PSIHOLOGIE - MODELE DE SUBIECTE rezolvate

Subiectul 1 A

I. In coloana A sunt enumerate aptitudini, iar in coloana B sunt numerotate descrieri ale
lor.
Scrieti pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare litera din coloana A si
cifra/cifrele corespunzatoare din coloana B.

A. a. speciale
b. generale

B. 1. Sunt utile in toate domeniile de activitate sau in cele mai multe dintre ele.
2. Cea mai importanta dintre ele este inteligenta.
3. Specificul uneia dintre ele este comunicativitatea.
4. Mijlocesc eficienta activitatii intr-un anumit domeniu.
5. Sustin realizarea unei activitati concrete – definita astfel sub aspect profesional.

II. Din punct de vedere psihologic, caracterul are o serie de particularitati care il
individualizeaza in raport cu celelalte laturi ale personalitatii.
1. Definiti caracterul – in sens larg si in sens restrans.
2. Precizati in ce consta distinctia dintre caracter si aptitudini.
3. Descrieti oricare doua dintre trasaturile caracteriale cardinale.
4. Fie urmatoarele patru notiuni: continut socio-moral, caracter, temperament, valori.
Construiti o fraza care sa le contina si care sa constituie un enunt adevarat din punctul de
vedere al psihologiei.

III. Descrieti succint cele trei insusiri fundamentale ale sistemului nervos, insusiri ce se
exprima in activitatea nervoasa si a caror combinare genereaza tipurile temperamentale.

IV. Pornind de la afirmatia omului de cultura roman Mihai Ralea, potrivit careia
obiectivul final al oricarei stiinte este intelegerea omului integral, analizati omul cu
personalitate.

Rezolvarea subiectului 1 A

I. a: 4:5
b: 1:2

II.
1. – in sens larg, un mod de a fi, un ansamblu de particularitati
psihoindividuale ce apar ca trasaturi ale unui portret psihic global.
– in sens restrans, acele insusiri sau particularitati ce privesc relati dintre subiect si lume,
precum si valorile care orienteaza aceasta relatie.
2. – aptitudinea, ca sistem operational eficient, se investeste in
activitate si se apreciaza dupa rezultatele obtinute.
– caracterul consta in modul de raportare la diversele laturi ale realitatii si la activitate
proprie.
– dupa calitatea executarii unei activitati, subiectul este apreciat ca fiind mai mult sau mai
putin capabil.
– dupa modul in care subiectul se raporteaza la activitate, el este apreciat ca avand
anumite trasaturi de caracter.
3. – descrierea succinta si corecta a oricaror doua dintre urmatoarele:
unitatea, expresivitatea, originalitatea, bogatia, statornicia, plasticitatea, taria.
4. Punctajul se va acorda daca:
– se respecta cerinta construirii unei fraze; nu a unei propozitii sau a mai multor fraze;
– enuntul este adevarat din punctul de vedere al psihologiei;
– enuntul face legatura corecta intre continuturile notiunilor si nu doar intre sferele lor.

III. – forta sau energia – este dependenta de substante functionale constitutive neuronului
– in primul rand lanturile de acizi nucleici si fosfolipidele
– mobilitatea – exprima viteza cu care se consuma si se regenereaza respectivele
substante functionale
– echilibrul – consta in repartitia egala sau inegala a fortei intre cele doua procese
nervoase de baza – excitatia si inhibitia – in caz de neechilibru neputand sa intervina
decat predominarea fortei excitative
– aceste 3 insusiri functionale sunt parametrii indispensabili ai functionarii sistemului
nervos.
– la fiecare individ insusirile de baza prezinta gradatii in sensurile: puternic – slab, mobil
– inert, echilibrat –neechilibrat.
– combinarea insusirilor de baza genereaza patru tipuri de sistem nervos, in relativa
corespondenta cu cele patru temperamente descrise in antichitate.

IV. – acceptiunea cea mai larga a termenului de personalitate

– personalitatea ca sistem bio-psiho-socio-cultural
– cele trei ipostaze ale subiectului uman – subiect pragmatic
– subiect epistemic
–subiect axiologic
– omul ca produs sociocultural si ca factor activ, autodeterminant
– personalitatea – ca entitate unica si originala
– modelul general-uman de personalitate – caracterizare si componente.

Subiectul 1 B

I. In coloana A sunt enumerate legi ale sensibilitatii, iar in coloana B sunt numerotate
descrieri ale lor.
Scrieti pe foaia de examen asocierile corecte dintre fiecare litera din coloana A si
cifra/cifrele corespunzatoare din coloana B.

A. a. legea contrastului senzorial

b. legea adaptarii
B. 1. se refera la faptul ca o senzatie care se produce intr-un analizator influenteaza
producerea senzatiilor in alti analizatori, intensificandu-le sau diminuandu-le.
2. se refera la modificarea sensibilitatii analizatorilor sub actiunea repetata a stimulilor.
3. se refera la fenomenul de crestere sau scadere a sensibilitatii in vederea realizarii
legaturilor informationale optime, chiar in conditiile modificarii interactiunii dintre
subiect si stimuli.
4. se refera la fenomenul de scoatere reciproca in evidenta a doi stimuli cu caracteristici
opuse.

II. Pentru a stabilii relatii informationale cu obiectele si fenomenele lumii inconjuratoare,

omul dispune de capacitati perceptive, cu mult mai complexe decat cele ale animalelor.
1. Definiti perceptiile.
2. Analizati rolul activitatii, limbajului si experientei anterioare in procesul perceptiei.
3. Precizati in ce consta rolul mecanismelor verbale in activitatea observativa.
4. Enumerati factorii de care depinde selectivitatea perceptiei.

III. Caracterizati reprezentarea, referindu-va la calitatile ei.

IV. Comparati analiza cu abstractizarea – ca modalitati de operare a gandirii.

V. Analizati latura relational-valorica a personalitatii.

Rezolvarea subiectului 1 B

I. a:4
b: 2, 3

II. 1. procese senzoriale complexe si, totodata, imagini primare, continand totalitatea
informatiilor despre insusirile concrete ale obiectelor si fenomenelor, in conditiile actiunii
directe a acestora asupra analizatorilor.
2. – rolul activitatii:
– calitatea imaginii perceptive depinde de relatia activa cu obiectul si integrarea
perceptiei intr-o activitate
– ceea ce are mai mare importanta pentru activitate devine obiect central al perceptiei si
este redat complet, clar si precis
– ceea ce este manevrat este mai bine perceput decat ceea ce este doar contemplat.
– rolul limbajului:
– mecanismele verbale intervin in procesul activitatii si au functie de integrare
– integratorii verbali sprijina formarea perceptiei, corectitudinea si completitudinea
imaginii perceptive
– rolul experientei anterioare:
– orice perceptie integreaza in desfasurarea ei elemente ale experientei anterioare a
subiectului cu categoria respectiva de obiecte
– reactualizarea schemei perceptive determina o mai mare operativitate si rapida
organizare a perceptiei actuale.
3. – prin limbaj se stabilesc scopul observatiei si planul desfasurarii acesteia
– prin indicatori verbali propusi subiectului sau elaborati de el insusi, se exploreaza activ
campul perceptiv, evidentiindu-se elementele semnificative din punctul de vedere al
scopului urmarit
– prin cuvant sunt actualizate cunostintele necesare respectivei activitati observative
– cuvantul fixeaza rezultatele partiale si finale ale observatiei
– simbolurile verbale fac posibila generalizarea schemelor logice ale activitatii
perceptive.
4. – interesul pentru un lucru sau o persoana
– conturarea speciala a unui element
– contrastul cromatic al elementului
– miscarea elementului pe un fond static
– existenta unei scheme perceptive care sa poata fi actualizata
– indicarea verbala prealabila

III. – indeplinesc o functie de prezentare, readuc in minte imagini, permitand gandirii sa

prelucreze in mod complex informatiile
– sunt un sprijin necesar in construirea sensului cuvintelor
– pregatesc si usureaza generalizarile din gandire
– constituie un punct de plecare si suport intuitiv pentru desfasurarea sirului de
rationamente in vederea rezolvarii unor probleme
– permit controlarea, prin aplicare la situatii reprezentate, generalizarilor gandirii
– indeplinesc o functie complexa in cadrul imaginatiei, atat a cele reproductive, cat si a
celei creatoare
– bogatia si varietatea lor sunt o conditie favorabila pentru activitatea mintala in general.
4. Punctajul se va acorda daca:
– se respecta cerinta construirii unei fraze; nu a unei propozitii sau a mai multor fraze;
– enuntul este adevarat din punctul de vedere al psihologiei;
– enuntul face legatura corecta intre continuturile notiunilor si nu doar intre sferele lor.

IV. analiza:
– operatie mentala de descompunere a intregului in parti, insusiri, elemente, cu scopul
studierii si intelegerii lor
– se realizeaza cu ajutorul mijloacelor verbale ce permit segregari, disocieri si reasocieri
– regulile simbolismului verbal se resfrang asupra procedurilor mentale analitice.
– abstractizarea:
– este o forma superioara de analiza
– analiza devine selectiva si nu acorda aceeasi insemnatate tuturor componentelor sau
insusirilor
– se orienteaza ‚pe verticala”, adica face trecerea de la variabil la grade diferite de
invarianta
– termenul de abstract desemneaza relatii si insusiri care sunt impalpabile (nu sunt
cognoscibile cu ajutorul simturilor), dar sunt foarte importante
– selectivitatea opereaza pozitiv – prin retinerea numai a acelor insusiri care sunt de
maxima semnificatie
– selectivitatea opereaza negativ – prin ignorarea, eludarea insusirilor nesemnificative,
neesentiale
– rezultatele ei se exprima in concepte, categorii, idei.

V. – caracterul – in sens larg – mod de a fi, „portret” psihic global

– caracterul – in sens restrans si specific – acele insusiri sau particularitati ce privesc
relatiile pe care le intretine persoana cu lumea si valorile dupa care ea se conduce
– este un subsistem relational – valoric si de autoreglaj
– este, in principal, un ansamblu de atitudini – valori
– compararea caracterului cu temperamentul
– relatia caracter-motivatie
– rolul modelelor culturale si comportamentale si a setului de valori
– compararea caracterului cu aptitudinile
– concordanta nivelurilor atitudinale si aptitudinale – vocatia.