Awl-% FT M. 1656.

ERCURI 9 QC ,

NUAERUL 10 EANI NUMERTYL to.tivu

ABONAMENTELit LUN ANUNCIURILE
ALE FIE-CAREI la BUCURE§TI §i JUDETE se primete a
INCEP DE LA 1 4I 15
tit&

gi se plitese
tot-d'a-una inainte la IDNINLSTRATIE

It Btoureati la Cass adnimilitntiel In STREINATA 1 E, direct annul la admin-

straisettat, Nip taaadttt
pote.,sAt,
In Ind+ 1502Le. tratie i la &ma OficiVe de hibleii.itate
Tari tad,14:arAtrainitste
01, -an tit
, , 28 , Anunclurl la pig. IV , , 0,30 b. lank
lb
{paw hurl
8
13 11=1 , 2,- lei ,
Tr& luni bait) U 8,--
SO
U attitir fa rtrabaitatc
-
Sd. te rerefti Romine de cal?' Weil? In casell
NV SE 1NAFOLLZA v. learsodr1 us neemár.4.eohie TIF.Y.Ren.f
KANLTSCRIPTELE
,wiNFLamamaraiák.aseeLe, ° 5.!.1

ADMINISTRATJA -
Director politie: ALEX V. BELDIMANTil 1
REDACTIA
rAsAa. riperioNALEtrrEal-FilarkT No. ins)
BANCEI PAFLAEl. WNW!! RAVONALE CrEci-lani7Orlit
40"K -.414 Eset*rer,s,,ses.,-, SeligefiLeileSINUMEOMIIIMIMMet

Ping azi, conservatorli, in cestiunea

mine saü sl plraseasca pe Ghena-
die sail sl se inhame la carul con-
Ungaria, impiicarea era iruperios ce-
rutd, cdci aluncia and bdrbati ca Ra- slabá.
fárá aceastaleete destui de
CRON1CA TEATRALÄ
IIj- -
Ghenadie, aü fost foarte circumspectl. servator si sl Inceapa a lovi in rege, tite, Mocioni, Lucacite, Coroianu, Mu-
D-sa care in tot-d'a-una 1-a ap/rat E aproape sigur cd procesul se va revi- Dumineca, s'a jucat la Teatrul National R7)y-
S'aü multumit sl facl volt-fatl. re,feanu, etc., vor fi strins l4wiÇ ji se zui i i se va da ast-fel lur Ghenadie (laud Blair, drama in 6 acte, de Victor Hugo, tra-
Inceapl o campanie de presk fa- si 1-a acoperit eu autoritatea sa de vor pronunta pentru ablinere, restul, arhieresc. dusk de D. D. Olitnescu-Ascanio.
mitropolit, dupl ce tribun al poporuluT. acei cari vor primi candidaturi i vor Se va sfirsi insd cu aceasta afacerea Vol spune foarte putine cuvinte despre 'Asa,
vorabila fostulul de oare-ce s'a dat de multe ori la Teatrul
aú dus una vehementä, mall vehe- In primul caz, va trebui sä vor lua parte la lupta electorald, vor fi Ghenadie ? IaM ceea-ce nu se sae. In orr-ce National ti de sigur, toti aceia earl se into-
aceea dusa de nol, se convirig/ de chiPul subtire cum caz, credem insd cd lumea politicd va
ment/ poate ca insemnati mai dinainte cu pecetia tree- mat da nicr un reseaza de teatru o cunosc.
concurs. Ruy-BlaS s'a reprezintat pentru piima oarii
In potrivl-T. 1-at lucrat conservatoril si cum s'aü ddrel di neam. Rep. la 1838 ti este a doua incercare a lui Victor
De alt-mintrelea, naivitatea si im- folosit de munca si popularitatea sa. De o cam:datil constatdm cd, de la -44*-64a4- Hugo de a crab, teatrul romantic, ¡ruler-
petuozitatea D-luT Fleva le servTa In al douilea caz, D. Fleva devine o vreme, toate ibî,ile nati'onale, toate
William Morris care de a rupe cu regulile teatrului clasic,
care stapinea, in Frants, dramaturgia, de trel
perfect. D-sa se pusese inainte, D-sa hamalul conservatorilor; t Va pTer- triumfurile rominizmului, toate bucu-
secole. Ruy-Blas n'a avnt nici un succes.
agita cestiunea, i nereusita campa- de primul loc in aceastá comedie riile noastre, insemneazd esecuri si ¡ale De si la 1830, cind celebrul poiet al
nieT ar fi clzut tot asuprI-T. Conser-
politicl si orT si cine va avea drep- pentru Dimitrie Sturdza. Frantel a pus pe scen a. drama sa Hernani,
märgineag ea in comedia tul sl se Intrebe, despre rostul unel Drawn, s'a dat pe fati lupta fare o1asio i roman-
vatoriT se s'a pus bazele nonei acoll dramatice.
corul,-publi- lupté duse de un democrat in folosul -44444:4-
ghenadistl sl-11 furnizeze
cul fostilor comisarT i blausT,-pentru reactiuneT. Scrisoarea D-lui Itlarzescu Ruy-Blas, ea toate plesele luI Victor Ilugo,
ca sl dea iluziune prea inerezltoru- Lupta promite. sa fie interesantl. nu stralucette de cif prin fruinusetea versu-
hazlie. Calele sparte irisä, nu le Pnkliearea awl/lord Marzesort, dovedestte rilor. Poetul a triumfst i la 1828 ti la 1830.
lui tribun, ca tcetatenh CapitaleT, ti aeotianea Ghenadle iutrat, tntr,o stare aouta. Orl Drarnaturgul insä, n'a putut asigure un
urmeaza. Toate greselhe eraü pe va pllti regele. D. Dimitrie Sturdza eat ar ziee senatornl lartilor iD-sa este at ooatal
festal:fa mitropolit, publleal iaoT, Itiat perfeet ek lee de frunte tare dramaturgii Frantel.
searna D-luf Fleva, Tar tot 'folosul a nasnoçit afacerea Ghenadie si re- Dssa era avooatal geveruninY, samsarsti acestnia pe Reg-Blas este una din plesele cele mal fal§e.
era pentru conservatorl, carT, pficial- gele, shins cu usa, iv va salva si- usitropolitui eaterisit. Aa Iliad, dims assea aeri- Tesitura e de. o slabiciune extra-ordinarä,
la fie-care pas eeti reveltat de fal§itatea si-
i,uurit, ok D. Stardza, dapk ee a M-
mente, stateati de o parte, alteptind tuaOunea, aruncind Peste bord st?r:
e's:sure sttim a
oist comedia;. Ca; fueereat si e repare, ea a propes tuatiilor i de chipul in care le rezolvk au-
evenitnentele. and age* conserva vul colectivist. Aceasta spera, si con- lul .Gbenadie o noes judeenta, care de' astii-datk al torul. Poezia însä, farmeal anditorul ti slat
torT att scuTpat pc D. Sturdza, zia- servatorit cl se' va intimpla Ost- favorabilk- eelui osandit sti ei. tot oe cereall steam momente In cari uiti lipsa de logieä a situa-
eoiectivistia, era ea sk n e danreasek hapal; el de-
rele acestora at dezaprobat cu ener- ferse explica noua atitudine ce se
iei aplanzi frumusetea versulul.
eida pe Okonadle oearli revizairea proessunialaga.
gie aceste fapte, Tar ziarul D-luT Fleva, desemneazk Sorisoarea D-1a1 Marzesett, ne ,spitue ohiar c ga-
venial prinsese an etszae I nu tine clonal sense de Trebue sä recunose cil reprezintarea piesel
in primul moment, a cazut in cursa In tot cazul, o sa ridem. ss'i. Za ue dovedelte limnrit halal de iuibeoiItttesi a el§tigat mult din punetul de vedere al an-
Const. Mine. de Injoslre a leftist! partidulni liberal, care pint'ra eamblulut
si 1-a aprobat. satisface o rlizbnuare persoual* a dat naltere Miscut in rondra la 1834, William Morris Rolurile miei, earl altä-dati craft foarte rit
D. Fleva tnsl nu sT-a putut da P=11111.11111111.1111111311MIMMIsm
assestal afacen st f-a dat ¡Were fu chip al& de pros- gi-a facia studiile universitare la Oxford, avind tinute, en totul neglijate, de rindul acesta aii
seaml de ceea-ce partidul cohserva - r3'01LaIrrICA ' tese, fu

poate.
eat arum ar Tot sit seape de ea stl na mat multa apliccitiune` petit= picturci.
s

fost mai ingrijite.

tor voreste sl fael din si nu
dat seamg nici mAcar atund
Old a organizat mascarada ridiculd Maintate, a inceptit silt-sit,' una din revendicariie deinocratiet
de la Caldlrusani, la care fot cel neasca : drepturile femeTei ag dal:Audit un Inceput
agent conservator a luat parte,-cu de Dupl
ostentatie i tambalati. Toata lumea gratioasa noastra suverani prezumtivA, a fost nu-
a observat aceasta. D. Fleva insl, a mitt
mers inainte cu ochh inchio, luat de
avintul sä impetuos, de legitima url razboin
contra D-161 Sturdza.
AzT se pare cá partidu1 conserva-
tor, in cestiunea Ghenadie, Ta o noul
Drepturite fewnenor
In
sa fie realilatä In tam. romi-
recunoastere.
cum dai se comunica, printesa Maria, prea
comandanta a regimentuluT 4 de rosiorT
a si intrat In exercitiul functiunilor sale.
Ca consecinta a faptulur acestula, ministerul de
a hotarit ca, la viitorul bue-et sa preva-
dä la acest ,regiment, pe linga un médic i un ve-
terinar, i un manias pentru cautarea damelor
din regiment. CUT precum lesne vor Intelege ce-
titoriT, aci e vorb; de o reforrna Insemnatl, adica
despre marirea Crtelor noastre militare prin re-
cr utarea femeilar.
0 data pasul acesta va fi nevoTe si de o
Sorisdrea D.inT Märzesea mal dovedestte ea gayer- -uncle nv
nut a plerdut speran%a de a ma dranjea afkre.rea yea-
lean/Alta -Glaiter earesed,'enin rhea ,Stotnta lfictebnaliti,
ea asi, vrand-nevrand, s'a gait de istpti.
Pe cilia gavernal s'a botarit, opozitlanea conser-
vatoare 11 ea nti is s poziliultile, ti uzl artioolal gin" numai ad imiteze pe Chancel%
Efsorei; ea toate dezmiuprile positerioare, dovedestte
ea lupin va en alit malf grozavii, on eat ea a foot
adassa pe terennl regal de Insu-sti toga mitropollt
Oomedia fueepe st 0e foarte interesentá. Specta-
tori al aeestel piese bean!, nol sit,kin la o parte 11
nnmitrini lovitarile, facem 'prognostienri asapra ro-
zaltatelor sti ass bacnram, orbseare ar fl rezaltatal
razbolalal Ghenado-Oarlist.
Sfinx.
-
REGELE I GHENAD1E
A intrat la renumitul architect englei, Street,
Cine a atzut i altiV datä Ruy-Blas, Isy a-
f
arta decorativd, =died mal trziii 'o duce aminte ce ridióul, Infetilare ayes, consi-
-yabrfea de_ tapete i alte ornamente pentru inte- liul de minjltzi. Sfetuicil Wroand, rag umbra-
riorml caselor. `cati, oribil deghizati, friceaff salis sä izbue-
,S'a find ca poet, cu toate. a mar-
nealcA în hohote de Os, off de cite oil des-
chideag gura ca sil spne o vorbd.
Fabrica de tapete ornaniente, fondata de Mor- De astit datit toti 0-ari spus' eorect
riá, exista fi asta-si la Landra sub firma : Mor-
pitrtile lor i ail seeundat Intr'un chip multu-
ris et Comp.
Aceasta fabricd a (Vans una din cele mal re-
mitor pe Ruy-Blas in lungul i obositorul mo-
nolog, care tneepe eu faimoasa fruit : Poftit
numite din lame, dar cum toate luoretrile eta ou- bunä, Domnilor." Aceasta se datore§te, de si-
rat artiatice; pietist oblectelor fabricate sin' atit gin., maned profesorului de la conservator. §i
de scumpe in eit nu sin' cumparate de at de mi- de sigur, cii clack s'ir da clasel de declama-
lionari. acesta inset a fost lui
tie o organizatie mai setioasg, clack profeaoriii
care doria ca atit Poeziile ct i luorarile sale sd In loc sit stärule imparti elevil intro ei,
lie cunoscute claoa muncitoare. §1"-ar Imparti materiile de studiii, -ast-fel ca
Morris a murit actin; nee wile, la Londra.
Melons.,
devil sá poatii capata notiuni mai compleete
mai serioase ' asupra taturor cestiunilor pe,

atitudine, i aceastá atitudine are Ta-
rls toate înfäirile uneT noth pa-
cllell a D-luT Fleva si a ltareT din
mtinile sale a cestiuneT fostuluf mi-
tropolit.
In adevlr, azi se pare el e o rup-
turl tacitä intre tribunul poporului
partidul conservator, hotlrft acuma
sl lucreze pe seama-T proprie si pc
terenul luptel in potriva regeluT.
Ghenadie, prin petitia luT cltre rege,
a fost foarte categoric si i-a aratat cl,
el, regele, este singurul vinoyat al iz-
gonird sale. Petitia aceasta a flcut
senzatie i noT ne-am fleut datoria
arätatn publiculuT ce inseameazä
aceastl. scrisOare i cine ati fost co-
laboratorh eT.
Informatiunea noastra a fost ime-
diat confirmata de ziarul Epoca, care
voind sa l-a apararea fostulul mitro-
voind sa-1 disculpe cl, nu a voit
sä atace pe rege, in prima linie dä
o loviturl D-lth Fleva, care ta corals
- indiscretiunea, 85, publice o peti-
ie a nu fi datl publicitl-
teT, Tar tn a doua linie
declará in
mod categoric el totug regele, vrind
ne vrind, este pus fa cauzl, fiind ras-
punzator de cele intimplate mitro-
polituluT.
Ce-T drept, acest articol a fost
not exPlicat, cum a fost explicatadin din urmel, D-rul Lucaciii de o. parte
petitia lul Ghenadie.
Aceste desmintiry insk n'ati
valoare, data fiind duplicitatea nicl o intimplat in cele din urned lunL
politi-
ciaai lor nostri.
Aa fiind, din toate aceste articole Slavici,
explicate si reexplicate,
reTese cl par- din Ilucieresti. .Miscarea -nationald de
tidul conservator inclinl,
este chlar hotArit, dacl nu peste munti, scapd definitiv din miinile
panie anti-regalistl
sa inceapä o cam- D-lui Sturdza,,D-sa nu mai poate pre-
pe tetna izgonirel tinde cd dirige pe rominii din Olga-
Ghenadie de un
potriva rege eatolic, tn ria i la .I'esta nu se mai poate ldada
dica&z.
fostul mitropolit se ri-
In ca, acesta, Fleva 11 rl-
and masura: razboaTele sä nu Inceapa in tot-d'a-
una de cit 9 lunt dupa declararea lor, pentru ca
in tot timpul acesta, militaroatcele sa fie puse
la carantinä despre sexul masculin.
nu de alta, dar sa nu se intimple ca toc- can al facultdte de theologie, D. Nitulescu,
mai clad ti-o fi lumea maT draga vrOmasul a luat asupra sa insdrcinarea de a-r prezinta
ti-6 cadea in spinare, jumatate armata sa-ti fie petitia lta Ghenadie.
lehuza.
Vax.
- D-sa este convins cd s'a cdlcat canoanele
Inca un egec
Politica intrigantd nesincerd a
D-luf Diraitrie Sturdza, a Prirnit o nond
loviturel pdrintele Vasile Lucacid; pe
dizidenta cdruia contaii colectivisii,s a
îrnpäcat la Sibiú cu D-rul Ratite, Iuliu cáPutem
Coroianu membri din co-
mitetul national.
impeicare s'a facut in ter- nadie si sá se redea acestuia mun al Ruriel pi Frantei ar fi zdrobirea Angliel,
menii c mai demni. Atii pdrintele daru1
Lucacid cit i D-rul Ratid, ai2 convenit
ca diferendul dintr dmnií sd fie ju-
decat de ceitre un jurife de onoare, iar pdrdseascii
arnbele peirtf luat angajamentul ell nu se supune orbeste ordinelor sale, cit si n'ar avea alt scop de cit rezolvarea chestiunei orien-
ca sd se supund botdrirei, ori-care ar fiind-cd avea prea nuirr "veleitda de indepen- tale. ti reluarea Alsaciel ti Lorenet de la Germani.
fi ea. Juriul a Jost compus din patru dentd-de exemplu cazul intimpat cu ocazia
barb*, ell greiitate si de .bund-credintd.
Aceftia ad judecat, diferendul si ate dat mea
un verdict prin care aprobd intreaga zistentd prirnejdioasd din partea mitropoli- zolva toate chestiunile pendinte in favoarea Bu-
linie de purtare a D-rului Ratite si a
majoritäte Comiletuluf national.
Conform angajamentului luat, toald
lurnea a prirnit hotiirirea si, pentru a Se r-
ge urmele neintelegerilór ivite in timpil
Ratitiji Coroianu de a/la, si-ad
exprimat regretele lor pentru tot ce s'a
Ast-jel zizania senednatid cu atita
perzistentd de nitre Sturdza, Brote,
,Mangra si altii, n4a putut da
roadele la Cari se afteptat colectivistii
a
este seful. Rominilor de dincoace *si
de dincolo de Carpati.
Mai. ales Mel de noule alegirá' din
-
carl interpretul unui rol trebuie sit le emioas-
Asupra regelur a tdcut o -mare impresie ca-atunci actoril etiti de la conservator s'ar
faptul.cd un profesor de theologie, fostul de- aehita i mai bine de tasiireinärite lor. Dar
ANGLIA i GERMANIA aceasta este o chestie foarte serioasä, pe care
.
am tratat-o de, mai multe ori, i asupra
Preen germano,englexa rein voi reveal in curind spre a iuzista mai
Presa germane/ e englezd i§i deal o lupta de mult.
Regele a intrebat pe D. Nitulescu dacd moarte.
Zilnic .citim articole violente in organele cele Ruy431as a foot jucat de D. V. Leonescu.
prin modul in care a fost. judecat Ghenadie, mal mart din Anglia ti Germania.
si D. Nitulescu a rdspuns in mod afirmativ. Germanii ataca pe Englea ji ii amenintd ou.
Acest rol a fost jucat unit trecuti de Grigore
Manolescu i apoi de Costesm. Acela care a
jucat mal bine acest rot de o tesiturft dra-
chestia Egiptulul, far Englezif relopund cu velle-
menta la atacurile germane. matieä complexä, a foot, fads indoiald, Mano-
bite° convorbire pc care a avut-o regele cu Caws acestor polemice carl vor produce o urd lean. Ei avea §i puterca i dulceata
foarte puternicd intre ace8te cloud state, este a- dria i umilinta dureroasä pe car' le cere
D. D. Sturdza, Sitnbeltd, regele r-a spus din
nott sd sfirseascd cit mar repede chestia aceasta. Hal« franco-ruso devenita astel-zi oficiala pris
acest rol. D. Leonesen e .bine, are mijloacele
vizita tarului la :Paris. trebuincioase pentru scenele de forth', dar II
afirma siguranO au German" vor sa interpreteze aceastd aliantd lipse§te putinta de n'exprima Iubirea fara, mar-
regele deelarat
a Data ca o loviturd data Angldei, de oaie-ce Rusia nu gmi, patima amoroasi. D-sa a Spin bine ma-
Sturdza, phreresá
cá e de se poate avea nici un interes ca ad ajute pe Pran- rete monolog, a fost bine în actul finat i pu-
retrizuiasch procesul hai she. ced 'in contra Germania, pe and interesul co- blicul l'a aplaudat eu eildurä ta aceste pärti,
dar In fata reginei era stingacit Scenele cu
arhieriei. cind fait cestianea Egiptului cit gi ace= Ost-A- regina pierdead din farmecul lor, pentru ca
D-sa nu &sea nota justi.
Regele a dorit intr'adeviir ca Ghenadie sä
Anglia i
oiatiell s'ar rezolva in favoarea dublei aliarste.
dubla alianfit
Presa germana grabindu-se dar a aprolia acest
D. Nottara are tn Don Salust una din cele
mai splendide creatiuni. De la prima data' chid
a apärut in acest rol, publieul i critica
scaunul de mitropolit-primat, a- plan al Rusia de a zdrobi pe Eng lea, a iritat pe Ea-
tit pentru cd in diferite ocazii dat dovadd gleza cart la rindul tor* susttn ca alianta franco-rusl declarat artist. i azi joaeä rolul eu aceeaa
mîndrie exprimind aceeat neseeati dorinth
de räzbunare.
De ce apare In actul in manta ? Don
Pentru indeplinirea acestui program franco- Salust, proscris, nu putea pitrunde in palat
botezulur printulur Carol. Regele mar rut., presa englezd declaret cd este gala a suotine de ett imbrielnd hair's lacheului.
se te-
ca nu cum-va in momentul unor eveni- dada alianta, ba chiar a 'infra intr'insa, fi a In seena en Ruy-Blas, din aeCla§ act, are
mente politice delicate sd intimpine vr'o re- forma ast-fel o noua tripla alianta care ar re- prea mult aerul eä. vrea totureze pe la-
cheul sá, eind &dui lui Don Salust nu e
tulta. sier. Anglia ti Flatlet
*
. preoeupat de eft de regind, runnel pe ea vrea
Presa englent merge chiar pina acolo cu lia- sä-al rizbune i Ruy-Blaa este un simplu in-
Dar regele nu a inteles sei se facci zgomot gutirile Ma de Basics, in cit it oferd ConstantiT strument.
in ¡Iola acestet inldturdri. nopolul, numai t i numal ea ea o .primeasca in
El vrora o indepdrtare politicoasd, asa cum &tempt fi sa loveascd cist-fel in Germania, ini- D-na Romanescu are scene de o drägäläaie
s'a procedat cu fostul mitropolit Iosif Gheor- mica . cea mat periculoasa a Anglia pe terenul rard, in regina. In actul al 2-lea Tusk uitä ed
&anon*. e gerrnanit al manifeatä porniri violente spa-
ghian.
Scope! polemicilor ' niole§ti.
D. D. Sturdza, din cauza temperament"-
Dar atit presa germanet cit fi cea engleza, nu
lu sf, n'a putut insd sd facd lucrurile cu fac de cit sit arunce amenintdrile in vint, de
D-na Gineseu apare pentrn prima oarit In
Casilda. Tonul e prèa dramatic. Observatiiié
linite si a impins- ast-fel chestia Gbenadie oare-ce Rasta 0 ,Franta inteleg prea bine cd in- pe earl' 18 face trebulesc si exprime mai mult
tocmat pc calea de care se ferea ma mult terezele lor eint eu totul contrarit celor englezt regretul.
pi germane ti ed toate polemicile intre ambe/e
regele. D. Niculeseu, bine In primele acte, e inatifi-
state, Wail alt seop de eit a produce prin conti- cient pentru scena in care provoae pe Ruy-
nue amenintari o apropiere a acestor doud Blas. i pentru scena eu Don Cesar.
Yoate aménintárile cert.
cetfirHe taint fáCute numai pene otcde.
Intr'adevar Germania a cautat deja de mult
Pentru ce se plimbd prin camel* pe cîiid
regina aseultä eu toat atentiuuea cord ?
tru a.I speria pe fostulmitro- ea atraga pe Englezi in tripla aliankl, acettia Niel un ona curte i mat' ales un om de
polit. Guwernul' sm.! dá in ju- I inset a/ aprefera/ sa atea 'izolaji. curte amorezat ca Don Guritan, nu se piimbl,
decath pentru cá rege/e se o- Campania germana, ineeputa de un an de ale end i.egina ascultá eeva on atentie.
pune, de oare-ce nu voieste ca in contra Anglia, este consecinta acestuf refus; D. P. Velesen joacit pe Don Cesar Intr'un
scandalul et* ia preperi ei 1 German" vor ad dovedeasca prin aceasta An- mod eu tqul particular. Nu e ce ar trbui sit
mai glia, cd izolarea in care se gild, nu-i poate fi fie, dar Did nu strica, piesa.
de cit daustatoare gi opera la reugeand cu acest D. Lieiu, exagerat. In sfir§it, eu torite man;
Regele simte cis in faza In
care a intrat afacerea Ghana- od, od incorporese pe Englea in tripla alicintd,
de oare-pe itim prea bine cd intrarea Anglia in
rurile, Buy-Blde tot place,
die, ea devine primeldieasä
dubla altanta, este o imposibilitate politicd.
pentru popuiaritatea sap care, Vah

www.dacoromanica.ro

CRONICA JUDIC1ARA
tinarA actimpii
Gheorghe Vesilesen intrase bite() tutunge-
rie Ca sill ampere o tigare de cinci. Cind
omul este fira de noroc, buclueul î ten, Ina-
inte chiar i tn cele mat nevinovate imprej mitre
In privAlie era lime multi ei chid voit si-eI lovitura sus-zisel restrictiuni.
aprinda tiger* a dat foe capulul unni mug-
teriii. A serit lumoa i in sfireit caplet care aceastA privinta consiliulnl superior de riz-
se aprinsese s'a stins ca un coe, care a fost bold, dar acesta a emis pArerea
la vreme observat ci arde.
Omni en pletele pirlite a tneeput sA feel dace maiorul Stoyanow a fost coprins sail nu
scandal, iar Metal Vaailescn s'a incereat si se In amnestia de la 1894.
-
scnze pe elt a pntut.
Ce mai vorbi multA. Doer spaima cît deja dessmnatI ei
ti-e. feat. Du-te I nn birbier i cu o bincutit
ulna D-tale se araujerse perfect.
- Cinest-zed de benl? strige desperat pi-
gubagul. Pe mine me. eosti 50 de lei !
De ce nu o mie ?
diarul.
aquae indignat incen-
-Se eta cA-I cinesa zed deice Dar eu eft crezi
D-ta a se poate cumpAra o pernei ? i zi-
chid seeste, emul eu pricina îT coase in a-
dever peruca Dsindu-41 capul sill luatrnit In
cea mal glorioase chehe.
Iii urma acestel (loved, bletalui Vasileseu marcase prin volumul sid, i alt nimic.
ce-1 mat remtnez, de eit doer t ä face pre, ca
In acest (hip sA scape de phta gloabei.
Discutis aea fiind, s'a preficut în ceartA, astä-zi nu o etia incti bine.
cearta In curati Wale In care peruca zbura
ca o minge tn
beligerantilor. A dat tru cea mal clesIvireite pliroforisire in a -
D-zeit c ail sozit i vardigtit, ma el tembi- ceaste privinte.
s'a isprhit 1& seetie i mal aped la tri-
bunal.
*i aid bletul Vasileseu a fost färä noroc
a plAtit valoarea perucel de einel-zed de lel
ei a mal plait alti einei-zed de lei amendi
Statulni, zice sentinte.
De siger eä pe viitor, Gheorghe Vasileseu,
chid el-o aprinde tigara, %a avea Min In pa- paca cu lucrurile subiii, plecind alalta eri
tu ei mina departe de pirul oamenilor.
Clatibuee
44444
CalMoria TaruluI
WIESBADEN, 7 Oetombre. ImpAratul Wil-
helm ei ImpArAteasa s
sosit la 9 ore jumA-
tate dimineati ti aii fost primitl en entuziasm
de dare popnlatie.
WIESBADEN, 7 Octombre.-La 6 ore ju-
miltate a fost un prinz la majestitile lor, apoi
reprezintatie la teatrul Cartel.
DARMSTADT, 7 Octombre.-Impiratul Wil-
hdm a sosit la orele dona, pentru a face vizitä
Tarului. A fost primit la gari de marele duce
(le Hesse, a azistat la un prinz de familie a-
poi s'a 1ntors la Wiesbaden in mijlocul ova-
tiunilor publiculue
WIESBADEN, 7 Octortibre. -
Milne, la a-
miazi, dupA eosirea tarulal, a tarind ei a ma-
relut duce de Hesse, se va da un dejnn la ma-
jcstetile lor germane.
*eistes.*-
Din Orient
CONSTANTINOPOL, 7 Octombre.-- Sa-
tisfactia cerute. de ambasada austrolingare,
pentru omortrea luT Zlatko s'a dat printr'o
iradea care ordoni destituirea comandantulal
Serres, a generalalul Baki-paea, a maiorulut
Deknma gi a colonelului Jussuf-bey.
CONSTANTINOPOL, 7 Oct.
Vinci' armeni, cari aú arimcat
- nu era de CH :
bombe ha timput ultimelor ter-
burarig cal fost condamnatl la
moarte.
CONSTAHTINOPOL, 7 Oct.
de llelidow a fost cri pri-
mit in audientig de catre sul-
tan.
Ambasadoril vor desemna
mline trei ataeati riiIitar earl
vor hga parts In comisiunea
pentru reorganizarea geam
darmeriei cretane.
--aeeeelei
Tradatori recompensati
SOFIA, 7 Octombrie. Agenpa Bakanicd,
discutind etirea ziarelor locale, reproduse de
ziarele eta:tine, c procurorul militar ar fr in-
tentat un proces malornlui Stoyanow pentru
partieipare la atentatul de la 9 August In
contra printulul Alexandra, constatit c ver-
siunea acestor ziare este en deshirgire ero-
nati, end vAd in ea intentinnea guvernulta
de a crela ma precedent in legature eu cea-
tinnea ofiterilor emigrate
FOITA ZIARULUI gADEVERUL
157
PRIN GAM
PARTEA A TREIA
FRAM 1151 SORÄ
XII
Väscul
-
ClaIne se indrepta cu graba care o
tapiserie vechie care ascundea o eeire.
-
Ridia tapiseria i zise :
Inträ. SI nu vorbe'eti sä nu tueeete
sä nu fact zgomot mare ; de miacat, te
poI mieca tu bune vole, cad tapiseria fiind
groase, nu vei putea fi auzit.
Bärbatul Sylviei î1 al-RA in pragul ca-
-
binetulul slaba i palida sa figure.
Scumpul met prieten, ineepu él cu
vocea-i prefecute, simt o absoluta nevole
de a regula mititica afacere ce ne intere-
seaza.
- Car ?
Dar ceea cu bOmba, nu etii ?.,.
, Ti-am spus cfeja, scumpul med Ber-
Agentia Balconied rice: Malbrul Sbvanow a
ad-esat autoritAtilor militare o cerere- pentru
a primi o pensiune calculate dupe numaral a -
niter de servicifi. Cam legea asupra pensiuni-
lor exclude e e aceiaead all fost conamnati
de an teilennal i cA malorul Stoyanow a par-
ticipat ea tef al regiatentulul Strnmski, la de-
tronarea printulni Alex andru, a feet Invitat se
produce documents, dovedind
anu cade sub
Malorul Stoyanow a eerut nn certificat In
a
nninai o
carte martialä speciali sr pntea s stabileasee
Se asigure cA membril Curtd speciale slut
a
din compozitia sa re-
zult c .afacerea nave nid un caracter po-
MMIeleEnS1
CRONICA
Palladi ex.ministru
De mal multe zile, abdomenul lui Palladi
a pArAsit ministerul demenillor, unde se re-
Aceasta o etia sub-semnatul inaintea tu-
turor reporterilor cc! mat abile cari nici
Cite-va esemnee aa fost de ajuns pen-
Mal hide Palladi inland deund-z1 In curtea
de interne, T-a eeit in cale
ministerului
clout- puree.
Se stie ca atuncI end porcul umblá cu
patul in gura, viforeste.
Al douilea, Palladi care se prea !al-
de la ministerul abdomendlor sale, a sl-
vireit culmea deferentel : a poftit pe usier
sre lasä pe uii inaIntea sa, el doar-doar
va mai putea reenine o eecunde in minis-
ter, fie ei pe urma uelerulue
Si, in sfireit, la serata de la castelul Pe-
lee a tzleit cu cotul pc un camerdiner in
dude luT Dim. Sturdza el ca o aluzie la
servicilizmul acestuia.
Azi Palladi e f.tra portofolia, dar tot cu
abdomen:
Rao.
INFORIVATIUNI
INTERIOARE
Nemoriul D-lui irzescu
Am spits ce, D. Mirzeseu pregAtise nn Me-
morig pe care fostul mitropolit trebuta si-1
prezinte regelui ca din partea sa. D. Mhzescu,
prin serisoarea publicati alalteeed, declare de
asemenea ce. a ficut un memorifi.
Seoretul Polliohinel
Peripetiile prin earl a trecut acest faimos
Memorifi, pe care D. Mirzescu 11 credea mal
secret de elt sfintele talne ei care In realitate
Le secret
Le secret de Pollichind,
sint foarte nostime ei de aceea le vom
nol cetitorilor noetri.
Conu Ghitti, atit ea fia al lui Papa Mirzea,
eft gi ea fir' zmerit ei supus al bisericel or-
todoxe de reskrit, a dat aeolui Memoriti eu-
cernieul titln
Plingerea znzeritulut rugitoriii care Bunt.
nezeii, Ghenadie Petrescu, adresatit majestcliel
sale regelul Carol I., prin care cere convocarea
sfintu.lui Sinod fi revizuirea aoteeiret sinodale
din 20 Mai, 189i, care-i tidied darul preoliei
gi al arhieriei indepirteazd din seaunal
tropoliel Ungro-Vlahiee.
Conu Ghiffi la Paris
intocmai ca plingerea tut Eremia, ea nu
trebusfa sit fie anzite de eit de eel de sue.
cel de sus, in eazul de fate; nu era Domnul
Drunnezeul nostru, ei regele Carol
Conu GhitA s'a retras nu In pustifi ea si
face plingerea, ci in fantastical, ametitorul,
purnrea mieditoral Paris. §i acolo 1-a tipirit.
Da, a avut dreptate D. Mirzesen. Cliel de
gi Parisul are trei milioane de locuitore en toate
aeestea Memorinl D -sale patea sá relate se-
cret, de oare-ce luerAtoril t art 1-afi tipirit, fee
ceafi pur i simpin funetiunea de =One de
oare-ce nu etiail romineete.
thler, cal tl-am dat inaInte tot ce puteam
sl-t1 dad.
EetI un nebun i un om care
cu... indraznealg cuvintul.
ii mkt
Tf-am dat veun bilet la mina ?
Daca am dat veo iscilitura, arata-mi-o;
-
sint gata a-mi respecta semnatura.
Ei ! tiÍ destul de bine ea am avut
prostia al ma incred in D-ta.
Dar spune, iti aduci sad nu aminte de
-
flggdutelile i conventiunile... ?
Perfect de bine TI-am dat un
1
lion pentru afacerea ce trebuia sa-mi dal..
Aceasta afacere o propuseses1 deja
nistrulut de razboia al Frantei.
Dintr'un motiv saa altul, probabil pen-
tru ca ea fusese ran prezintata, ea n'a
fost at fost trimis la plimbare,
spunindu-ti-se cg nu e utilizabilä.
Furios, filled ea' observasell cd voia se,
ti-o eterpeleascA, mi-ai dat-o mie spunin-
du-mi se trag ori-ce profit posibil.
Am cumparat-o fara a-ti ascunde cd o
laa pentru Anglia, ceea-ce era si fires;
pentru ca mama mea a fost engleza cu
toate cd m'ain nascut in Australia, patria
mea e Anglia.
5titi toate astea, zise Berthier ; treci
mal departe.
Dar despre conditiunile in cart nal-al
-
cumparat-e, de ce nu vorbeeti ?
Cit esti de grgbit I zise cel-l'alt cu
o indiferentä extra-ordinara ; at putina
rabdare, o sa ajung el la asta...
Aceste conditiuni crate
Ii dedeam un .milion inurmItoarele
railed pentru
cd eral la os in momentul acela si îl fa-
MERCURI 9. OCTOMBRIE 189,6
Cone Chip' la E ucureati
Insfireit, ea el in enferul seii, pe care
guvernul pusese pecetia sa, ca eä nu fie de-
edits la vamA, D. Miazesen soseete fa Capi-
tall regatuluI Hominid.
Mister ! tAcere ! Niment nu trebula sl
etie ee este in cufärul D-sale...
EI, dar Eremia se putea se nn-el cunonsee
plingerea ? Se Intelege ea nu. Ded D. Mir-
zescu a prezintat plingerea hit Ghenadie. A-
cesta 1-a spies a, trebuie s'o citeand t unul
dintre avocata Bey.
S'a ales until dintre aceetia, ennoscut juris-
consult ei care a studiat in special partea
dreptuluf canonic. Si-I zicem : D. X.
Memorinl eitit, mitropolitul a observae-dupA
earn eetitoril noetri tití deja,-di nu-1 convMe
cedea pe care pane chestia D. Mirzescu ei 1-a
rugat si-i dea pace.
Corm Ghital s'a supus crude soarte, 0-5 lust
opera la subtioari, multnmit a eel putin ea
amine un secret pentrn restul omenird.
Trid2rel
Tridare ! Tridare ! de trod orl tredare ! A.-
dev&ul publica in nua din zile, ei eonn
Ghiti a comis nn Memoria care a avut trista
soartA de a fi respins de Ghenadie.
Reprezintantul colegiului II de IaeY in Se-
nat ei al D-lnl D. Sturdza pe llagi (henadie,
S3 duce farios la D. avocet X ei 11 faee o
-
scene teribila :
Bine, mon cher, destea nu se fee. Eu
Iti comunie un act secret ei D-ta 11 divull ?
- X, care nu era de loc vinovat, pretests
din toate puterile.
La urine urmelor, cam necijit de acuzarea
pe care inzista a I-o educe D. Mirzesen, II
-
apune :
ET, ce yoked ? Dace fact acte de cad
ti-e rueine se afie lumea ?
Serlaparea lui canu Chita
Atunel conn Ghite genets ea nu are alt
mijloe ca se scape de acuzArile earl bleep
deja sA circule fn public, de eft publicind
scrisoarea pie care am reprodus-o ei nol slat-
ta-erl.
*
Dar scrisoarea senate, departe de e.-Y face
vre un .servicid, Ineureat i ms1 râ trebile.
D. Stardzs e farios. i cu drept enviht,
scrisoarea D-1111 Mirzesen confirmit cele pabli-
cate de not, anume ci garernul a propus pa-
cea mitropolitulal.
D. Sturdza a dojenit chlar pe redactorii
Voiaíri Naponale, cit s'aii gribit Si publice
scrisoarea D-lui Mirzesen, fera ea sA-1 con-
suite pe D-sa.
Panatele principale din tilemorid
Cart stilt punctele prineipale din Memoriul
redactat de D. G. Mirzeseu ?
1) Ante care pune in gura fostulul mitro-
polit o freed prin care el recunoalte gn-
vernul nu a avut nid un amestec In dares tut
In judecatit ei Iasi toate, respunderea asupra
membrilor Sinodulul.
2) Acela In care face pe Ghenadie se se
plinge numal de faptal a
a foot condamnat,
fire ca se se fi superat i sii nail a se ja-
deca din noil procesal inaintea Sinodulue pen-
tru ea sA se apere.
Renorocirea gavernulul
Intelege ori-eine es ar fi pntut face guver-
nul, dace ar fi avut in mini Memorial aceeta,
aemnat de Ghenadie.
Dar din nenoroeire pentru guvern ei pentru
D. Mirzesem Ghenadie are afetuitorl destul de
priceputf in invirtirea euruburilor ei aposí In-
su-eT cetAteanul GM/a Petreseet, cum ti zice Vo-
inpz Napcnald, a dat dovezi
eiret de
cIt toti emisaril guvernulul eu guveen cu tot.
Reporter.
In portul BrAila se va construi un pere de
phtre care va costa peate 700, 000 lei.
Un asemenea pereü, fuse, pentru acostarea
plutelor, se va construi i in portal Galati.
Consiliul de minigtri s i votat creditul ne -
cesar pentri construirea lor.
D. D. Alba a foat ales ei .confirmat primer
al comunel Strimba din judetul BrAila, in locul
D-lal loan Sterian, revocat peetru neregulari-
utti In servici.
Directivaea generatd a editor forate, hote-
rind kid mireasei nurnitrul bastimentelor pe
mare, a invitat 25 de case din strAinitate ea
ad ofere modelele pentrn constructiunea a
deal corAbil, una mare ei alta mai micA, cad
vor face serviciul de transport al pasagerilor
de la Constants pine. la Egipt in Alexandria
ei vice-versa.
La nests invitatiuni ail respuns 11 ease.
er
gdeluiam se impertesc cu D-ta tot ce void
putea zmulge de la Anglia.
Or, inventiunea D-tale nu pretuleste ni-
mic, fárá aparatul special pentru fabrica-
rea bombe' ei aruncarea torpilei.
Ce tot spui 1...
-
Vrei sa ma sicanezi
Ba de loc.
Procurg-mi planurile acestul aparat
ed 1i void da junaltate din ceea-ce mi
-
s'a fagaduit, adica chid milioane din zece.
Nu mai am incredere in D-ta ; trial
promiti tot-d'a-una sume fantastice i, in
urma, sub pretextul ca trebutese semnatu-
rile cutaruia ori altuia, saa cd stntén pe
punctul de a fi denuntati, 'ant zmulgi mai
-
mult de cit mi-ai dat.
Nu, zise Claine ; de asta data. lad
toatä responsabilitatea afacereY asupre-mia
nu-ti void mat' vorbi nirnic ; vei putea fi
linietit, ei se fit tot aga de sigur cd vet
primi cele cind milioane, cum slat eü in
credintat el me numesc Claine ce am
onoarea de a fi ceteteanul liberei Ame-
rice.
La cuvintul de 'duel milioanel , pro-
nuntat cu o incetineala de savant, ochil
lui Louis Berthier strälueira ca aceta ai
unuI lup in fate pradel.
Cinci milioane va sá aka' atit eft if
trebtaa pentru a se seepa de Mona Léo-
ne, plus cloud milioane cu cart va putea
sá reinceapd o noua speculatiune pe care
cu spiritul sad strimt i imbecilitatea sa
-
extraordinarg, veclaic o credea «blends.
Trebule ad incerc a obtine ceea-ce
lipseste, zise el ; hat va fi foarte dificil, ta --
de sigur.
vora
Ebiranpaopse.ibiii,
Dace chiar D-ta, avind in mind ton-
www.dacoromanica.ro
Directiunea a numit o comisiune compusi tinue politica urmata ping acum, adicg sA
din toti eefil de servicifi, pentru a studia o-
fertele ei a prezinta nn report consilinlui de
lupte contra guvernului D-lui Sturdza ca
grup liberal, contestindu-1 acelula calitatea
administratie, asnpra aventagiilor ce prezinte de reprezentant al idellor liberale ; alji
fie care die ele.
sint, din potriva, de pgrere cd trebuie sa
se desparta cu totul de partidul liberal
Demisia PaHadi
sa formeze o none grupare democraficA.
;tie cd D. G. D. Palladi, ministru,
Se
de domenil, estefoarteserios bolnav de diabetd. Acum putem ad mai dam i urmatoarele
D-sa va pleca ileie acestea la Karlsbad amanunte.
pentru a face o curd indelungatd. Printre eel cart ad luat parte la intre.
nirea de la D. Fleva, e ei D. V. Kogalni-
Un ziar a anuntat cd D-St1 ei-ar fi dat de- ceanu, deputat al colegiului al III-lea de
misia de Ire zile. Roman. D-sa este de parere ca D. Fleva
Adevdrul este cd D. Palladi se va re- trebute ad formeze un grup democrat.
trace din minister, dar nu se ;tie dacd a-
ceasta se va face acum, sa6 temed dupd
a sustinut cu tgrie ce e absolute' nevote
sa se adopte un program inaintat.
AceTa cart ad combltut mat mult aceasta
deschiderea Corparilor Legluitoare. .
parere, slat D-nif Fleva ei G. Dobrescu.
In consiliul de miniartri,pdrerea care a pre-
ponderat a fost aceea ca D. Palladi sd la
de o cam-datd un concedirt de cloud lutd,
Fatal cu ace asta atitudine a D-lui Fleva
care a fost impartasita de majoritatea ca.
iar D. G. Cantacuzino sd-f tie locul. lor prezenti, D. Kagalniceanu a declarat
O. se retrage din gruparea flevistä.
Aceasta pentru a nu se _face doud remanieri
ministeriale, cdc'l se ;tie cd la deschiderea Nu se stie cc va face D. Scorteseu, depu-
tatul de la Iasi. Se etie fine el ei D-sa
Camerelor vor efi din minister Sto-
lojan, Poni ;i general Budigeanu. impärtaseste vcderile D-lui Kogalniceanu,
dar, dupe curie am spus, nu a luat parte
Nid n'a fost vorba ca sd re dea portofo-
la intrunirea de alaltaaeri.
De sigur cd in doua adunare pc care
-
liul domeniilor D-lui Lascar sari D-lta Cos- o va tine grupul flevist, la 15 Noembrie,
tinescu. se va tranea definitiv chestiunea atitudi-
Acest portofolirt vs lua D. P. S. Au- nei grupulul sst-fel se va $ti cu sigu-
relian, pentru a se face lcc, dupd cum am rante cine rämine cu D. Fleva.
spus-o, la preiridentia Camerel, D-luf A. ko-
lojan. Nouele Una de tramvait car' se vor con-
D. Costinescu va lua portofoliul finante- strui in curind In Capital", vor fi pe stra.
lor, and se va face rcmaniarea ministeriald, dele Berzel, Fintine1, Plevne Bradulta
D. Cantacuzine va trece la interne. spre Ober.
R. Tarijul va fi scazut la un minimum runt
CetAtenii din Calafat ad cerut prefectu-
nu existd pind acunt la ?zit! un
lui D. Pleeea, inlocuirea polita- Ministerul de interne a supus dellbere-
iului din acel orae, de oare-ce a devenit rei consiliilor judetene din intreaga
insuportabil prin put-tat-11e ce are l inca- cari se vor intruni la resedintele kr in
pacitatea sa. ziva de 15 Octombrie, chestiunea cotiza-
Prefectul a promis cá le va satisface rei comunelor cu io la suta din veniturile
cererea. lor, pentru formarea unuI fond destinat a
servi la despagubirea satenilor, a caror
Programa solemnitatel, es va :even toe la producte ar ti distruse de grindina sad
Constants, eu ocazia punerei prime' pietre, nundatia i.
intoemit in mod definitiv de D. ministru al
luerArilor publiee, a fost aprobat do rege.
Solemnitatea vs avea loc In zina de Mier- Schimbarea prefectilor
uri, 16 Octombrie. Partizanii influenfl al guvernulul din diferite
Numerul invitatilor care la inceput trecea
orage cer schimbarea prefeeplor actuali. Name-
rouse dekgaliunl ail /oat in Bucuregtl gi ard.
tat minigtritor care este situgia din loccilitatto.
peste 300, a fost redus pe jumitate.
Trennl invitatilor va piece din Bucureeti lor. Ca toate acestea,pind azi guvernul nu a lust
niel o hotdrire prefecpl sint in cea mal grea
Mereuri, 16 curent, la orele 7 dimineata. De-
situape.
junnl va fi servit la Cerna-Voda, la orele 11,
intr'o sali amenajata in aeest mop.
.11/4
Care e cauza acute neputinle de a resold cele
Familia regale va piece din Sinai I, ou tren
special, ei va sosi la Constants la orele 2.30
p.
mai neineemnate chestiunl ?
lat-o r
Ede ftiut lueru cd mtnitril nt4 se ieileleg de
loc intre el, cd Gogu Cantaeuzino i dn.
Servidul divin va li oficiat la orole 3. p. Stolojan se luptd ea set la presidentia consiliului
ne.de episeopul P-arthenie al Dunirei-de-Jos,
din miinile D-lul D. Sturdza.
apoi va ayes toe, en solemnitatea obielnuiti, Et bine, pentru a paten gunge acest soap, fie-
punerea primei plan a portului de cAtre care dintre pretendenp cautet set-gl aeigure parti-
rege.
Dupe, aceasti cezemonie, familia regalä, im-
prennit ea D-nil minietri
qantierele i carierele de
i invitatil, va visits
pieta.
zani influenfl in provincie.
De ad, o adevetrata arababura in fie-care jadel.
Cel earl vin intele¡I intre et in Capitala ca cil
ceard numirea cutdrel persoane ca prefect, pleaca
La orde 6.30, seara, va ayes loc prinzul
dezbinap.
iatd de cer
la sale Casinului de la Constanta, care va fi Fie-care dintre minigtri tl
alege cite una din
decorate, pentril aceastä oircumstante, de ser- ac,este persoane, cdreia lt spane la ureche :
viclul hidraulic. Eti vrectil sd te fac pe D-ta prefect in lo-
Sears, regina se va intoarce direct la Si- calitate. Te Uü c4 eft)/ om de incredere gi in ac-
naia, en principele Ferdinand 41 principeess
Maria, lar regele va veni In Brieureetl.
tuala sitaape am nevole de un om ca D-tat.
Trenul invitatilor va porni de la Constants
Miereuri, la orele 9.30 seara i va sod In
Cel cdrora 11 se avid in ureehe aoeste deviate,
Capitalt la ors 1 dimineata.
degi nicl nu visaa prefeeturd, nu mal pn an-
gajamentul luat on colagil tor. Pie-care incept 14
facd pe misteriosui fold de cel-e alp gi intorein-
Examenul pentru bacalaureat de la U-
du-se in localitate, incepe ad intrigheze pentru
niversitatea din Bucureett, s'a terminat. ¡ureic; partizanl sie- i ministratul care i-a spa
ca-1 va face pe el prefect.
Tabloul privitor la miscarea diplomaticd
pe care D. Sturdza vrea s'o facel e-terminat.
Lams i mal nostim. D. Stolojan, de pildd,
Consiliul de mini;tei va cerceta ilele
nu se jeneaed sa fagcldulascd gi rasa multora lai
acestsa apol tabloul va fi sups regeluI.
acelag tiny o prefeetterd.
Kama Nclatetse e giret ; el igi spume cd, chiar
Grupul fievist &zed nu va reugi sa numeased pe acetic pe care
ar dori in realitate set-1 pund in slujbcl, ill me-
In darea de seamg pe care arn publi- najeazd simpatia ori-cdrula va JI numit. Din
cat() erl asupra intrunirei ce s'a tinut la moment ce goptegte tutulor va numi, orl cd-
D. Fleva, am arAtat el in gruparea din rula va fi enema va putts sd-i spuie :
jurul fostulut miniatru de interne sInt cloud Vest ea m'am tinut de vorbd ?
curente. Unit cer ca grupul flevist 'sá con-
IGINNIams
Inventatorul med nu-I satistäcut, crede duffle de cad ai nevoIe, vet pune ma!
cä torpila sa e deja in stapinirea minis-
terulut de rdzboid ei se kin fate cu atitea -
puein zel ?
Halde, Claine, nit mat glumi... Ce,
neajunsuri ce i se fac.
II voia cere, cu toate astea, piesele ce
lipsesc ; dar, fiind-ca. n'are ban', voiti fi
-
oar; n'ai incredere in mine ?
Ed n'ain incredere- in nimeni, de-
clare Americanul categoric ; afacerile slat
probabil obligat slat dad tot ed ceva a- afaceri.
compturi din banil ce I-am fägeduit.
-
Aceste acompturl cum el trebuintele per-
sonale, ma silesc sa-t1 cer o oare-care suma.
Fart piesele ce-ti cer, zise Clain; nu
Shit cu totul dispus a te indatora, dar
edind i Winds, in alt-fel, nu ; nici cu
irate-mete dacä a avea veunut, n'as lu-
dad nimic Nid Sd te gindeeti la aea
ce
1
cra alt-fel ; aceasta-I absoluta regula a pur-
tgrel mele...
Si cum in vIatä trebuIe sä ai o regulá
am fecut o prea mare prostie cind
de la care nu trebuie sa te .abati, ori nu
ti-am dat milionul.... ma void abate de la aceasta regula.
Berthier tresäri. Berthier stia cä odate ce Americanal
Daci ClaMe refuzi- ei el era obici-
nuit sä refuze- i se duces, speranta cea
mai din urma si trebula sa se astepte la
fa o hotarTre, nimic in lume nu-1 paata
face sä si-o sehimbe.
Atunci nu-i nici un chip sá te 111*
ruing.
Cad, intT'adevär, refuzul lui Clain e ar
moi ? zise el.
Dar dace ti-ae da un bilet semnat de
fi fost o teribila lovitura. mine ?...
--
Deveni palid.
Asa dar, nu vrel ? zise el.
Claiae päru putin miecat.
El reflectd, dar, de odatd, pgrind ca ia
Nu zic nu... afirma cel-l'alt, care ci-
tea ea inteo carte deschisä tot ce se pe- -
o rezolutiune subite, zise :
Nu, iscAlitura D-tale nu mg are Lae
trecea in- sufletul mizerabilulta.
Nu te refuz... Dar intelegl bine, scum-
pul wed, ce dace a asculta de sentimente
--
o valoare ast5-4.
i cuvintul med ?
Mal putin inda rgspunse celg-l'alt
fare jent.
-
in chestiuni de bani...
Dar iti jut. cd void educe in timp de
patru;zeci si opt de opt de ore, tot ce trial
Ah t urmd el, deed ar fl la mijloc ceva
care si ne intereseze de o potrive pe
mindoue ar mai merge ; dar, D ta neavied
ceri
-* Dar dacä inventatorul iT ia searna nicI un interes, odata ce vet primi milio-
nu-ti clg plesele necesare ?
inventatorul Inca null
nul, ed pot sä-mi 'fad adio de la piesele
mele !,..
i
-
(Ira unna)
 MERCURI a OCTOMBRIE 14a6

Dar de aci urnteaest deal

fees/tired fractio-
pe guvern i12
vista .1r3I-1-11A. III Excluderea dizidentilor - Treiti L. nu dormleem...
De a -i Georges-, n trec3 jaala, lese pe nea
Villa de Q4ie2en-4 Labarraque este ten medi-
cament de compokilie d terminatd, bogst in principe
nare in localitate, care pune nimdnui Iarll afi renit gnvernamentalil asnpra ex- principle a temnitel i, IntIlnind o a done tonice f.brifugii pe care doetoril i boluaril pot
de a nu puree sZ
incredileze
ptskrea partidalul eluderel din eluburile partiduluI liberal-natio- compta !a tot-i'auna. Este nn vin de Tainquing la
poseeinne
fetrd a priniejdui
localitate. Rep. Ultime informatiulli nal, a acelera earl combat guvernul D-lui Dim.
A. Stnrdza.
-
sentinele, rosti
Ascultä, me I a trecut rondul de noapte ?
Ed sleet inspector ei vreail se etifi ?
maximnld:de putere si coneentrare. S ag !lent =he
experien/e pentru intrebnintarea de quinium ea tonic
sl febrifogii reszltatele art fost din cele mal strie
fiind-ce o asemenea misure ar face prea Deed va intreba cine-va de mine, se spuI lucite.
110 ferate Zitnnieea- mutt zgomot, inceputi la Bucuretti cu D. Fleva,
Construirea noueI Corpurile L,gTutOar e
Roeiorl, peentru careseziune creditul necesar,
Conservaterif si chestia Ghelladie
INTERIOARE
fi luatk mai LAU la 110 en D. Szortesen.
di
-
slut In curte.
Bine, am inteles, se, &AI. sorminememommarne. MIONNIMIMMir

aü votat tfl trecuta CiroulA zgornotul oil In oerourilé D. G. Mtrzeseu, preeedintele clubulul libe- Georgesen, seepat ei de aceaste santinela, De inehiriat
va incepe zilele astea. eonductitoare ale partidului censer. ral din Iael, a eonvocat pe membrit acelut lese in cnrte, do aci in gosea, fuge ei vine In Vis-a-vis de Palatnl JustitieL ealea Ratio-
easieral generel al jude- vator, e'er fi luat hotArirea de a se club pentra ziva de 14 Octombrie, orele 7 orag, lar la orele 12 p. rn. se infitipazi in vet No. 3 ei 5, prävälil i apartamente. Tot
D. C. Zemfireimu, etirea face o petitie monstrA la parohet, seara. La ordinea zileI : infiintarea nnel gazete Bala de eedinte.
Vital Mehedintl, ne rosiek st dezmintim anchete prin oars sa,se cearh judecarea exeluderea D-lui G. A. Scortescn ei a altor In aceste case slut el prevent dosnice, putkd
D-sa in urns& unel servi pentru ateliere, sat deposite de mArfurle
neintemelatk destituit t dat judo- mediatii a precesului intentat de fro* liberall opozitionietl. Tocmal venise etirea la tribunal ci. Geor- o pivnite. mare pentru vinuri. PreturT mo-
ce i e'er fi feed,
vd fi stall mitropolit, Voinki Natinale. Guvernul crede el de aste date excluderea geseu P. evadat, eind preeedintele, care judeca
E vorhe ea aceastA petitie sit fie se va vote, pentru ce mal ales atacurile in- derate.
cetel. nu i s'a fecut nici o
sernreatdi de tali avocatimembrì ai dreptate de Ecenimentul contra odor de la un proees, 11 observe ordine se-1 ares- Adresa la adminittratie, elder in aceste case.
D lul C. Zamfiresen, sa lase, a fost tran- partiduka teze. Georgescu declare inse, c. n'a fugit, ci a
anchete. Dap cererea In judetul Dlmbovita.
conservator si SA o re* primaria din he, ail Infuriat i pe unil dintre venit se se preziate aingur la proms.
513-IO
mitt: paroketului în oorpore.
sferat in aeeeal eslitate Remiterea petitiei va fi un fel de acela, cart pine scum se opuseseret la extla- Vip. Ass
O. D.
Stirea datä de nol înc de mult,
afacerilor consu-
demonstratie publici. derea D-lni Seortesen.
Az! de dimineat, un mare incendifi a die- Doamna kiusacek
D. Petrescu, directorul ministerul de Irnediat ce elubal din Ile va fi votat excln- true moara de aburl a D -luI Paichide din ProfesnarA de piano
comerciale de la
general la
Se spsme de asemenea cä derea membrilor earl' atace guvernnl, se va Dregineeti, jnd. Vlalea.
externe, va fi numit consul membri ai partidului con. face aceefte propnnere i In Bucureetie In ce
Diplomate. a conservatoruluT din Viena,
Constantinopol, e confirmate
azi de ga- servator si !nob dintre cei priveete pe D-nil Fleva, colonel Obedeann, Crima de la cimitirul Ghencia doreste a preda 1ectiuni de piano parti-
zetele guvernamentale. mai inflisenti, sustin parerea V. Kogelniceante etc.
ErI s'a recut la Merge autopsia cadavrulnl
culare 1 anasi la D-sa. A se adrosa la
fi numit di. ca ziva in cars se va judeca libräria Graeve, calea Victoria.
In locul D-lul Petreseu va lui Merin Merculesen; vier, care a foot gäsit
rector D. Filality, seeretar
de legatiune. la jurati procesul intentat tie Aceaste misurk nu ar avea niei impor- impute/It itrtgä cimitirul Ghences.
612-6
fostul rnitropolit Ghenadie zia- tante, dace D. Fleva ei amicil D-sale n'ar sus-
Autopsia s'a ficut do ektre Dr. Minoviel.
Alegerile de la Hutli rului «Vointa Nationaldo, isà mearg5 tine pe toate tonurile cii D-lor reprezinti par-
tidal i s'ar fi format in grnpare aparte eu un Binuindu se et ar fi fost impuecat de nn CIRCUL G. F. SIDOLI
Alegerile de la Huel ae prezinti iub o formi limns si D. L. Catargiu i A program hoterlt gi deosebit de aeela al gu- soldat din reg. 21 infanterie, parehetul militar Astil-ai Marti Ootombrie 1896
care de de gindit. pronunte apárarea rnitropoki- vernulul. reprezintat de D. malor Paleologu, a azistat
Mare Reprezentatie
Alegitorit sint snpraveglilati eu Ingrijire tului. In situatia actualet inse, excluderea D lor din la antopsie, precum i D-nil D ri militari D r-
puttl in imposibilitete de a da
octet* en mem- eluburile liberale, va dovedi a partidul libe- mostene i Pottle:a. S'a constatat, dupe o cee- ino Mercuri 9 Octom/ore 1896
bril opozitiel,
consecintl.
fire a

Intriga, amenintares,
earl nzeazi
na

aclministratia
se expune

D-lul
la grave

slat rmele d
Calligari.
ae Intelege ort-cine la ce vor conduce aceste
manifestatiunl ale partidulut conservator dacd
ele se vor lace inteadeviir.
Aceasta ar insemna ed partidul conserva-
ral e en D. Sturdza ei nu impertgrate vede-
rile D-lul Fleva.

D. Palladi a luat erl parte la consiliul

lirmittorn1 fept ante pine undo meree ti
Joia administratiel.
D. Calligari, pentru a intimida lumea, aea ea
nimenl se nu primeasce, a figura pe lista libe-
ralilor dizidentl, reueeete, nu se etie cum, a Are-
curs In Dreptaka" o pretinsi liste a libera-
lifor dizidentl la coL 1I-lea, in care Usti trece
pe D. V. Adrian, consilier judetian, i pe D.
V. Idriceanu, fostul consilier al lut Ciernan,
a
nest din nr-
ea .e a demisionat din eauzi
me a stirnit sit nu se aprobe licitatia relative
la niete lemne.
In urine, D. Calligari compnne o telegrame
ea din partea ace3tor (loin Dome( ei I sileete
o iacleasc i s'o trimeati Gazetel", care
e' I gritbit eo publics in numfiru-i de Sim-
bete.
Prin acea telegrame, D-nil Balk i Cigman
pint numitt junegti pentru oras gi pentru intere-
sele partiduLtd
Dar, o nostimade. Clnd telegrema a aplirut,
ettl-va cetetten1 Intrebindu-1 ce inteleg D-lor
prin fullest°, afi respuns eel. 24 venit la dingii
D-nil Calligari, Parpalea i zbirul Reducenes-
cu, spunIndu-le se isceleasel telegrama i ex-
plielndn-le fairest insamni : Used neconsul-
tatd.
Alt fel D-lor nu s'ar fi expns se iseeleasek
esemenea insulte.
D. Calligari Meg, n'a reueit niel eu plannl
aced*, cad lumea din Heel a aflat secretal.
Ba din contri a pIerdut, cad toll yid ei In-
teleg el acesta e un act abuziv.
Ca sit se vada ,en cite petiole, se va da lupta
la Hug, e destul sá spunem cit numetrul agen-
tiler Insercinati on spionajul a element ea dia
aenin.
Numal D-nil Cieman l Ralle atnt urmeriti
de cel pntin zeoe spioni.
Lumea se Intreabe Inca, de untie bani pen-
tru plate acestor ,cavalerI de zi ei noapte ?
La acestea, unii respund c fondurile se-
crete n'ar fi stritine.
Cu toate acestea Inge, lista liberalilor dizi-
denti are multe sort' de ren.0te.
D-nil Ralle-Cigraan s'ati decis se lupte en
toate energia, i dat fiind ca &nett se bneure
de mnite eimpatile aproape nimenl nu stä la
indolent ca vor 1,30 victorioee.
Ast-fel se ezplie i goana turbate dupe vo-
turi a D-lni Cafligari ei a pungagului sefi po-
litaie, Reiducinesen.
JUDICIARE
Camera de punere sub acuz 2re nu
s'a pronuiat
Steiner.
nici err in
D'ALE ARMATEI
La 10 Octombrie, se va face desconcentra-
rea Inainte de desconcentrare, se
va face un mare militar spre Maya.
Aci se vor face exereitil de tir
contra fortuluI.
i atocuri
Elud.
cetare i analiztt minutioasi, eft in adever vie-
rul a fort impurat cu arma Manlicher.
a D-nil procurori Ionescu i mator Paleologu
incheTat envenitele proceee-verbalecritmi-
and a se face cereetterl la reg. 21 pentru a
Mare representatie high-life
SeratA de onoare
a D-lui Director George F. Si GIL:Progra-
m:11 acestei serate va fi etc sè poate variat qi nog
tor a heat o poKitie hotdritcl in afacerea Ghe- de minietrl. se afla earl soldatl aft elit in aeea noapte din
nadie si prin urmare Il va fi greti guvernu- cazarmit.
de tot !titre care de remarcat
Debutu! D-InI Director ca janglenr pe cal cu
ha sd tnai meargel inainte pe calea apucatd. tncidentul de la granita ferite trienr not
De sigur cJ regel;, care chiar in starea de TUDICIARE Darien] Serpetin pe cal exeontat de D-na Direc
aY a lucruriltr . n a voit sd iscilleascd un de-
ruseasc. Procesur Stelorian-Georgescu
soars Helène Sidoli; Ineg eiteva rile va debuta
cret de destituire, se va opri sä mar ia vre- La tranisterul domeniaor s'a prima o telegra- ZORADO
mdsurd in aceastd chestie. ma de la Ismail, care se spune ca Sa- Aste-zi s'a infetilat Inaintea tribunalului co- Omul Electric. Ultima minune a secolului.
Adevdrul e cJ afacerea Ghenadie se 'in- ligny, profesor de chimie la gcoala de poduri gi rectional de Ilfov, sectia I, procesul Georges- Cn stimg
gosele, M. PopoviO, chimist expert al regid gi eu-Stelorian. G. F. Sidoli, Director
cured din ce in ce mat mult, ji ne putem Cordea, administrator al regief baljaor btatului, Aglomeratie mare. 502-3
astepta la mart surpriv.
slat arestap de trel aile la Ismail ji limp la se- Georgeseu e Introdns pe banca acuzereI de
Situatia guvernulia ar fi cu tetul primej- cret de cake autoritaple un jandarm.
duitd, dacd partidul conservator va lua calea lmediat s' a intervenit la ministerul de externe, E vesel, bine imbrileat t pieptinat.
pe care oindicd zgornotele inregistrate mar sus, ca sa ceard prin consulil nogtri ;i sd se La ore 1 jam. se bleep dezbaterile. ciNrleA:rIfiGi Nit
D la masuri pentru liberarea arestaiilor. Martorif respund.
Colectiviltil bi frunte en vestitul Chiritopol,
Unde all fast arestati D-ra Stelorian lipseete.
D. Saligay, PopovicI i Cordea skit membri Georgesen respunde la intrebrile co i se
Re tinnt Joia trecute, o intrunire In Alexan-
dria, la care ati hat parte delegittil din T.- al comisiel inseminate de ministerul domenii- fac de preeedinte, spunind cä tot ce a ftent ui
lor ea se facet analizit sernrilor de mare din la Paris eft ei lei tare, e numaI de dragostea cea mat coati
Megurele, Zimnicea, Roeioril-de-Vede ei din ce o avea ciitre d-ra Stelorian.
diferitele puncte ale Merel Negro, aat-fel ea
alte Iu momentul died punem ziarul sub prose, Go'
S'a protestat in contra actualeI conducerl a se, se poate decide care sere este mai bunk
pentru a fi intrebnintati la serarea peetelui dezbaterile urmeazi. FARRALA
partiduluI colectivist In judetul Teleorman.
D. Chiritopol va veni aenma cu mal mult cura- pe care 11 exporteaze. regia beltilor noastre in EXTERNE
Germania ei alte pirtl.
giii la BucureetT, pentru a cere prefecture ace-
lui judet. Membrit comisiunel feceail zilele acestea cer-
Constantinopol se telegrafiaz6
oií sultanul ar fi hotrit amnestiarea Doctor RAPPAPORT
ectirI la batul Kind, In prates, remit:mesa. &rat:it:dale: peal. S.
tuturer armenilor compHoati In ulti. P ottinatultsi
cop!!
No. Is
Err, de la orele I /rind la 7 seara, s'a De ce feet arestati? mole miseArl revolutionare.
gnu+ un consiliti de tninistri. rind am= nu se Ole care este adevaratul mo- Guvernul german va pre.Kinta Yarna asta Dr. STERIE N. CIURCU
Dintre name D. Stolojan a lip-
sit. S'a discutat mime asupra dernisiet D-
tiv al arestdrel. Aa trecut din gregalet pe teri-
toriad rusese P Ad vInat n locurl oprite P Saa e
Camerilor un proret de lege prin care se va
schimba sisternul actual de armament al
IV PeIikangass -
No. 10 Viena
Consultatiunl cu celebritetile medicale
lut Palladi, dar nu s'a &rub* nimic, de un all motiv. cu
E probabil inset cd eintem iciragi in fella timui Get' manie de la facultatea de me-
oare-ce nu s'a fixat nia Kiva cind D. Pal- rArtileria mat ales, va fi cu totul reorga- dicine din Viena, 263-104
act arbitrar COMie de autoritálile rusegti.
ladi va pdrdsi ministerul, nia cine-1 va in- Se gtie ca mat in fie-ce zi se intimplel con- n4ate7, de oare-ce tunurile Krupp nu maY
flicte cu autorikiple rusegli in aceste puncte. Pes-
cara de pe larmul ranee aa silnic daraveri in Do-
corespund necesitdtilor, in raport cu puterea
nouilor
HOTEL DE PARIS
De peste muntI brogea gi foarte des, bazindu-se pe protella au- POST HtTGITES
toritdp.or rusega, daa najtere la scandaluri. ECOURI
Impelcarea D-lor Rolla i Coroianu au D. Dr.
Carla acesta tread e mat gray oa toate. Are-
Positieraea Gee mal frumoasi a Capita-
Lucacia s'a facia cu total pe neagteptate. .Niment Inserierile la geoala superioard de gtiiafe de leI vIs-a-vls rIe Teatrul Rational. Camera
staja eint funclionara ina4l gi el nu pot fi bet- stat se fac pink la 15 Octombre a. c.
nu gtia cd cearta Care dura de atita timp, se va bine mobilate eu Sims de la 2 fr. in 81131
stuill a fi comis vre-un act incorect. Se Inscrifi tineril earl pot probe ei aft ab-
sfirgi aea curind. eu luna eu preturl fearte recluse.
speram ca guverstul nostria va fi luat deja solvit 7 elase liceale, sail cei cu petrel clase
Dr. Lucacia niel n'a fost invited la consfdtui- mdsurile necesare ca D-na Saligny, Popovici gi
rea intima ce La finut la Sibia, dar D ses a w- secundsre, In nrma mild examen de admitere.
Cordea ail fie imediat pill in libertate.
rit acolo Onto in aiva dad se tinea conefatuirea.
Timp de cloud rile a umblat prin orag i a vor-
Rep Anuntam en pleeere logodna D-lui Manca
W. STAADEOKER
Filip cu gentile D loare Marie Toma Chir-
bit cu uas dintre eel ce luaa parte la eonsfatuire. O bandit de Whorl afi jefuit i torturat eri corian, care a avnt bee in shut de 6 Oetom- Parnisoral M.9, REGELIJI
Clad terminat' lucrarile conferinlei, D. Dr. pa femda Tits, Ion Negu, din comuna UsurenT, brio cor. in oragul /*purl. al fernielor mo-
Lucacia a trimes rdspuns ca D-ra a venit in Si- EFurnisorul do-
jud. Theca.
bia pentru ca sa se impace. Tilharil I-ail apart ease i lada en bani Atka a
D. Alexandrn Mogen a fost Ina-
del ...ale Statului
;i ale ;coalelor
menialUi Coroa-
nei ;i al agricul-
D-nil Rolla Coroianu «a declarat ca nu se furat tot ce avea Intr'insa. intat In postal de inginer clasa I la ministe- torilor fruntag
pot impdca de tit fia fala ulna juria. D. Lucecia rul domeniilor. Aceastit Inaintare este foarte de .agriculturd din tard
crprinzit propunerea. Jurita s'a compue, gi Dr.
Luoacid a primit hotarirea acestula gi a publicat Crima din Herta nemeritit, ennoscind meritele i _rapheatie de
end se bucuri D. Monte Pugur UniversaIe SACK if
deckeralia prin care retracteazel cele spuse la a-
de ow statutes eonstrneVittne
G. Oreeelul Herta din jud. Dorolsoi a fost, in RASCHEL FAIGHES
dresa D-lor Ralia gi Coroianu. sears, zilel de 2 Octombrie e , teatrul uneI cri- Piuguri Pelibrazdare SACK"]
me Oribile. HERMAN ZISFAAHN de otel,:solostarge davanisa rlion:nog sIsteml
linpacarea aceasta a produs o fearte band im- Logoory
Baeurssl Iasi.
afacerea présiune peste mai ales acum in ajunul
conferilei narionale gi a importantel cutiuni ce
late, In scurt, amilnuntele ce primim de la
corespondentul nostru din localitate : Cu jundtate pret si garantat
SEMANATOARE
- de ter sipria
oiel
imprastiere
ute : alegerile. Tinkrul George Gheorghiu fiul defunetnluI
Se glie ca conferiet/a italionald este convocatd clipitan Teodor Gheorghiu, trlia In conenbinaj
Se efectuiazi si se reparg dinii artificiall in an ' SEMANATOARE in rânduri
carmine. Asemenea cnr4ittil, plumbatttl seosnl SaekIde old trt:_amerieetne Havana
eu o fate la etate de isease-spre-zece anl,
pentru Zinn de 24. In cercurile conduceltoare ale
rominilor, se orede ca de mad data conferinla viz nume Maria Cobzarul.
Alexandra Ionoscn, Dentist, Strada ant.
pineanu No. 46, etagig
TRIVARE MAYER"
de toatepaltrindle
tolerata de guvernul ungurese, de oare-ce legea
electoralet precede trs mod precis cd intrunirile e-
Nuruitul tinier, vanind In seara zilei de 2 c.,
pa la orate 8 ei jum., la concubine sa, gsi 01126.1.111119...,
415-15 V ra u istoar
ORIGINALE r LAYTON
hio. 5
lectorate trebutesc a fle libere. nIa inculate.
Mine CONSTANCE constridte din materlalal eel niaI ales

ECOURI
Unii se tem tau?, ca nu curn-va guvernul un-
gureso sel specie ea legea nu precede intrunirea a-
Forttnd uga, el pitranse in caramä uncle
gesi pe concubine as, i, avind de mal nainte
convingerea ce ea 1-ar fi trielind eu un altal,
StadeePeleni 120 (felt en grgdina Icoanei) - Grape flexibile si' fixe
. de otell -
La Sala de Depesii a ,,Adevrulai" legettorilor pe aoiozraliü i ast-fel set opreasca DI consaltatiuni In OH* ecultil de eartomantie
PIETR E DE MO RA

-
a sotalt : con/ stint 2. o injunghie eu un pumnal, eu mere era prepa- si chiromautie (prin cirti egutare in palme) de ORIG1NALE FRANTIIZETI
BROUALDEL et GILBERT, Tread de rat peal d'inainte. la 9 ore dim. plug la 9 ore sears,.
din Larerte a Jouarre
ltddeoine et de Conaaltadile se fac In limba francez
lumul al Ill-lea elThérapeutique,_vo*
i oea
Dacd se va tins confab:la, ea va trebui sä germang. 442-30 MORI DE FER «RUSTON»
se vinde ou Res 12. aleagd un net comitet al partidulut nati- Criminalul nu s'a multumit eu o singuri lo-
La Sala de Depeel a Adeverulul a sosit :
Nouvelle Collection Guillaume"
onal rornin, de oare-ce comitetului actual, a- vituri date &mantel sale.
El gäsi de euvüntet set-I desparte capul de
le.7- I PIVE DE POSTAV
Ori-ce fel de unelle i ma#ta agricole
In care ail apkrut urmetoarele
Lotus Ble aa, les pe 5 ant', r-a expirat mandatul. corp 0. in arose -o nebunie amoroase Cofetiria lorgu Constantinescu
Ch. Nodier,
: as
D Ina Raga si Coroiatiss de- aerie eu virful cutitului numele pe cOrpul dra- Strada Carol do. 50) Expositie permanentä :
Théréee Aubert.
E. & I. de goneurt, clarat 04 nu snai vor sii facá gel sale. Asind cantitig de L4queruri i Vinurl strgi- Strada Smirdan, 12 l Bibeseu-Vodä 6
Premiisre
aatuteaubriand, Le derniere amourenee, parte din viitorui comitets de ne provenienti. garantat4 Chiteau-Yquem, Santern,
345-3o
Alphonse Daudet, Troia abencerage.
souvenirs. Dare ce ultimate neifitelegeri Silstreind rot asti operatiune grozavi, eri- Porto, Tokay, Madera, Malaga, etc. etc. preetun
Ilarnuri, Cognac ;i Ceetiswi originale.
waillmi
Emile Zola, Madame Neigeon. i as amárit cu twits!. minalal voi al. piece.
1. H. Rorny, Elera d'Asie. E probabil ined,_ eel D-lor vor .11 realegl, ji li- Autorititile fuse, reueire se pullet imediat
mina pa dinsul.
Adace la cunoitinfa onor. clientele i Orton
Public cd le desface cu prepri foarte recluse. De Inchiriat de le Sf. Du rni*
'Ira 1896. Prävalia
Abel Hermant, Denx Sphinx. st vor la ca tovarcigi eameni ca eare pot lucra 489-12 al....aammalso
din strada Lipseaul No. 27. Pentru ori-es infer-
Jean Lorrain, !The femme cel mai perfect acord.
et
matioar a se adresa la D-1 Vaaile Stiinatiou
Rau Claretie, La divette. par jour. !top. Ministerul de interne a insircinat .o comisi-
LICEUL REAL FRANCEZ Strada Zarafiler 12.
Alphonse Daudet, L'Enterremeat une compuse. din D-nit Salygni, direetorul C. 891-30
toil e. d'une C- In Iael bintnie en putere, de mg malt timp, F. R., Radu, directorul serviciulni studiiior
EeniZe Zola, Pour une unite
d'amour.
Pretul fie-eiraf velum e de lei
anghina difterke, scarlatina ei febra tifoide
cu toate acestea eel de la comuni nn mat
constructiunel ei M. Cantaenziee, eeful servi-
elulul hidraulic, ea impreunit en primarul Liceul Clasic Roman De ineWriat
o easg
In centrtil orasuluf
livgä Conicivatolinl, Bi-
1.
Wei o mitsurk serioase petal% combaterea a-
cestor epidemii.
prefectul oraguld Constanta, se, facet nil plan
de infrumusetare a oraeulnI in urma construe
AlUir IDMISArr blioteea Central si Banes. Agricoli, In Strada Ere-
zolanu, 30.
Tot In Sala noastre. de Depee Sub direceitmea 503-3
se aril ex- S'aft lnat mesurl ea se se infiinteze un apt- ire! nouluI port.
D-nei ALEX. FILIONESOU
pulse o fotoerafie, reprezintInd
imperatulnle'Frantz-Iosef
tografia care e eIt se
primirea M. S.
en gara Craiova. Fo-
tal de izolara, dar s'ati prey/teat numaI 12
paturl i consiliul sanitar a respins idea de a Evadarea lui Georgesou Profesoari de pedagogie la institutul pedagogic
Institutul de b1
poate de frumos lu-
crate i bine reueite, ne-a
Heftier, fotograf din fost trimise de D.
se intrebuinta aceste paturi pentru done boale.
Ast-fel nu e niel spital de izolare pine
AzI, la orele 4 dimineata, Mihal Georges-
si absolve:la a seoalei superioarc din Lausanne.
Str. FIntInei No. 8 ,BERGALMENTER
en, autorul atentatuluI en vitriol de la eosea, Autorizat de onor. Minister al Insanciinned pu-
multumirn de buna-vointa.Cralaval efirea scum. 491-8
Bine luereazit administratia comunali a ta-
a evadat din penitenciarul Veceireeti. blice et reautorizat en No. 7649 Alin 27 Septem-

Weetrare va ajare
rsal-till
41/111,101 Georgescu, dupe ee se irnbrice i se po-
Se arencleazi brie 1896.
HI Bucarepti, Str. Rotarilor, II
midni ea de obiceiii, eel din temniti i, dInd Pentru un nog period Mcsia elliharceni rel
SCRISORI Afacerile de la Galaji, R.-Sdrat, Iaj i Flo- SMeati in tntindere de 11000 pogoane la e de- Internat externat
aátre iegti Wag putut fi tranjate eri, din cauza absen- de o santinele care dormita la post, zise pe pktare de ga si oral de un netts.
InvMánaînt primar si secunclar
ups eletant
velum
rejire j cujrinand
IUB1TA
de Chilibuts.
t6 j kb-tie velina". tbsitra cu in.
D-lul Stolojan, ministru de interne.
Comas:id de ministri convocat pentru de mulne, -
un ton imperios :
Bine rah, dobitocnle, dormi!... Rea into-
leg! In se AY fad servicrul ?...
Amatorii se pot adresa la D. N. Dirnitrescu,
strada Plantelor 27, pine la era 10 a in. sag la
Casieria generalg Ilfov de la 10-6 p. in. de unde
Director de institut
Fr. Bergamenter
Director' du studii
G. Gfirbea
le-a croxicele et. cartcolaboratorxt ?team se va ocupa insa de acute afaceri, de.oare-ce tran-
publicat p impla
vera' 5 AdevdruI. /area lor a impume atonal de cit. Soldatul deschide ochiLi, bulmicit de somn, va hut toate informaple. Profesor le glainasiul Cantemir-Yodi
Wolin Want exemplar a lei. rispunse : 495-15 253-15

www.dacoromanica.ro
 MER U CTOMBRE 1896

tiZIESSLY,WiL_-_-1.a.ttp,24:LIEZEIR10:TrIP ,g° d NRIIRMEIRMILW BIM=

(MOD: -1PGOO.1. 4,0
"V I N I A. Li'', -181E114 I

Onorat en Medalia de Aux la Expositfa din Roma 1895

Medelia de Argint 1889 Medalia de Aur 1892
I
UA8A DE 8
NACHMIAS & FINKELS
"

T 7/10 UV =INA
ANALEPTI4
. tinoseituent
Ste is carnet npal Pala: Dacia-RomInia, gr. Liptcao
In fate palatalui Bancel-NzOnale
rosfat de Oaks
Onnaphril ei 'Lade -efecte publiee ei face
Terkel ed mad Compile din imb on-oe sclUmb de moiezi,
wee& pains stante absolut in- - Cereal pe ziea de 8 Octombrie 1896
convinced" dispensabile for
,-,batrbd, panel 01
marel desvoltA.;
rol muschilor
orl-oe Osteniultd ner-
4% Rena AntoresabILI
I

si osoa
506
60/o
,,
. .
Amertabilit . . . . , 98 25
Obligat. as Stat (C.v. R.). ,102 50
. 87
-
75

--
WM DIE VIALiét nifroeistienea nediesunentelor celor active? !Placental 2 Lei ni 25 Bans 50/0 a Itannicipale din 1883 95 50
consbate Anemia, Clow" Ftlela, Dlebepaie, Gastrttele, 1far-P 5% r . 1890 95 50
erttiedt, Epoisare servoas& JercsuItând eu bltrinete, lun- Acest Fiixr End compus din substante vegetale Wake, si purgative si avlad ca efect tn 5% fictri suri Fanciar Runde , . 93 75
,
'01ie convalescents, tokens owlet tone Baffle adimice de alibiclusse ca-L
melee:741i prise pee-leree pelted! de medicare a forrelor.
primul rind de a active funotiunea de mistuire a stonzacultd, cit tfi de a depirta din orgonism, prin
principil purgatii ce contine, singele stricat Bali ingrosat precum i diferitele substante acre si va-
bo/o
6%
"4
s I,
Urbane . 89
.
i
-
Ja83
75

14tsa. farm-ata 1. VW, rye de Bourbon, 14

ttimatoare Actitutt Bann National . 1684
Ihreorellt, la 6. FLA ZAliFIESGLI. Este cel mat bun medicament ce se poate intrebuiuta, atit contra tuturor boalelor de stomach cit n Agricola 220
si acelora care ati o oare-care legittnra cu aetivitatea organelor degenive, ast-fel : Finial varsare Anstrlaca 2 12
si la toll droglerit i farmaci$Til Mirci germane
Anaeteala. Colicele de stomac, Duren:se de cap, greata, gilbinarea, inchrcaturile de stomao, Banertge Frances' . . 100
1 23 26
positif, me lancolia, nepofta do mincarè, hemorozil (Trig)), rbgAel I hair e ne 90
vArsitturT, venis, etc. Jima afectiun't care se pot departa prin intre a ruble hirtie . 2 67 72
Col maT mare i cel mat bogat buintarea Eiairului de sinfitate al sf. loan BotezAtorul.
Aceet elixir, prin modul lui de compositie, prin efectele lui
1111INIMIM
Deposit eu diferite Limpi pentru Gaz Aerian, precum Policandre, Elate, Lyre, prin ejutunti sigur ce-1 poate da contra maladiilor celor Mai fre-
ate. de crystal, bronz pi metal In Merits marital pentru saloane, antreuri, biurouri
saragerfi etc. din eele mal rentunite fabrid din Franta, Germania pi Englitera
cuente devine inarte necessr si ar trebui et se ggeeascil in ort-ee
°eel si )a indemina fie-cbruia.
F4IN CEOUJE IOÁNI
ou prefuri moderate. Fie-care stieli are imaginea Sf loan botezItoral gravatil pe ea Bucuresti, STRADA POLONÁ, No.126, (sub. Iona)

KEPPICH si este insotiti de o intructie foarte.detailatg, purtind semnarea in- De "Anne cu preturi refisse : pomi reulitori al-
toll' din cele maI arose specil ; rozieri altoill remon.
L. ventatoruhn,
Deposital central: Farmacia Berberiana Calafat
tanti de cele na3 variate culorl ; plante ornamentale
spedi distinse ; feluritt froti penal' buchete- pentru
glaste pentru jardiniere i pentru alte ornamentatii.
Coif ou etr. Lipsoanil 2 Str. Selari 21 colt cgs ph% Lipsonni Doamnele i Domnil amatorl d'asemenea vegera'e
Se gaseste de vinzare in Bucuresti la Drogueriile F. Bras, M. care ar dori Ira alba noul catalog al gridinei, nt
Representant general al reinumitei fabrici de luminA incandes- rtgatI adresa cererile la mai sirs numita
EN:MOIRA V. Turinger. In Credovaa la Famarcia Phol, pr ourn ei twit(' farmaciile principale. diu pi Iudata li st va trimite, bine-voind numal a
centl system perfectionat care aduce economic de 604 la con- In localitati leunde nu se gitsfote acest preparat, cofitra mandat be trimite fa orT-ce parte a Una La co- face, ea adresa i semnitura D-ler, si fie at
se
sumatiunea gazului. mande de cel putn 6 flacoane, se trueate franco locul cerut IOAN BERBERIANU poate de cireVe i lamurite.
709-1$ Farmacist Calafat Timpg plantatului pemilor pi rozierilor filnd sosit
,v2Kr CU PRET REBUS --ea MSS'. ElE2351511EGAIIMUIEMMEMIMARMEMINEMERAIM,
sinstvaru-ga2t0I a nu IntIrria trinaiterea comandelor.

432-24
II.M215.415M....5221M=. 1..-.3iMtiliMAIILL1171111L161111¢
s......rocs a ZOIDIVISIMIT-tEaR
'SOM.= va
' e
111,74Tr
A de'rerata

OTTO HARNISCH EAUALLEMANDE

COMPIM, DIII
CU PRETURI FOARTE REDUSE
LESUEUR
. BUCUREST! Face sa disparit pistruge,
impedeeti guireiturile,
LampI, Articole de
Menage, Porlelanuri,
41, STRADA ACADEMIEI 41 IN GRLTI
49, STRADAPAORTU LU1 49 GASTELLIER, Yourrumeur-Chimiste
albesee ;.t induicesce pelea.
Cristalerii de Bacca-
lirto Saint-Marc, PARIS. rat Alpaccal etc.
TOATE ARTICOLE TECHNICE 81 LA TOTI PARFUMORI I COIFORI
watla t phi tit erl-tx skier:here, s ttige varrs Frbrief MAIINI DE BUCATARIE
C%.4ALUCIUCC .dt Ganotie de l'UN10:1 flez FF.IleatrTs.
,,,..wrtIrm-grik.rrgrzvor,e,r,4tiss...4vrtfor7
Mate= American
Ode ma! practice pi solide
Furtunl pentru apti, yin, spirt, etc.
Table, Coarde, Fire BAI de ZINC, D4URI CLO-
SETE, Taut a la Goutetc.

CURELE DE TRANSIESIUNE
Alimometri, Robinete, Ventile, Sticle pentrn nivel r

"
KOK DE UIA E GAZ
W.
Renumital magasin de
SINGER
MO gi articole de menagit
POMPE PENTRU VIN Pentru Incaleit prima oscillate BUCURWI
1 °

Pompe de incendiu 48 TOIM DE WOO

LEI 48 Strada Doamnei,
149-50
No. 8, vis-a-vis de Posti sI Tolegraf

IVI-UALIWALI-d1P7/ KOKS
'a demieihti
franc'. in plot
mitrint pntru soie ',aright&
1110.111111.1....1

KOKS tie foaderie. A,V

rCR
CEA MAI RENUMITA
Fabric& de Parchete Masive
IN Fz0114.ANIA
Speelalitate Parehete americane si de lux
Slaw:trot stabiliment cu instalatiune sistematica:pentru nscat lemne artificial
Ttimplarla mecanicii
Pentru mobile si binale, edificlurl public:a al autorltät1
VAnzare de-lemmirie
CeI maí asortat deposit de lemnärie uscatii
DusumeIo i Pervasuri
Eder-tine
Tiliate oi despicrate
EXPLOATATIE DE PÄ D URI.
BUCHER
KOKS to forarie.
Cirbanl Cardif, Autraeit, Briquette, ete.
11 VI. Ab2-1-1FZIA4._6
Vlniare en gees 91 en detail SOCIETATE ROMÂNÁ DE ASIGURARE SI DE REASIGURARE
Expeditiune de Koks earbuni la vagoaue cOm-
plcete din porturile romine la or-ei ggiune de cal CAPITAL SOCIAL VÉRSAT LEI UN MIL10IV
ferate din tart Ettr SED1UL SOCIETATE1: Buoure01, Strada Sinirdan, Ne. 15 -Olig
Depoul peatru detail ,In Bucuregi, vis-a-vis de
Gara de Nord.
Calea Griwitci, 48
Societatea (Patrial se recomandl pentru
Telefon No. 5.
980-30 I.
Cu stimii,
COJESCU
giitCoviik)04XX),C,t,' ASIGURARI ASUPRA
.natiture italiano.romtna, de .far.
de.
IMIIMINIIIMMION1# pentru cas de moarte. asociatiunl ,cu capital garantat, zestre (cu
Vadinra Dube nobill, de o conaura ire- incetarea pläe premiefor la moaztea pärintelui.)
D. proabllit, In vIrsta de 40 de ani, eunosetnd liinba
fraacezi, germana, ita1ia, rominalpoloni pi muzica ASIGURARI IN CONTRA ACCIDENTELOR
a foe dorge a intra intr`o casi onorabill ea dame de
compagnie sail a tntovaripi pe'cine-va In stritiuL,
tate, A se adresa N C, post restante Botopani.
pentru cas de moarte 0 de iuvaliditate, Indemnisare zilnicä
5 see-15 Asigurarea colectivi a luoriitorilor din etabili-
mentelo industriale
w
XXXXXX
1 DURRER Pentru prospecte a se adresa la Diiectiune 0 la agentiile

27. Soseaua Basarab, 29. - BUCURESTI PIANINE din tarä.

245-27

111.11k, sr 10,10410:#_40,17711 '

de Ia.
MACH, Barmen
rensunita fabric& DUST. ADOLF
fondatit la a.nul 1794.
De velKare cu prelurile fabricel la
Wo Ao 0-g Vfr.

STEAUA ROIVIÂNA"
Dupä o sourtii intrebulntare devIne indispensablIA ea
PASTA DE DINTI
A. Feldmann
PP
Sodetate anonimä pentru. Industria PetroleuluT 0o
Franitisetea 1 Piaui Crímo-Clyearin americanil péntru
20, STRAW% DECE6ALI 26
BUCURE,5TI o Capital social : lei 2,406,000 deplin v&reati
Dintilor Dinti aprobata de consiliul sanitar

rr
J
Fabrice de Petrol
1K. A_ 14 3 13
de la Fabrica F. A. SARG's Sohn & C-nie O. Vlena
744T
192-26

000000000000
0
0
i Derivate :

PRODUSELE FABRICELOR
UNREST!, MOINESTI, MONTEORU

,Furniseri a Curtel I. R, Cel mat bun, mal eftin i mat perfect

0 PETROL de re lulament: (Regal, Prima, Secunda)
Se vinde in Rueureft l. la drogueria Ilie Zamflrescu, M. Economu Co. a desinfectant este Uloiuri minerale pe uns masinl in calitbil superloare maeu:
Mihail Stoenescu, Ion Tetzu la toate farmaciile principale i la D-nii Gus- Prinia, Extra, Rega volina pentru =sine, Va1volin pintru Madre
tav Rietz, Strada Carol, Iosef Schuckerle, frizer Strada Lipscard: n Plootto
la farmacille Carol Schuller si A. Ziegler ; .in Bride la d-nii Anton- Dru-
mer, farmacist si D-nil Berman & Kaufman, in Galati la d-nli S. Hofmann ; .7.-4
frn
r,
Benzini, Ligroinit, Gasoliná, Petrolina
in- Craiova la d-M1 S. LazeAr Benveni$ i fratil Hip Laear, lib, in Pitesti
F
rafinatti §i rectifi cá de 0m0/6500
la D-nil Ernest Schil farmacist, in Cilerael la D-nil Fritz Tlirk farmacist, .1z
PARAFINA alb& de calitate superiliarit
in Iasi la P-nii Frati Konya farmacisti, in Constanta Ia D. D Michaileauu,
in BacAD la D. Racovita farmacist. FABRICA SPECIALA DE
Representant si Depositar pentru Romilnla la
DI VIKTOR KURÉSCH, Bueuró$1, stiida Deaiiiiel 18
(in ,ourte)
pentru desinfectarea locuinelor, privatilor,
grajdurilor, etc.
Se ga-seete la toate drogueriile din Litx,..Extra, Prima O. Secunda
INT A Et I
Ceréti numai KalodODI lui 8arg; feriti-vä de contrafaceri Sara.
246-12
1369-29
0 Direotiunea General&
4444. C3450001:1 .* 0 1544-26 Buoure§tl, Strada Lipson!, Hi

MILLE o r zianduf oA vOrullg Pangiul Nstipnale Tiplrit eu oernealá E. T Gleitsmann, Dresda

www.dacoromanica.ro