PROIECT DIDACTIC

Data: 10.12.2009
Obiectul: Ora dirigenţiei
Subiectul: Moldova – patria noastră, vatra noastră
Clasa: a IV-a „A”
Învăţător: Ciuntu Violeta, grad didactic II
Instituţia: Gimnaziul nr.68, Dobrogea

Obiective de referinţă:
- Sensibilizarea sentimentului patriotic;
- Conştientizarea apartenenţei civice.

Obiective operaţionale:
O1 – să definească simbolurile naţionale;
O2 – să deducă independent anumite idei;
O3 – să respecte valorile materiale şi spirituale ale poporului;
O4 – să recite poezii cu mesaj patriotic;
O5 – să lucreze în echipe în mod constructiv.

Strategii didactice:
Metode şi procedee: salutul, captarea atenţiei, expunerea, dialogul,
asaltul de idei, audiţia, recitarea, modelarea, jocul de rol, dansul,
interpretarea cîntecelor.
Mijloace didactice: proiector, ecran, lap-top, prezentări PPS, casete cu
înregistrarea imnului de stat, cîntecelor, casetofon, microfon, foi A 4,
postere, carioci.
Forme de activitate: independent, pe grupe, frontal.

Bibliografie:
www.didactic.ro
www.videogoogle.com
www.google.com
Manualul de Istorie, clasa a IV-a
Manualul de Educaţie tehnologică, clasa a IV-a
Eveniment Obi Activitatea didactică D Stategii didactice Evaluare
e ec Activitatea Activitatea elevului o Metode şi Mijloace
instrucţion tive învăţătorului za tehnici
ale re
Evocare Bună ziua celor care au rude Elevii care au rude în aceste regiuni 1 Salutul Frontală
la Ungheni, Criuleni, Anenii salută învăţătorul şi se aşează.
Noi, Ialoveni, Nisporeni,
Briceni, Făleşti, Căuşeni,
Cimişlia, Hînceşti, Sîngera.

Poporul moldovenesc este Elevii ascultă atent mesajul învăţătorului. 1 Expunerea Observarea
un popor ce se află la Captarea atenţiei
răspîntii, ce trăieşte greu,
mulţi sînt plecaţi peste
hotarele ţării pentru a-şi
întreţine familiile. Voi sunteţi
viitorul acestei ţări care ne
insuflă speranţa la o viaţă
mai decentă – dragostea
pentru acest pămînt,
memoria celor care ne-au
ocrotit ţara, limba, neamul
şi au muncit cu sabia şi pînă
pentru a nu dispărea în
nefiinţă.
Pentru a menţine ca popor
ce are o ţară, ce are o limbă,
o cultură, o istorie, trebuie
să ţinem conştiinţa noastră
mereu trează şi să ştim
răspuns la întrebările:
- Cine sîntem noi?
- Cine ne-au fost strămoşii?
- De unde venim?
- Încotro ne îndreptăm?
- Care ne sunt rădăcinile? Prezentarea Proiector Frontală
Ecran
Vă invit acum să priviţi la Pro TV prezintă emisiunea: „Moldova – 1 Lap-top
ecran. patria noastră, vatra noastră”. Material PPS
Se prezintă subiectul lecţiei Elevul prezentator numeşte subiectul
şi obiectivele ei. lecţiei şi obiectivele ei.
- Bună ziua, sînt Biatrice Bounegru şi vă Joc de rol
prezint emisiunea „Moldova – patria Anunţarea
noastră, vatra noastră”. Iată care sînt obiectivelor
cele mai importante momente ale
emisiunii:
* Basarabia e pămînt drept al nostru.
 * Independenţa este suma vieţii noastre
istorice.
Realizarea * Nasc şi la Moldova oameni... 1 Expunerea Observarea
sensului Ţara noastră are forma unui strugure,
între apele Nistrului şi Prutului. Moldova
este casa noastră sfîntă, locul unde se
spun poveşti. Aici e neamul meu străbun.
Moldova este o ţară cu codri verzi şi
cîmpuri de mătasă.
Cu mai multe detalii revin colegii noştri
care au pregătit un material ce ilustrează
frumuseţea acestui colţ de rai. Pentru
început să ne deplasăm la nordul
Moldovei. De la Soroca vine colega
noastră Valeria Vornicescu. Dialog Individuală
Bună ziua, Valeria. 5 Proiector
- Bună ziua Biatrice. Soroca, cu Expunerea Ecran
Învăţătorul include certitudine este unul din locurile pitoreşti Lap-top
prezentarea PPS despre ale Moldovei, care merită a fi vizitat. Material PPS
Soroca. Soroca este un oraş în nord-estul
Republicii Moldova, situat pe malul drept
al rîului Nistru, la frontieră cu Ucraina.
Oraşul are 35,1 mii locuitori. Este centrul
administrativ al raionului cu acelaşi
nume. La Soroca funcţionează un muzeu
de istorie şi etnografie care include şi
Cetatea Sorocii, construită de Ştefan cel
Mare în 1489.
Fiind situat la un vad al Nistrului, oraşul a
jucat un rol important pentru principatul
Moldovei în Evul Mediu. În documente
oraşul apare sub numele actual, Soroca
în 1499. Ştefan cel Mare a construit aici o
cetate, pentru a păzi vadul împotriva
tătarilor. Zidurile cetăţii au fost apoi
refăcute şi prelungite de Petru Rareş.
Cetatea a fost transformată în forma
actuală de arhitecţi din Ardeal în 1543 şi
1546. Construcţia are o formă perfect
rotundă cu 5 turnuri, avînd o distanţă
identică unul de altul. De obicei locuiau
numai soldaţii în citadelă, dar pe timp de
ocupare se adăpostea şi populaţia locală.
Există o legendă veche despre Barza
albă a cetăţii Sorocăi, în care se spune că
pe timpul unui îndelungat asediu de
către Tătari, o barză albă ar fi adus
struguri apărătorilor înfometaţi ai cetăţii,

Învăţătorul repartizează
elevilor cerculeţe de culoare
galbenă, roşie şi albastră.
Dirijează în continuare
„emisiunea”
Învăţătorul include
prezentarea PPS despre
Orheiul Vechi.
salvîndu-le astfel viaţa şi dăruindu-le
biruinţa.
În 1812 cetatea şi orasul au trecut în
stăpînirea imperiului Rus, şi pe lîngă
populaţia băştinaşă de Moldoveni s-au
stabilit aici şi numeroşi Ruşi, Ucraineni şi
Evrei. Populaţia rusească, ucraineană şi
evreiască a continuat să crească şi după
unirea primei Republici Moldoveneşti
(1917-1918) cu România, din pricina
fluxului de refugiaţi care fugeau de
dincolo de Nistru, pentru a scăpa de
colectivizare şi alte restricţii.
În timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, oraşul a suferit distrugeri şi
deportări de populaţie, sovieticii
deportînd întîi (1940-1941) pe
moldovenii băştinaşi care lucraseră
pentru statul român (funcţionari, jurişti,
profesori...), pe popi şi pe refugiaţi,
românii şi germanii deportînd apoi (1941-
1944) pe evrei şi pe toţi cetăţenii bănuiţi
că ar susţine sistemul sovietic.
Ulterior, în timpul regimului comunist
oraşul a devenit un centru industrial
important pentru nordul Moldovei, cu o
populaţie în mare parte nouă, fie
moldoveană venită de la sate, fie
rusească sau ucraineană.
De la Soroca, pentru Pro TV a fost Valeria
Vornicescu. 5 Lucrul în grup
- Îţi mulţumim mult, Valeria pentru Aplicaţie Cerculeţe de
informaţiile prezentate. Iar noi continuăm Explicaţie culoare Pe grupe
după o scurtă pauză. albastră, roşi
şi galbenă
Elevii se grupează conform celor trei Foi A4
culori, astfel ca să formeze un simbol al
ţării şi să-l denumească. Fiecare echipă 5 Dialog
primeşte cîte o foaie A4 şi realizează o Expunere
aplicaţie din aceste culori, explicînd ceea Frontală
ce au reprezentat.
Elevul prezentator continuă. Proiector
- Ne-am întors în studiou pentru a Ecran
continua emisiunea. Colega noastră Lap-top
Victoria Vlasă ne invită la Orheiul Vechi, Material PPS
acolo, unde este leagănul amintirilor.
Bunăziua, Victoria.
- Bună ziua, Biatrice. Orheiul Vechi este
un muzeu sub cer liber, care reprezintă o
adevarată cetate naturală populată din
cele mai vechi timpuri.
Complexul arheologic Orheiul Vechi este
amplasat în valea rîului Răut, între satele
Trebujeni şi Butuceni, raionul Orhei, într-o
zonă istorico-geografică bine delimitată,
vestită şi conştientizată de către
băştinaşi din timpurile străvechi drept
Codrii Orheiului sau Ţara Orheiului - care
reprezenta în vremurile istorice o unitate
teritorial-administrativă distinctă. La
Orheiul Vechi natura şi civilizaţia umană
s-au împletit organic, formînd un tablou
perfect al lucrărilor lor milenare.
Numele rezervaţiei arheologice provine
de la denumirea unei localităţi istorice,
oraşul medieval Orhei.
Complexul muzeistic Orheiul Vechi
reprezintă un sistem de monumente
istorice. Din cadrul complexului Orheiul
Vechi fac parte două promontorii
gigantice (Peştere şi Butuceni), la care se
alătură alte trei promontorii adiacente
(Potarca, Selitra şi Scoc) amplasate în
lanţ de la nord spre sud .
Complexul arheologic Orheiul Vechi este
menţionat de către oamenii de cultură
începînd cu sec. XVIII. Identificarea
ruinelor de lîngă satele Trebujeni şi
Butuceni cu oraşul medieval Orhei a fost
facută pentru prima dată pe la 1906 de
un istoric care sublinia, ...anume în locul
acesta, unde Răutul coteşte brusc de la
Trebujeni spre Butuceni, a fost aşezat
Orheiul.
Fiind un monument natural, complexul
"Orheiul Vechi" este o intersecţie a mai
multor culturi: a tracilor, geto-dacilor,
goţilor, hunilor etc. Elementele acestor
culturi pot fi găsite şi în prezent în
muzeul complexului.
O atracţie principală pentru turişti sunt
schiturile săpate în stîncă. Se spune că în
trecut călugării se foloseau de funii
pentru a coborî în schituri. Pînă în
prezent aici este un altar unde pot fi
puse lumînări. S-au păstrat şi camerele

Fiecare om trebuie să-şi
iubească ţara, să o
preţuiască. Vă propun să
formulăm împreună un
jurămînt pentru ţara
noastră. Pentru ca să fie mai
clar, eu voi începe cu:
Promit să educ copiilor
dragostea de patrie, de
frumos.
Dirijează în continuare
emisiunea.
Include prezentarea PPS
despre Chişinău
unde dormeau călugării. Cel mai
interesant că sunt foarte joase. Iubitorii 3 Asaltul de idei Poster
de înălţime sunt atraşi de înălţimea Carioci Frontală
stîncilor, complexul fiind unul din
puţinele locuri din Moldova unde poate fi
practicat alpinismul.
Atît de la Orheiul Vechi. Pentru Pro TV a
fost Victoria Vlasă. Biatrice, ai legătura. Individuală
- Victoria, îţi mulţumim mult. Noi ne
întoarcem după o scurtă pauză. 5
Dialog
Expunere Proiector
Ecran Frontală
Elevii continuă lista cu promisiuni şi îşi Lap-top
înscriu dorinţele pe posterul afişat pe Material PPS
tablă.
Elevul prezentator continuă.
- Moldova se mîndreşte cu locurile sale
pitoreşti. Cu detalii vine colega noastră Observarea
din inima Moldovei, de la Chişinău. Bună
ziua, Iuliana.
Bună ziua, Biatrice. Ai dreptate, Chişinăul
este inima Moldovei.
Chişinăul este un important centru
administrativ, politic, economic, ştiinţific,
cultural şi turistic al Republicii Moldova.
Data primei atestări documentare a
numelui Chişinău este – 17 iulie 1436.
Savanţii afirmă că această denumire ar
însemna “izvor, şipot, cişmea”.
Oraşul este aşezat pe 7 coline şi este
străbătut de rîurile Bîc şi Işnovăţ. Din
punct de vedere administrativ este
divizat în 5 sectoare: Centru, Buiucani,
Botanica, Rîşcani şi Ciocana. În
componenţa municipiului Chişinău intră
18 unităţi teritorial-administrative: 1
municipiu, 6 oraşe, 8 comune şi 3 sate.
Organul local al puterii de stat este
Primăria municipiului Chişinău.
Chişinăul reprezintă una dintre cele mai
vechi şi importante localităţi din
Repubilca Moldova, cu începuturi de
viaţă strămoşească, geto-dacă şi
romanica, de acum doua milenii, cu

Activitate în grup
Grupul I. Simbolurile de stat.
Grupul II. Portul popular.
Dansul popular.
Grupul III. Obiceiuri şi tradiţii
ale neamului nostru.
Dirijează în continuare
„emisiunea”.
Include prezentarea PPS
despre Moldova
înălţări şi decăderi în zbuciumatul Ev
Mediu şi în următoarele secole ale epocii
feudale, cu ascensiuni în dezvoltarea
comerţului şi meşteşugurilor, cu evidente
schimbări de ordin economic şi cultural
în perioada de transformare a vechiului
tîrg de provincie într-un oraş de
prosperitate modernă. Cercetările
arheologice şi investigaţiile documentare
din ultimii ani au pus în evidenţă dovezi
sigure cu privire la vechimea şi
continuitatea vieţii umane pe teritoriul
oraşului. Mărturii vii ale vremurilor
trecute au rămas, păstrîndu-se peste
veacuri, movilele fostelor posturi de
strajă şi semnalizare, situate pe cele
şapte coline ale urbei, minele vechilor
fortificaţii, descoperite ici-colo, acestea
servindu-le în trecut populaţiei băştinaşe
ca locuri de adăpost şi de refugiu în
timpul invaziilor străine. Istoria oraşului
şi-a găsit întruchipare şi în obiectivele
urbane existente, vizibile astăzi: edificii,
monumente, locuri memorabile, parcuri,
scuaruri etc. Principalele momente din
viaţa materială şi spirituală a oamenilor
şi-au găsit reflectare în denumirile de
străzi, pieţe, bulevarde. Aceste nume
evocă evenimente şi întîmplări petrecute
demult, caracterizînd anumite aspecte Fişe pentru
ale vieţii oraşului şi orăşenilor de 5 Activitate frontală lucrul în grup Pe grupe
altădată, redau particularităţile fizico- Lectura Stema, foi de
geografice şi naturale ale terenului. Explicaţia culoare
Eşti floare de piatră, oraşul meu drag, Audiţia albastră,
De-al soarelui ploaie cu raze scăldat, Dansul galbenă şi
Trec anii, dar tînăr rămîi tu mereu, Interpretarea roşie
Eşti cîntec de dragoste-n sufletul meu. cîntecului Imnul de stat
Atît de la Chişinău. Pentru Pro TV a fost Expunerea Casetofon
Iuliana Groza. Imagini
- Mulţumim mult, Iuliana. Noi revenim Poster
după o scurtă pauză. Expunerea Frontală
Numesc simbolurile de stat şi Proiector
semnificaţia lor conform Constituţiei Ecran
Republicii Moldova. Audiază Imnul de Lap-top
Stat al ţării. Confecţionează drapelul de Material PPS
stat.
Numesc componentele costumului

Activitate de grup.
Grupul I. Personalităţi
istorice.
Grupul II. Patrioţi ai
neamului – scriitorii.
Reflecţie
Grupul III. Arta populară.
Pe o coală de hîrtie este
scris „Tot ce mă înconjoară
popular. Dansează o horă pe melodia Observarea
cîntată de colegi.
Expun informaţia din fişa primită.
Elevul prezentator continuă.
- Legenda lui Dragoş spune că numele
Moldova vine de la căţeaua lui, care a
murit la vînătoarea zimbrului. În anul
1356 Bogdan I a trecut Munţii Carpaţi, 3 Dialogul
acesta fiind considerat an al întemeierii Ascultarea Microfon Frontală
Ţării Moldovei. meditativă
Pînă la începutul anilor 90 Moldova a fost Joc de rol
o republică unională în componenţa
URSS. La 27 august 1991 Republica
Moldova şi-a proclamat independenţa
statală. Primul preşedinte ales de popor
la 3 septembrie 1990, a fost Mirecea
Snegur. Urmaşii lui au fost Petru 1 Expunerea Frontală
Lucinschi, Vladimir Voronin şi actualul
preşedinte interimar – Mihai Ghimpu.
- Avem în emisiune un invitat special.
Este vorba de doamna Lucia Groza. Bună
ziua, doamnă. Bine aţi venit. Vreau să vă
întreb şi să ne spuneţi, cum era Moldova
înainte de 1991?
- Cum vedeţi Moldova azi?
- Vă mulţumesc mult şi vă mai aşteptăm
pe la noi.
Activitate de grup
Datinile, poveştile, muzica şi poezia sînt 5 Expunerea Fişe pentru Pe grupe
arhivele popoarelor. Istoria, limba şi Recitarea lucrul în grup
pămîntul sînt în esenţă cei trei stîlpi pe Lectura Imagini ale
care se sprijină neamul. Moldova este personalităţilo
casa noastră comună. Nu e pămîntul pe r, scriitorilor
care trăim din întîmplare, ci e pămîntul Poster
plămădit cu sîngele şi întărit cu oasele Clei
înaintaşilor noştri care au avut acelaşi
dor, aceleaşi suferinţe, aspiraţii ni le-au
transmis, pentru a dăinui în veci
minunata noastră ţară – Moldova.
Eu vă invit să luăm o scurtă pauză.
2 Asaltul de idei
Vorbesc despre Ştefan cel Mare, Dimitrie Explicaţia Poster Frontală
Cantemir, Dragoş-vodă şi Bogdan I. Carioci
Lipesc portretele acestora pe posterul de
la tablă.
Recită cîte o stofă dintr-o poezie şi
face parte din viaţa mea”. vorbesc cîteceva despre scriitorii:
Învăţătorul explică Leonida Lari, Grigore Vieru, Dumitru
semnificaţia patrimoniului Matcovschi, Alexe Mateevici, George
cultural al statului – şcoli, Coşbuc, Nicolae Dabija. Lipesc portretele
biserici, monumente, acestora pe posterul de la tablă. Expunerea
biblioteci, parcuri păduri, Expun informaţia din fişă şi lipesc pe Observarea
edificii culturale. poster imagini ce se referă la arta
populară.
Avem o ţară mică, dar
frumoasă. Avem un plai cu
oameni harnici, frumoşi la
suflet şi la port, inimile şi
casele cărora sînt deschise Formulează cîte o judecată pentru
pentru prieteni şi dornice de păstrarea patrimoniului cultural şi
vorbă dulce, de vreme bună material al ţării. 2 Interpretarea Frontală
şi de pace. Suntem un popor cîntecului Casetofon
ce ţine la pămînt, istorie, Fonograma
limbă şi tindem să fim o ţară cîntecului
europeană. 2 Evaluarea Individuală
Fişe pentru
evaluare
Vă mulţumesc mult pentru
lecţie şi pentru a aprecia
lecţia de azi, vă propun să
completaţi „Fişa de
evaluare a lecţiei”.

Pentru acasă vă propun să

discutaţi cu părinţii despre
istoria, locurile pitoreşti,
obiceiurile şi tradiţiile ţării Interpretează cîntecul „Moldovioară,
noastre. floare rară”.

Completează fişele propuse.