarilor de calotă, fie ca rezultat al acţiunii gheţarilor
montani
- În pleistocen Europa Nordică a fost acoperită de o calotă de gheaţă care se extindea spre sud
peste Marea Baltică şi peste Câmpia Europei de Nord şi Câmpia Rusă până la latitudinea oraşelor
Kiev şi Moscova. Acest tip de relief glaciar se extinde peste sud-estul Peninsulei Scandinavice,
Finlanda, Câmpia Nord Europeană şi jumătate nordică a Câmpiei Ruse şi este format din
aliniamente de morene, sandre, blocuri eratice şi depresiuni care adăpostesc lacuri.
- Relieful glaciar montan
- cuprinde mai multe tipuri: relief glaciar pirinean alcătuit dominant din circuri glaciare şi creste
alpine, relieful glaciar alpin şi caucazian alcătuit din circuri, văi glaciare, morene, creste alpine,
dar şi relief glaciar actual. În Munţii Carpaţi se păstrează relief glaciar cuaternar.

b). Relief litoral :

- cu fiorduri: Peninsula Scandinavică, Islanda, Arhipelagul Britanic;
- cu rias: nordul Spaniei, nord-vestul Franţei, Marea Britanie;
- cu estuare la gurile de vărsare ale fluviilor: Sena, Tamisa, Severn, Elba, Peciora, Dvina de Nord;
- cu delte: Delta Volgăi, Delta Dunării, Delta Padului;
- cu lagune: la Marea Baltică şi la Marea Neagră (sistemul Razelm-Sinoe);
- cu limane: la Marea Neagră (limanul Nistrului);
- relief litoral tectono-glaciar (litoralul britanic, litoralul Peninsulei Scandinavice);
- cu canaluri (de tip dalmatic): pe litoralul Croaţiei la Marea Adriatică;
- ţărm antropic: polderele olandeze.
c). Relief carstic :
- s-a format pe roci carstificabile (calcare, sare, ghips)
- Cuprinde relief carstic de suprafaţă (lapiezuri, doline, uvale, polii, clipe calcare, chei, ponoare,
poduri naturale) toate incluse în termenul exocarst şi carstul de adâncime, endocarstul, alcătuit
din peşteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt: Podişul Karst şi Munţii Alpi
din Austria.
d). Relief vulcanic :
- cuprinde trei tipuri principale :
 platouri vulcanice în Islanda
 vulcani activi şi semiactivi cu relief vulcanic alcătuit din conuri şi cratere, în Italia
 un lanţ vulcanic neogen stins în Carpaţi cu relieful vulcanic modelat de agenţii
externi unde apar conuri vulcanice, neck-uri şi mai rar cratere sau fragmente de
cratere
 e). Suprafeţele de eroziune:
- apar atât în masivele vechi (caledonice şi hercinice) sub formă de peneplene, cât şi în munţii din
sistemul alpin, sub formă de nivele de creste sau platouri largi şi fragmentate formate în trei-
patru etape de evoluţie numite suprafeţe de nivelare.
- În Carpaţii româneşti sunt trei nivele de evoluţie: Borăscu, Râu-Şes şi Gornoviţa
f). Terasele şi luncile :
- se desfăşoară în lungul văilor din Europa Centrală şi de Sud şi cuprind trei-opt trepte de terasă.
-Toate râurile mari şi fluviile din Europa prezintă lunci largi şi uneori culoare de vale.
g). Relief eolian :
- este format din câmpuri de dune de nisip şi apar mai frecvent în sud-vestul Franţei şi în Câmpia
Mării Caspice, Danemarca etc.
h).Relieful insulelor:
- este format din munţi alcătuiţi din roci eruptive sau cristaline cu înălţimi de până la 1500 m şi din
câmpii litorale înguste. Insula Islanda are aspectul unui imens podiş vulcanic, alcătuit din bazalte,
tufuri şi brecii vulcanice terţiare, peste care se înalţă numeroase conuri vulcanice, dintre care cel
mai înalt are 2115 m (Hekla).
i). Relief pe loess :
- loess –ul este o rocă sedimentară de culoare alb-gălbuie, prăfoasă care se poate tasa → crovuri-
găvane-padine
- În România relieful pe loess se găsește în Câmpia Română, de Vest, Pod Dobrogei
- În Europa relieful pe loess se găsește în Câmpia Germano-Polonă, Câmpia Europei de Est
2. Tipuri genetice de relief din România
- Sunt forme de relief care se sprijină pe formele majore de relief

a). Suprafeţe de eroziune şi nivele de vale :

- sunt poduri interfluviale netede la diferite altitudini si sunt mărturii ale modelării reliefului în
Neozoic
b). Terase fluviale :
- create de râuri din cauze climatice sau tectonice
c). Relief carstic :
- dezvoltat pe calcare, dolomite, sare, ghips
- exocarstul : câmpuri de lapiezuri, doline, polii, uvale, chei
- endocarstul : peşteri cu stalactite, stalagmite, coloane, domuri
- relieful carstic este bine dezvoltat în M Apuseni, Aninei, Carpaţii Meridionali, Orientali, Pod
Mehedinţi, Pod Dobrogei
d). Relief glaciar :
- rezultat al acţiunii gheţarilor montani, alcătuit din circuri, văi glaciare, morene
- este bine reprezentat în M Făgăraş, Parâng, Retezat, Godeanu, Rodnei, Bucegi
e). Relief dezvoltat pe loess :
 - reprezentat prin interfluvii netede, crovuri rezultate prin tasare (în Bărăgan, Câmpia Brailei), iar
în lungul malurilor abrupte prin pâlnii, hrube de sufoziune ( pe malurile Dunării, în sudul Câmpiei
Burnazului, vestul şi nordul Dobrogei)

f). Relief eolian :

- reprezentat prin dune de nisip în Câmpia Carei, sudul Câmpiei Olteniei, Bărăgan, pe grindurile
din Delta Dunării (Letea, Caraorman, Sărăturile)
g).Relief ruiniform :
- specific în M Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, acolo unde pe conglomerate şi gresii, au fost modelate
stânci cu forme ciudate (Sfinxul, Babele)
h). Relief dezvoltat pe structuri cutate :
- apare în Subcarpaţi şi munţii din fliş din Carpaţi
- în Subcarpaţi se întâlnesc depresiuni sinclinale închise spre exterior de dealuri anticlinale
g). Relief dezvoltat pe structuri monoclinale :
- întâlnit în Pod Moldovei, unde sunt specifice cuestele (Coasta Iaşilor) şi văile structurale
i). Relief vulcanic :
- prezent în partea de vest a Carpaţilor Orientali şi în sudul M Apuseni (M Metaliferi)
- în România se află cel mai lung lanţ vulcanic stins din Europa : Oaş-Gutâi-Ţibleş-Călimani-
Gurghiu-Harghita (vestul Carpaţilor Orientali)
h). Relief litoral :
- la nord de Capul Midia : cu ţărm jos, cu lagune (Razim-Sinoe, Zmeica, Goloviţa), limane
(Babadag), delte (Delta Dunării), cordoane litorale
- la sud de Capul Midia : cu ţărm înalt, cu faleze, golfuri mici şi plaje înguste, cu limane fluvio-
maritime : Mangalia, Costineşti, Techirghiol