BUCURIA NAȘTERII DOMNULUI

Eleva: Panait Alexandra

Clasa: a IX a A
Profesor îndrumător: Stana Coca
Liceul Tehnologic Spiru Haret
Târgoviște-Dâmbovița

Naşterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos a fost vestită de îngeri ca fiind bucurie mare pentru tot
poporul, pentru că ea este bucuria mântuirii. Iar pentru că vestea aceasta a mântuirii adusă de îngeri
oamenilor a fost primită cu credinţă, rodește bucurie mare în sufletele credincioşilor an de
an.Primirea bucuriei nașterii Mântuitorului se realizeaza în primul rând prin pregătirea noastră prin
cele 40 de zile de post.

Postul Naşterii Domnului ne pregăteşte duhovniceşte pentru a putea cunoaşte şi sărbători venirea
Pruncului Hristos pe pământ. Pentru a-L primi şi recunoaşte pe Domnul Care vine, avem nevoie de
daruri pe care postul, acest „tămăduitor al sufletelor”, ni le aduce: unora ne linişteşte mânia, altora
ne redă înţelepciunea; unora ne trezeşte dorinţa de rugăciune sau ne redă curăţia în gânduri, altora
ne pune frâu şi măsură limbii; unora ne întoarce privirile care se îndreaptă cu curiozitate înspre
ceilalţi, învăţându-ne să ne amintim propriile noastre greşeli; altora ne împrăştie încet încet
întunecimea şi ne ridică vălul în care păcatul şi ne-simţirea faţă de Dumnezeu învăluie sufletul
lăsându-ne să-L vedem, cu mintea şi cu inima, duhovniceşte. Postul ne pregăteşte pentru a ne
deschide inima către Dumnezeu către noi înșine și către ceilalți.

Postul face parte din mijloacele de cultivare şi desăvârşire ale sufletului, fiind inseparabil de alte
virtuţi şi acte creştineşti, ca de exemplu: rugăciunea, căinţa, smerenia, milostenia etc. El slăbeşte,
atenuează sau chiar stinge puterea patimilor şi a instinctelor, constituind o formă sau un auxiliar al
sârguinţei continue spre desăvârşire. Numai atunci este postul desăvârşit, când abţinerea de la
mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi spor duhovnicesc, cu încordarea voinţei
spre purificarea sufletului, spre alungarea gândurilor şi a dorinţelor păcătoase, Acesastă frumoasă
pregătire trupescă și sufletescă este împletită cu pregatirea casei, a bradului de Crăciun și finalizăm
cu bucatele gustoase pe care le pregătim cu drag pentru cei dragi.
În ajun de Crăciun adunați lânga bradul vesel și primitor dăruim cadouri celor dragi și ne înveselim
inimile cu colindele străbune din glasurile colindătorilor care ne cântă frumosul colind” nu am venit
să cerem ci am venit să dăm...”.

Bucuria primirii Fiului lui Dumnezeu în viața și sufletele noastre va fi mult mai intensă dacă lunga
perioadă de post ar fi încununată cu Sfânta Taina a Spovedaniei si bineînteles daca suntem vrednici
cu primenirea sufletolor noastre cu sângele și trupul lui Hristos prin Sfânta Taină a Euharistiei.

În viaţa noastră de fiecare zi, dar mai ales în aceste zile de sărbătoare, să oferim celor din jurul
nostru daruri şi semne ale bucuriei. Să aducem bucurie în casele şi în sufletele în care se află tristeţe
şi singurătate, boală şi sărăcie, suferinţă şi înstrăinare. Să răspundem iubirii nemărginite a lui
Hristos pentru mântuirea oamenilor cu fapte ale iubirii noastre frăţeşti, ştiind că adevărata credinţă
este „credinţa lucrătoare prin iubire“ (Galateni 5, 6).