GUVERNUL ROMÂNIEI

Fondul Social Instrumente Centrul Municipiului

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ European Structurale spatiu despatire OIPOSDRU Bucureşti de Resurse şi
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
POSDRU 2007 - 2013 2007 - 2013 Asistenţă Educaţională
AMPOSDRU

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: „Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip
„blended learning”
Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906
Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Diagnosticul instruirii

Demersul diagnozei

Urmăriţi în figura de mai jos paşii care trebuie îndepliniţi în procesul de diagnoză a stării instrucţionale a clasei
de elevi.

Construirea testului Program de

Valorificarea
(obiective+itemi) ratrapare
rezultatelor
testului
O1 I1
Ciclul de Aplicarea Identificarea
instruire O2 I2 testului elevilor cu Classroom
anterior diagnostic lacune
O3 I3 learning
parcurs
. . Identificarea
elevilor cu
On In Program de
aptitudini
îmbogățire

Figura - Diagnoza stării instrucţionale a clasei

Aceasta este deci modalitatea esenţială de stabilire a conţinutului şi a participanţilor la programele

recuperatorii. În mod analog, depăşirea substanţială a nivelului standard de performanţă va face posibilă
organizarea programelor de îmbogăţire. Conţinutul acestora va putea fi însă optimizat şi în funcţie de
rezultatele evaluărilor formative şi sumative practicate în procesul propriu-zis de învăţământ desfăşurat cu
întreaga clasă de elevi.
Procesul de formulare a itemilor pentru materia ciclului de instruire anterior trebuie realizat pe baza unei
taxonomii de obiective pedagogice prin consultarea atentă a programelor în vigoare, urmată de discuţii în

1|Page
 GUVERNUL ROMÂNIEI
Fondul Social Instrumente Centrul Municipiului
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI
UNIUNEA EUROPEANĂ European Structurale spatiu despatire OIPOSDRU Bucureşti de Resurse şi
ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
POSDRU 2007 - 2013 2007 - 2013 Asistenţă Educaţională
AMPOSDRU

Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie: 1.3. “Dezvoltarea resurselor umane în educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului: „Consilieri şcolari mai bine pregătiţi pentru elevii de gimnaziu” – program de formare continuă de specialitate de tip
„blended learning”
Cod contract : POSDRU/87/1.3/S/63906
Beneficiar : Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională

cadrul catedrelor sau al comisiilor metodice pentru a alcătui o bază unitară pentru elaborarea testelor
predictive (sau de evaluare iniţială).

Aplicarea testelor, astfel construite, va conduce spre identificarea felului în care cei care învaţă se vor înscrie
(pentru colective care depăşesc o suta de elevi) pe o „curbă în formă de clopot” cu tendinţă de deplasare spre
stânga sau dreapta (spre „i” sau spre „J”) - în funcţie de specificul şi calitatea pregătirii în fiecare colectiv de
elevi.
Când testele se aplică la nivelul clasei (ele se pot aplica şi la nivelul unui an de studiu), ne putem rezuma la
înregistrarea rezultatelor în tabele de frecvenţă, consemnând separate greşelile tipice.

Esenţial este însă că în acest fel se realizează un diagnostic pedagogic al instruirii, care diferă fundamental
de diagnosticul psihologic – al cărui scop este de a determina potenţialul intelectual al elevilor.
Diagnosticul pedagogic face abstracţie de acest aspect, luând în calcul numai felul în care diverşi factori
(genetici, psihogenetici, sociali etc.) se exprimă în planul instruirii, determinând la un moment dat o anumită
imagine instrucţională a colectivităţii şcolare, imagine ce urmează a fi corectată prin tratament pedagogic
ulterior. Instruirea desfăşurată ştiinţific poate optimiza starea instruirii, aşa cum poate fi aceasta identificată la
un moment oarecare al procesului de învăţământ. Prin urmare, modelul nostru opune o viziune pedagogică
optimistă scepticismului specific unor interpretări psihologizante ale problematicii învăţării.

Programele compensatorii se pot desfăşura în locul aşa numitelor „meditaţii şi consultaţii”, dar cu respectarea
riguroasă a diferenţierii implicate de natură diferită a obiectivelor şi sarcinilor didactice. Programele de
recuperare vor avea drept finalitate esenţială anularea lacunelor instrucţionale apărute în instruire; participanţii
la „recuperare” vor fi, aşadar, din ce în ce mai puţini de-a lungul programului recuperator; dimpotrivă,
programul de îmbogăţire va tinde să-şi mărească numărul de participanţi de-a lungul tratamentului optimizator.

Fiecare program trebuie să se desfăşoare pe baza unor proiecte bine gândite, cu obiective clare, ordonate
ascendent şi pe bază de strategii didactice adaptate particularităţilor individuale ale participanţilor.

2|Page