2555

ANUL IX No. 412ThafgrWr IIIIMBRII1191

A TREIA 'INERT 7 1UNIE -1896
°^N

NUMEETTI. 10 13ANI 10 BANI NUMERUL

INCEP DE LA 1 SI 15 ALE Fre-gARE1 LUNI
,1 se paten tot d'mna menu : ANUNCIUR1LE
In BUCURESTI si JUDETE se prinacat ¡namai Is
ABONAMENTELE ADMINISTRATIE
administratlel
n BUCURESTI la Casa prin mandate voltaic STREINATATE, direct aurnal la adnalniettatie:ii la
InJUDEV viao STREINATATE
Streindtatc $o Lei TOATE OFICIELE DE FUELICITATE;
L.T; In
Un an in arl
to ,
Vase lual r
Trei lant 11 I I*
I
-----
Annncluri la pag. IV
a a II
2,
5,
-
0430 b. ato.'

*. ex. 441
ItIn;utuer In strehatate 30 bard '.riiir4...
'
....1
INSERTIELE SI ,RECLAMELE 3 LEI RINDUL.

bakarsclurTELE NU SE 1NAPOIAZA Sá te rerefti Romeine de cud' Weill in case!! Llulnumr vechi 130 Baia'
1/. Alexandri
-..k-arriSIF.0.
ADMINISTRATIA REDACTIA
r risAftACI: BANCEI NATIONALE CrE1_,FC3N1 Na (MELEFCINT
PARACII. RANCE' NATIONALE No. 3.6)

D N
INBECIM i Bum azI vedem acest partid ast- nu met turbur de fapta liberalilor, dar
tieT
fel cum
i
este alcatuit din imbecili if intreb: Cum ramine cu
.ciantit sovinisti, pe cari-i agitel* si vestitul
Polichroniadi, faptul cd pe lista guverna- VICTIMELE URI
UTOPH
maI ales condus de imbecilf -- mill vostru de paradd ?
Colectivistif aü specialitatea infa- si avind ca linia de conduita mise- Cind evreii tinert en instructiuns, a-
mentald pentru Camera de cornert,
trecaf do óvrei, bancherul. Blank siD. Sig-
Jost
Perpetuum mobile. Presa si
naturala.--Forla.
-
miilor inutile si compromitatoare pen- lia i frica de respundere pentru pro- vocalf, medicf, ownenf mund Prager.
de Were cer Antisemitil slut furiosi, liberali earl: in
tru eT. Setea de rdzbunare h orbeste priile lor- fapte. Camerelor tot-d'a-una ati declámat in contra jidanilor, Vreail si viL vorbesc despre acet nenerocit,T,
nici earl' urmitrese un vene de orn realizarea and
si un colectivist orbit, devine turbat. Const. nu vor sa audit; "dar and bancberul nu mai inteleg nimic, asa cd In pinta agi- ideb imposibile i earl eu toate acestea mor .

Nid inteo aka, chestiune ca in a- Blank, membru al Clabalui liberai, vo-

facerea Ghenadie, nu se poate do-
vedi maT bine cele zisé de noT.
Ghenadie stiuse sa se poarte asa
".1711,1aMM[SPIVEIBM.91 tatia a fost nzare pe ziva de eri. convinti ci aft descoperit acel instrament
!Sil.."171)EZA l'z'ouarrIcA
fe;te Sd intre in Camera de Cornell, a-
Adversarit guvernultil an facia o apriga
propaganda pe aceasta chestie, ac4nd pe D.
tit cunoseut sub numele de perpetuum mobile
numai invidia i räutatea oamenilor, 'i-a
tuncea antisernitivnut dispare. Sturkz cd este un mkerabil traddtor de fic.ut ea sä riuninit necunoseuti ti sit nu 's,i
Programal gavernuini viitor
.

de prost cu lumea, setea luT de ?ma- Conservatoril vazind c liberalil aü putut inventa
scrisorile Iu Pamaschiu si ale 1ui Glienadie n ches-
vutire fusese asa:de mare, mncît prie- tia MiirgIritescu, s'aii hotärit publice a driva zi rabilitatea Cdruia n'ain diMic de
terit sincerf nu putea avea, iar dus- dupg veialrea lor la putere, o serie de docunlente, e un orn bogat, el da
perT in barba luT. Cu un prin earl se va dovedi :
1. Ca, Mit41 Sturdza, a ca1hate d prim-mini- WO liberal, el a contribuit de mulle
trecut atit de pätat si in sarcina luT stru a deflorat o dolcg.
2. Ca mergind sii viziteze penitencia-
cu atitea crime si delicte de drept rul de'la SiirgOanu,
Tg.-Ocaa, a fost prins cu mina to buzu-
comun, ce era maT usor guvernulUT, nand lui Zdrelea.
de cit sä-1 dea in judecata.Curtel 3. Ca ves'itul Camda a lint 1001 ea un medi-
tato ca sit poat/ fura ougie de sub... ca4cava1.
Casatiune ? ()data ösindit, darul i ,se
lua de drept si o singura lance nu piipu
4. Ca Paul Stiiiescu a atantat la pudoarea unei
0'. de bektemis.
6. Ca Pallade a furat leafa de ministru, cici a.
s'ar fi putut rupe in favoarea aces- stat toata zlna cu burta-ta... unsoare.
'
tul prelat necinstit si obraznic. Etc., etc.
Va .
Pentru niste oamenT desteptI, ca-
lea pe care vednic le-a aratat-o A-
Mofivele acestei, schimbdri la fatd neam, care acuma vitae tara si la jidani. aduci la indeplinire scopul: Casele de sitar-
sint cunoscute. D 1 »lank,- despre ww- ilizolvarea tate, precum i biurourile advocatilor insitr-
einati cu scoaterea de patente i brevete'pen-
is- al guvernulai, care cunoaste bine
Un antic tru inventiT nuoi, pot sit mirturiseasci eft de
bani clu-
situatia, spunea err; :,,Mergem catre pra- numerosi sint nenoroeitii, la car! s'a fixat ideca
pastie». In adevar se spune ca guvernul ac- ei R descoperit acel perpetaum mobile de a-
tual nu 'va mai aved curagiul sit se pezinte titia dorit.
oil la diferitele alemerf. in fata actualelor Camere p c
va cere re- Dar la si indritznetti si dovedeati unlit a-
Decl... iteleketi
n 6d-voast geliti an decret de diKolvare. Dkolvarea o semenea orn cä gresette ; e in zadar. Nea-
nragos doreste guvernul, pentru a esi din sta- vind cunostintele necesare pentru a pricepe
111111MINIMMOMMIN
rea anormald astd-:#, cind partidul con- cauzele caiT fac din ideea eonstruirei unlit
perpetuuni mobile o utopie, omul care s'a dedat
BUCURESTENE -atonamaroc.er
servator este cu total exclus din parlament,
eft i pentru a reduce numaral partkanilor
and asemenea, utopif "se crede pri-gonit, devine
cu un cuvint un maniac, pentru care nu:se mai
D-luf Fleva.
Biltaia rIe flori gisette leae de eh in casa -de sifiätate i eaTe
Este aproape sigur dar cd spre iarnd vom e in stare si cheltulasci ultimul ban, lisindu-
avea noi alegeri generale. se cu familia pe drumuri, numai pentru aV
Stop indeplini dorinta.
>4444ii4-7

deverul era cea dreapta si sigurä de Binasticizm de porunnaiä, Teorie demagogici Fatä de asernenea cazuri, 'earl o data en
cretterea setei de aur se inmultese pc zi ce
a ajunge la un rezultat neindolos. E nostima 111(rtril'a1a Intre Fieva t Fill- Cu ocaziunea scancialului de Dumineca treee, este de nevoie ca sit aducem ajutorare
Procedind ast-fel nu se nastea plic- E p oonourenti teribild, de dinastioizm la trccutil, s'a scos la iveald niate teoril con- eft ma% grabnicii, ajutorare care ar putea sii
ticoasa cestiune Ghenadie i deja aceat1 clout laiirbati politioi. impiedece rispindirea mania Ajutorul eel mai
D. Filiposou a dezaprobat pe D. Fieva, rolativ stitutionale, call se pretinde a avea marca eficace îl poate %sit. da 'numai s,coala, citutind
de mult tacerea s'ar fi intins asupra la noandalul de Dtuninica trecutli parilt prin .f.O. englczeascit. S'a spus cil. intrunirile pu- sii aducit la priceperea coiilor, dementele fi-
ziarul skit, regend (34 oste un demagog albatie. La blice pot sä se substitue corpurilor con- zied i ale mecanicei. Elementele fundiméntale
acestul nenorocit osindit si de ju- randul'hd, D. Fieva a gisit In Ecoal VrtznceY un ar-
stituite si cä omul politic este la displazi- ale fizicei ti ale intregilor s,tiinti naturale, tre-
decatoriT impartiall i de_ de opiniu- ticol antidinastio sl imediat 5-a arnnoat In oapul
D-lui Filipesow. La randul 1414' aoesta, so grabesto ia poporuluf, chlär si in propriul sail do- buiese sit devie o proprictitte intelectuali a po-
nea publica. se sonzeze ad eä dezaprobe re oonfratelo micili uSe rnaf- pretinde aceaat5. teorie pprului. Cu acest chip- multi, marea multime
Imbecitul insa, care sta in capul din Putna, deolaran oi partidnl conservator re- e i democraticd. va fi in stare a pricepe marile progrese des-
probeaza ace:math. atitudine. Daa e vorba de a aduce tara reala hi coperiri ale stiintd.
afacerilor, a crezut ca este maT util De observat Insii este, eit artioolul In oestiune De asemenea i presa are o mare misiunc,
pentru partidul liberal §i pentru tarä, apdruse deja de cito-va zile i nial D. Filipesou, guvernarea statulth, atunci cei iiii prac- in ac.easti privinti. In. Germania, Fraheia,
sa, dea nastere unel chestiunl re-
fbI partidul conservator nu ail protestat In po- tic lucru ar fi sä se introducä votal uni- chiar Rusia, nu apare ziar zilnie care
trivet ziarului din Foosani si Mel D. Fleva nu a re- versal. Prin aceastä reformil elecwrila po- si nu se ocupe eel putin de o vre-e eite-va
ligioase intemeTate pe persoana luT

levat aoeastil dubla a'titudine a oonservatorilor :
dluastiol in Capitald, anti-dinastioi In provinoie.
Ghenadie. judecata sumara a Sino- Expliciatinnea este user de dat: dinastleizmul ea-
duluT, executarea samavolnica a a- menilor neatri politioi este o ohestinne de im-
cesteT sentinte, opozitia regelul prejurdrl si este tot-d'a-unna bine 'a avea o
desohisli Jai pentru a linguini pe rime '11 pen-
atitudinea guvernului fata de fostul tu Injure.
De altmintrelea clue poate lua In serios a-
mitropolit ü revoltat ast-fel lumea, (mast& atitudine slugarnto&,. ea sineerg; eatid vtlat
indt un moment s'a crezut c sintem
este ea la, Iasi, Oozititenea-um'a a fost aoeea oare
in ajunul uneT revolutiunT. a batut au mere `marate pe rage. Din taoeastd in-
AzT guyernul are in potriva luT
jghebare politiod fdoea parrte si rililiesola rti D.
Fleva.
N'ati fost la beitaia de flori 2... Peicat ! A-
died pcicat cd n'ali venit sci ne vedett pe not
cart, am defilat in ectruciorel lei Papa Gillet
cari ne-am inters plouati mai mid de 6'1 e
plouat actualmente Domnul Mititd Sturdza.
Am pornit la ora 3 $i jum. de la domiciliul
subscrisului $i, pe tot pareursul, onor. p. t. pu-
blw $i inalta nobilime se ?Ma la not $i se cru-
cect, cat aer mai caraghios de cit ccirula noes-
trii trasd de un cal, isra geed sd cad aitoi
tlinfol sad all lueru moliil í imobil.
Ajun.$1, la locul sinistrutui -odd yeti vedea
lamentar.
porul guverneazd si guverneaal, nu prin
scandaluri de stradä ci prin controlul par-
î prhi ntijloace legate.
A refuza insä votul universal ui a pro-
clama guvernarea oprin popor, in popor
si pentru popor», este a te imb'Ia de cu-
vinte si a voi sä mbci i pc alsii, pen-
tru a-i prosti.
Adevärata teorie democraticil nu, este
'in domnia stradei, ci in organizarea sta-
tului in aaa chip ca cetätenii ealî inain-
orb pe siptinning, de chestiimile din thintele
naturale cari gat la ordinea zilet. La aid un
bun incept-It se manifesteazi, de la publieul
cititor depinde dad, eronicde literare
tifiee publicate de obiceiti in eoloana a eineepa
vor atinge seeptil pc care . propun,' ciici
publicul either este busola dupi care In pri-
mul 'rind trebnie sit se conduei un itin ajar.
Efectul bine-facitor al crouieelor
serise intr'o limbit populari:se poate
Insenumth atunef ;indeed, data se tine 119 '

pc toata lumea si in special pe pro-

priT sal prietenT, Tar Ghenadie din
pungas ordinar a fost transformat,
gratie imbeciljtäiT D-luT Sturdza, in
Ar do mirat cunt doui brhatT polltiol
ail ajuns dinastioi (min, numaI pontru frumusoteit
ooMlor lui Carol I-iii
loc-
mai la vale cd -a .fost adevdrat sinistru la mij-
am inceput o &Rex tin regulti mat mutt
pentru a distrage atentiunea publicitlui de la
tea legei, sä I past' in putinti de' a-si
vedea exprimate in mod legal, dorintele
seamit immitrul mare al eititOrilOr 'ziarelor eo
tidiane. Ziarele aft deci o datorie de a di o
intindere cît mai mare cronicelor .sus poine-
oum ar putea lt alt-fel ca;nd marele distribni- umoristicul nostril vehicial, de eit pentru a ne si aspiratiile lor. nite, iar cititorii lor, trebuie
tor de fottere este sing= regels si.ot,ttd el este, ainuza. tot concursul ler ziarelor ce cultiva, Altera-
outn se zioe, arbitrul dintre partide ? La orele 5 $i j um., cerul se inoreazd in mod Votal u17iversa0p Wait- teore
tura tistiinta.
.

martin Cestiunea lui de o luna de Nu va treoe melt - dacti regele nu va 11 minx's-

tiv, -.pang °dad ceI dend oamenl
solemn $i picciturile cld ploaie
debut.
îi
few ;primul practicd englezcsti ear fi asti-zT un peri-
earl' se col», cam a fost eri, c.uhr este astt-zi, s.

zfle pasioneaza opiniunea publica, cart
este unanima in dezaprobarea gu-
vernuluT.
Imbecilitatea colectivista, a dat nas-
tere cestiuneT Ghenadie. AzT aceTas
oamenT, se incearcal sal o potoleasca,
sä o fad, sa devieze, gratie miselii-
lor de earl in tot-d'a-una aü fost
capabilT.
En unul adrnir pe maril criminah
earl aü cel putin curagiul faptelo r
lor, pe chid dezgustul ma cuprinde
de, borfasil ordinarl, carl dupa, ce aü
sterpelit o gaind, se incearca sä nege
furtul, se vaicaseaza, pling i cer er-
tare.
Purtarea colectivistilor se asea-
mina cu acea a borfasilor.
In loc sa-sT ia asupra-le raspun-
derea faptelor lor, azT vina o clan
asupra regeluT si asupra SinoduluT i el
se retracr in spre spelunca parchetulth
generalbspre a nascoci un intreg ro-
man criminal, in care rolul principal il
are fostul rhitropat. Ace earl ell rd-
niineati surzT la acuzarile noastre do-
Cumentate in potriva luT Ghenadie,
asta-zI se servesc de aceste descope-
riri pentru a face un revirement in
opinia publica si a scapa cu obraz
curat din aceastä tristä afacere.
Iatal oamenh cari ne guverneazd,
Ttä- îti toata splendoarea imbed-
litäteT
lor, Iata-I asa
cum eran la 1888 cum an rämas
tot ast-fel dupd ce aú petrecut in
opozitiune timp de opt anT de zile
! pentru Carni,ra de comer(din .11fov par-
Pentru a se dezbraca de orT i ee
rusine apare in loata 122îr$-
via lor, n'a trebuit de cit opt luni de
zile. In acest interval an scoborit una
cite una treptele infamiel si ale pros-
neared i se Intreo air pe tams, dinasticizmulMi, se Ploata incepe set devie torentialii lumea in-
ver puma la intreeere pe toma contrarie a'anti- cepe sd se agile, birjarii ridied coptrile, petre-
dinastioizmutai. cerect se spárge, lumea fuge care incotro.
Putintiod raladare 1,4 vom vedea si aoest luoru. Note cocotati pe breakul lut papa Gillet, des-
ehidem doua umbrele la, trei ini, dintre cart o
.sfinx. umbreld de soare, si pornim in galop.
>i34,61:4- Apa pcitrunde tot mai adine $i atenteazd la
puelparea pieibor noastre. Pietonii, adcipostiti pe
sub copaci, rid de noi ; unit, papugii ne
striget : De ce nu ridicati copd .Not, simlin-
du-ne la discretia apei i a $trengarilor, ne
Partidul era ()Ina facem ghimotoc, ridem, chelcildim $i cirmim la
lciptciria Flora.
alait'er' ,partid, ideal ; dinsol era
z
mare nationalist, mare patriot, toate
Confratele Minovici, de la Cur. Fin." cere o
stick' cu bere sub pretext ca sa se rikoreased.
inctabase vinele sale, Not, cari erant uzi pind... dincolo de cat/rasa
ridem cu mare poftil de gustut ftstichid al con-
Mate valorile acolo ;i nu era fratelui.
irfete nobila ;i, dreapia care 'set nu '1 La intoarcere, de-a-lungul Cate Victor iei, toate
damele de pe la ferestre rid de noi î, ce este
. fi insufletit. $i -mai gray, rid $1 slujnici/e de pe la porti.
Acest parlid, ca unul altul Care pa sit zied, fost la imitate de joc....
7
asta, la &Vela de /tort
ire/Ma' sit fie i antiseMitt, jidanul era Ricca ! tIn ba-rbat vivant
preintat ea un perk:0,1 national, a- 7 >iti)ati<
dvesarii polilicT erait desendlati ea
fiind sprijinilf numai de jidunf, iar Shaba se agraveazA
Plastografiile.-Liberalii antiseniW.
Catnerele hberale considera ca aln sa-
crilegin impdmintenirea unui - Dizolvarea.
Cu toate acestea,. fatalitatea a voit ca Plastografiile.
Acuma este aproape pe deplin dovedit cd
ori de cite ori eVreit an dobindit oare-carf scrisorile publicate de Vointa Nationalä, in
drepturf in Rominia, in tot-d'a-una
chestia Ghenadie-Margdritescu, situ toate
primit din milnile false. Dar inzistenta parchetulai si a grz-
a doua dupd ret*itel din 1877-7$, vernultti de a le intrebuinta si de a da in la-
liberalit aft fost nevoilt s reV4niasca decatei pe fostul mitropidit pe bcqa bar, este,
in 'adevar,surprinOtoare si a podia o mare
Constitutia i set incettiteneasca un mare consternatie in rindurile guvernamentalilor.
numb- de. curet Pe de alta parte, hotdrirea lui Ghenadie
Actul acela ndpIint, nid iti vreii
de, a chenta in judecata pentru calomnie, pe
n'a point pdtrunde in vre-un corp e- cesi de la Vointa, a provocat alte alarme si
lectiv; ba, ceva ina molt, cbiar impa- acuma guvernul, ajutat de vestitul Sdrdteann,
mintenirile aü devenit foarte, dificile;
cauta alte motive mat temeinice pentra a
Kdrnbi pe surghiunitul de la Caldärusani.
dar icad cä lot liberalii aft stricat tra- In definitiv, de cind guvernamentali'l
dilia. Zilele trecute, un evreft a Jost facia convingerea cd scrisorile Damaschin-
ale; consilier comunal la Falticeni, iar Margäritescu sint plastografii, temerea Thr e
mare, i'dr Vointa Nationald e facutd yes-
ponsabild de urmarile acestei grave afaceri.
tidul liberal- a propus eandidatura e-
wed& .prager Liberalii a ntisemiti
Arnut...na
lifotivele- de nequltumire cresc ceas cu
Eu, care nu sint antisemit kiire izi ceas si, par'cd e tn factit ca guvernul si a-
admit ostracivnul sistestatic de care micil sal sa nu comiid de cit greself.
smut fetra exeeptione, mare nemultamire a produs printre comer-
cum poate fi miine.
Intre demagogie i democratie existi o
mare deosebire. Teoria 'botézatil engle-
zeascd este demagogici si adevirata de-
mocratic o repudiazä ca periculoasä
clauriAtoare publice.
Co s.
Delegatiunile Austro-tingare
9 plicate nu folosese la nimic, incepurit a in-
Discutiunile
Discuiunca in delegatiunite, din Pesta asupra
politicel exterioare a Austro-Ungariei,
.
ce in ce trial interesantd.
Ministrul de externe Goluchowsley, aducind prin
discursul sad cliestiunea Orientulel la ''ordinea
membril mat marcartti ai delegotiendoe au
profitat de aceastd ocaziune,'ea sal/ spend pare-
rile asvra rolulef, pe care trelneie sad joace Aus-
tro-Ungaria in Peninsula Balcanicel:
Politica exterioar5
De zece ani exista in imperild vecin cloud cu.
rente politice in privinta module)," cum Austria ar
trebui sa se poarte lap de ?nicile stale baleanicc.
Aceste cloud curente, unut plecind din Pesta
altul din Viena, sint eu totsd opuse unul altuict
dar conforme caracterelel ambelor state ce formeazd
imperiitl Austro-Ungar.
Ungurii, mindri fi, itI de fire, cer o politicd
externd activet gi pretind ca ministrul de externe
alba o atitudine malt mai .autoriectra /apt
de agitatiunile slave din Orient, impuAnd cu
forla vecindor din Balcani, voin,,tu Austro-Un-
gariei.
Al doilea curent, care pleacet din Viena, e pen-
tru o politied de intrigl 0 de gicane a.scunse, are
ca deviza divide et impera i nevoind set expele
imperial unui rezbel din cause Orientalel, impinge
pe ministrul de externe din Viena, set' accepteze
orl-ce infringere diplomatica, mul,lumindu-se a pro-
testa gi a face gcllagie prin ziare, ceea ce nu se
mal la în serws in itiel unul din statele balcanice.
Sohimbarea sistensultaT
Kakoky, fostul ministre de externe, era repre-
zentantul acestui cureid politic vienez inf ringe-
rile suferite de Austria in tot timpul cit a dom-
nit acerb curent, ali sperlat intr'alita pe Franz-
Iosef, în cit inlocuind pe Kalnokg contele-, soarehh, prin aintoral unei matini inventate
Goluchowsky, a schiltibat i aqudinect imperiului
Ma de chestiunta Orientigel.
Politica magly:ard ,domind decl gsla-4 be impe-
riul veci i &TO- din 'delegatiumi ate` Oil- mil' stilt izvoare de forti de earl' s'ar putea
batd de provocaliunile urtgarilor.
Val.
Cind zici perpetuum 'mobile al ais tot o datit
cam ce nohni are acest aparat. E .vorba de
a se gisi 'o masinit care o data pnsii in mit-
care si nu mai inceteze de a se mitca hi
veci, exceptipd cavil in care noi am ,ppri-o.
ideea are in sine ceva foarte seducitor ; a-
eeasta au simtit-o deja ti mai mill evulth
-meal, cart ait cheltuit pentru realizarea
suine enorme. Dar tdeea este
dupit ee oamenii ei matinirfile com-
cerca realizarea imposibilului cu ajutorul me-
canizmelor celor mai simple.
Legea constantef energiet, sau a mentincrei
fortei, descoperiti i formulati sat de clar de
dare Helmholtz, ar fi trebuit sii faci imposi-
bilii natterei ideeï cii s'ar
puteä, 'construi o matink care sii poatit, cheltui
forti, far% ca consume fortit , la rindul el.
0 asemenea masini înuä ar fi aceI perpetuum
mobile. Legea hit Helmholtz, spune cA o ma-
ilsä furnizeazi tetanal' atita hteru, cit se chef-
tuiette cu punerea ei ÎII miteare, fic prin fortit
omeneaseä tie prin eilrbuni, acuraulatori ete.
Pentru prinerea in mitcare a mat'inilor, noi
ne servim de asa numitele izvoare de fortä,
earl bine încles ei nu pot fi Intrebuintate de
cit prin mijlocirea- inteligente omenetti. Acu-
mulatoril in earl' no)" stringent, o cantitate de
forti, cu ajutorul eirora producem
forta, stilt tocmal asemenea izvoare de forti.
Dar ele nu sint vecinice ; acumUlatorii ne fur-
nizeazi name atîta fortii, elf am ' adunat In-
tl:111th i minele de cArbuni iariiti bu vor
dura o vccinicie ci se vor epuiza. Pe cit timp
deci izvoarele de fortä nu Out veciuice, ideea
unui perpetutum mobile este o utopie.
Dar nu trebuTe si no ingrijim, dae.it nu pu-
tem realiza aceastA matinä utopica. Noi avem
dertule forte pentru a ne acoperi trebuintele,
numai de n'ar fi unit' oarneni att de nedrepti,
îu et IV insusese toate fortele pe cari ni le
di natura, lisînd majoritatea aemenilor ea sit
maneeasek, - sii Cheitalasci atita forti ome-
neasei pentru un codru de pilne.
Inteo societate mai bine organizatil, fortele
omenetti ar fi cu malt mai 1-nrtin uzate st la
caz de nevoie s'ar cituta a se um de ciddura
de X sat'', Y , ccea ce 1-ar fi soarelui foarte
indiferent.
Dar lira numai soarele, ci i Oa, si vhitul
mult mat' malt. 0 pilda ne-o dii catarada
Niagara, de la csa-e niai mate sirme ar con-

www.dacoromanica.ro

duce miaearea. apei transformate In electrki-
tate, spre irnense ateliere unde s'ar transforma
din nod %tee mince folositoare omenirel. Fe-
rieirea acestela tiara consta in faptul ea ea
poate tranefonna o aparitie a fortei in alta.
A eäuta Ina ea s realizez a semenea trans-
formate' ela se poate maT compleet i mai user,
este o ocupatitme mult maT importanta, de elt
aeeea a eonstruirei unie perpetaion
Gal.
CRONICA EICIARA
Dragoste de buc5t5reasä
Zola In La Joie de Vhre, ne a deseris un
cludat tip de bucitterease. Faptul pesemne de
sta veeinie Bilge foe, produce turburarl In
eistemul nervos, eta de puternice c a fiind
caraeternl devine en totul
Gratie acestul caraeter inegal, Gheorghe
Cristea este adus lnaintea tribunalulte eoree-
tional.
Ca soldat .ennoscuse pe Maria Isvan, care
II Meuse cu ochlul pe eInd treees %tee Du--
mined-a pe liaga casa stapInulte el.
Dragostea a durat trei anI de zile sî CH's-
tea din co in ce ueel Inflardrat, jerase sa 0
La de ,nevaste. Clad sat Inplinit al treilea an,
Statul dramul ai deodatil ehiposul
rosier a redevenit un pirlit de civil, ert con tele
rapte i eu pantalonii en oehelari.
Farmecul atunei a dispilrut Maria inbea In
atuantul el' nu orntil, ei uniforma. Odata aceasta
disparuta, pieH i dragostea buelltaresei. Bye-
tul Cristea Insa nn InteIegea luerurile tot ast-
fel. El se credea iubit pentru el insn0 si arum
mai. mult ca ori eand, avea nevoie de sprijinul
material si moral al ibovnieei sale. Aceasta
insä, In ealitate ;le adeviirate enguroakai, vä-
zînd c Cristea nu plead, en bindle, l'a dat
pe usa afari. S'a Ineercat si se intoarek, din
nofi a voit se'l expulzeze i atunei nenoroeitul,
zapeeit i lovit In emeriti sail propria, s'a re
pezit la cutitul de bueäterie si a lovit In'un-
guroaia. Rana n'a fost grave, asa cá n'a fost
dat la jurati, uncle cu siguranta seepa. La
tribunal Inse, s'a Wain osIndit la sease lure
o zi de inehisoare.
Rosier!, artilerist! i voi simpli infanteristi
feral-ye ea de foe, de dragostea bucetare-
selor
Chitibll$.
BUDAPESTA, 6 Junie. -- 24 de ziarisfi
Intoretndu-Se era la 11 ore sears, de la recep-
tiunea D-lui Banify, aú luat drumul de for
funicular, care descinde muntele de la palatul
Fonia met:dice rupindu-se a Valet
pieforul unui Water care se afla In trenul care
urea. Zeee D-ni ziaristl earl' seoboraii, a trebuintate la Sinaia.
fost mat ,mult saft mai plain renal.
Morés asasinat
TUNIS, 6 Tunie. -
Circuld tirea
cd marcbk-ul de Mores ar fi fost asa-
sinat cu alp 35 de oarnera,
sudul
Tripolitaniei, probabil de tribul Senusi-
silor. Ametnuntele acestei afaceri lip-
sesc.
DIN CRAIOVA
- pe la eparchiile bor.
(Corespodenjet particulard a Adevrulta
Stars*, de nepSsare a cet5feniior
Nu pot plieepe saa nu vor sä priceapä oa-
menil nostri politic! indiferenta eetätenilor
fatal de ultimele evenimente din tarä 0 din lo-
ealitate. Ailt de mult s'ati dezgustat eraievena
de polltieianii nostri In eh nu-1 mal nape nici
frazele bombastice ale oratorilor .eonservatori
Ind purtarea lingusitoare a liberalilor.
Din tabfira iiberal
SeiZillbea e Omuta de mult printre liberate
Asa D-nil Pop 0 Nicolaid, eel mat popu-
lari i mai bine vazuti. In Craiova, ail parasit
pe Stolojan i merg cu Fleva.
Ciocazan i Romanescu slut indepen-
denti. Mai ales acesta din urmil nu poate su-
feri pe D. Stolojan, seful coleetivistilor era-
ioveni.
Din tabfira conservatoare
Acestia o due mai bine, eel putin aeum hi
opozitie, dace% nu la guvern.
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
67
PRIN CRIMA
PARTEA A DOUA
NEBUNUL
IV
Ur5 i dragoste
Fil liniatit, h zise Louis, acuma s'a
ispravit II Sint stdpin pc mitie i sint
sigur ca n'o BA comit 'irnprutlentc. Dupi
tut yeas ecourile paclurei ii aduceaii su-
netul. fanfarelor departate.
Vinatoarea dupä cum se prevazuse, se
indreptase spre D-na de Mostetnpoivre
fusese indelunad i miscatoare.
De Graves fusese la inältimea sa-cinei
ce primise. Dirijasc .totui hi lipsa unchiu-
NI sät î cele eite-va pereoane cari in-
trebasera de acesta, dupa informatiile da
te de Eugene, credead el Louis e printre
ocupat cine atie in ce parte.
Iatimplarea de alt-fel it eervi pe
mizerabil. -
Pe end venea pe o alee laterald, auzi
la eitava pasi departe laträturile indracite
ale ciinilor, fanfarele gonacilor sI ga-
lopurile cailor.
Intiun virtej nebun, vdzu trecind
cu ochil holbati de gr<*za
mortel, ápoi clad' aztnut4 de tipetelego-
Dezidente nu mai shat.
Conservatoril i radicalil formeaza acum par-
tidul conservator pur.
Duminkel, 26 Mal a. e., ofa 4 p. m., aft ti-
nut o mare Intrunire publica In sale Belle-Vue.
A fost lume destulit.
D. Polierat a explicat unirea radicalilor eu
conservateria a vorbit de ehestia mitropolitu-
lua spunind ea de dud e tare romineascii Bi-
Berke n'a suferit o aa de mare levant-le A-
ratit apoi Insemnatatea Biseried in sera noas-
tree aid si exemple.
Diverse
Bicielets a lust un mare avint In oragul
nostril, gratie D-lor Muregeanu i Piffl, eel
mal renumiti bieieligtI din Capitalit ail venit
Diunineeii la eursele noastre. Arn adrairat pe
D-nii Mihieseu, VI5cloianu, Pucher si St. Ni-
eoleseu, dar ea se vorbese de bieiclaitii nos-
tri indigete ar trebui si am o corespondent:I,
specialla saü st vie in persoana onorabilul
Chitibus ea sa admire vilitatea D-lor Lori-
pale ti VIAdutii Geblescu.
Cosine..
CRONICA
ImillMaISOMINSIMA.11
Lucimrile suveranHor
Desi Luni i cu toate ca ploua de vársa
ca din galeatd, Spanago, ud Ora la piele,
dar cu creerul uscat, stä la postul lui pe
trotuarul d'inaintea portei din dosul pala-
tului egal !
Spanago isi face datoria si astä-zi citesc
in Rotninnl de raspoirniine :
De la palat au Inceput a se expedia la Si-
naia, luerurile suveranilor.
Punct un pumn de cenusa de asu-
i
pra,-ceea-ce inaelrfeenaa ca. Spanago a
vazut multe dar se conformeazd prover-
bulte care afirmä c limba boului e mare,
dar nu poate vorbi.
Fiind cä subsemnatul nu tine la pro-
verbe, I id in säreinatea sa spunä ce a
vdzut Spa nago :
Inteo trasura cu cosul ridicat a tre-
cut D. Sturdza insotit de un alt lacheü
de-al suveranilor.
2) Pe hurdubaia minatd de un vizitie
imbrdeat in hainele lui Schileru a trecut
un vas. .antic, inaintea cAruia Spanago n'a
putut sá nu salute cu tot rispertul unul
dinastie romin.
Iuteun amloti ätí trecut toate h
nele vechl ale suveranaIul, pentru a fi In-
Cind a trecut ploaia.... prin piclea Iui
Spanago, el .saa luat creionul plecat
ca sä combatd.
Bac.
Grevá generalä in Petersburg
3-4400K
PETERSBURG, 6 tunic- -Lucritorii
author fabricl
rli;xal ptis In grevA,
cerînd o sporire a salarialui. Lini§-
tea este deslivir§itä. Trapele, gean-
darmil si poliia Olt gata la ori-ce
eventualAate.
Din Creta
CONSTA NTINOPOL, 6 Iunie. Retragerea
mahometandor in orate ti fuga crettinitor In
munp, continua. 0 mizerie teribild domnette prin.
tre acettla din Tama ; ajutoarele epitropiei abia a-
jung luptatol dor.
S'a dovedit profanarea citor-va bisericl yi ci-
mitire de ccitre trupele tun.cettI.
Ctte-va batalioane insd pdstreazd o disciplind
bun a.
Revolutia ameneased
CONSTANTINOPOL, 5 Innie. Poarta a
primit o depe§i de la valiul din Van, Nazim-
paa ti de la presedintele comisiunei, Saded-
din-pasa, hi privinta unor eveuimente ce s'ad
petrecut alaltder! la Van.
Dupd aceastd depesd, o fatd tindrd,
avind la ea nipe h1rti revolutionare,
nacilor, pc urina 'VinAtorii calari, mai ales
femeile, in frunte, cu Maul palpitind, cu
obrajil rosiT, ametite de eräca7 eala aerului
ca si de peripetiile acestef goane crude si
incdpAtinate.
Nimeni nu Ilia in seamd pe Louis, care
se amestecd atunci cu indemlnare prititre
Vinatori. Unil nici nu-1 vazura ; altif cre-
zura cä remäsese in urma de po!iteä i
se apropiase acuma ca sa supravegheze
ultimele incidente ale vinatorif. In cel
din urarä moment totf cef d fata consta-
tard prezenta
Era tocmai ceia ce voia el.
Cit despre Mihai nimeni nu bdigase de
-
de seama lipsa
masá, numaf, väzindu-se locul
luf ncpcupat, invitat4 intrebard de el.
Cmn
zise Louis, afectind o mare
surprindere, nu-i aci ?...
Apoi intorcindu-secdtre unul dintre la-
-
chef, zise
Ia vedetf, unde-I D. baron Berthier ?
Eugene de Graves, in inteligenta lui
ghicise o parte din adevär.
De s gur cd. Louis lucrase hi interesul
lor comun...
In cazul acesta trebuia ajute.
Isi aminti lunga disparitie a unchiuluf
sdet, preocuparea zugravitd pe fata luI di-
mineata în timpul dejunulul si recoman-
-
datiile ce-i facuse.
POST 85,1 cauti pc Mihai, dar nu cred
-
sii,-1 pop- gäsi.
Si pentru ce ? intrebd. Louis, vazind
cl de Graves ii intelese.
-A venit aci astaez1 dupl. multe ru-
Mi se pare cä avea de &cut o
vizitd la Paris, chiar ta astS seard...
VINERI 7 IUNIE 1898
a fost arestatä, ceia ce a produs o
mare excitatie in Armenia.
In cuartierul armenesc tras fo-
curl' de mcd asupra patrulelor. ; ca-
sele i magak-inele sint inchise. In lup-
tele cit mabonzetanii perderile din am-
bele ¡Atli se urcit la jo de oainenf.
Mai multe pusti eu repetitie, en cartuse a-
coperite on nihel, s'aii gäsit la taste armeni.
Pentru a Impiedica reproducerea tmor ase-
menea evenimente, Poarta a telegrafiat auto-
ritatilor eivile i
eautitmile posibile.
a lua toate pre-
BULETIN ATIVOSFERIC
GarcuOesti 5 iunie, 12 ore ziva.
Inältimea barometriei la
0° 757.2
Temperatara aeruluI 0° 24°2
rintul 1ini0it de la NE
Starea ceruluI: pupa. noros. -
Temperatura miximl de erl . . . .
MinimX de ar.1
23°
13°
Temperatun a variat la noI Intro 28°,0 5°.
ErI, dupi amiazh cerul variabil, noaptea senin,
astl-zY putin noros. Barometrul In nordul MoldoveY
a variat putin eri Sr, r:rAul Virg el a eregent
eu uu mm. '1:,.zuperatura a erescut. La Sinaia ter-
momotiul coborit pinli la 5.
Ail, la Buc:ro0I cerul pu;iu noros, eAldura se
mAreee. Barometrul ci tendinte de seàdere.
INFO R>4';'IATIENr
1 '<-
INTERMARE
Din oulisele ghenadiste
inainte ce proces. Dup5 sentint5.- - Asta-z1 fiind a patra aniversare de la
planed guwernului. Rezultatul
sperat.
Ori i ce
ciar conclus de S
s'ar spurre: í 'arl eft aparatul jcci-
ta pus in nutectre,
totull nu-ti nimic sigur etespre darea luI Ghe-
nadie In judecatd, at/ fost nevoill set
inceapd cereetdrile, numai pentru a face un re
airiment 1fl opiniunea pub/jet gi a siti pe Ghe-
nadze set inceteze orS i ce agdaliune, plecind
fruntea inaintea hoktrirel Sinodulul.
1nainte de proces
Colectivittil nu voiail sd feted niel procesul &-
nodal. El ardtaii lul Ghenadie ed e prizoniend
episcopilor i ccl e mái bine a pkca de vole, de
cit de nevole. In car de demisiune, fostul mi-
tropolit raminea spellat de ori i ce vinet. Ghenadie
inset, starlit nu prietenegte i bizuindu-se in banil
sdl, cu care se cumpdra toatel lumea, nu a voit
sd cedeze i guvernul a fost silit cZ dea drumul
dukiilor episcopall.
Dup5 sentint5
Dap& ca'terisirea sa, D. Sturdza din nail i tri-
mis la Ghenadie misionarl, ca sd-I spend ea daca
se sugnsn, nl
e timp a egi din demnitatea de
mitrepolit ea cinste.
Ghinadie de astet daki a inceput set heziteze.
Convirsul insd promis de conservatort f fdget-
i Daniil, G. I. Boamb5, M. G. Trandafirescu,
duWile D-luI Fleva l-ad incurajat la reziatelet
guvernul, vdzind cel a icrintit-o, s'a vetzut nevait
din nod sd caste ceva contra lul Ghenadic i 844
dea in judecata instanplar oritinare pentru nitrite-
roasele sale pungqii.
Planu1 guvermilui
Guvernul insd nu a disperat sd supund pe
Ghenadie facd sd renunle la ori ti 'ee. a-
gitajiuni. In caz (And fostul mitropolit se. va eon-
vinge ecl lupta sa este zadarnica i va rennla
in mod categoric la toate veleildjile sale la scan-
nut mitropolitan, if, se va da vole sd ptece in
straindtate. In acest restimp, instrucjiu ea va fi
suspendatei i va rdminea ast-fel, pe cit timp Ghe-
nadie va jI cuminte. Ordonania va rdmine 'in car-
toanele julelul instructor. Din limp in limp insd,
se vor mai face simulacre de procedurd pentru
intrerupe preseriplia. lined/at ce fostul mitropolit
va ridica fruattea, guvernul va redeschide dosarul.
Ast-fel darea in judecata va fi spinzuraild a-
supra caputul lul Ghenadie ca spada ial Da-
mocles.
rtezuitatut sperat
Prin acest chip de pracedare, se crede a se li
nitti agitaliunea. Un proces ay da loc la alte In-
curcdturi i agitalii. 0 instruclie s-uspendatet va
inchide gura tuturor. Ámicil mitropolitulul vor fi
oprill de acesta sa mal feted yard, opozyia ghe-
nadista se va sirnti cam jenatcl sd la apararea
until om supus judeceyei, lar Ghenadie va fi sia-
ga plecatel a stdpinirei, de frica pugcdriei.
Acesta este planul guvernulul i, pentru a reuti,
nu trebule de cit asentimentul lul Ghenadie
Convingerea sa cd rezistind va fi mincat fript.
indiscrat.
- .11.03!..1^nre..'"!
VJE.
Ah ce vizita ?... ietrctx! n
!
-
Sylvia, cu accentul el'
Nu rain intrebat, mätuico, dar... a-
sta se gieeste... La virsta Jul Milial, c:ad
vrea fie. cine-va curat nu stä cu
stilt prca niulte ispitirf...
-- AM. inteles-piTeina, zise veseld
nara baroneascd Wallet. Amicul nostru
Miltat a plecat ca un tradat& ce e, ca
sä nu he nevoit sä, ne dea explicate.
Incepurd a minca cu poftä bucatele 'a-
lese oterite de Berthier invitatilor sal*.
Tdcerea care domneste de obIcelu la
inceputu tine mese, se rupse, vinurile ex-
celente dezlegard. limbele ; Louis ,avea o
verva Indracitä, ridea merea Si povestea
istorif de vindtoare...
De Graves, vesel, îi dedea replica.
Amindoui aveaai spiritul foarte liber.
Seara, in motnentul
Louis if zise lui de Graves :
Trebue sä rämin aci ; supravegheazd
pe Sylvia ai du-a acasä. N'o pardsi de loc
si impedec-o sä spule vr'o prostie, end o
-
vedea ea' nu sint in tren.
Bine. Nu vrei sä nfa intore pe urmá
-
eu träsura ?
Nu; Ins-a iniine des de dimineatä sd
te afli la biurod si conformeazd-te telegra-
--
niel sa-ti adresez.
Am inteles.
Mal virtos teem, cad situatiae 'gra-
vat. Un singur euvint rostit pe negindite
poate sa ne piearda pe arnindoI.
Pe end, de &minter; ?.., intrebd Eu
gene, af caruf ochl stedlucad ca ochil unuf
-
lup flämind.
De altminterf,.. vom fi stdpini in
rdspunse Louis flea nid o tre-
sdrire i falra aid o emotie.
www.dacoromanica.ro
o. Mitizescu a instiintat in. BITRSA .DIN BUCURESCI.
direct pe D. Sturdza, cá dacá Cumil de la 5 Iun e (17 Iunie) 1896
nu.i Va face nici de astAdatà Act. B. Agricola
un loc in minister, nu va mai
reveni asupra demisiei sale
6°/0 Bents r,
5°/,, %mats am.
50/0 a (92-93)
1011/4
993/,
101 Na;lanalk . .
. -
din clubul liberal de la lasi,ai 5°/, 2. am 101
01),Stiletall
cá va hocepe a face opozitie Pk Obi. rur.
Penaiiml
1004
SC/MEER
.
gumernului. . . 292
60/, Obl. e. BULL , 9714 Lóndro 25.321/00
Pe de altá parte, aceleasi a. so/o (1890) . 953/4 Paris . 100.65.60
menintsári le face $i D.nii Páu 50/0 Fenn. rut'. 94 View. . 211.3/81/1
cescu, Lascar, Porumbaru ai 50/0 9 urb. 901/2 Berlin 1124.05.123.95
-
cari doresc SA f2c6 par. 5% 99,75
te din cabinet. 6//o 2
51/, 081. bazalt .
Banos Nat. .
2
--
Tallt 851/4 8cont B. a.
Avrns, A
C. doe.
8
6
61/,
D. Palladi, ministrul domeniilor, cre-
Aceasta pentru a irnplica pe D. E. Stli-
zindu-se a fi singurul ministru poate tescu ei pe tot partizatlii acestula.
care nu s'a ilustrat prin nici o infa-
mie, a declarat orf, cá indatd ce va Vestitul Kiritopulo se afle de vraa,
fi silit a pärasi cabinetul, va scoate te-va zile in Capitala stlirueste prin toate
mijloacele ca sä fie, numit prefect la Te-
Gazeta Poporulul pentru a face opo- leorman.
zilie guvernulta. cerut slat
D MI Sturdza si Stolojan
0111M
lase in pace de-o-eam-dati, cdei guvernul
Dumineca viitoare colectiviatii vor tine o e destul de ocupat cu alte afacerl mai im-
Intrunire In sala Dacia. Pentru a salve situa-
tiunea, Gallia a edit pe D-nii V. Lascar
Em. Porumbaru sIt la manna la accasta hi-
trunire. §tiut este cii acct¡ti doi liberal! in III-
portante de cit numirea unuf prefect.
Netntelegerl marl s'aft ivit intre liberaliI din.
trunirile intime ale partidului s'at ponuntat RaSiirat §i prefectul Tateranu.
ht potriva mäsuilor luate do D. Sturdza hi Pe de altä parte D. Stolojan, ministru de
afacerea Ghenadie aceastä atitudine a feed interne, primeste zihric denuntärl in contra a-
o vie impresiums In public; i acum este vorba cestui prefect, care nu corespunde de loe pos-
de a face un reviriment punind sievorbeasee la
Intrunire toemai pe D-nii Lascar s,i Porumbaru.
tului pe care-1 ocupft.
Se zice ea In urma acestora, D. Stolojan
In numele discipline! acesti domni aft trebuit promis mai multor fruntaai liberal! din locali-
sit se supuna, der fireste eit situatiunea D-lor . tate, cial va inloeui la cea dintii ocazie.
nu este de invidiat.
Situalia guvernulul este asa de criticd in cit moartea lui Dumitru Brätianu, e vorba sa.
nici unul dintre conducettori nu se ma! pricepe se faca un pelerinaj la m omintul de.
cum sd o scoald la cal:ult.
Fiindu-i cu neputintci guvernaul de a impdca
functulua
toate poftele ca ocazia remanierei ministeriale, Se :ice cd vestitul ccaugdr Damaschin, cel eu
este de prevdzut cet in curind o disidenjd destul scrisorile Ghenadie-Mdrgeiritescu, a fost adus in
de pronunlatel, se va forma in partid, in frunte Capitald pentru a da lamuriri complecte in cites-
cu D. Gr. Petucescu, care nu va avea insd nimic tia acelor scrisorI.
de comun ea disidenia formatcl de D. Fleva Damaschin este oprit de a egi prin orag i va
de cyi-va amid al sell. fi confruntat cu Mdrgarttescu, pentru .,ca parche-
tul sd se poatd convinge de legdtwra ce ar fi exis-
Erf .s'a acut alegerea membrilor Ca-
tat intre el.
merei de comert din Capitald. Din trel
listé carI aü fost prezintate, a reusit cu
D. Manolacbe Culoglu, prejectul de
majoritate de veturt urmdtoarea listä sus- I
tinutd. de liberal!' : Galati, a venit in Capital& in vede-
rea zgomotului care circuld despre de-
D. M. Bragadiru, Stancu R. Becheanu,
Ruse Rusescu, G. G. Assail,' I. V. Socecd, misiunea D-lui Paul Stdtescu.
Luca P. Niculescu, Dumitru Nicolau, M.
I
Oculta, in cap cit D-nii Cantaci,qino'
Blank, Dumitru Petrescu, D. H. Tudorachy,
Sigmund Prager N. Zanne (Basalt), E. D.
DelavranCea, pune toate stdruintele
;
Mirea, M. Th. 11/landrea, Ca.ol Gibl, Nita pe ringd D: Sturdzg ca sa primeas,d
Sterie, Gheorghe G. Drághiceanu, Al. Gr. demisiunea D-lui Stdlescu çj RI fie nie-
Ionescu, Theodor Niculescu, Chr. Alessan- wit in locu-i fostul lor coleg de re-
driu, G. A. Melik, Petre I. Christescu, E- dactie de pe timpul
lefterie G. Ionescu, Die Zamfirescu, Iancu
La Intrunirea care va area loe la Iasi, Du-
C. Iuliani.
Ae luat parte la vot 91 votanti, Majo-
ritatea absolute' 47.
mineea viitoare, vor lua euvIntul D-nii Lascar
Catargin i Tache Ioneseu. Fostul ministru de
instruetiune pentru India data ia cuvintul hi
a doua Capitallt a Wei.
D nil M. Blank si Sigmund Prager ad
obHnut numal cite 46 voturl si cu toate afacerea furtului vestmintelor saeerdo-
acestea biuroul 1.a proclamat tale In care Ghenadie este implicat,
Biur'oul a fost prezidat de D. judecdtor fac acestuia tirmittoarea aptirare :
Pe timpul and Ghenadie era episcop de
Obedenatu.
Arges, martlistirea de Arges avea lipse de
Prelate' aü inceput deja sa se ...-eintoared vestminte i fratele lui Ghenadie
patru rinduri din véstmintele sale earl
serviseri timp de zece an!.
Fie-care farisefi sf-a luat sarcina ca prin
subálternil lui, sd feel propaganda in sera La sfintirea catedralei de Arges, restaurata
din noii, Glienadie cumplirä vestniiiite nol. Fra-
zul ea fostul mitropolit: a fost bine si le- tele lui Glienadie, care fusese numit superior.
gal judecat si osind!t. la Cornice, luil In locul color patru rIntlari
de vestminte veele ee oferise-altele noi.
Azi dhnineate, ministrii s'ah intru- Mai tirziu, fratele luí Glieuadie murind, Iasä
nit In consiliu la mirt'isteritI de in.. averea sa prin testament lie Ghenadie ai la
terns, pentru a discuta asupra de-
misiunef pe care pretectul politieil dotal nepeate ale 'sale, impärtind-o In douä.
D. Paul St5tescu, a inaintat-o D-lui Pe patul de moarte hotaraste aa mostenitorii
Stoloja n. ea dea 4000 le1 milnlistirel Cornice.
Pink" amain' nu lie atie pozitie dac5 %medic venind din sträMätate la eunoa-
s'a primit sail nu aceaste demisiune, tintä .de mesaä hothire verbala Waal de fra-
de oare-ce o parte din ministrii si tele sift i fligialuieste sa o Implineeseä.
chiar D. Stolojan tin ca D. St5tescu
se remine prefect. In archive mänistirei Cornice se gliseate
chitanti prin care se dovedeste efeetuarea a-
cestui legat, prin läsarea -unei trisuri 0 a.
Se ziee ca D, Sturdza a pus pe maI patru cal cad reprezintä valoarea de 2000 lei,
multi amici ai guvernuad cunoscuti o- partea ce urmä sa dea Ghenadie, ea moste-
cultisti, pentru a interveni pe linga D. nitor.
Paul Stätescu sa-al retragd demisiunea Cit priveste vesmintele, Ghenadie le-a läsat
sá primeasce a fi permutat ca prefect la mänistirei Cornice, nu Ina, ea echivalent al
Galati in locul D-luf Culoglu, care ar veni legatului.
in capul poliiei Capitale.
Amopm....
Cel-lalt se uitä cu admiratie la unchiul aceasta ieie nu-ne putea trece Prin
-
sad.
Am sd fid i ed la inaltimea ta, zise
departindu-se. Poti sa-mi ceif tot ce 'we!.
minte.
Cristina, foarte miacatd riispunse Mee!
sale :
Trebuc sä fil derail& de aceastli no-
Vi rocire neasteptata facind tot bindle posi-
bil, in jurul tee Rugaziunile i bine-cu-
Siirmana Sabina viatarile celor ajutati de tine vor
De clad Mihal pusese degetul Sa-
bine! inelul de logodnd, de end if spu-
sese in fata D-neT de Terrenoire eä va fi
-
tra aceastá .norocire.
Da, al' dreptate, zise Sabina cagra-
vitate... De ce sa fie Mihal asa de bogat ?
sotia Jul si cd iubirea lor va fi etcrnä, co mai zise fata cu o tristete nesfirstd, de
pila nu träla de cit inteun vis incintätor.
Il mai vdzuse de atuncea inca de dota
ce nu e un simplu functionar precum
creztat la inceput.,. Situatia asta ináltä 'nu
ori, clef Mihal care avea acuma autoriza- va deveni oare un obstacol pentru vlata
tia mainel sale, dddea curs liber sitnti-
mintelor luf si nu mai putea trdi fard a-
ceasta copild atit de frumoasd si bunit,
noasträ intima si de confientld precum o
visez
- ?
M'am temut si eti la inceput i i-am
care peste putin avea sa imparteasca exis- spus-o chiir fatä de tine.
ten ta cu dinsul i dupá care tindrul era Erarn asa ,de fericitä în ch nief nu
nebuh.
Din parte -I Sabina siartea eä inima ei
apart.= din ce in ce maf mult acestul
-
am auzit. Ce-a rirspuns el ?
CI e pe cale de a lichida banca
pentru a realiza visul care e i al tau, de
tinär atit de nobil si generos, cdruia dinsa
a trdi nutria! pentru mama lui, Genevieva
if datora tot si care avea sá fie stäplaul
prietenul el.
pentru tine si pentru mine, fie la 'Paris
sail pe doMeniul Saintes, la care tine asa
Ea îl petrecea viata hi micul pavilion
din grddind, undo Cristina era sigurii ca
o gäseste cu buzele pe tliamantele incIti-
de mult.
Mie, mama., mae friea Wed e
ori set-find Genevieve! scrisori lun-
pline de dulo;ie i recunostintd.
-
prea bun !,.. Are sa ni se intimple ce-va.
Copal ce csti !... Nu te turbura de
mai inainte. Si dacd ori ce bucuie
Iar Cristina desi Incintata i plind de
-
fericire, o certa cu brindete.
De ce esti atit de copild.? IT zicea.
trebue platitä la lumea asta, crede-ma
am suferit saam plins de ajuns ca sd pot
curnpara scumpa ta fericire.
Sabina Hispundea, infdsurindu T gitul cu
bratele
Seara nu se yam
Adeua zi trecu fare, sa dea Mel un semn
L'arn iubit cä pe un D-zed din ziva
clad rain intilnit intaa oard.
D'ar idela ca o sä. simta 0 el acelasl a-
de viátd..
Va urma)
--->ataCak
fectiune,.. ea ma va ridica pind la dinsul...

A. r.... A.
IILTIRELE NOUTXT1 AFLATE SPRE VANZARR
menrtris
andré Theuriet
Coenrs
Patrie! Roman
Edmond Lepenetler,
histo6que Madame Sans.
Edmond Lepeiletier,
Cane 3 vol.
de mort. Roman
Frank Buret, Péril
d'aventures
Pierre Wporlaff;efsAinplonetrs deitremeanartreessfeesmmes , 3.50
0 stave Les Rothschild; tine
IEdouard Dérnactiy, juifs au re-611e
famille de financiers
siècle aventtues de
Les
Henri Rochefort,
vie 3
yoages, dernier volume. - Toate en pret de
Fig,ro Salon, Figaro Illin34ré, Guides .Baedelrer Guides des families anx brans de titer, Journal lor D-lor Poni si Palladi, rezolva-
Pentru consandele din Provincie
measta este apnrarea tut Ghenadie; amine lit sh caute a face sá inceteze
aa ea, justitia 8L descurce lucrurile.
asasinulpe care co- ehiar sh.I indemne a pleca in
litàrg'éritescus,
leetivistii vor SI
implice 111 aface.
rea Ghenadie-Damaschin, a fast su.
lung interogator la pe.
pus eri unuiIiiimiresti,
made a -lost a.
eitenciarulcum SA stie, sub cel mai
dus, dupil
secret.
mare
rifirgb-ritescu refuz
implice in facut la o fabricä mare din Franta §i anume Moscova.
aceastsi
prianat.
afacere pe festal mitropolit
Lucririle pentru construirea liniel Tg -0ena-
MoineetT-Comanaati, cart fusese su s end t
de elte-va zile
Aceasta linie va fi push in circulatie cel
and thzift peste doi
a e'
Aducerea D-lui Culoglu ca prefect al politiei
Capitalei e datd ea un fapt sigur de ccitre mula
inqicqi n secretele politiei guvernamen-
tale.
Dupd aceltia, D. Culoglu ar fi singutrul care
ar putea pune friu scanclalurilor de strade inau-
gurate de D. Fleva, de oare-ce e cunoscutd /era
gi D. Culoglu.
ce existd intre tribun
Dumineea viitoare guvernamentalit vor tine
o %titan) ?ub1ic n sala Dacia.
Stiteseu, ministru de justi¡ie,
AzT, D. Eugen
plead en viligiaturk la Ragaz. Interimul va fi
Wit de D. C. Stoicescu, ministru de luertirl
publiee, sub care se va pune In aplicare .legea
nod a judecitoriilor de pace §i se va rezolva
chestiunea Ghenadie.
Coketivigtii vor ca &Z se stabileasca mai
eine vor fi .succasoril D-lui Poniji Palladi i dupd
aeeia »a anti.* neqesitatea unci remanieri minis-
teriale.
D. Carada stdruind pe ringd D. Haret ea sd
intre in cabinet, acesta a cerut un termen de ci-
te-va zile, pentru a te gindi.
Examemal pentru definitivat
s'a terminat examenul pentru acor-
SIMbrita
darea thlului definitiv la institutoril §i. institu-
toarele din eircumscriptia Bucure§t1.
Din 110 inscrisi, 12 nu s'an prezentat, 23
an fost respinql, Iar 75 an fost .admi§1.
Iata numele candidatilor ,admi§T duph ordi-
pea clasificatiunel :
4.) Ionescu C. Gheorghe (Bucuresp, 2) Stoe-
neseufGheorghe (idem), 3) Duna Stoeneseu E-
liza (idem), 4) Negulescu Stefan (idere), 5)
Florescu C. Ioan (idem) 6) Dimitriu loan,
(idem), 7) Petreaeu Nicolae (idem), 8) Lunean
Ion (idem), 9),Vu1einescu Ioan (idem), 10( Saru
G. I. (idem), 11) Movila Juarez (idem), 12) &-
Wen Constantin ,(idem), 13) Chereini Ghoorghe
(idem), 14) Stoiennescu Vasile (ideni). 15) Geor-
gesen Enaehe (Braila), 16 Petculescu Ioan
(Vnlenii de munte), 17) D-na Mill. C. Cecilia
(Poc§ani), 18) D-ra Zaicaru Ecaterina (Bucu-
wilt"), 19) D-ra Baraba§ Elena (UriatT), 20) I-
nitaeseu Const. (Bucure§t1), 21) Domni§oara
Euacheseu Elena (Bucureati), '22) Dimitrescu
Roma (id.), 22) Domnivara Teodorescu E-
eaterina (Galati), 24) Tnuasescu Eftimie
(Buziiii) 25) Calangiu Lan (Giurgiu), 26)
lerbänescu N. G. (Braila), 27) Doamna An-
4rein Eufemia (Ploie§ti), 28) D-ra Du§escu
Smaranda (Bucure§t1), 29) D-ra Circa N. E-
lise (Galati), 30) D-na Alexandrescu Maria
(Bucure§ti), 31) Pop George (Niacin), 32) De-
alt Nicolae (Odobe§t1), 33) D-ra tefanopol
Elena (Bucure01), 34) D-na Anagnoste Maria
(Cernavoda), 35) D-ra Nabetide Lucia (Bu-
znii), 36) D-na Ionescu Eleonora (Galati), 37)
D-ta Alexandrescu Maria (RaSarat), 38) Teo,
(hrir Dim. (Vidra), 39) Roman loan (Isaceea),
40) D-ra loneseu Steliana (RaSirat) 41) D-na
§tefaneseu Efrosina (Bucureat), 42) Dloara
Nieoleseu Elisa (id.), 43) D-na Grigorin Ma-
ria (RaStIrat), 44) D-ra Minescu Maria (Giur-
gin), 45). D-na Deciu N. Maria (Odobe§tI), 46)
D-na Andrian Cleopatra (Constants), 47) D-ra
Minciulescu Virgina (Shiaia), 48) D-na Ver-
nescu Maria (Ploe§t1), 49) Popa Petru (Pan-
eiu), 50) D-ra Dragomirescu "Zoe (Ploe§ti), 51)
Teodosiu Gr. (Bucure§tI), 62) Vasiliu Géorge
(Braila), 53) D-na Manolescu Sideri Elena
(Constanta), 54) Conduriteanu Const. (Tirgo-
vi§te), 55) Mäneseu Const. (Milcin), 56) D-na
Boldescu Maria (Bucuresti), 57) D-ra Ciuteseu
Ecaterina (Galati), -58) D-ra Chirescu Cons-
tanta (Cernavoda), 59) Domni§oara Contescu
Paulina (Thgovistte), 60) Domni§oara Bol-
deseu Elisa (Giurgiu), 61) Domnipara Moroiu
karia (Bucure§ti), 62) D-na Mavrodin Euge-
nia (id.), 53) D-ra Popescu Alexandrina (id.),
61) D-ra Romanescii Parasehiva (id.), 65) To-
lneseu George (Ploe§ti), 66) D-na Condit-
riteanu C. Alexandrina (Tirgovi§te), 67) D-ra
Stadion Natalia (Foce,anT), 68) D-na Suchianu
Lelia (Bucureatil, 69) preotul Botez Dimitrie
(Bided), 70) D-ra Drago§ Aurelian (Ploe§tD,
D-na tefäneseu D. Vasilina (Bucure§ti)
12) D-ra Rusul Maria: (id.), 73) D-ra Drago-
Pate, Florica (Giurgiu), 74) D-na Catopol E-
(llueure§ti), 75) D-ra Economu Cleopatra
Acest rezultat a fost afi§at la minister.
ernislunea continuft en examenul de defi-
eitivat -
al .invittatorilor i Invatatoarelor.
, in uneli kungi hstreve.
kiPPlititill
d'dPif Pia care 0. Sturdza a a-
4.nt o ej
cu regele, atlám in
uitimull moment
nistrul insetit de eh primul-mi
general Shrhteanu,precurorul
ar f plecat
ast6-noapte la Chldhruaa,
se crede ch D. Sturdza. e
in.sarcinat de rege ea ss'ar
zoste lingh fost u! trtMPopo-
VINERI 7 IUNIE 1896
.110 ColectiviStil shit dezolati din cauza in-
ia le 1.-3 I tervenirel regelui in chestia däref in ju-
MalA 19
decata a lui Gh.nadie.
Lel 3.50 Mai ales eel din jurul f Vointel Natio- sk,
Maims Aliais, Oa n'est pas des Roeufsa 3 5o nale) se simt foarte incureatl, de oare-ce
kles Hcche, Autour d'un 3 50
s 3.50
in urma publicarei scrisorilor plasto-
Paulin Ca pm al, Un noble coeur
Guy de Maupassant, La petite Roque s,
3.50
3.50 grafiate, ei aveati. nevoTe de o condam- °'
B. D. ZISMAM
s 10,50
Edouard Rod, Dernier Refuge 3 5o nare a fostulul mitropollt, pentru a se CAL. VICTORIEI 44, BLICURESCI
'
s 3.50 Jules Levallois, Mémoires d'un critique D .350 spala de acuzatiile ce le-a adus o parte Itnea Farmaela Bruss
) 3.50 Edmond Renoir, La Nche; mise h la pox-
tée de tous 3.50 din presä. Cel dintlitt
11 eol mat Inset:anal de din taxi.
magasin ARNE
James Benzon, Le crime et l'école D 2.50 Bogat asortiment de ARME DE VANATOARE de tot felnl de la 75 lei la 1000 leI bucata. ARME
Alfred Rambaud, Histcnre de la c;vil:- Din cauza neIntelegerilor ce CU D01.1/4. TEVI PENTRU ALICE, at coeoale o Rirà. co-
3.50 sation française 2 VOL 8.-
domnesc printre membril mar- wale; pusoi carat** o ;earl Mee, alta glont; pueti
ma » Histeire de la civi-
canti at partidulul liberal In cea ou trei evi Trio" doutt de slice, alta de elont; Expres-
lisation contemporaiue en France 5.-
Rifle fin Itterate; carabine de preeisie ,,Rubini" garantind
s 10.50 ce priveQte designarea succesori-
tevi. -
tiral exact Ora la 1000 metri. Arme en 2 pereehi de
Carabine MI repetitie importate direct din Amo- <y1/41h-
se adauge si porto s rea crizel ministeriale, care exis-
t& de vr'o dolt& zile, s'a aralnat
pentru timp
rist, Winchester, Colt, Marlin etc. cu 9 12 si 15 focuri, re-
comandabile ca arme de 101-are ei vinátoere la animale
marl% Past" de salon de la 20 lel la 150 lei bncata, pis- ,ar
toale de' precisie de duel etc. Mare asorfinsent de REVOL-
Aceasti amlnare e facuti In
agitatiunHe ee.se fac poate scop de a nu lisa sà, se intelca- la 200 lei bueata. -
VERE de toate mitrimele si de toate felurik, de la 8 lei
Bogata colectiune de obiecte de vi-
remaniarea este o conse- niifoare si accesoril de arme.--Se Olsen tot feltd de Car-
stráinátate. cinth a agitatie1 Montt), de opozi- tuse englezesti Eley" tranpazeeti ei mistrisee. -Cartuse
produeind artrficil pentra vial eal. 12, 16 oi revolvers
D'ALE ARMATEI.
tie, In chestia Ghenadie. cal. 7, 9, 12.-Obleete de Mimi: seibil florefemcisti etc.- e.o. Atelir repara-tii
,1 .,,olmatr.)WW22
Comanda de arme pe care am anuntat-o Diseara, principele Ferdinand si principesa -safe ,
"tai
In unul din suplimentele ziarului nostru, s'a Maria sosese In Capitala, inturnindu- se de la
publica miine alte surprke re-
Vom
HOTEL DE PARIS
de la St. Etienne.
an'relneeput
mentelbr oe cavalerie.
ECOURI
Mal milli prefecti de judge ail lost che map
Aceasta comandh conzista In furnizarea a
10.000 revolvere, earl vor fi distribuite regi-
edinta literara a D-lui G. Doussin, a fost
amîuatii pentru cea dintIT chenzina a lunci Sep-
in Capitald, pentru a li se da ordine set orga-
mizeze prin oragele lor intruniri publiee in chestia
Ghenadie.
0 explozie la larpi
In strada Stefan cel Mare din Iasi, UV
lipset de spatiu a'ait fost inserate In
marele anunciti afisat pe strade.
-
ervate vizitatorilor, surprise cari, din
Intre cele dintî legI car' vor veni in dis-
cutia Camerelor la toamnd, e i legea modi-
ficlitoare a leger Sinodulut.
FOST 13/UGUES
Posiiiunea cea mai frumoasá a Capita-
lei les-a-vis de Teatrul National. Canters
bine mobilate cu ziva de la 2 fr. in sus,
ei ou luna cu preturi foarte recluse.
122-70
tembre, viitor. biserica Trel Erachr, se aflii pe unloc viran Guvernul a si intocmit o comisittne care
o pivnitd bollitd care servii ca depozit de sd studieze aceste chestiunt si sti elaboreze ATELIER MECANIC DE PRECISIUNE
La Sala de depegi a AdevaruluT ai sosit ur-
matoarele noutati : gaz si benzind. Eri, la orde i p. nt., cobo- un pro'iect de lege.
H. BERCOVICI
ilmédie Rem& : Les Nieces de Iltazarin. Moeurs rindu-se dot% vinzdtori in dcpi i aprin- Se zice cd legea sinodald va fi modificatd
et caracAres au 17-ème sicle. Editiu de lux. In zind o luminare, benzina evaporatd in aer in senzul leger bisericestl din Transilvania. BUCURE§TI, Strada Regali No. 9
loc de 26 lei, numai lei 12.50. lud foc producind o detundturd teribild. Instalatiuni de telegraf, telefon, paratoner, (tub.
Rene de Pont Jest : Le Fleuve des perles. Edi- EXTERNE aeustic, reparatiunT de instrumento topografice, ma-
Vinzdtorii fiind stirpring pe scard abla tematice, fisice, optice ei electriee, en preturile cele
tion de Figaro.-Lei 3,50.
Lamartine Raphael : edition populaire illustree.
avurd timpul sd iasd repede, inchiVnd Episconul slrb Dionisius, a fost ataeat de ,nuti avantagioase. Atelier special de reparat ve-
pivnite7. Unul din vinzdton a cliptitat dare o banda dc arniuti §i. bulgari In ora§ul locipede. 162-34
Lei 2.
arsurr grave pe fatd si la cap. Cel-l'alt are Prizred din Macedonia.
Docteur O. Dubois : La medicine nouvelle pour Guvernul sIrb a cerut Portel satisfaetiune NiZlt.4SIJKA4S.k&AwirsVOS.,& .,
les famines, 1896, un vol. de 700 pagini, in- fata putin pirlitii. Ambil aîí fost transpor-
§i de oare-cc guvernul din Constantinopole
dispensabil ori-ectrei familii, lei 2,90. tafi la )spital.
n'a rkspuns Inca plea acum, vor interveni la
Revue Encyclopedigue, Revue des Revues, etc. Politia a luat mitsurl sd se incbidd ime-
Sultan, In mod colectiv cabinetele din Belgrad
aedeker pour voyages. diat pivnita in mod ermetic. Toate deschi- §i Cetinge. Afiantaf sarbo-muntenegreank a in-
Zdturile art fost acoperite cu un strat gros ceput a se afi§a. PARIS * 55, Rue Sur-Anne, 46 PARIS
>ionalf-<- ,f
Revolutia din Creta de pdmint spre a se indbusi ast-fel focul
induntru. Unfurn albiOos se vede esind me- Flota militard' englezd a primit ordin de a
Rartazneur allitri de l'ItIrtstocratta
ATENA,, 5 lunie. -Guvernul a decis AZ se
urmeireascd mai m.uljl ziarigti Pentru nigte ar-
reü din pivnitd. Circulatia in part& aceea
pleca sub comanda amiratului Seymour, in apele
-Cretel spre a putea interveni la ori-ce eventuali-
Les Produits de 1.3101N s Eau deTollette,
Savons, Extralts, Dentifrices, etc.,
sent d'ulte finesse inimitable, ils sont aussi
strdzit a fost opritd, pompierit cu pomfie late. Se crede cd repetindu-se cruzimele turcegti, les plus hygiéniques.
ticole de polemicd «supra afacerilor din Creta.
stationeazd acolo. Toatd iumea se temea de trupele de pc flota engleza vor debarea spre a
S'ail imeeput deja urntdriel, in contra D-lor Dross- Les personnes élégantes et raffinies n'emploient
o explozie teribild, dar pind la:ora 6 seara, ajuta pe cregtini contra turcilor. qua la Parturnerie LUBIN" Qu'on trouve
mis, director gi Sotiriadis, redactor, la ziarul dans toutes les bonnes Maisons de la Roumania.
nu a supravenit nimic.
ECOURI
Todd presa criticd iradeaua Sultanului intr'un erarl&4;650f..3,SW;SS6-14.4..P.ag',N
mod defavorabil. Oficioasa Palingenesia zice cci In disperarea lor, colectivis- Examenele isistitului daD-§oare Noud,
pugtile cretene vor raspunde iradelei. Asty declard tit fag apel la toafil lumea ca din Capitala, vor tine Orin la 19 Dune.
ed apelul comitetului cretan este un rdspuns in-
direct la mdsurile ziare vorbeso
sa le dea mitni de ajutor. Vineri, la orele 4 p. na, va tine la
HOTEL MET BOPOL
in acelag senz. AfIftm cá D Dimitrie Sturdza Atenen, examemil general al claselor de de- Calea. Vieterief, RucurOtt
)400441¡<- a .propus tut prtofoliii D-lui clamatie de la consérvatorul din Bucure§ti. Ws-a-via de Palatul Regal
Scufundar ea und vapor G. Panu, care a refuzat. HOTEL DE PRIMUL RANG
BREST, S Iunie. Vaporul Drumont Castle
Pe de altii parte, mat aflam ULTIME TELEGRAM 'Positlunca eea mat' frurnoasA a capitalet,
s'a seufundat dupa ee s'a efocnit de o stInen, cä D-nii Coco Damitreseu, Las- ofera voiajoriler camere bine nwbilate ou
sub-marina situati la Inaltimea Molenilor. Din car si Porumbaru aü fast ho- SOFIA, 6 Iunie.-Dupk, ziare, juriul a add- preturi fearte redusc 1692-30
250 de persoane cari se aBad pe bord, n'ali tat eri pe maeedoneanul Antow acuzat ca a
tariti sa vorbiascii, la intrunirea
scipat de eit trei. Un remorcher a plecat In
timpul serii, pentru a explora locul catas- colectivisti de Duminea
omoeit pe turcul Ali-aga, Inteo stradn. din So-
fia. Avocatul lui Antow a fiieut sii. reTasa, cit Dr. Westfried
trofet. Pe miine andimunte, prevenitul a hicrat in stare de aparare §i de MEDIC AL SPITALULUI CARITAS
räzbunare, de oare-ce Ali-aga omorlse
numerosi cre§tini, printre cari se afian cfte-va S' A MUTAT
vederea ,intrunireC publiee pe rude ale MI Antow. 5, Calea Câlárasilor 5
care guvernul o va tine Dumineca la
Rime informatiuni Dacia, ageniii politienesti aú i ince- WEBO
14:: Consultatiune de la
238 -10
2-3 si 6-8 p.
put set cutrelere mabalalele, obligind pe BERNHARDT FINKELSTEIN
INTERIOARE
celdteni set vind la intrunire. LOGODITI Doctorul G. FISCHER
Reggie in ehestin Ghenadie Vor lita covintul ,la aceasta intro- Gainfi Bucerilir. Fost asistent al D-rului Galezowsld.(Paris)
Prin cercurile politice gnverna. nire 'Mire allii i D-nii 1Vacu, Ferichi- namorsonowommamismessiosomosImim Specialist in boale de oeM
mentale se vorbeste caa regele ar fi de, Delavrancea, si Xenopol.
intervenit in chestia Ghenadie, ru-
4 C () L.E4; Consultatiune 18.0-9 a. ne 2-6 p.
1Pera.tr1.i sa-l.ra.cr..i gratis
gInd pe D. Sturdza ca 155 faca" se' In. Dupti intrunire se va face d ma-
ceteze ori-ee actiune judiciará in ni festatie la clubul liberal si la D. rItADINA RASCA. -Simbiit1
le4
8 Iunie reprezenta-
tie extra-ordinarii, date de D. Al. Morn. Se vor
xam.MINWIMallewn
Str. Coltei 16 2.11-8 -
contra fostului mitropolit. juce. urmaoarele piese Noble(a i poporal come-
Primul-ministru ar fi respuns su- Sturc4a.
veranului cb" guvernut se vede Sint
a face aceasta, fatä de agitatia ce se
die in 3 acte si, Coroana lui Oefan cel Mare,
eomedie cu eintece inteun act de V. Alexaudri. GR ADINA RASCA
intretine in contra guvernului, in arr. ger,In cacontra alegerel D-lor Blank 0 Pra- toate serile
ma judecn'rei si caterisirei lui Glae- membri ai Camerei de comers din 1/2 din looul diu strada
nadie. Capitald, s'a facut contestatie, pentru ino- De yin zae
Berzel No. 119 a se Concert Musical
Mijloace de potolire tivut Cá an fost proclamati alesi in mod adresa : N. Atanasim, strada Vdcareccu Constimatluni Excelente
D. Sturdza a ar5tat regelui ea' sin- ilegal. No. 35. 203-40
NB. Se face cunoscut D-lor artisti, cit
guraal mijloc prin care s'ar Din 91 de votanti acestf doul obtinind
pune copät agitatiunilor, cariesutea
pot nurnal 46 de voturi, nu ail putut intruni gfädina poseda seen4 frumous6 eu toace
lua cu timpul proportii fagrijitoare, majoritatea absolutd care e de 47 vo-
(SINAIA) HOTEL NICOLAU NAIA) decorudie necesare $i se inchiriazá in con-
ar fi Ifimurirea opiniunei publice,eu tuft Situat pe Bnlevardul Ghica,inteo positie din cele Oust avantagioase.
privire la hotiile fäptuite de fostul mat framoase avind poste 223-12
mitropolit, printr'o sentinta judec a-
toreasc5.
De ni 0,. Sturdza a arätat regelui Särbärile presei Ca.,mre Anssosiommol
mai multe acte doveditoare despre confortabile, este la dispozttia publiculul eu rela- CUNOSCUTUL MAGASIN SPECIAL
Programul sarbarilor pe curl presa rile cele mal moderate, incepind de la 20 Mai.
hotiile lu Ghenadie, fapte pentru
care justitia l-ar condamna ou sieu.
rental totuei regele i-a cerut 85 in-
le va da Simbata si Dominica in grd- Mesta..ura.rit DE INCALTAINTE PENTRU DAAIE COPI
dina Bragadiru, va avea on succes de primul rang en preturile cele mal eftine. Se
tervin5 pe ling5 eei-Palti colegi ai
säi pentu a renunta la aceasta. monstru. primeete familit In pensiune (casä mesa la die- LUSGARTEN
cretie, cu pretul do 6 lei' pe zi de persoani ping, la LINGA PASAGIUL ROMAN
Ca mijloo de potolire a agitatiuni. Pe [MO concursulpe care ii vor da 20 Iunie d'ci inainte eu 7 lel.pe zi. Aduce la cunoetinta onor. public ei,onor. sale
lor, regele a spus D-lui Sturdza ca I411 mare numar de Doamne din inalta
Aranjat din non' In urma antreprenorului din vara clientele ca in ultimul sitd voiaj la streindlate a
sii convhigii pe fostul mitropolit, trecutil, pe care l'am InlIturat, nu vom ante nici gitsit o excelentä, productinne de
cia in aceste Momente e bine pentru societate, särbärile si-aii asigurat si a ju- nn saerifiehi pentru ea atît Hotelul ea i Restau-
el a pärasi tare pentru cit-va tinrp. torul mai multor artifli de valoare. rantul care se administreazii de noi, sr, nu lase ab- INCALTAKINTE FINA PFNTRU BARBATI I BAETI
solut nimic de dorit sub niel un raport. Avind deja §i, cum( Oa cii asemenea inaltdminte specialii
Remmliaree, guvernuicti
Mai multi pictori, polt, nuqicanfi, un mare numdr de familii anuntate, oner clienteld, Rpseote In Capitalt, care ta scuteaseä, pe orl due
0. Sturdza a asigurat pe suveran etc., vor organ4a o arciuma artistica este rugata a ne aviza din vreme. de greutätile comenzilor, a incheiat eooventivnea
ea va incerca toate mijloacele pen- moclic:1 nee.isarA, apre procure exelusiv aceastil, Luang,
tru a face pe Ghenadie se' renunte (cabaret artistique) un gen pari.zian, pe care a ei pernitt ei a pus'o ta vinhare ca pre-
la aceste agitatii si ski piece in co desavirsire necunoscut in Bucuresti. it la Essterhazy eu c,le seal :dew; die re tul mareat pe talpa la efirea el din
straintate. Apoi guvernul va renun- numitele podgorii ale Ori, 4..oprinzind poste 40.000 Tot de o daid, roComanda un mare asortiment
ta cu desävirsire de a mai da in ju- Aci se vor produce tot wild de artisti decalitri de diferite PANTOF1 de PIMA OALBENA pentru DAME
decatá pe fostul mitropolit. cari vor debila monoloage, versuri, se I3cnie public a'i
dar ,pe onorabila sa clienteld l pe owe
Vb
si i
'1 aeorda atieeaff -Increder
DireCtia ServiciulUI sanitar se preocupi va cinta, se va desina, se vor spune asortate eu un mare depozit de celonialo mecum
waitati, romuri veritabile, cognaeuri dif-rite.
1 en care a fo,t onorat plug acum 229 -10 e
ehestiunea infiintarei until laborator de bacte-
riologie la Snlina, pentru a se putea studia cantonete, etc., etc.
mal lezne caracterul diferitelor maladil infec- Din toate parple oft venit adbesioni 208-1
N. Tunariu AL A. Veina,
suaLitylIOR DE HARRIS
tioase. comitaulni organkator, ofrandele pen- NUMAI VA Fl PER ALB
Deseará se intruneste consiliul come-
nal al CapitaleT, sub presidentia D-lurRo-
tru
rile,
tombola ail intrecut toate Oeptit-
intr'un cuvint nici o data o siir-
De arendat
Pe un period de 5 anT, incepatori de
in 4 apli oatiuni dd culórea a junelet
de la blond Ong la cel sial (ruins negru.
$e usucd repede nu pätensä piíea,
opresla Werra írelai si mitreAti,
t4;
FLAt °stn. :AARE 4 Lei DainiLfI 7 Let,
bescu. bare nu va fi avid mai mare, vial la 1 Martie 1897 lotu No. 1. din me§ia Ls CoaforI si Paruinera
Consilinl se va ocupa dfs elratitmea ex! raordinar pieces. Chitila-Mogorain, In intindere de 1815 po- 1112Potiallosos5IDETAIL pow rtQCSO.TIAI
goane, din care 678 phdure, restu arabil
2.4 Bragadira cit si D-na *Bra- C.. REEii..8C,1-ealcrik,ciiPreasrpientn:7
Dumtinecd, 9 litnie, liberalii dizidenti vor tine gadirn aft mare parte la aceastä
calitate de pamInt superioark ; partilnt not.
sit se adreseze la proprietar Doc-
euL rigaa 11P Confortfune a D.,.t PAIL
la Iagi, fa sala Pastia, o intrunire public& Vor binda caci
blot cuvintul D-nii Flew, Scolescu, .,4slan, colo.
,gentileta
DoritoriT
eniuziasmul tor G. Panaitoeou. 6-tr.Lumine1 10, Doctor VELESCU
nel Obedeanu, G. Dobrescu, N. Pop, V. Rosetti co care aü imbratisal cana Ligd si in toate zilele de la 7-8 a. m. 6-8 p.
V. Cogdlniceanu, etc. a Presei cit i sacrificiile de lot felul m. pentru a lua informaii. 214-8 Frost tp:)t de clinicit la Facultstes Dentistiat
D. Stolojan care fusese la Braila in in- fac peuiru ca seirliCaoarca sä rot- din Philadelphia (America)
S'A MUTAT
spectie, s'a reintnrs azT .dimineaad in Ca, §.eascil sii-älucit nu vor. pulea fi nici Ion Calincitto str. Regall No. 10,
pital A. odata indestul läudate. tienbad, Vila Columbus 1 Efagii-a 74-30
www.dacoromanica.ro
 A C1ÂRI , GR1-uE
CERCETATI MARELE DEPÓS1T DE TOT FELUL DE
MAMA AMICLA S
;,'274( -73°g

,rt7
SAU CERETI CATALOGU ILUSTRAT AL CASEI
r
I
,k I

"AM

Representant general si depositar al renumitel fabric): TH. FLOTHER din Germania

- -
IL
BUCURESTI. STRADA BIBESCU-VODA, No. 1, 2 si 4. BUCURESTI

LOCOM BEE ATt)

de 61

iiii;iii
8, 10 si 12 cal putere, premiate cu cea mal Tnaltg distirctiune adicg eu unica MARE MEDALIE DE AUR (La concursut de treergtori

1"»..E.eUrCirl-a-Z-I CU.
de otel perfectionate. PLUGURI cu
siBmANA,:rcarz L)E
I
si 4 brgzdare, tot d'a-una
"NT 1C-Z
400-500 pluguri în depozit
1--(-)1--etu1vii.3. 1=3,L.4-uGuit-cli
2-14,
de'la Hergstrgti 1891)

IN; CININ1 iLJ

ftwe.
Pr"

OSTGN SECERATOARE SIMPLE CONTINENTAL" 591 COS/MARE

*WESTER CO.
17-31E-ttlECUM

t45(kZ'
-
SECERAT E,9 NIE "
f CU A ARAT DE LEGAT SNOPI
933.

CU lAWJL LA REAPTA 6

din renumiti fah-ilea IOIINSTONe:HARVEZTER Comp., Batavia (America). Model 1896. Cele mal ware
gi solide, construite eu totul din otel
Batoze de porumb, manuak i eu aburi. Ma§ine de taiat pae' §i fin in diferite Triori. Vinturatori. Greble de fin. Grape de fer flexibile i diagonale. Musamale.
marimI. Räii. Cultivatod. Tvj1ucy. Pompe pentru spalatul cazanelor, de ineenditt Pa.qi .de reservd. qurele de transtnisiune Pietre de moat% fraueeze. Mori pe posta- -

de gridini. Semanatori manuale, in lat i in rindud. ment de fier i lemn, simple, duble, triple i quadruple.
INSTALATIUNI DE MORI PERFECT AUTOMATICE CU VALTURI
GARANTIE ABSOLUTA PENTRII 1311NA FUNCTIONA E MATERIAL SOLID
;Li
NNW - ,f7-rjr-1tn,-42,4`1-rilP f3,35
913313
igwr'ktel,:,-
CASA DE SCRIM
NACHMIAS & FINKELS
OMMIXXXXXXTOCOCAXXXXXXXXXXXXXXO opoocooto -000000000000000(2004.)
NO% 2, In nöul Palat Dacia-Románia, str. Lipsean
In fata palatulul Bkneel-Natiewdn
Fabioa de tliasigi 0 FABRICA DE FERESTRAE IVIECAN[CE
CumpArg vinde efecte publice si face E. Kiessling Masini de fasonat lemnul
ori-ce schimb de monssi,
Curd pe sins de 23 Main 186 fir INSTALATIUNI DE FABRICI DE BUTOAE
ilicarnpi Vilna CONSTRUESTE CA UNICA SPECIALITATE GARTERE CU ABUR, TAMPLARII etc.
tr/)
4%
5°10
8%
Rena Amortisabila. .
Amertabill
`. 86 50
. . 98 60
. .
87 50
99 50
MASINE PENTRIJ LUCRAT LEMNUL 8 C. L. P. FLECK SOHNE
- -
Obligat. de Stat (Coy. R.). 100 75 101 50
bo/o Alunicipale din 1888 96 50 97 52 PRECUM §I Chausséestrasso 31, BERLIN, Chaus$ésitasse 31
504 r 1890 95 96
6%
6%
6%
Seristri Funciar Rarale , . 93 76
.9 Urbane . 89 75
- --
94 60
90 60 MASINI PENTRU
11116 REPRESENTANT GENERAL PENTRU ROMANIA SI BULGARIA
boh)
Actiani Banes, 144iona1t . 1575
Ine
-- --
83 50 84 50
o MIRON VELESCU
§ o
15 85
Agrieoll . 200 210
nor'/12i valtnare Austriaea
Mc gertuane 2 09 2 12 FABRICAREABUTOELOR
Banenote k'raneeze
Itsliene . .
.
1 23
100
90
-- --
101
96
1 25
construtite gata in intregul lor X MASINE AGRICOLE I INDUSTRIALE
rnble krtie . 2 66 2 70
BUCURETI, STRADA SMARDAN, 35. BUCURESTI
MIIIIO
Animal:1 CA FL'AI_.40AG13 00 000000 non
se trimit gratis i frEnco ethdfadailda411%421
N'a ro. dat mid nu .voi da consimtAmintul
meit fleet mele Virginia Stefanovict pen- Cel mai bun intre
tru mariagit cu'Domnul Ramiro Savinescu
asemenea declar cum cä ant Virginia at
Napoleon Stefanovict sunt mime si nu
339,
CELE MAI BUNE REFERINTE V1NURILE DE QUINN
le-am desahis riicitirI credit spre a impru- este
muta bn i ori-ce trata a lor purtind PO5E5ORI 61: i.x4ept-AlweRksr
data anticipatii va fi cotestt i anulatä. a mai multer medalii de Slat 0
Tot odata fac cunoscut cii s:nt hi ple- '.-r-.911LNA*33., Diploma de Onoare
care de a vinde mosiile mele Rädeni-Bos-
cotem, Buneni-Florea, Ipotesti-Morit, pre-
cum si casele mele din &Awn'. xxxxxx:took=xxxxxxcoefmtxxxotmuco
Informatiunt mai detaliate stint a-se cere
de la proprietar. ' ,-,!xx
de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
Dr. A. Stefanovici
din Botosani
Vq" N,q In tôte farmacille. StiCla. - 1/2 Sticla.
@WIMPROV-PWIWWW,19
VAR HYDRAULIC
de prima qualitate "
13 3' 3

VAR ALB GRAS Uri praf f0.11 Oliu extras Emu1siuneaQgg preparatà
;%;..ki
TURNA-LORIA DE FER
piaträ die MATT POSPETI de MORUN ea IPORISFITT de CALCE 0 de SODA
pr ecum $1 Cel mái activ, cel mat' agreabil Ea este o cremii Malta cu Oliu de
cel mal nutritor. 740fetc-t-aLiciit_
CIMENT DE PORTLAND kPrescris de aprópe duel deci ticati de morun Hogg, aerea- Specialitate de still:A (Candelabri) pentru gaz i electricitate.
r de ani de catre cei mai marl bilk de but ca laptele; copii o Mare asortiment de Finiini i Avuzuri, Diferite Pompe, Foutg mecanicg
Anarisat de D. Saligny in Laborato- medici din lume. iat cu cea mai mare poitä.
riul Scoalei de Poduri i Sosele j gisit 14;1' pentru constructiuni
perfect ca calitate, vinde diicet Ambele aceste medicamente sunt bune pentru copil
peperniciti gi perstmele d'o sanátate slabA. Bune
.
CONDUCTE DE APA.
E, ERLER.-Inginer, AZUGA asemenea
. ,contra
. bôlelor de piept,.contra tusei, umorilor, Pompe si Saale pentru curgtitul latrinelor.
eruppunilor de piele, contra influenza, etc. Sacale pentru stropitul stradelof.
Cu preturne cele mai eftine, la care SE VINE NONA! in FLACÔNE TRITINGHIULARI(Proprietate exausiva.
sunt de adresat toate ceierile, comenzile , _, Farrnacia 1---1,Q -4-1-,
1 2, Rue de Castiglione, 2, PARIS 133-24 BuoureSU 38, str. Isvor 38 P. ICEILEAUER
*i ix
precum i regulärile. '
lirIt
TÓTit FARM/XI/Le DIN 1.1.IME.

-'
f's

Proprietar, CONST. MILLE ISI3M3SIMMalmoopr wawa, .91999G39.

Tipografia ziarulta Adevrui" Pasagiut B-AneeT Naiona le
www.dacoromanica.ro