SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

1
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

Importanţa igienico-sanitară a solului

Solul interacţionează permanent cu toate elementele mediului
ambiant:apă, aer, alimente, care îşi exercită acţiunea lor complexă asupra sănătăţii
populaţiei. Cunoaşterea caracteristicilor solului serveşte la aprecierea
acestor riscuri. Igiena solului se referă la poluarea solului precum şi rolul sau în
răspândirea bolilor.
Caracterizarea igienico-sanitară a solului se face in funcţie de zonele,
în care este posibil contact între om si sol. Mai frecvent se cercetează urmatoarele
zone:
•Locurile de joacă pentru copii;
•Teritoriul plajelor si în jurul bazinelor;
•Spaţiile de joacă ale şcolilor si gradiniţelor de copii;
•Terenurile de sport;
•Terenurile din jurul surselor de apă potabilă;
•Terenurile în care omul vine în contact cu solul in procesul muncii
(sere,ciupercării, etc.)
Proprietăţile solului
Gradul de poluare al solului este în funcţie de proprietăţile solului,
care se impart în:
 proprietăţi fizice;
 proprietăţi chimice;
 proprietăţi biologice;
 proprietăţile fizice;
Solul este format din particule solide numite granule care pot fi de diferite
dimensiuni, forme si compoziţie chimică. Spaţiile rămase libere între granule
constituie porozitatea solului.
Mărimea porozităţii depinde de dimensiunile, forma
siaşezarea granulelor. Cu cat particolele sunt mai mari, cu atat volumul total
al porilor este mai mic. Aceste caracteristici,granulozitatea si porozitatea,
influenţează marea majoritate a proprietăţilor fizice ale solului. Cele mai
importante proprietăţi fizice sunt:
a)permeabilitatea
b)capilaritatea
c)capacitatea de filtrare
d)temperatura
2
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

Permeabilitatea este proprietatea solului de a fi străbătut de aer şi apă.

Permeabilitatea pentru aer depinde de granulozitate. Solurile formate
din granule mari (nisip, prundiş) sunt foarte permeabile pentru aer. Cu cat
cantitatea de aer din sol este mai mare, cu atît este mai mare şi salubritatea
acestuia, deoarece este asigurată o mai mare cantitate de oxigen proceselor
biologice ce se petrec in sol.
Compoziţia aerului teluric (din sol) este diferită de cel atmosferic şi conţine
concentraţii mai mici de oxigen şi mai mare de dioxid de carbon, amoniac,
hidragensulfurat, metan etc., care rezultă în urma proceselor de degradare a
substanţelor dinnatura moarta.Cu cat compoziţia aerului teluric este mai apropiată
de cel atmosferic cu atît solul este mai salubru.
Permeabilitatea pentru apă se constată la solurile cu o porozitate
mai mare.Permeabilitatea prea mare poate determina înlocuirea aerului cu apă, cu
consecinţe negative asupra procesului de descompunere organică din sol, scăzand
gradul de salubritate al solului. Solurile impermeabile pentru apă favorizează
colecţii de apă stagnantă la suprafaţa lor, devenind insalubre.
Capilaritatea este proprietatea solului de a permite apei subterane de
a se ridica prin pori către straturile de sus. Solurile cu granulozitate mare (nisip,
pietriş) permit ridicarea apei pina la o înălţime limitată (0,3 – 0,5 m), iar cele cu
granulozitate mică(argila) – pana la înalţimi mari (cîţiva
metri).Deci, pătura de apă este superficială, apa se ridică prin capilare, pătrunde în
materialele de construcţie a clădirilor, ducînd la in salubrizarea
lor.În solurile cu capilaritate mare nu se recomandă amplasarea gunoiştilor,fîntînilo
r în mediu rural, deoarece se produce poluarea pînzei de apă potabilă.
Gradul de filtrare este capacitatea solului de a reţine în porii săi
diferite impurităţi: substanţe toxice solide sau sub formă de soluţii şi
microorganisme. Cu cat solurile sunt mai puţin permeabile, cu atat reţin mai bine
substanţele nocive şi astfel protejează apele subterane de poluare.
Temperatura.Solul primeşte căldură din mai multe surse: prin
radiaţia calorică,de la masa incandescentă din centrul pamantului şi de la procesele
biochimice care se petrec în interiorul său. Se ştie, că solul este rău conducător de
căldură.Astfel, solurile cu granule fine şi umede se încălzesc mai greu, dar şi pierd
mai greu căldura. Solurile de culoare mai deschisă (nisipoase) reflectă o cantitate
mai mare de radiaţii solare, pe cand cele inchise la culoare reţin mai mult radiatiile
calorice.Temperatura solului are importanţă sanitară, întrucat influenţează în mare
3
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

măsură clima regiunii respective, viaţa plantelor, procesele biochimice şi biologice

care au loc în sol, permite reţinerea relativ constantă a apelor subterane, protejează
conductele de apă şi canalizare.
Proprietăţile chimice
Solul cuprinde în structura sa aproape toate substanţele chimice
cunoscute(organice şi minerale) în cantităţi variabile. În cantităţi mai mari în sol se
găsesc următoarele elemente: Si, Ca, Al, Fe, Mg, K etc. Si în cantităţi mai mici: I,
F, Br, Co, Mn, Cr etc. În cantităţi si mai mici în sol se găsesc şi elemente
radioactive: Ra, U, To,Cs etc.

Proprietăţi biologice
Fertilitatea solului depinde nu numai de prezenţa substanţelor
minerale şiorganice, ci şi de numărul şi speciile de microorganisme, care
condiţionează calitatea solului.Deoarece solul conţine substanţe nutritive şi apă în
cantităţi considerabile,numărul de microorganisme este foarte mare si anume:
-1g de sol argilos conţine ~ 200 mln de m/o;
-1g de sol cernoziom ~ 5 mln de m/o;
-1g de sol arabil ~ 1-10 mln de m/o. Numărul maxim de
microorgansme se află în adîncimea de 5-10 cm, iar la adîncimea de 4 m este
aproape steril.Flora solului este formată din bacterii saprofite, actinomicete,
ciuperci,alge, protozoare şi altele, care îndeplinesc funcţii diferite: de oxidare a sulf
ului, acompuşilor azotaţi, de fixare a azotului din aer etc.
Poluarea solului
Poluarea solului se datorează de regulă, activităţii umane
prin îndepărtarea,depozitarea neigienică a rezidurilor solide si lichide, excrementel
or animale şi cadavrelor acestora, deşeurilor industriale, prin utilizarea în
agricultură a
substanţelor chimice fertilizante şi antidăunatoare, utilizarea la irigaţii a apelor pol

4
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

uante, depozitarea de substanţe radioactive, cancerigene şi toxice în mod

necontrolat.Prin poluare pătrund în sol substanţe chimice care pot perturba
metabolismul normal al solului.În ultimul timp, de importanţă majora a devenit
poluarea solului cu substanţe
utilizate în agricultura în cantităţi mari (pesticide, substanţe fertilizante). De
asemenea, poluarea cu substanţe minerale poate fi realizată şi prin activitatea
industrială. S-a constatat ca ~ 50 % din materiile prime utilizate în industrie ajungs
ub forma de deşeuri in sol.
Prin poluarea solului cu reziduri organice, acesta este contaminat cu
microorganisme patogene sau condiţionat patogene de provinienţă animală şi
umană.Aceşti agenţi sunt diferiţi de flora „autohtonă” şi constituie
flora „supraadaugată”.Agenţii biologici patogeni de provenienţă intestinală
umană sunt: bacilul
tific, bacilii dizenterici, vibrionul holerei, virusurile poliomelitice, virusul hepatic
si condiţionat patogeni sunt: stafilococii, streptococii ex. Coli, proteus etc. Ei au o
rezistenţă redusă în sol cu variabilitate medie de 10-30 de zile pentru enterobacterii
si 4-6 săptămani pentru virusuri. Aceste microorganisme pot migra din sol în apă şi
alimente.O altă grupă de microorganisme provin din intestinele animalelor:
bacilultetanic, bacilul antraxului, bacilul botulinic, clostridiile si altele. Viabilitatea
acestora în sol este mare (luni, ani) si transmit boala la om în timpul muncilor
agricole, jocurilor copiilor, război, etc. Prin sol se transmit şi paraziţii
(geohelminţii), din care Ascaris lumbricoides are mare răspandire şi în Republica
Moldova; ouăle acestor paraziţi îşi păstrează viabilitatea la temperatura de 16-18
°C, umiditatea 60-80%, în lipsa radiaţiilor solare directe pînă la 1 an.

Criterii sanitare de apreciere a poluării solului

Aprecierea stării sanitare a solului se face cu ajutorul indicatorilor
igienico-sanitari. Ei oferă informaţii asupra caracteristicilor microbiologice si
chimice ale solului.
Indicatorii microbiologici mai frecvent utilizaţi sunt: numărul total
de germeni, numărul bacteriilor coliforme, numărul bacteriilor sulfito-reducătoare,
numărul bacteriilor termofile.Deşi nu există norme legiferte în nici o ţară din lume,
se recomandă urmatoarea interpretare a valorii numărului total de germeni:
-sol curat <10000 germeni / g sol;
-sol slab poluat >10000 germeni / g sol;
5
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

-sol poluat – 100000 germeni/g sol;

-sol foarte poluat – 1000000 /g sol.
Poluarea biologică a solului se apreciază şi prin indicatorii
parazitologici.Se consideră că solurile curate nu trebuie sa conţină ouă de
geohelminţi. Astfel, solurile slab poluate conţin pana la 10 ouă/g sol, poluate – 10-
100 ouă/g sol, iar cele foarte poluate peste 100 ouă/g sol.
Indicatorii chimici
Cel mai des utilizat indicator este indicile „Hlebnicov” sau „cifra
sanitară”. Secalculează după formula:
I.H. = N org. Teluric / N org. Total, unde:I.H. – indicile
Hlebnicov; N org. Teluric – azotul organik teluric; N org. Total – azotul organic
total prezent in sol.
Valoarea I.H. < 0,70 arată sol poluat;0,70 – 0,85 – poluare medie;0,85
– 0,95 – poluare redusa;0,95< – sol curat.Pentru aprecierea poluării chimice se mai
practică şi determinarea prezenţei însol a substanţelor minerale (As, Pb, Cd, Fe,
etc), precum şi a pesticidelor.
Măsuri de protecţie sanitară şi asanare a solului
Prin protecţia sanitară se înţelege complexul de măsuri ce au drept
scop limitarea pătrunderii în sol a diferitor impurităţi, pînă la intensităţi ce nu
dereglează procesele de autoepurare, nu contribuie la acumularea de substanţe
nocive în plantele cultivate, nu poluează aerul atmosferic şi apele şi nu-i limitează
folosinţa în scop agricol. Respectarea acestor condiţii înseamnă păstrarea calităţii
solului, în aşa fel, casă nu afecteze starea de sănătate a oamenilor.Măsurile de
protecţie sanitară sunt complexe si în realizarea lor sunt implicaţi mai mulţi
specialişti medici, agronomi, tehnologi, hidrologi, ingineri, etc.Acestea sunt
grupate astfel:
-Măsuri sanitare tehnice de colectare si neutralizare corectă a
deşeurilor:menajere, industriale, agrozootehnici;
-Reducerea substanţelor chimice din atmosferă, prin reducerea
eliminărilor de către sursele producătoare;
-Utilizarea raţională a substanţelor chimice in agricultură;
-Dezinfecţia solurilor contaminate intens cu agenti patogeni.Acest
procedeu poate fi aplicat numai pe porţiuni restranse, limitate, întrucat sunt
necesare cantitaţi foarte mari de substanţe dezinfectante (10-15 kg/m2) şi pot avea
efecte de distrugere şi asupra florei autohtone. Dezinfectarea se aplică cînd
6
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

poluarea este de natură microbiană, deoarece în cazul poluării mixte rezultatele

sunt puţin eficiente.

7
 SCOALA POSTLICEALA SANITARA FUNDENI

BIBLIOGRAFIE

1.http://facultate.regielive.ro/cursuri/igiena_solului.html/Igiena
solului, profesor ION AFTENE,domeniu Merceologie
2.https://sanatatea.com/pub/mediu/1417-importanta-igienica-a-
solului.html