Sunteți pe pagina 1din 5

Celula – Partea I | Cristian G.

Celula (I)
Completari

 Celula = unitatea de baza Morfofunctionala  morfologic = care se refera la


structura unui organism + functional = care priveste modul in care functioneaza acel
organism
 Celula = unitate genetica = contine material genetic(ADN, ARN) organizat sub
forma de cromatina(subtire, fina) care la randul ei se organizeaza in cromozomi(46
de cromozomi) la inceputul diviziunii.
 Celulele pot exista atat grupate  formand diverse tesuturi cat si singure(nu fac
parte dintr-un tesut anume)  ovulul, spermatozoidul.
 Initial, celulele au forma globuloasa(sferica) = celulele stem(celule din care iau
nastere toate celelalte celule), ulterior forma celulelor este in concordanta cu
functia pe care o indeplinesc in organism
 Diverse forme: fusiforma ( forma de fus – ingustata la capete si dilatata in portiunea
centrala)  fibrele musculare striate(ale muschilor scheletici), neuronii de tip
bipolar(cu doi “poli” din mucoasa olfactiva, retina, ganglioni Scarpa – vestibular si
Corti – acustic); stelata( cu mai multe prelungiri – cazul neuronilor multipolari din
coarnele anterioare ale maduvei spinarii sau din scoarta cerebrala, straturile motorii
ale acesteia); cubica( celule cubice care se dispun una langa cealalta formand un
epiteliu – tesut epitelial cu rol de acoperire; cilindrica ( celule inalte, care prin
asezarea asemanatoare celor cubice formeaza epitelii de acoperire care captusesc
diverse organe ale tubului digestive la interior formand mucoase.
 Dimensiunile celulei depind de: specializarea lor( de exemplu, celulele care au
functii de secretie importante – celulele din mucoasa gastrica, din celulele
pancreatice secretorii, din foliculii tiroidieni – au dimensiuni mari ca urmare a
depozitarii in citoplasma a granulelor de secretie); starea fiziologica a
organismului( organism sanatos vs organism bolnav); mediu extern( temperatura,
starea de hidratare); varsta organismului( organism tanar vs organism batran).

Figura 4 – Niveluri de organizare a corpului uman

 Diferenta dintre Atom – cea mai mica parte a unui element chimic, care inca mai
pastreaza insusirile acestuia si Molecula – grup de atomi legati intre ei prin legaturi
chimice

1
Celula – Partea I | Cristian G.

 Macromolecula – in exemplul de fata macromolecula de ADN – dublu helix, format


din numeroase molecule( baze azotate purinice si pirimidinice)
 Organite celulare - !! Mitocondria contine la nivelul matricei mitocondriale propriul
ADN, diferit de cel propriu celulei aflat la nivel nuclear
 Sitemul de organe din figura – sistemul digestiv – vizualizarea unor raporturi
intre ficat(lobul hepatic stang), jonctiunea eso – gastrica si stomac

Membrana celulara – Membrana plasmatica – Plasmalema ( sufixul “-lema”


defineste o membrana) – Figura 5 – Descriere modelului Mozaicului Fluid
 Constituentul majoritar al plasmalemei este reprezentat de fosfolipide
 Un fosfolipid prezinta din punct de vedere structural(morfologic) un cap hidrofil (
care are afinitate pentru apa) si 2 cozi hidrofobe( nu au afinitate pentru apa).
 Atat la exteriorul(mediul extracellular) cat si la interiorul celulei(mediul
intracellular – citoplasma celulei) constituentul chimic de baza este apa 
fosfolipidele se vor aseza pe 2 straturi, fiecare strat orientandu-si capetele
hidrofile ale fosfolipidelor spre apa  capetele hidrofile sunt dispuse spre
exterior si respectiv interior pe cand cozile acestora formeaza portiunea centrala
= Miezul membranar(hidrofob)
 Proteinele nu sunt distribuite uniform in bistratul lipidic = Distributie Neuniforma a
Proteinelor = aspectul Mozaicului Fluid
 Tipurile de proteine din membrana celulara: - dupa forma acestora pot fi –
proteine globulare(sferice) sau proteine fibrilare ( forma de fir)
- Dupa distributia acestora in bistratul lipidic: proteine asezate doar pe fata
externa( ectoproteine), doar pe fata interna(endoproteine) sau proteine care
strabat in intregime bistratul lipidic(transmembranare, integrale)
- Atat proteinele globulare cat si cele fibrilare pot strabate bistratul lipidic in
intregime  proteine transmembranare
- Atat proteinele globulare cat si cele fibrilare pot fi prezente doar pe fata
externa sau interna a membranei( rol de ecto sau endoproteine)
 Prezenta colesterolului la nivelul plasmalemei - Colesterolul este molecula chimica
hidrofoba( ca si cozile fosfolipidelor)  se aseaza la nivelul miezului hidrofob(printre
cozile fosfolipidelor)
 Prezenta glucidelor  se pot atasa la nivelul proteinelor din membrana( atat e cele
globulare cat si de cele fibrilare) insa ele se gasesc doar pe FATA EXTERNA a

2
Celula – Partea I | Cristian G.

plasmalemei( deci doar de ectoproteine si partea externa a proteinelor


transmembranare)  GLICOPROTEINE
 Glucidele se pot atasa si direct de capetele hidrofile ale fosfolipidelor  DOAR PE
FATA EXTERNA  GLICOLIPIDE
 Atat glicolipidele cat si glicoproteinele sunt incarcate negative( au sarcina electrica
negative)
 Atentie la caracterul TEMPORAR al unor elemente biologice: de exemplu
prelungirile citoplasmatice care sunt acompaniate de plasmalemma si formeaza =
PSEUDOPODE( la celulele sangelui implicate in aparare – LEUCOCITE) 
temporare si NEORDONATE sau character Temporar al unor substante chimice
depozitate in citoplamsa( incluziunile citoplasmatice – granule de rezerva a unor
substante – glycogen sau grasimi, produsi de secretie sau pigmenti – melanina)

Organite celulare commune – organitele celulare prezente in majoritatea celulelor


 Majoritatea organitelor celulare commune prezinte membrane proprii care le
delimiteaza de citoplasma din jurul lor  cu exceptia RIBOZOMILOR care nu sunt
delimitati de o alta membrana  organite nedelimitate de membrana, CENTRIOLII
si NUCLEOLUL
 Zona activa a citoplasmei  zona din apropierea NUCLEULUI  zona in care se
desfasoare cu intensitate mare numeroase procese biochimice.
 Organite care se gasesc in apropierea nucleului: RE care face legatura nucleu –
plasmalemma, Ap. Golgi si uneori Mitocondriile
 Structura trilaminata a membranei = formata din 3 straturi este caracteristica:
Plasmalemei( 2 straturi ale capetelor hidrofile catre interior si exterior si un miez
hidrofob) + Membranei mitocondriale + Membranei Nucleare
 Diferenta dintre forma organitelor: !! Sferic nu este echivalentul pentru OVAL(
Lizozomii sunt Sferici, nu OVALARI)
 Lizozomul este diferit de LIZOZIM ( enzima antibacteriana din saliva)
 Mitocondriile sunt sediul de geneza a ATP – ului prin procesul de fosforilare
oxidativa + ciclul Krebs(al acizilor tricarboxilici)
Difuziunea – figura 7
 Are la baza legea fizica a concentratiilor – intotdeauna gradiul care se formeaza
este de la concentratie mare la concentratie mica

3
Celula – Partea I | Cristian G.

 In bistratul lipidic se pot observa integrate molecule proteice integrate(integrale,


transmembranare) care pot ajuta anumite molecule sa traverseze membrana
atunci cand acestea au dimensiuni foarte mari  Difuziune Facilitata
 Exteriorul cu concentratie mare a moleculelor  determina miscarea acestora
spre interiorul celulei unde concentratia aceleasi molecule este mai mica
Transportul activ – Pompa de Calciu – Fig. 8
 Prezenta in bistratul lipidic al unei proteine transmembranare, care strabate in
intregime bistratul lipidic
 Pompa de calciu determina deplasarea ionilor de calciu de la concentratie
mica ( INTRACELULAR) la concentratie mare (EXTRACELULAR) cu ajutorul
energiei furnizate de HIDROLIZA ATP – ului( NU ADP – ului)
 Situsul de hidroliza ATP ului se gaseste pe fata interna a membranei, din
hidroliza acestuia rezultand ADP ( acidul adenozindifosforic) si o grupare
fosfat liberta. Ruperea legaturi fosfat macroergice degaja o cantitate mare de
energie care permite proteinei pompe sa functioneze
 Ionii de calciu se fixeaza in portiunea centrala a proteinei transportoare
Potentialul de actiune – Fig. 9
 Potentialul de actiune al neuronului: - graficul ne arata o valoare a
potentialui membranar de repaus neuronal de – 80 mV (valoarea
potentialului cand neuronul este in repaus);
- Dupa actiunea stimulului  potentialul atinge o valoare pozitiva de +40 mV!
- !! Atentie – diferenta de potential in cazul neuronului este de 120 mV ( de la
– 80 mV pana la 0 mV = 80 mV + 40 mV peste valoarea 0 mv = 120 mv =
diferenta de potential)
- Durata PA = 5 ms, asemanatoare cu durata PA pentru fibra musculara
neteda din antrul gastric = piloric
- In grafic se observa o portiune care subdeniveleaza, care merge sub
valoarea de – 80 mV  perioada de hiperpolarizare, valoarea potentialului
de membrana scade sub – 80 mV ca urmare a canalelor de K care raman o
perioada mai mare de timp deschise, dupa care se revina la – 80 mV
 Potentialul de actiune al celulei miocardice ventriculare:
- Durata mai mare in comparative cu PA al neuronului sau fibrei musculare din
antrul gastric ( durata de cel putin 200 ms = 0.2 secunde)
- Valoare maxima a potentialului de actiune depaseste usor valoare de 0 mV

4
Celula – Partea I | Cristian G.

- Aspectul particular prin prezenta unei faze de platou – care prelungeste


durata PA  perioada de repolarizare e mult mai intinsa in comparatie cu
neuronul
- Revenire mult mai lenta a PA la valoare de baza, de repaus de – 80 mV
 Potentialul de actiune in fibra musculara neteda – antrala(pilorica)
- Durata PA = durata PA neuronului = 5ms
- PA = negativ, nu depaseste valoare de 0 mV