ANUL IX No.
2582
NUNERUL 10 BANI
ABONAMENTELE
INCEP DE LA 1 I 15 ALE FIE-CAREI LUNI
si se plAtese tot-d'a-una inainte
In Bucurega la Casa administratiel
In Judge Streinettate prin mandate postale
Un an In Tara 30 Lei ; In Streinitate 50 Lei
§ase luni 15 7)
Trei luni 8 19
Ern nufartr îI1 treitattate 20 bani
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZÁ
ADMINIS TRATIA
PASAG. BANCEI NATIONALE
4,"
Admmistratia
Leculeasci
Martor ocular al ataculul a ca.-
ruIa victimA a fost redactorul nostru
Vespasian Pella, vol läsa faptele mal
mult sä vorbeascA, i stápinindu-ml
indignarea de care sint cuprins, vol
cAuta trag concluziunI din fapte,
pentru ca apol a le aprecia. In multe
cestiunl, noI, ziaristil, sintem nevoi0
a vorbi dupa auzite. In cestiunea
de fatä, cel care scrie aceste. rindurT
a fost prezent la odiosul atentat
are avantagiul a vorbi in cea mai
perfectl cunostinta de cauzä.
Un orn, asupra cdrula publicul ba- liberalilor de la guvern.
cában nu are o bunA opiniune
justitia de asemenea, de oare-cedo-
sarele judecatorieI §i ale. tribunalu-
luI local sint pline de faptele sale
corectionle, bAtal i alte multe scan- curorii si de agentii politienesti ;
dalurl ne chlamä in judecatä la
Bacat. ca 'sá rAspundem de o pre- neat pe cetiitenä cari voeafi a merge.
tinsä calomnie Ce i s'ar fi adus cu la Camerd, dintre cari unii aft Jost
ocaziunea anchetei presei, in afacerea. chiar steilciti sub picioarele cailor.
Talianu, de cdtre redactorul nostru
Pella. In treacät fie zis, aceste
aprecierI, putin mAgulitoare ce-I drep-
tul, a fost fäcute de toate ziarele
carI aú luat parte la anchetd.
Acest om, dupd ce ne chlamä la
Curtea cu Jurap, dupä ce noI rdspun-
dem la apelul fäcut de justitie, îI re-
trage pur i simplu cererea i imediat
dupA. -at-eagra-stntem atatatI in cen-
tul redactorul nostru Pella
este lovit de d Old insi, dintre carI unul
este necunoscut, i in potriva acestul
atac pe care toatA lumea 11 stia
prolectat, politia nu la niel o mä-
surA, kardistiI nu ne sar in ajutor
orasuluI ride din mijlo-
cul multimel fatä de acest scandal
odios !
Ce concluziune se poate trage
din aceastä expunere de fapte ? CA
am fost chIematI la Bacäü pentru a
primi pedeapsa atitudineI noastre in
afacerea Talianu i cä prefectul
Lecca, cunoscut ca bataus, räz-
bunat asupra Adevërului.
OrI-cum s'ar lua lucrurile, acela
cart atacat in mijlocul oraw-
luI, nu pot fi de cit saü instrumen-
tele politieI, saü politia complice cu
Unul din eI,-cäruIa nu-I vol face
onoarea a-I cita numele,
tindea insultat de D. Pella in ra- Dim.
se pre- P. Carp a strigat cu indignare lui
portul ancheta presa. Dinsul n'a noroifi. Vd acing ci ati sfirsit In la Virciorova la Bucurestl, imparatul Franz-
protestat atuncl, n'a cerut rectifica- singe I
rea la care avea dreptul si dupd
freI lunl de zile gäsit in drept,
nu sä ceara vre-o explicatiune, ci putere tot timpul sesiunei ordinare
sA se repeadä ca sl loveasca, sigur de (1896-1897) a Corpurilor Legiui.
impunitate, avind la spatele säü pe toaref
alp batAusI gata sä-I vind in ajutor. Marti. 1888.
apoI, dacA acest individ ar fi
fost in drept sä creacla cä poate
räzbune in chip tilhäresc, ce aveam
noI de impArtit cu banditul necuno-
scut care a venit pe la spate si a
dat cu bastonul tn redactorul nostru ?
Cine era acel mizerabil, cine 1-a ph-
tit si de ce a lovit ?
SI zicem insä cA politia n'a Inscenat ligiunea
ea atacul. A fost insä complicea a-
gresorilor ; gardistil ati stat cu mina cuz dim imperiul turceac, cad el izbuenelte ddn ce
in sin i poliaiul orasuluI statea in
mijlocul multimei rîzîncl. .t-iea per- neald
fect ceea ce se pregatea i in loc tristul obicei de a promite reforme gi a nu le ca persoand i imparat, s'a' bucurat tot-
sä previnä scandalul, 1-a incurajat, da, Twrea vor recddea vecinic in aceeal gre- d'a-una de simpatiile Rominflor, cad prin
1-a atitaf, 1-a protejat
Ce concluziune putem trage ? CA
BacAul, sub administratiunea Lecu-
lestilor, devine o adevaratä pAdure a marate tdraganeli, Sultanul se decisese, in fate, set
VIA siel in care cetätenil sint atrasI reri. Un guvernator
in cursä pentru a fi apol znopitT in ma in, Creta, stana de medal a lost suspendatet politicd a acestei vizite, nu poate de cit
batale in mijlocul tirgului, ziva in gi Adurnarea nalionalet convocatd. Se credea cd sA ne bucure pe totf; dar, du nenorocire,
amlaza mare.
niari-a2k MERCURI:10 FUME 1896
NIIDIEBUL 10 BANI
'
ANUNCIVRILE
In BUCUREM si JUDE IE se primese numal
la ADMINISTRATIE
In STREINATATE, direct mime la adminis-
tratie si la toate Oficiite de Publicitate
y) 25 A.nunchui la pag. IV . . . . 0,30 b. linia
T1 13 III . . . . 2,- lei
n 3,- 2, r
Sd te rerefti Romine de cui strein in casell Un numfir vechid 30 Bani
V Alexandri
Director politic: ALEX. V. BELDIMANÜ REDACTIA
(ri-ia.P'earq No. 25)
nr./...IBP`ONT No. 25) PASAG. BÄNCEI NATIONALE
'-'77W.' ,12:17 - ig-pooF6,
SA protestAm ? sA ne indignäm ?
la ce bun ? ConstatAm faptul i pe
Dar Turea, ineorigibili ea tot-d'a-una, nu s'aa
nid trei zile de angajamentul blot faja de
trebule sä vedem si pe regele Ungurilor,
adicä pe stOpinul acelora cad nu cruto nid 0 prävalie literara
viitor vom sti Cä in orasul pe care
familia Lecca il stApineste, nu te pop
Europa gi numiret ye linger guvernatorul cregtin
Berovid din Creta, un maregal turc Abdulah-paga,
care, prin poziliunea sa de maregal, deveni stdpi-
un mijloc pentru a persecuta pe fratif nostri
de dincolo si a distruge ori-ce urma a Reolama. -riiObservatiuni.
si rawAsarii.
- Serino.
nul de fapt al inside' Creta. Mai mull inca, ar- natiunel romine din _Ungaria.
prezenta de dt urmat de o, bandä
de aomAgasi, pentru a rdspunde la
matele tit/mega incepurd din nod sa atace fi sa
maceletreased pe cregtinl.
Ce îI vor zinc Romtnii
Nu vra sit vorbesc de pravalia literark,
deschisa de vre-un X, eminent critic", d'im-
Fie-ce Rotnin, salutind cu respect p preuna, eu ,,laudatif i talentatil sai artiOi".
un atac brutal prin apArarea cu do- Cfilcare".de:angajament venerabilul impärat, l va aduee insa- a- Nu, nu despre o asemenea pritvalie vreat srt
magul sat cu revolverul. Pala de aceasta caleare de angajament din minte de mizerine ce Rom-hill din Tran- va .vorbese,. cad ea n'ar fi uniea i n'ar fi
partea Turcilor, ore§tinii din Creta reluaret ar- tile! prima Mel ultima de feint el, in tara
Const. Mille. mete qj lupta reincepu mull mal singeroasd de
silvania indurä de la Magi-tad i, în loe
neastra. PA:Stine O. gastile literare de acest
de entuziazm, imparatul Franz-Josef va fel abunda 'la no i crese, ea i clupereile
cit inainte. i poate chiar ura.
anditismul Astd-zi cretana, de atitea ori ingelali, nu mai
vor sd mai audet de sfaturile nimdnuia. Nci
gäsi in Rominia triste
Suferintele fratilor nostri din Transil
duprt ploale, ca i cartofil pe clmpiile nisi-
poase ale provinciel Brandenburg.
bácâ,uati tripla alianuZ i nid Franla sad Busia nu mai vania ne dor prea mult, ,pentru ca res-
pectul ce avem pentru impáratul Aus-
Vroi sit vl vorbese boa, de o adevitrata
pravalie literara (Ara pretentil literare, i asa
pot interveni in Creta, cdel cretana nu mai cred
Banditismul, care domneste de vr'o in promisiunile lor, gtiind prea bine eit de inco- tria, sa ne facA a ulta a
el e in acelas ceva veti recunoaste ea se gaseste cam rar
In bine-cuvintata noastra tari. Am zis Sri
cdte-va lung in Bacdil sub auspiciile polt- rigibili sint Turca. timp i regele Ungariei.
WI. G. V. pretentii literare", cad pretenip are si aceas-
lid, frig aminteste zilele de teroare care Revolutiunea:a reInceputj 4,e04)044-- ta prAvalie, ea toate privaliile, de altmintre-
in Martie 1888, cdclerea Cretana ad retuat dar armele, i revoligiunea lea. Ea are pretentia de, a furniza marta co-
a reinceput au atita furie, in cit ameninld a
zdrobi totul ln calea ei.
Umilirea Romtniei recta, originali O de gust; are pretentia de a
atrage o numeroasa clientela O-culmea- pre-
-
Usierul Camera impuscat in lo-
cul lui N. Fleva ; deputatii
iaristil din opozitie imbränciti i bu-
- Val. Congreaul interparlamentar. Tra-
tärile.- Itedncrederea D4ui Banf-
Umilinta. D. Sturdza an-
gajat.
tinde de la public ca oh plateaseit marfa li-
terara". Sä speram cä noua marfa va avea
mai mult noroc de eft aeeea care zace as-
ti-zi prin rafturile diferitilor nostri librarl-
v.iniiriti in curtea Mitropolia de pro- Congresul interparlamentar editori.
La conkresul interparlamentar din Bru, Reclama
gendarmii cadri, cu Abide sc.oase, go- xelles, hotdrindu-se tinerea unul, ast-jel de Dupa, cum am zis clod, o prävalie literara
congres avi la Pesta, D. V. Urechid a rpro., noua-nouta s'a deschis ; aceastä deschidere
testat, declarind cd nu va lua parte la un Insemfieazi un eveniment import:At In istoria
congres tinut in capitala Ungariei. coinertulul romIn,''un evenimeü i mai ixi-
portant în dezvoltarea literaturci noastre, cad
Aceastd hotdrire a delegatultei Rominiei poate aceasta noua pravAlie va atrage multi
dacd amintesc astd-V aceste.van- displdcea foarte mult Ungurilor, earl voiat artist'!" i va angaja fortele aeestora, asa In
dalice scene este pentru cei atuna ac- cu ce pret Ca Rominia sd fa Forte in eft poate ar fi un debuseil pentru o multime
tualul prefect de Bacaü le stigmati.;,4 mod oficial la congresul interparlamentar de talente necunoscute.
cu cea mai energicd si legitimá vio- din Pesta, ceea ce ar fi, o puter. Dar ma yeti Intreba : de unde tii ca, s'a
Idea' loviturá pentru agita. deschis o noui pravalie literafa ? Uncle este
lent&
Cum .0 schimbd vremurile !
tiunile Rominilor .contra Un- ea ? Ce vinde ? Raspunsul vi-1 da urmAtoarea
gariei. '
reelamä pe care am primit-o spre publicare
Cum së schimbd mal ales oarnen;i ! ! Tratärile hi ziarul nostru (ceea ce cu aceasti ocaziune
facem)
:
Una din virtimele gnvernidui libe- In acest scop s'ag inceput de vre o cite-va
ral din 1888 devenind in 1896 in- seiptdmini tratdri intre guvernul din Pesta AVIS
gdduitorul- pentru a nu tice protec- cel din Bucureitt. Ministrul-pre,sedinte un- Vre-o citi-va tined at deschis un binrotit
torul-Talianilor, al Reilor si al Cq- gar, Banffy, a cerut Sturka ca sä in care se efectuleaza dupä comandi : Poiezii
si Dedicatil in versuri, Sexism-I de dragoste,
nerilor !
Prefectul de Buccal' pretindea
pe cati-va evret, el nu era in oras.
in senatorul a
La drept vorbind, nu prea Weleg pentru ce de-
a bine-voit set reprezinte pe Barbu De-
in cart Talian a stillcit in bdtae lavrancea cu murmaua la nand.
Trebuie sd fie vorba de toate ignominiile regi-
se angageze, cá Rominia v
sul din Pesta j
lua parte oficialá la congre-
cá va trimite
acolo din partea Rominiei ea
delegati mai multi deputati
Epigrame si Epitafuri, Acrostichuri, Reclame ;
Scrisori de toate nuantele : Bilete de invitatie,
de felicitare, de condoleante, de recomandare,
etc., etc. ; Prefete, Pokzii nationale, patriotice
O de ocazil ; Discursuri : fudebre, pentru nunti,
mutui, combinate eu Malaxite i Cigmetnite, pe
Era care absent din Bacad si in earl Delavrancea, ca un membru devotat al 0- senatori. banchete si pentru ori-ce ocazii, etc. etc., etc.
D. Sture4a a acceptat propunerea minis- Biuroul e pe chant Dimbovitei, NO. 76".
ziva de sase Ittlie, and Cqiner, sub cultei gi ca port-drapel al minclunilor paradutui, trului maglfar îi a autor4at pe reprqen- Observatiuni
ochii polstaiului deidea lovituri de le acoperet cu veaul pudoarei. tUntul Rominiei din Pesta sit remitd inmod Proprietaril sail dirigentli acestel pi-availl
Barbu Delavrancea, in calitate de director al
bastoane pe spinurea redactorului nos- Vointef
Nationale, a luat, cu un deosehit interes
oficial, dar verbal, angajamentul guver- nu par a fi tocmai exercitati in ale comertu-
tru Vespqian Pella 1 - i culmea scan- cu wn foarte mediocru mom, apdrarea tuturor nului romin cd Rominia va aKista in mod lui, cad de alt-fel nu ar fi Intirziat de a ne
dalului acest nemernic politai fiteea potlogarilor earl fac fala i vigoarea partidului. oficial la congres. trimite un pret curent la care BA fi alaturat
t
jam si un prospect eu conditiunile de plata. -Cit
haz si ridea cu hohot. Nu dacet muictmaua aberalet va fi imper- Neinorederea D-lui Danny costa o pelezie, de nunta sat de cumetrie, de
meabild, adica dacet nu va putea pearunde prin-
hid halul in care a ajuns admi- tr'insa o ;mad de lumina, gtim mama cd bietul Zilele trecute, D. Alex. Balî, consulul logodna sail de moarte ! Oft costa un epitaf si
nistratia acestei dri dupd opt luni de Barbu, obosit cu fungia de mugamagiii, a deck- nostru la Pesta, fiind primit de ministrul eit o dedicatie, ambele In versuri, eit costa a-
Banffy, a transmis acestaa verbai decla- celas lueru In obieinuita proza ! GU costa un
guvername..4 liberal. rat cd se retrage in vicga privatd.
ratiunea Sturcka. Dar ministrul toast sad un discurs funebru ! §i de ,ce n'ati
nici putea fi alt-fel, and pi-
ticul veninos Dim. A. Sturc4a a im- -->444*-<-
Vardalabum...,
Banjfy, nemulfumit cu u
angaw
jament verbal, rdspu'nse D-lui Bali
opus, D-lor proprietarl sad dirigentl ai prava-
lief literare, clt costa un discurs national, D-lor,
un discurs national ! Acesta-i un lucru care in-
pins nerusinarea pdnd a incredinta Franz-Josef in Rordnia cd a notd de aceastei declaratiune a D-lui
Sfurdza, dar oh voind sá fie mai
tereseaza pe adtia. §i. dacit ati fi fost mai in-
intreaga administralie a Ora escro- 0 intrare triumfal5.- treprinaltori, puteati voi oare trece cu vederea
Pentru Franz. sigur, va trata chbstiunea di-
- ti -
cului Anasi. Stolojr8n. Josef.- Monarch model. Baca- articolul eel mat cautat : discursuri pentru Ca-
rect cu D. Sturdza. mera si Senat, si mai ales discursuri pentru a-
* * rie partiald. Ce wor zice leged, etc., etc. ?
Fatd cu cadavrul usierului Camera, Romlnii Umilinta
-
A. Sturda
Credeam ad liberalii -vor
0 intrare triumfala
Cu mare zgomot se anunta venirea im-
paratuluf Austro-Ungariei in Rominia. De
Intr'adevdr, deputatul maghiar Pqmandy
si fovt insdrcinat de guveruul din Pesta
ca sd plece la Bucure,va sd roage pe D.
Dar conditiunile de plati ? Se plateste pre"
sail postnumerando, pentru luerärile comandate
In pravalie, se dad saii nu (Ora ban!, se Me
afaced pe termen, se acorda rabat acelor ce
In
Sturka ca sd rdspundd printr'o.notá comanda mai multe marfurf odatii, etc., etc. ?
Josef, acompaniat de regele Carol si de oficialfi la invitatiunea guver. Se garanteazi originalitatea sail nu, se intre-
In noroit svärcolesc liberalil- sminitrii Austro-Ungarief i al Rominiel,
va fi salutat in tot parcursul sat de ar-
nului maghiar, angajindu.se in
scris sa ia parte la congres.
buinteaza un termen lung sat scurt pentru exe-
cutarea comandelor, se acordi remiza acelor
colectivistI de patru :lunI incoace. Sturdza s'a angaját cad recomandi client!, etc., etc. ?
Sant convins cd, dacd vor sta la mata, de autoritaitile si de clerul romin. Dar chestia cea mai principala nu e men-
Va fi o intrare triumfala ! D. Sturka, plecind inset in stritindtate, tionata : Cum se plätese lueratorii cad executä
Pentru Franz-Josef delegatul ungar Pavnandy n'a mai venit la comenzile ?-cu bucata sail ca ziva ? Cari Sint
ei vor sib,* In singes ca In BucureA, ci s'a intilnit cu D. Sturcka la conditiunile de maned si alte multe detail!' cari
ImpAratul Franz Josef pentru prima premierul
Pesta, unde remits s'a , intereseazi probabil grozav de mult pe litera-
3
oarä va calca pe teritoriul Rominiel. In- angajat oficial si in scris, cáci til nostri ?
Revolufiunea in Creta pe
spectind armata, are sa aIbai atunci o-
caziunea de a cunoaste mai de aproape
vecinil imperiului säü, pe aliatif de
creadá, -
verbal D. Banffy nu vroia sfi.1
cfi Rominia va lua
parte in mod oficial la coin.
j
1 ta0
Scriitorii si räviisarii
Duceti-vai prin mahalalele oraselor O cau-
va initiati in obiceiurile si moravu-
EA
arme al Austro-Ungariel. gresul interparlamentar din Irile kr. Veti vedea ea In fie-ce mahala e-
alarmante.
tbili. Calcarea de angaja.
tIr - -
Turcii incorigi- Rominul, care de felul sat a lost tot- Pesta. xista, cite un baiat de scoala sat un om In
virsta, cari nu tralese din alt ceva de cit din
ment. Revolutiunea d'a-una ospitalier, nu se va da desigur Ort-ce comentarii Sint, Credem, de prisos
a relnceput. inapol de a primi cu onorurile euvenite fatd cu aceastd noud umilintd, la care e su- gologanii adunatl de pe la oamenif cad yin si
tiri alarmante pe batrinul impärat. pusd Rominia, prin nevrednicia primului ei rbi
vine ea si-I scrie o scri-
Mimic &pep din Creta ne vestese ed revo- fi Stralucita primire ce i se va face, va ministru. el, care e in garnizona In
I
Insd mai mult la adresa personald a Diplom. orasul vecin X., si poznala Marioara vine ea
cracolo nu numai cd nu s'a sfirgit, dar
din contra este la inceputul ei. impAratultd Franz Josef, de cit la titlul ob. scrie aceluiasi soldat, dar cu totul alt sof
In zadar se muncegte Europa ca 8ei stingd fo- sät de imPärat i rege Austro-Ungar.
SAMIIZA. de scrisoare. E mipator sa vezi pe o bitrIna
Monarch model a cards, fata poarti urmele grijelor si ale
ce mai tare. Porch* in diplomatic: vremei, cum deznoadi capital,' batistei si sec-
Turca salt incorigibil. Ori cit va da oste- In afarl de credintele noastre republi- Cine ar fi crezut e cele mai mari- sueeese in tind gologanul, zite : Da serie-f asa una curn
lumea civilizatd pentru ca set le schimbe cane si socialiste, impäratul Franz-Josef, diplomatie le ail in zhaa de asta-zi poreff. stif D-ta. §i spune-i cal chit suparati fiiitd-cit
Ziarele streine ne aduc.atirea c4, de uncle pinA
actun Sirbii eratt rusofill al vrijmaal de moarte
nu-mi scrie, si ea mi-i dor de el 0
vid,
dorese
0 di-I complimente, 0-1 stirut, si...
a
Austro-Ungariel, de o datil ail devenit entuziaati sa-1
. -
gald, aducind la dezesperare pe nenorocga creg- blindeta caracterului sat si lubirea pentru pentra monarhia Austro-Maghlarl. st... On D-ta cum od-i seril, na coka, ea
tini de sub jugul bor.
!
progres libertate el a fost i este mo- aeest reviriment se datoreate faptului aUn- : ti-o ajuta Dumnezert." Ce frumoasa Insi e
privelistea dud fata tinarA si frumoasa ca un
Turcii incorigibili delul monarchilor moderni. guril ail deschis granitele lor pentru poreil sirbeati.
De unde rezttlta ea poreil ail fleut pentru bu- bobocel de trandafir, Invirtind basmaua CR
Gralie interventiumei Europei, i dupel nenu- Bucurie partiaIA nele raporturi dintre Austriaci i Sirbi, mai mult fluturi In mina si rosind spune : §i scrie-i ca.
Venirea unuf ast-fel de monarch in Ro-
de eft att putut face top' diplomatil. sint naltioasa ea n'a venit, si cagy doresc, si
acorde cretanilor o mica parte din justele tor ce- Dael porcii ail asemenea talente extra-ordinare,
abstractiune fAcind de importanta, eli propun ea sg se numeaael, un pore in locul 1 ca-I dart complimente, s.i. ca-1. . . el', Oil D-ta
cregtin Berovid a fast nu- cum."
D-lui Sturdza. Atund ar fi in avantagiul Orel, c4ei,
Dar nici scenele umoristice nu lipsese mai"
cum porcii sint foarte obraznici dia naturelul lor,
n'ar face scuze streinului al nici nu s'ar u- ales atunel and se gaseste cite o mahala-
reVoLutiunta s1 a Orgit, ca chestiuupa cretand a
dispcirut pentru cini.
bucuda noastrai nu poate fi de cit partiala,
cdcl in persoana impiratului Franz-Josef
mill fall de eontele Goluehovsky,
Vax.
} gioaica mai poleita, care gaseste
n'a priceput tocmai ce vrola a
a
divasarul
, spunk' &Asa
www.dacoromanica.ro
 2 MERCURI 10 IMAM 1896
atunci sA anzl explicatii en cuvinte radi-
cale" earl curg ploate, sh; veil satisfactia
jupinésel dud vede e rivaaarul it d drep-
tate i it face scrisoarea pe plac.
aft-am adus aminte de seriiterl j ravagari,
CU ocazia práv.Iiei literare, pentru cA aceasta
e menitit a 16 aterpeli acestora clientela.
Gal.
IMPRESIUNI
PALAVRE
La tará
...ai pe chid lumea se zbitea in itele afa-
cerilor publiee O a balamucului ghenadist,
sub-scrisul luat o zi de vacanti i s'a dus
in mijlocul cimpului, departe-departe, pe ma-
lul Siretulat.
E un cer senin de-asupra, e o rgeoreala
bine-ficAtoare, e o Were grandioasg, care
1m1 adue aminte de minunatele povestiri O de-
scrieri ale lui Turghenief tu Naratiunile unui
vinator. E tot acelaa cer ca al Ukraniel, e
tot aceeag splendoare, e tot aceeag lume li-
MORA, care tritieste i moare fara emotiunt
De o parte se vad Carpatil, de alta, parte
sint dealurile cari despart valea Siretulul de
valea Prutulut i peste acel deal pare ca gin-
dtd mi transporta intrain oral in care m'am
naseut, an care am crescut, in care am de-
venit om, In care am iubit O am fost Wait.
Spre Nord-Riau-it este Iasul ai in acest mo-
ment de liniate O de ultare a mizeriilor vietei,
din no devin mai bun, mai sentimental, mal
patetic i îini aduc aminte de tot ce am a-
sat in urmg.
A fost un moment numai, o clipá trecti-
toare. Revino-ti in fire, lasä-te de mofturI,
orn In teak firea, adult aminte cä vivere
eet militari i In lupta pentru viati, lasä mor-
cu mortil, fa' ckic O sarcastic, rizi de tine
ca i de altii, triurnigtor trect de potl, peste
hoiturile duonanilor îuvini i nu iti mai a-
duce aminte de fleacurile unei vieti trecute In
care erai bun cu ticloií, afabid cu mojicit, in-
crezAtor eu scepticit darnic eu nerecunoseä-
toril.
acum ma Intreb, ce ati inteles din toate
acestea ? CA a fost un moment de släbiciune
ceea ce este mai trist pentru mine, de se-
riozitate.
Ei bine, nu, nu, de o mie de ori nu, trebute sá
devin din noil bAiatul vesel de alti-datá
cred el Mel ea nu vol pierde, nid D-voastri,
eititoril i cetitoarele mele.
Chita bu a.
4-004104--
Dirs. particulará
1311-1n.,d
(Corespondenta a Adev&ulul)
Malaxitele noastre
Birladul, urbe eminamente liberalk-lucru
sustinut chiar de D. ministru Palladi-trebuia
fatal si nu se lase mai pe jos de alte orase
aibi 0 el malaxista lui.
ai
Sistemul, atit de nenoroeit pentra tara, prac-
ticat cu atita succes i nerusinare de liberall,
ca ori ce funetionar, sus safi jos pus pe treap-
ta erarchiel administrative, sá se Imbogateasca
prin ori-ce mijloace-nelegale mai ales-ne
aratg cá total e deja putred in el i e logic
ea oamenil cinstiti, can se intereseaza de bi-
nele obstel, sg fie alarmati de Rate destribi-
lare generala.
Perceptorul Gheorghiade, cel cu punggaiile de
la accize, gasit ferventl irnitatori in doul
din eubalternit sál : cumnatu-sati G. Neacsu
un alt coleg al sáti Popoig.
Aceatia erail pual de Comuni pe lingä fa-
bric& de &ink" din localitate, pentru percepe-
rea taxelor maximale pentru aka kaiti din
fabricg.
Dar numind de saci Teaiti chid trebuia In-
registrat, se Injumatitea, lar prisosul de bani
treeea, in punga cinstitilor functionari aa cit
inteun timp relativ scurt, Comuna a fost frus-
tratg de aceati dotal indivizi cu frumuaica surnä
de 10.000 de let
Popoill a fost knediat depus i Neac§u dis-
pgrut din oras, gratie nedibicie sale sat a
dibäciel agentilor politiel, a fost prins a doua
zi trimis sa-i tie de urn sarmanului sati
curnnat Gheorghiade.
La interogator, Popoia a declarat ca,:pArtaa
pe Mendelsohn, comptabil al fabricei I. Ma-
nollii, in contra carula s'a lansat imediat un
mandat de arestare.
Ancheta continua,.
Preoti osimiitari
Tin ca q datorie srmtá ad, vg recomand pe
111.11WIMag
FOITA ZIARULUI ADEVERUL"
12
PRIMEJDIE
DE
14 ALIZ rr
VII
Viata noui
A doua zi, Tarras citea in ziarcä o femele
cuviincios imbrdcatd incercase sg se sinu-
cida, intrind cu singe rece in Tamisa, pe esc astd-if cu citg, grabire
lingg Greenwich. oare-ce atia el nu piercled niel un tri#0-
In coloana tribunalelor citi urmatoarele : nient dud era vorba sá uSureze o nenoro-
O femeie tinard a fost adusd inaintea cire.
tribunalului de politie, invinovátitä de
tentativa de sinucidere. Actul de acuzare capul intro mild; chid am auzit deschi-
aratä cg numele, virsta, etc. sint necunos - zindu-se uaa. Fuseseaa de mai multe ori
cute, arestata refuzind cu indardtnicie sa vizitatä., intrebatd, mustrata mal mult de eft
raspunda la aceste iotrebari i nerostind ar fi trebuit ai de aceea nici nu ma.
absolut nid. un cuvint de la arestarea el. cal, hotatitd sg su fair I ultima inspectie.
Singurul indiciu al nationalitätei sale e
un inel lagabatesc de fier care s'a gash la
gieal sáti. Acest inel fiind prezintat ma
gistratolut, acesta a constatat cá inscripti- lui Tarras
unea de pe dinsul era in ruseete i In- n'o simtisem in fata judecalorulut care mg
semna aViata mea e a ta,-
Adre- putea trimite la inchisoare satí ¡Met) casti
fdcut mat multe intrebäri fard nid un re-
s'indu-se arestatet in aceasta limbg, i-a de nebunt Aateptal sg. intre.
zultat ; totual ea a apucat inelul cu mani-
festatii violente de buerie, cimi I-a fost virea de milostivire a ochilor saa,_ 1mi
dat de catre magistrat. - spuseserg cá ma. Tertase i cu un strigat
doni sfintl pan* cart ca bud pastori al oi-
telor din staulul Domnalut si-ati pus in glad,
ca pe lingii sprijinul moral, sa mal dea cre-
dineloallor i pe cel material.
Wend trista pozititme in care se gäsesc
mieti functionarl de la tribunal O de la ca-
sierie, el Ii Imprurnutg en dt-l-va zeel de lei,
luind de altmintrelea procente destul de mo-
date, cel mutt 6 la suta pe tuna; dar ce are
a face!... chid ajuti pe un crestin In vremuri de
restiiate, trebuie sA aI un ciatig bun.
Numele prea-cuviosilor camitari, cart prin
abilitatea kr in daravert ail ruOnat afar pe
perdunatii lor colegi de cea mal rea speta, e
intru fericita kr pomenire : SS. LL. Blanaria
0 Agana:ht.
SA-I mai recomand -lul Parthenie, cred eti
nu-I nevole. I-o fi cunoscind el in de ajuns,
caci nu de geaba's partizanil lui cel mat a-
prinal in oraaul nostru.
Se si potriveste: seful: spargator ordinar de
lacgte. subalternit pungaaii jefuitorit clase-
kr drace.
sa te mai min cg oamenil se dezgustg
din ce In ce mai mutt de bisericg, cá numi-
rul credincioailor se micsoreaza pe fie-ce zi,
eind adevärurile sfinte slat propagate de gu-
rile scirboase i dezgustgtoare ale acestor mi-
ei mirsavi, plini de pacate, cart sug, cu o
ntutate de bestie, !Ana, i ultima pi catura de
singe din sirmanul functionar, pe care mize-
ria 1-a aruncat in glakrele acestor vampiri.
In curind altele noui, cad taint multe pgcate
In sarcina lor:
Economii budgetare
Liberalil ne-ali promis in opozitie ca vor
tin cei de la noi --
face economit i s'aii tinut de cuvint-cel pu-
pe spinarea sdracilor
i aft facut economit mart
bale inteles.
Aga, Mtn altele, aft redus lefurile gardisti-
lor de strada de la 50 la 40 de lei pe tuna,
cu asa lean, se intelege usor ce traili de
belsug pot duce sarmanii oameni.
Dar an aeelaa timp primar1 Vidra i cele
cloak ajutoare ale sale st-ati mint leafa pen-
tru primar cu 200 lei lunar O pentru aju-
toare cu cite 100 de let Adevárati economie
burghezeasca.
Falsitatea corespondentelor
"Lumei Nouiigg.
Acum cite-va zile, un domn Cobuz trimite o
corespondenta la Lumea Nona, in care cu o
obrAznicie i nerusinare caracteristica ciraci-
kr lui Nidejde, insulta in modal cel mai tri-
vial pe D. Adam Ioftescu, politaiul orasului
nostru.
Intre altele îl acuzá ca ar fi prea molatec
fati cu subalternii sál i liana§ al cruzimi-
kr kr.
Lucrul e eit se poate de fal cáci acuma
nu se mai aude de loc de cruzimile atit de
repetate sub regimul lui Chiricutg.
D. Ionescu, bucurindu-se de stima i sim-
patia concetatenilor sat e un om de o cinste
ireproaabila i má mirá mutt cum se face cd,
un ast-fel de om s'a ratácit in rindurile libe-
ralilor.
Cit priveate pe zbirul Butunoia, el nu s'a
schimbat. E tot crud ca o bestie, adnu de
geaba facut educatia la nenorocita acoa-
la a lui Chiricutft.
Speram ca noul politaiii va Oi sg-1 hide-
pirteze cit de curind, spre deplina satisfactie
a Bialadenilor.
Diverse
In noaptea de 2 Iulie, niste hoti introdu-
cindu-se in privglia comisionarului Razehower
aü spart cassa i aii furat 5000 de lei.
Cu toate cercetärile fgeute, nu s'a putut da
de urma faptasilor, dar probabil ca, nu se va
gazi nid un faptas, eici se zvoneste ca ar fi
o simpli inseenare a lui Razehower, care ar
avea de facet Mate plät1 zilele aceste. Nu se
atie nimic sigur.
Mordax.
4 Iulie, 1896.
RevoIuia armeneascd
LONDRA, 8 Iulie.- Camera lorrilor.-Lord
Salisbury declara ca, nu Oie daca in momen-
tul and vorlaeste s'ar fi primit informatiuni
la ministerul afacerilor stráine in privinta re-
centulul omor a 400 de crestini In impreju-
rimile lui Karput i asupra ultimelor eveni-
mente din Van. Ministerul condamng publi-
carea unor asemenea macelurl cari inspil-
minta populatiunile i seamána discordie intre
creatini i máhometani.
Camera comunelor. - D. Curzon anuntä cá
Poarta a declarat ca acuzatiunile in contra
guvernatoruluT din Diarbekir slat nektemeiate ;
acesta nu va fi revocat.
Jafurile i mgcelurile de la Eguiné O din
ilnspectorul de politie a depus cá a- involuntar if apucal mini1e intinse spre
ceasta tinard femele fusese vazuta, de la mine.
postul de politie intrind in apä. 0 barcá Spuse ce-va gardianului, care dupti pu-
de scapare a fost trlmisá numat de dt, tin preget plecd, ldsindu-ne singuri.
dar cind a izbutit sa o scoata din rift, a-
,
restata era flit cunoatintd.
Atund it spusel foarte 'Meet lut Tarras:
data semnalmentele el, pentru cazul
and ar avea prietenT dispual sd o reclame:
Tana inalt, virsta ; aproape doua-zeci
cenele i genele de aceeaa culoare, dar
unu de a-tll pgrul castanitt inchis ; sprin- fac viata suportabild, nä arignj z.
mallinchisa; ochil negri, fatáprelungl, ne- indura tot, luctu hotárit 0 sti mai ví sa
regulata, se vad unnele suferintei ai ale mg 'vezi ?
mizeriel. E imbrachta, cu rochie de Una'
cenuaie, bung dar prea mare pentru cor- aci ?
pul ei slab; ghetele cu tocurt nalte smut
de asemeni prea marl ; n'are raid un gin-
Vaer, afard de inelut de care e vorba.»
Tarras veni. numat de cît inchipu- mti voi afla pe
venat, de
State= pe ginduri, In celula mea, cu
-
Dar auzil aceste cuvinte:
Ea este
Atunci slat in sus, recunoscind vocea
tremurind de o fried pe care
-
Prietend, lani zise.
Simpatia sincerd a accentu1
ü, Pri-
Armenia nu sint confirmute in mod oficial.
La Aintab, purtarea autoritätilor turcesta pare
cA produce nesigurantä i neliniate.
Neu! minister italian
ROMA, 8 Lille.- Agenpa ftefani zice el
regele a semnat azi decretul, numind pe D.
Visconti Venosta ministru al afacerilor strAine.
-->eataec
BULETIN ATMOSFERIC
ore ziva.
Buourenti, S Halley 12
Ináltimea barometricl la
Temperatara aerulia
0° 750.7
Co 25.8
Vintul slab de la NW
Starea ceralul: putin noros.
Temperatura maximli de eri . . . 28°
minimil de sal . . . . 13°
Temperature a variat la nol intro 31° pi 6°.
Eff, timp frumos$ cald ; noaptea, rIcoare. A ploua
in cite-va localitati din Moldova, Dobrogea i Mun
tenia, la MIrleepti a fost i Ming grindinA. Tem-
perature a crescut putin pretatindeni, 'far barome-
trul a rImas aproape stationer.
senin, linitit i cald.
CRONICA
Adevárurile "Vointei"
Recunosc ca Vointa Nationald are drept
sl dea cite aapte dezmintiri pe zi tuturor
celor-l'alte ziare, mai intit flind cä e des-
tul de mare cearaaful i a, douilea fiind
cá e singurul organ care dd Oita' abso Alt
exacte cititorilor slI in numgr de cinct-
spre-zece i jumdtate, socotind i pe D.
,
general Budiateanu.
bag, ce citesc in Vointa de Simbatä. :
Dupg informatiile positive ce avem, D. Tr.
Djuvara a fost primit de M. S. Sultanul. Ceva
mai mutt, de asta, datá trimesul M. S. regeluI
a fost primit de M. S. Sultanul mutt mal re-
pede de cit se obicinueste In asemenea oca-
ziuni, ceea-ce e foarte mitgulitor pentru tara
noastrg.
Nu titi de ce o fi foarte mAgulitor pen-
tru tara noastrá faptul ca. Sultanul s'a re-
pezit la D. Tr. Djuvara ca sa 1... pri-
tneasca att-fel de cît se obicinueate in ca-
semenea ocaziunl» ;-dar dupg asta aflu cg.
D. Exarcu a renuntat deflnitiv de a mai
stdrui sa fie trimis -D-sa la Sultanul.
Bae.
INFORMATIUNI.
INTERIOARE
Canaliile de 14 Bacati
Pentru ca cititorit nostri sti poatd ce-
noaate de aproape cine este mizerabilul
Rey, care Impreuná cu banditul Talianu si
Cozner aa avut indnizneala sa 'ma atace
Simbätä la Bacda, sub protectia -murdard
a secaturei de prefect Jean Lecca ai a poli-
tiei, le voiti comunica o parte din ante-
cedentele lui, toate consemnate la ju-
deedtoria de pace ai la tribunalul din
Bacdti.
Rey e un bgagua cunoscut in Bacäit
Scandalurile pe cart le-a facut ai le face
zilnic, in acel oras, escrocheriile si pun-
gaaiile lui, aa inspäimintat o intreagg lume.
Inca' de pe cind se afla in Cernatitt, s'a
remarcat prin salbdteciile sale. A ladtut
PC un profesor atit de rga, In cit tribuna-
lul de acolo 1-a condamnat la un in in-
chisoare.
A fost comisar in Bacaal. In aceastd
calitate a sdvirait scandalurI i murclarii
revoltgtoare.
Pentru cá a batut pe un anume Bard,
tribunalul din Bacda 1-a condamnat la un
an inchisoare corectionala.
AbIa a putut scäpa la Curtea de Apel
din' Iai prin interventia fratilor Lecca,-
cart it aü ca badua de alegeri la Backe
Dosarele judecatorid de pace din Ba-
cart sint pline de afacerile scandaloase
ale acestui nemernic.
--
Stif ce am flcut ?
--
Tot ce vreat sg oia.
Si nu te supdra ?
Aaa de putin, in cit... dacd pot sa-tI
-
Nu mal fac, dacd mg epreatl. Vol
1
-
Sá te vId Ce crezi ea -o sa te las
!
Nu atia. Pop' sa ma scotI ?
-E
foarte lesne.
-A
lásat uaa deschisa, indatd ce
Mg oprii.
Zimbetul sal imI ardta cá nu se gindea
sti ma scoata din Inehisoare prin mijlocul a-
-
cesta.
Nu e nevole sg combint o ast-fel de
evadare Magistratul e orn' de omenie.
II Vol spune tot ce atia despre D-ta...
Se opri väzind groaaa raPa în fa.a
--
cestei propuned.
Nu vrei sa.-I spun ?
Mi-e egal... aproape. Fá tot c-t1
place, nu mg piing. De eft judecatorul n o
dea drumul, de sigur. Poate untie
esti strain nu atii eä aii savirait f4ptg
pentru carl pot la fifi spinzuratg in tara
asta--1 Ce ! zise zimbind din note- sa
spinzuri o copilä flind-cd a incercat ag se
sinucidg ?
Pupa 14fl minut de tgcere zisel
Credeam ca atii tot, dar sq yede.q4_
www.dacoromanica.ro
M'am dus in persoana atit la judecdto-
ria de pace cit O la tribunal ai am con-
statat din dosarul No. 1318 din 6 Mali'
1894, ca individul acesta e condamnat la
15 zile inchisoare corectionala ai 30 lei des-
pagubiri civile pentru bataia lui Teo-
dor Vizitiul.
Certificatele D-rilor Dumbräveanu, Baro-
ni, Ilariu O Mancas arätaa cit de ail a
fost batutai aceastä victimd de catre
canalia Rey.
In dosarul No. 2017 din 30 Iunie 1894,
de asemenea se poate vedea ca Rey a
fost condamnat la 5 lei amenda pentru
bgtaia lui Sdmsen Cotigaru.
La tribunal am gäsit dosarul 1219 din
15 Iunie 1893, din coprinderea cgrufa re-
zulta cd 'Rey a fost implicat intr'o afacere
de aantagia i escrocherie foarte indrgz-
neata.
Mind inscris in 1892 pe tabelele de re-
censdmint, a prezentat consiliuluf de re-
vizie un certificat fala, pentru a dovedi
cg e fia de váduv i cel mat in virstd,
pentru a putea warn de arm ..ta
S'a dovetlit cá tatäl s)(1 träfeste si cl
e dirigintete oficiului postal dintr'o co-
mund ruralá Cupea din Austro Ungaria.
Curtea de Apel din Iaat, intrunindu-se
in persoana D-lor G. Bosie, presedinte,
N. Volenti, D. Sofian, consiliertSclin exa-
minarea tutulor actelor de procedurd pe-
nalg, a traS concluzia cg Rey, prin mg-
loace viclene, a indus in eroare consiliul
de revizie, sustragindu-se de la serviciul
armatet, fapt prevazut de art. 85 din le-
gea recrutarel.
Tribunalul, in aedinta de la 4 Februa-
rie 1894, a condamnat pe Rey la 2 lunl
inchisoare.
Afacerea a tinet mai bine de un an
s'a sfirait prin reformarea sentintei,
dupd interventia fratilor Lccca.
Dosarul No. 2890, tot al tribunalului
de Bacati, arata ca la 5 August, 1894,
Rey a fost condamnat la u e an inchisoa-
re corectionalä ai 50, lei amencla pentru
ca a batut pe Herescu Iosif, Moise Mas-
leat, etc., etc.
Trinitatea Rey-Talianu-Cozner e tot ce
are Bacgul mat murdar si mat mizerabil.
Niel until din el n'aa vet) ocupatie cin-
stita la Bacaa, nicl vr'un vcnit personal
cunoscut.
Cu toate acestea, ei desflard un lux
utmitor in Bacdü, noptl Intregi se tin de
beta' ai scandalun, si o intreagd populatie
se intreaba cu mirare : de unde ad aceati
pungaai atitea parale ?
Räspunsul e uaor de dat : nurne industria textilg, industria vestmin-
Jean Lecca, care a rdspindit teroarea in
Bdcaa, de dud e prefect, are nevoie de
aceati trei batguat, cart sd-1 ajute in sa-
virairea miaeliilor sale. Spre acest scop
fondurile secrete ale administratie
litiez servesc ca sti intretind pe cele et
canalii pomenite mal sus.
Vespasian 1. Pella.
Am anumat acum cit-va limp a UnguriF
spre a face dificultdti exportulta pe care-1
facem in Ungaria, art luat mdsura ca certi-
ficatele pentru export sd fie traduse in limba
maghYard.
Guvernul, vekhid cd aceastd mdsurd lo-
ve,s-te simtitor in, comerciul nostru, de oare-
ce prea putini din exportatorii nostri girt
ungure0e, a intervenit pe linga guvernul din
Pesta, cerind ca certificatele sd fie traduse
in limba franced.
Guvernul unguresc insd, a refiqat cate-
goric.
Furtul de la Finauce
In afacerea furtulut de 71.000 :Jet aa
fost chemati eri la cabinetul N. 2 al ju-
decatorului de instructie mai multi func-
tionari de la casieria centralä. Se crede
cd se vor mai face ai alte arestärf, afard
de cele cloud de labia acum acute in per-
soana uaierilor.
ilia nu Oil. Credeam cg se publicase a-
facerea prin toate ziarele ai CA toatá lu-
mea vorbia despre dinsa. Pe urnad voiam
sd ti o spun itnediat, dar n'am indraznit
cind te-am vgzut cu aerul acela ingro-
zitor.
a
Acuma 10 pot spune, fiind-cd nu pot
nu ma port cinstit fata de D-ta, care eat
aaa de bun pentru mine.
Dar n'al sti -te mini! pe mine, spune ?
vei mai veni sti má vezt inainte de a
.
se sfinti cu mine ?
-
Spune-ml curat ce inseinneazd toate
astea, dragd prietend, îml zise.
Te-am curdtit de eel dout inal nu
in chipul cum ti-am spus, ,ci cu desavir-
Ore. Am stilcit pe strain cu piatra O I-am
inchis pe an:1111dd in groapa, pe urtnd, am
dat foc
Atuncl ti povestii cu de.amanuntul ceea
ce se petrecuse intre descinderea lui cu
lantul i Intilnirea mea ca dinsul.
Má asculta cu o uimire muta, neiniacat,
dar cu ochif urnezi de atita indutosare, in
eh la sfirsitut povestird, capatat curagiul
de a-1 stringe de brat ai a-I zice :
N'o sd-ti fie oroare de mine, fiind-ed
am saviralt acest fapt färä sd atifl cá n'are
-
sa-ti placa ?
demina
'
Doamne fereate ! zise, stringindu-ma
! Pentru ceea ce-ai fdcut ed sint
mult mat raspunzgter de dt D-ta l mi
voia lua partea mea de pedeapsg, dacd e
sti fim pedepsitl,
Tinindu-ma de mina drept afirmare a
solidaritätei noastre, rdmase cite va minute
pe gindurn
Apg îul idea vr'o elte-va intrebari in
grabg :
fata lut iluminindu-se, tint ziie
Arn sperantd, prietene Un cap ck
BURSA DIN BUCURESCII
Cursul de la 6 lulle k18 Iralie) 1896
504 Beata r. p.. 1021.4 h.q. B. Agricola .
504 Rentz s.m. . 100°4
s (92-93) 99'4 Nationale .
513/0
50/0 ism . 9914 Patria
-
60/0 Obl. rtes. 101.143
Pensiuni . . . . 293
Obl. c. Bue.. 951/4 r c1118
. CM.:
26 .213.0.8/420,221
5°4 s (1890) . 96
50/0
50/0
Fcnc. rar.
s urb.
. 918/4
881/4
Viena . . 211.16108/,
Berlin . . 123.65.66
. Relgia . 99.
5% lati 82 8cont B. a.
Obl. bazalt
B aca Nat. .
.
- Avert's.
»
v
C. dep. 61/
Sälbatecii politlenesti
SAptlmtna trecutil, localul mug comisii din
Plokati a fost teatrul unel barbaril ingrozi-
toare.
Conaisanil Märunteanu a bitut in chipul
cel mal sglbatec pe dout nenorociti bAlett unul
servitor la circimarul Negulescu, tar altul de
meserie cismar, fiind bánuii intr'un fart.
Una din victime, anume Constantinesen, care
e cismar i care are female i copii a fos
atit de crunt batut, in cat din aceasta Cana
zaee i asti-z1 in spitalul comunal.
Corpul nenorocituld e eu desavir§ire singe-
rind din pricina loviturilor ce i s'ati aplicat
cu villa de boil, timp de mat multe ore.
Desi faptul a fost denuntat atit prefectu-
lui cit i procurorultü, totual zbirul Maranteana
continua Inca sg functioneze, sfidînd ast-fel
legik i opinia
In privinta ataculuI miqe)esc,
pe care colegii no§tri snferit
la Baca* mid aTint urmatoarele:
Pe and ceata- banditilor, coca-
pusi din Ta1ien i Coznerl, stätea
pregititi In fata hotelulul, aqtep-
drid momentnl favorabil ca si a-
tace, D. Jean Lecea, prefectul de
Bacafi. se plimba. prin sala pala-
tulut administrativ, astept1nd re-
zultatul atentatulul mivelesc.
Marti, de aceasta, politia pri-
mise ordin ca In cazul chid co-
legit noqtri, rezistind ataculul, a-
gresiunea ar lua proportil,, si-nu
Intervini pâ.ná ce banditii nu- qi vor
ndeplini infama misiune.
Calmul qi prudenta colagilor nog-
tri insi; ail nimicit tesate planu-
rile mizerabililor.
Lucrgrile pentru construirea atelierelor cai-
kr ferate la Ia!!a inceput
Comisiunea pentru nivelarea terenuld s'a
das deja de fret' zile la Frumoasa, pentru a-
cest sfirsit.
De la I-15 Septembrie anul curent, va
avea loc la Berlin o expozitie internatio-
nald, care va cuprinde patru ease, si a-
:
telor, industria de artá ai diverse indus-
tril. La aceastá expozitie a fost invitata
ai Rominia.
D. San-Marin, directorul politiei Capitalel,
in urma priuderet lui Haralambie Gheorghiu,
a dat ordine speciale tuturor agentilor de a
urmari de aproape pe toti strainif suspect!
car! vin aiel de prin Bulgaria tti Turciai
Directorul politic! a mar luat apot oare-cari
mama' cu privire la antreprenorii bkrourilor
de plasare, cart cu intentiune sail din eauza
prea mare! ugurinti, se fae intermediariI tra-
ficantilor de specia lui Gheorghiu.
Afacerea acestuia se instruieate. de D. ju-
decgtor de antra* Sivescu.
Procesul Liges
Astd-zi a venit inaintea judecatoriet de
pace din Roau, indrdznetul i scandalosul
proces, intentat de D. Perieteanu-Buzati
comitetuluI central actual al Ligei cultu-
rate.
Aft raspuns la apelul nominal din par-
tea reclamantulut D. avo cat colonel Sol-
mescu, iar din partda Ligef, D. avocat I.
L. Visan, reprezentind pe D.' M. Vld-
descu.
Din cauza lipset. de procedurd, ' judecg-
toria a aminat judeeata acestut proces pe
ziva de 22 Iulie, chid reclamantul va cita
din noil intregul comitet.
Dupá informatiile ce -avem, credem
mongol e prea. tare ea sl poatá fi crd-
pat de izbitura unei :pietre ; lampa ras-
turnata, pe patifintul bdtaturit al pivniteI
boltite nu putea confine destuld asentä ea
sd la foc i rindul de de-asupra.
Dacd ar fi ars casa, corpurilor celor
dout misel ar fi fost descoperite i o tra-
gedie de felul acestei povestita de ziare,
aflat-o ai ed i amicit met.
Ma' duc sg ma' infnrmez despre ceasi ce
s'a intimplat in realitate.
Daed cei clout inal sint mottl, voi vent
sa ing cons titui prizonier ca unul ce shit
rdspunzator in parte de acest omor; claca
trgesc i sint bine, vil pleca de aci inainté
de amiazi,
In tot cazul, te vol vedea cit de curind.
Teas ura cu care venise 11, aoepta la
u a comisariatuluI de politic.
Ajungind pe chea, prima lui speranta.
se realizd.
«Bucuria MarinarMuti era in piciraare.
Peste eite-va minute, se afla in acelaS Joe,
unde cu cite-va nopal mai nainte fusese
d la cit
a epta, vazu pe &dun=
psemlnatt
hea, cu bratui legat cu o
erpa pe ochl. Deai stropait raft; dar ono-
rabilul Putty era
Cina s. argta in fatd-I Tan-as, cu pu-
terea lui formielabild i derul t.;äti energic
ai hotdrit, Putty eapdta-o mild din cele mal
-.
nu cred cá o sa mg Id la
ladtaie.
Va man)
-1

ta lao
ULTIMELE NOUT4I
Lei' 3.50
G ypo Bij ou
v Les Cens Chia, illustré en couleurs
Oscar Méténier, L'amour vaincu
Andre Theuriet, Cmurs Meurtris
Paul Bourget, Une Idylle Tragique
» Un emus de femme
Paul Mahaiin, Madernoiselle.Monte-Christo
Emile Zola, Rome
Paul Verlaine, Choix de Poésies
Teodor de Wyzewa, Ecrivains &rangers D
Frank Barret, Peril de Mort
Dubut de Laforest, Angéla Bouchaud,
demoiselle de Magasin
Henri Rochefort, Aventures de ma vie
3 vol. » 10.50
Pentru Provincie sa se adauge porto
Ora la aceastä data, D. Perieteanu-Bu-
záti, dindu-si searna de impresia penibilá
ce a fäcut atitudinea lui temerarà naivä,
isi va retrage actiunea, si nu va da oca-
zie ca sä i se discute asc-fel stupida
necorecta sa activitate in timpul functio-
närei fostului comitet.
Cdpitanul Christescu, care a Incercat a se
sinucide la Galati, se afiä tot bolnav.
S'a constatat cá In total lipseste din casa
regimentului suma de 22.000 lei. Banff aces-
tia se zice c. nnmitul ofiter i-a cheltuit cu o
ovreicd foarte frumoasá din acel oras.
Comandantul sergentilor din Brkila, anume
Anastase Mavrodin, bate si terorizeazi lnmea
nici o sfialä.
Zilele trecute, acest zbir politienesc a bitut
Intr'un mod crunt pe un chelner anume Her-
man Vagner, pentru cä acesta nu putea sä-I
fad.' un serviciii, pe care zbirul 11 pretindea.
Dupii aceasta, victima a fost arestatd In
mod ilegal, ffind-cä avasese curajul sd, protes-
teze in contra cilaulul sdk Parchetul n'a luat
mncl nici o misurd.
EXTERNE
Revolutiunea in Macedonia
Primim . din Sofia urmátoarea telegramd :
gRevolutiunea a izbucnit in Macedonia.
Un district intreg s'a räsculat. Armatele
turcesti ati dat foc la trel sate 0 ail m6.-
celärit pind la unul pe toti locuitoril din
satul Vlach : Cete bulgare a
plecat in a-
jutorul Cretanilor ».
Inoendiarea satelor
Relativ la revolutiunea din Macedonia,
mai primirn de la corespondentul nostru
din Sofia urrndtoarele amänunte :
Revolutiunea a izbucnit in oräselul Vlach
din Macedonia la 2 curent. Armatele tur-
cesti sosirá a doua zi si da os-
tenealä sá linisteascá spirtele cu bindle,
dadura foc oráselului, asezind
in patru puncte opuse butoaie
cu petrol si dindu-le foc.
Ntasacrul
Incendiul se intinde cu iuteala fulgeru-
lui. Locuitorii ortselului se refugiart in
cimpii, dar armatele turcesti nAvälirA asu-
pra lor si-i mäeelärirä.
De aci armatele turce$ti se dirijará con-
tra altor sate si ordsele, unde su anuntase
inceputul unel miscäri revolutionare.
Cetele bulgare
In drum, armatele turcesti se Intlinird
cu cete armate de bulgari, carl veneati in
ajutorul frailo bor.
o luptá crincend se incepu atunci lingä
Melnic intre armatele turcesti i cetele
bulgare, cari avind o pozitiune mult mai
favorabilä de cit turcii, if silirä pe acestia
st se retraga. Turcil, voind sä se retragä,
fost impiedecati de o nouä ceatä de
bulgari, care ji atacä pe la spate i care
venea din Gevlelia, oräsel la granita bul-
gará.
Infringerea turcilor
Puse Mtre doud focuri, armatele turce$ti
s'ati putut apära cu multä greutate
pierdura doua sute de oameni.
Cetele bulgare s'ai1 retras spre Vardar si
de-acolo in interiorul Macedonia
Mai multe sate se aflä in flacdri; panica
este generalä.
Corespond.
ECO1TRI
La Sala de Depesi a Adevrului" ail sosit
urmitoarele noutfill
Paul Leroy-Beaulieu : Traité theorique et
pratiqne d'Economie politique, 4 volu-
mes et une table de matibres, Lei 36.
Docteur Legrain : Des anomalies de l'instinct
nexuel et en particulier des inversions du
sens génital, Lei 2.
Alfred Fouillge : Le mouvement idéaliste et
xéaction contre la science pozitive, Lei 7.50.
7. Bibot : La psychologie des senti-
ments, Lei 7.50.
.Lissagaray : Histoire de la commune de
1871, Lei 3.60.
Le nouveau Décaméron, colectiunea
complecti, In 10 volume, editia de lux, In loc
de 60 lei, numai lei 36.
Guide Chain, pour les chemins de fer
de toute l'Europe.
Bibl. Lotus Bleu: line femme par jour", par
Jean Lorrain, Lei 1.
ONI101.
DOSARUL ZILEI
Incendiul din 11..-Sarat.- In noaptea
de Dumineci 7 Iulie, im mare incendid a fost
la R.-Sirat. O magazic de lemne a femeiel
Maria Dohre Iordache din mahalaua Ore, a
luat foc 0 din cauza vintului care bitea on
putene, focul anieninta sd se Intindit pe la
toate casele de prin prejur.
Gratie energicilor másuri luate de pOlitie
a sosirei grabnice a pompierilor, focul a pu-
tut fi localizat dupi o ord.
0 banda de hots.- Eri dimineatd, pe
la orele 3 si juin., locuitorii din strada Mu-
nicipali, In centrul orasului Galati, aii fost a-
larmatl de zgomotul unor detunituri de re-
volver.
F
7
13 13
lulls
» f 1 ta»r i infierdm purtarea administrapunel
AFLATE SPRE.ViNZAKE
3.50
3.50
Guides Baedeker :
3.50
350
Allemagne du Nord, avee 18 cartes
Allemagne du Sud et Autriche, avec
Lei 7.50
3.50
3.50
3.50
3.50
25 Cartes
Les Bards du Rhin, 44 Cartes 1896
Belgique et Hollande, avec 13 Cartes
»
D
7.50
v 7.50
7.50
Paris et ses Environs, avec 12 C ai.tes D 7.50
3.50 Italie Septentrionale, avec 24 Cartes » zo.-
3.50 Retie Centrale et Rome, avec fo Cartes D 7.50
itaile Mridionale et la Siolle,
»
340 Russie, aven to Cartes et 15 Plans a 15.-
ria.-
Suisse, avec 47 Cartes 1896
Londres et ses Environs.
»
D 7.50
o bandi de 8 indivizi, spoiti la fati cn
funinginä, s'ail introdus prin escaladare In
curtea bancherului L. Goldberg, socrul D-lui
Blank, bancher In Capitalk.
Cum intrard In curte, dinele D-lui Gold-
berg a Incept si latre. Atunci banditil
suit unit IIi copacii din grAdini, Tar aitii In
podul caselor din atenanse. Servitorii i stk..
pitnul easel simtind c sint Inconjurati de hoti,
ail dat alarma prin ferestrele din strada Mu-
nicipalti. Vecinii din imprejurimi sostra, iar
hotii at Inceput a trage focuri de revolvere.
Din fericire n'a fost rinit Mel unul din cei pre-
zenti. Venind i doni vardisti din 1mprejurime
cu ajutorul celor prezenti, s'ati putut prin-
de 3 din hoti.
Unul cu numele de Mihalachi Bulgaru, fost
condamnat pentru crimi la 16 ani puscitrie,
a declarat ci scopul lor era de a oniori pe
bancherul Goldberg si pe sotia sa, ca poatii
fura bani, chef afiaserä ei c5. In casa de fier
s'ar fi aflind 20,000 de frand. Acesti 3 ban-
diti se afid acum arestati, dimpreun eu unii
din servitorif D-lui Goldberg, cari ati foot do-
vediti ca complici.
Un monstru. - Din Ploiestl ni se Belie
ci alaltá-eri, un anume Constantin Dined, croi-
tor In acel oras, a atentat la pudoarea fiicei
sale, in virsti de 10 ani.
Criminalul a fost arestat §i inaintat parche-
tului.
Incendii.- In Galati a fost eri un foc
violent care a consumat o prAvAlie, o cash si
niste grajduri ale D-lni Dina.
Pagubele tree peste suma de 30,000 lei.
Se credo cii focul a fost pus de ritii-voitori.
Un alt incendiil a fost tot eri. la Cratova,
care a nimicit casele D-lor Lungescu i Anas-
tasiu, cauzInd o pagubi de 7000 lei.
-->leriatfe-
Condaninarea lui Jaurès
TOULOUSE, 8 Lille.- Curtea de Apel a
condamnat pe D. Jaurès, ziarul La DgpAche
din Toulouse si La Petite Ripublique din Pa-
ris la 16,000 frand daune-interese cätre D.
Ressegnier, care I-a urmdrit pentru defimári
injurii In timpul grevel sticlarilor din Car-
maux.
->4404--
Holera In Egipet
CAIR, 8 Iulie. -
Holera scade. Eft ad fast
la Cair 159 cazuri 0 119 decese. La Alexan-
dria n'a fost nici un deces. A fost un deces
In armata egiptiani.
r;rui eerealelor
. Braila, 7 8 Iulie, 1896
Grid cant. 5500 greut. % k.-573/4 pret. 7.85-10.70
Cinquant 1600 6114 6.471h
Porumb 2100 611/4 5.60
Mehl 650 66
"
5.10
11
Rapita 2100 12-3214
52 s nia
Cereale sosite
Pe apa : Grid 12320, porumb 20500, rapita 2100.
Pe uscat: Porumb 510.
Slarniorosch Blank & Comp.
>,44.-£---
ABON AMENTE de VARA
in tará
0 luná, 3 lei ; 15 zile, lei 1,50.
In strainatate :
0 luna, 5 lei ; 15 zile, lei 2,50.
EDITIA III
Ultime Inforifigiuni
INTERIOARE
Presa si banditif din Saciú
Miselescul atentat indrt ptat la Bacdti
in contra redactorilor nostri C. Mille
Vespasian Pella de care banda prefectu-
lui Lecca, a produs o vie indignare in
p.esa opozitionistä din Cpitala. Inca un fapt care dovedegte apucdturile sdl-
batece ale lui Jean Lecca, prefectul i protectorul
Ziarele Dreptatea, Epoca i Lumea Noud bandelor din Bacetil :
protesteazä cu energie in contra acestul Acum geapte ani, doui ovrei din Parincea, mo-
miselesc atac, sävirsit la Bacdü, din ordi- gia fraplor Lecca, ail fost adull la curte i rag/
nul secalurel de prefect jean Lecca si a fard salmi gi fard apd, pentru crima ce a set-
politlei locale, virgit cumpdrind nigte porumb de la la un ser-
Ast-fel, cEpocas, in numárul säü de air,
scrie urmatoarele asupra razbundrei sälba-
tice a prefectului Lecca in contra e Adev-
rului» :
D-nii C. Mille gi V. Pella, redactori ai zia-
rubui Adevgrula, fiind citap la Bacail pentru
un proces de calomnie ce le intentase un oare-
care Bey, aü fost atacali migelegte de cip-va in-
divizi angajari de polipe.
In fruntea bdtdulilor
Owl faimosul Jost po-
se
lijaiil Talianu, Bey gi Comer, cari lineaft set se
rdzbune in contra D-lor Mille gi Pella pentru a-
titudinea Adevrului" n afacerea torturilor
asta prinid-vard din &tail.
Cum ed intregul atentat a 'cost o opera a ad-
ministrliel locale, reiese 0 din faptul
poli-
de 0 se af14 in mijlocul agenplor sai, cari
priviali la acest atac, totugi n'a luat nici o ma-
surd pentru a impiedica pe agresori.
Protestam cu tdrie in contra acestul atac bru-
tal impotriva liberte4el presei 0 in contra ziarig-
MERCLTRI 10 MLLE l8.96
coa7se.
StI-
Dreptatea de asemeni povesteste faptele
flume$epe canaliile de Rey si Coz-
ner instrumentele politiel si ale prefectu-
lui Lecca.
Dreptatea spune cd redactorii nostri Mille
si Pella ati fost atacati in fata otelulta cen-
tral, unde locuieste prefectul Lecca.
Lumea Nola, de si adversarä nou61, nu
7.50
se poate opri de a nu infiera in termenil
eel mai energici mielia banditultd Lecca.
Iatá ce scrie ziarul socialist :
Administrapa din Bacdit, grape conducerei li-
beralului-democratu Jean Lecca, torturatorid de
la Ungureni i ocrotitorul mizerabililor schinglui-
tori ai polipei lui Talianu, a transformat acest
orag intr'un adevarat cuibar de bandip.
Top Rea:, top Talienii 1i toatet drojdia lard'
acesteia getsit addpost in cetatea Bacatilui,
datd pe mina Leculegtilor.
Dupd ne mai pomenitele tartar/ sdvirgite de po-
lipa D-lui Lecca fi earl aii facut atita zgomot
in lara intreaga, avem astii-zi de inregistrat o
noud infamie, clatoritit canaliilor addpostite 0 in-
trepnute din banii plrei de prefectul Jean Lecca.
Apol Lumea Noull povesteste cum am
fost atacati in fata poliaiului i a comi-
sarilor, cari asteptaü sä intervinä numal in
cazul cind banditii ar fi fost loviti de re-
dactoril nostri.
Lumea Noud spun cá chestia procesu-
lul n'a fost de cit o stratagemä pentru a
bate pe D. C. Mille si Vespasian Pella,
cari ati dus o campanie puternic6 prin A-
devgrul in contra lui Talianu si Lecca, cu
ocaziunea torturilor de la BacAu.
Lumea Noudi terminä ast-fel protes-
tul : ordinarl organizata de D. MOCEANU, In beneficial
Iatd dar infamiile administrapei Lecca
i banditimul neruginat pe care l-a inaugurat in
acest nenorocit orai !
Onoare partidului naponal-liberal I
Epoca, Dreptatea Lumea Noud, cart ati
luat parte impreunä c.1 Adèvrul la an-
cheta presel de la Bandit, nici nu puteat
vorbi alt-fel, de oare ce rep-ezentantil lor
impreunä cu D. Pella, cunosc de aproape
atit pe Talianu, Rey si Cozner, cit i pe
autorul intelectual al tuturor barbariilor
din acel oras, prefectul Jean Lecca.
Dud.
Parthenie s'a dus alaltci-eri la
descinVnd la refedinla mitropolitului
Moldova.
Se spune cä scopul acestef viite
lu larthenie la Iaft este de a-01 pre-
para terotul in vederea al"gtr,i ie
»La
mitropolit, care urnielqd .54. se
la toamnti.
Asta-zi, D. Dianu, directorul general al pe-
nitenciarelor, Insotit de doul ingineri, pleacd
la Doftana, de unde i s'a comunicat c. un
munte amenintd sa se prabuseasca asupr a in-
chisorel.
MalaxIta
D. Malaxa, vd#nd cd raportul D-lu pro-
curor general Bastachi î este ant de nefa-
vorabil, cd or cit ar vrea D. Stolojan
astearnd musarnaua peste &Vile din Galati,
ele tot vor esi la iviald silind pe guvern a
s on
lua mdsur`i contra primarnluT abuziv, s'a
hotdrit sa ceard o anchetil administrativii,
care sel constate cd D. Bastachi a fost de
rea credintd cd la Galati nu s'a comis
o hotie, spdlindu-1 in a.cest chip de acu-
atiile procurorului general.
D. Stolojan, promis cd aceastd an-
chetd se va face indatd dupli intoarcerea
D-lui Sture4a in tard si cd ea va avea un
dublu scop : sh I scoata curat pe
Malaxa si sá compromita pe
Bastachi, care va fi apoi des.
tituit pries decret motivat.
Aceasta este versiunea pe care o clail Ma-
laxistii din Galati', pentru a face un reviri-
ment in opiniunea publicd si a recdpitta a-
micitii earl' reveni dacd l-ar ,s-ti in bu-
nele gratit ale guvernului.
-
La 10 August, se va tine concurs pentru
admiterea elevilor In scoala de ofiteri de la
Bistrita.
Sint 65 locuri vacante.
Politia a descoperit ea' una din cele
sase fete cart erati sä fie duse la Rus-
cluk, anurne Estera Bombrac, a fost ser-
vitoare la D. Pitesteanu, de la care a fu-
rat, se zice, mal multe oblecte.
Dinsa este arestat4,
vitor al D-lui Lesca.
Afacerea lui Mihal Georgescu pare a se
complica i mai mult.
Un denunt fácut zilele aceste spune ca
numitul are mamd, care locueste in Pi-
testi, contrar celor ce afirmase el cl e lip-
-
sit de pärintl.
Dupä cum se vede, acest ludivid in toate
privintele a cautat sä inducä justitia in
eroare.
D-rul Rettiu, venerabilul presedinte al
partidului national de peste munti, este
teptat pentru Simbdtd in Capital& Liga,
preund cu cetatenii Capitalei,ii vor face cu
aceastd occqiune o primire din celemai strd-
lucite.
gärei Ciumesti, de, pe linia C.-Lung,
pe and Wm eri dimineatä la aparatul tele-
grafic, a fost atins de träsnet.
Partea inferioard a corpului i s'a paralizat.
www.dacoromanica.ro
La 15 Septembrie, deputatif cari for-
meazd stinga liberald vor ínfiinta un club TEATRUL HUGO
al -lor separat In Bucuresti. Se vor pune
bazele unlit program, pentru a c5.fula
realizare stinga liberalä va lupta din rás-
Cinematographul LUMERE
puteri. Reprezentatiuni in toate
zilele.
Clubul se zice cá se va instala in ca-
sele Grecianu de pe Bulevard.
D. Ofacteanu, perceptorul coloarei de Al-
de la 5 -
1 2 p. m.
Intrarea generalii I lea
bastru s'a prezentat azi la redactinne i ne-a Copii 50 bang
288-25
declarat ci D-sa nu a Want pe tilbicarul
Fritz Backenroth, ci s'a mArginit a-I da o so-
matiune de plata patentet
Luim act de aceasti declaratiune. Parcul Coloseul eppler
La 15 Septembrie se va tine concurs in Cireul de varä
Capitala pentru acordarea unef burse pentru DUMINICA 7 IULIE 1896
studiul lucrului manual la Naas, Suiedia.
Bursa annali va fi de 2000 lei §i se va a-
corda unlit absolvent al scoalei normale de
Prima reprezentatie
institutori saii Invitätori. DE
deschidere cu nof artiqti de primul
ECOURI
Primim din Iasi trista stire a tneetdrei din
rang 300-16
viati a lui Andrei Millo, In virsta de 52 de INSTITUTUL DE DOMNISOARE
ani. InmormIntarea a avut loc Marti,
9 Idle, la cimitirul Eternitatea.
Trimitem familiei expresiunea sentimentelor POMPILIAN"
noastre de condoleante. 64-66, CALEA RAHOVEI, -
->q1E3K-- -BUCITRETI -
ULTIME TELEGRAM Sub directiunea D-rei Constanta rompilian, lieentista
in stiintele matematice din Buenresti si din
PETERSBURG, 8 Lille. -Regina Greciei Paris (Sorbona)
principesa Maria, logodnica marelui duce George Se primes» eleve interne, externe si semi-interne. Cursurile
vor incepe la 1 Septembre a. o.
vor sosi în curInd. Nunta se va face In cur- coprinde eursul primar-srsecundar, divizate
sul veret proem urmeazi :
1) Seetittnea de invitimint elasie (Raealanreat) examenele
se vor treoe la scoalele statului.
.1Fb I t:12`. C 01:3
2) Seetiunea de culturi generala ; examenele se vor tree»
in institut.
3) Seettunea de picturi sub conducerea D-lut Pompilian,
41,a0cIbrOVIMMIMMI11.
artist-pictor, se va pune la dispositia elevelor o vasti galerie
aRADINA ROCA (Teutru pi Gimnastica). As-
ta-zi Marti 9 lane 1f 96, reprezentatiune txtra-
de tablouri si ateliere speciale de lucre.
4) Sectiutiea de muzieä, sub conducerea D-nel Emilia Sae-
giu, profesoara la conservator.
D-lor G. Lazarescit qi St. Bolintineanu, en bine-
5) Pentru educatiunea. studini limbelor striiine ei luoin de
mini, am reusit in tratativele ce am avut en unul
din eele
voitorul concurs al D-nel Seimeanu, al D-lor N.
Poenaru, L Montaureanu, V. Ceruat 0i al celor mai
real bnne institute de educatie din Paris, a-raT procure insti-
tuteare si guuernaxte, per'sonal format din aced institut.
Localtil in care este instalat, noul institut, a Cost, construit
distin0I elévi gimnastici ai Soeietitei Romine. expres pentru seoalt, conform en toate conditiile hygienics ;
coprinde sin de studiii. dormitoare marl' bine aerate, sill de
reereatie si de gimnastici, etc.
o gradina spatioasi ineonjoart tot localul, care e previ-
zut eu instalatiune de api si gaz.
HOTEL METBOPOL Pentru elevele externe se va organize un servicii de om-
nibus.
Calea Vieteriet, nuene4t1 Personalul didactic se compUni din :
HOTEL DE PRIMUL RANG
P 'bit& Reg-1 Maternal. si Cosmografie2N. Cocidestu, dr.'in:matem. prof.
Morale i Filosofle
la universitate
SD-nu Reldulesca-Motru, dr. in
Positiunea oea mai fnumoasa a capitaiel, filosofie
Fiziea j Chlmia M Popovicr, Reenlist in
oferd voiajorilor camere bine moailate ca
preturi foarte reduse. kitiintele naturale
chimie
Demetrescu,glicentiat in
1692-80 stiinte
Matematica A .Tezelssmescu,1 inginer,
Limba Rommn
eentiatrn matematici
.7,!.711G.Adamescu,r lie.rinflitere,
HOTEL DE PARIS prof. la gim. .,Fincar
Limbs i Literatura Francezi Fernand Brulin, profesor la
Collè(e Ralin (Paris)
a
FOST laUGUES Istoria si Geografia D-ra Olga Marinescu, lie.
Religie
in litere, prof.la externat
Positiunea eea mai frumoasa a Capita- D Aurdu
Veleseu, absol-
lei %ifs a-vis e Teatrul National. Camera
vent al facult. de litere.
bine mobilate cu aka de la 2 fr. if' Stis,
Hygiene . . ."".7.7.7.'",'D-nsfL.'IMoscuna-Sion, dr.
in medicini
Deaemn si picturi. . . ,D-nu O. Pombilian, art.
luna cu pmturI fearte reduse. Institutrice . . .
pictor, prof.la lie. Leiztr9-
. . . D-ra ictoria Davidescu, di-
122-70 plomatia 601.. din Asilul Elena Doamna.
Deosebit de aceasti asta, care urmeazi. a se maT com.
ATELIER MECANIC DE PRECISIUNE plecta, totl profesorii vor S secondati de repetitoare de cur-
suri, alese printre oele mai bune studente ale Universititei;
H. BERCOVICI ele vor aeleta la eursurile profesorllor, vor pregliti i interoga
BUCURESTI, Strada Regald No. 9
zilnie pe eleve.
Inscrierile se pot face ineepind de la 1 August. Pentru
ori-ce informatinni mat detaliate a se adresa la direetiune de
la 2---2 a. m, l de la 2-6 d. a.
Autorizat de onar. primdrie a Capitalei pentru
instalapuni de apd, gaz, canalizare, instaldri 305-20
complecte de bdi, closete de toate sistemele Tout
L'Egout, prepiri moderate. Dé arendat
Mosia blanciu proprietatea d'efunc-
tului Stänicd Lungeanu din Comuna Pâr-
Apa Millerala de BORSZEK lita-Savnlesti judetul Ilfov, waînd o tntin-
(BOUVIS) dere !:1.e 900 pogoane i toatt instalatia
Pentru excelentele sale proriet/ti premiate la Ex- pentru o gospodärte trAinsä pitule, maga-
pozitia Universali din Viena diploma de distinctiune zii, grajduri, vio., plAurl etc). se arendewa
si la Expozitia din Paris medalie de argint. chiar de acirm.
Mahe autoritati medicale ad recunoscut c
api minerald posedi excelenfa putere de aceasiii A eft adresa la d. D. Matarang-a in
vinde-
care in diverse eazurl. Prin gustul sui cel pläcut "si Brtiria sail la D. avocat B. Pitti,su In Bu-
bogatul coatinut mineral, aceastd ap6 amestecata cu euresti. strida Plantelor No. 58.
vin, e recuue,nuti ca o bluturd placutd rdcori- 308-10
toare, sur erioarii altor ape miwale.
PORTATORI GENERALI Casa de Sinitate
LAZAR & WERZAR, Braqov Institut din not reorganisat
Depozitul general pentru capitaR
la D-nul VASILE CRETOIU -
Dirigiati
51,
BUCURE*TI
STRADA TEILOR 51
de dr. Saabner Tuduri
-
Si'RADA' COVACI, No. 17 Cdutarea boalelor interne $i chirurgicale, precum
Iii provineie la diferite depozite prin- 0i. a tutulor boalelor nervoase si chronice. Tratarea
IO2-20 cipale boalelor de piele. a boalelor de ochi, git, lass 0ib-t
recM, a e pioraeu ladou nail ;ray rinichi. ii o -
Apa minerala naturala de Vichy se respan, Tratamentul boalelor gynecologice; camere cu in-
desce la noi din ce In ce mai multü,
reputatie a Apei de Vichy nu exist& aceasta
de cuqte In institut. Discretiune. -
trare separati pentru faceri, o moasd cu diplornlí la-
Tratament special
astazi, ci de secole.
Sursele Vichy - CelestIns , Vichy -
Grande-Grille si Vichy-Hôpital
al syphilisulul 0i. a boalelor uretro-genitale.
Bolnavii se pot cduta ou ori-ce medic sad spe-
cialist.
proprietatea Stalului francez subtfi alsuritü Preturile moderate, pentru angajamente lanare se
chrui
control suntù exportate. Spre a nu fi indusü fac reduceii.
in errdre cere0 in tot u deuna dupe Consultatiuni in fie-eare zi, pentru boalele interne
Medicului una dln sursele : ordonanta 0i. syphilitice de la 10-12 dimineata,
Vichy - Celestine, Vichy- Grande - Directiunea trimete de Indatä dupls. cerere /Ohl
Grille, Vinliy-Hcipital. prospect al Casel pe 1896. 1388-72
Butelille suntO ou etiquete, dopuri --....
Capsule purtänd numele sursei : ',Quintana Laintraque este anul din eele
alai bune tonice care se poate intrebuinta pentru
Vichy - Célestins , Vichy - Grande -
Grille , Vichy - H6pital si in osebit pe a combate 1 de eonstitutie, or acea care
capsulä se ea imprimat leatu anului corent. u!ree,te
nn diversele boale". (Anuaral de medioin a
Il i "dirurgi:::oicinnea
Fabrica de petroleti Nota.-Dlodo0 bogiltimea tut in principe active
derivats 1 märimea flaeoaneior, acest vin este de un pret
IOAN GRIGORESCU TirOD-Tillste moderat tti mai eftin de cit toate cele-l'alte pro-
dacte amilare. Se giseqte in toate farmaciile.
ar:0,..grueerizeoarretrtirm'aadule,er,
Tho'stinta publiculul,
prietarflor
l"..7ariretitorilorde haine, Pre- 1-1qH;JE,CALJI,
raotere, spilátoriflor
chindoei eS tc.ni,eazä
flbrieelor Higiena sa. Diversele sale tratamente
:
Çhelie, Plesuvie, Decolorare de Profe
Et.ór de pKtroleit : Benzina, Gazolina, Li-
groin i Petrol:al brut, gala rafinat i rectifleat de sorul chimist L. MERIGOT, 14, rue du
densitate de la 0,650-0,710 pentru verl-ce scop,
o
Helder ,Paris.- Brosura de So pagine a-
precum: pentra .iluminat, carat-Rut petelor dupa
haine, extraqiune, preparatiuni farn3ace tice, pu- dresata franco, pfic inchis.
nerea in-micare a:motoarelor de benzina, etc. etc.
cu urmatoarele preturl :
EXTRACT DE OTET,
Pentru cantaatii de la 40 -100 kg. lei 12.- pr.
% kgr. Pentru cantititi de la 100-500 kg. lei
-
de la
10.-pr. 04 kgr. P-ntru (antitati de la 500-1000 FABRIOKPE PRODUCTEXHIMICE
kg. lei 8.-pr, % kgr. iar de h 1000 kgr. in sus
acorda un rabat convenabil. Dr. C. COSINER
Preturile se inteleg franco ineareat pe vagon Acest extract da amestecat eu multi{ apa un
in gara Teirgovi0te, obligat fiind eamparitoruI a
'01 trimite vasele frail -a3 aci, o data eu eomanda, Otet higienic, gustos qi eftin
jar pretul nairjel va fi rambursat fira exceptiune. Admis pentru consumatia in tarti, de catre Cons.
Butoae de fer, solide 0i speciale pentru trans- Sanitar Superior
porturl de un asemenea liquid, se gasese de yin-
zsre la fabrica D-lul E. Wolff In Bnottreqti. Recomandabil d-lor &scan!, Witter, admi-
eu preturi foarte eanvanabile.
nistrator,' de magi?", labricanp de opt, de
147 27. meräterr etc.
Dr. Ion Calinciuc Pentru orl-ce informat3unt a se adreat lu biurod
Marienbad, Vila Columbus Strada Smfrdan No:10 Bucurefti
 4 MERCURT 10 TULIE 18 96
-

in fine Mihal Vrel i tu s5.-1 renegi pe cari sint ale lui, iece &and' pentru drutnul camere prins de podea... päretil Imi vei imprumuti deci, SCUMpul meg
POITA ZIARIILUI ADEVERUL°

91
acel pc care alta data H ubial ?
-
Martin duse mina la frunte :
Dumnezeule murmura el- vo--
de fier i birja,- i latd-ma ad.
Spuneti-mi acum, ce s'a petrecut de la
asa zisa mea moarte.
-
fiind captusit:i cu niste matrate.
Nu pot sa-ti daa alte informatil mal
bune de cit acele earl apdrut in zia-
Fontenay) hanii nccesari pentru ca sa ma
pot duce la Saintes i acolo, sub paza
baronesei Berthier, voi fi linitit, dreptate
cea Ia.. Am frigurl saa imi pierd mintile; Mihal se asezase alaturi de Helene, pe rele parisiene, le am aci pe cad le mi se va face !
In acest moment Mihai se tin la Fon-
ar fi o mare fericire... dar...
Paliditatea so, crestea i frica apucase
cu tot dinadinsul.
o canapea mica. Martin Fontenay privia
la elti-va pasi, pe stapInul SAO, pe care
nu mai crezuse cd-1 va revedea.
-
pot/ ceti.
Dumnezeule ! striga el dupä çe
citise-e ne mai pomenit!... Aceasta in-
- tenay i fu speriat de micarea ce se a-
räta pe fata acestuia.
PRIN CRIMA In acest timp o femeie tindrd i fru-
moasS. ca un inger inträ pe us5.. -
Lacráml acopereaa fata sa.
Cit al suferit, D-le Mihal L.. zise
trece tot ce fi vatut sa-tni Inchipalesc:
Oare fratele tatalAit meü a fost acela
Alurit, nentelegind ce-1 asteapta, se in-
drepta case Elena.
Mara femele avea toatá fata scaldatä
Cine-1 ante, pe sotul ei asa de tirziti; el in sfirsit. i cit de bine ai facut cä ai care a putut savirseasca o asemenea
nu e oare vre-un fkätor de rele ? de lacrämi.
PARTEA A DOUA
Privirea îÍ alunecd de pe sotul el spe-
riat asupra streinului.
venit la nol, amicil täi credincio i umili,
carl Îi datoresc atita !... i ea, prostul de -Ecapabil de toate zise, Fontenay
cu convingere.
Inima baronului se strinse presimtind o
mare nenorocire.
mine, care mä speriasem vazinduAe ?...
NEBIINUL Dar ea nu se infricosa, ci se repezi spre Maud se tidied si stringindu-1 in brate, Mihai nu se indola... dar stia prea
prost pentru ca creadá cum ca el,
-Ah ! Dumnezeul mea ! murmura d,

ce ma mal asteaptä ! Mama mea ! Mama

el si-1 imbrätisa, strigind : zise :
XI -Ah! D-le baron... D-ta! Dumnezeule! -Ah ! cit de bine ing face afectiunea
Louis, ar fi imaginat acest plan, atit de
simplu si tot odata atit de ingenios.
mea ! Ce i s'a intimplat ?
Nid Martin, Wei nevasta-sa nu räspun-
Inimi de aur o fericire asa de mare e imposibilá. Fon- ta, li zise el...
Lafont, numal Lafont a urzit toate sera nimic.
tenay se dezmetici i zise : Doar am a- Am lost ark de singur, atit de paräsit! tried de milt timp probabil, de oare-ce Mihai se ingalbeni i incepu sá tre-
zistat la inmormintarea D-tale, te-am va- Dar vedea cä daca va mal unna ast-
fl privise bine
Fata zise in sinesi :
N'are aerul until hot.
-
zut mort. fel, emotiunea va face sa, piarzd stapi- cumparase de doul ani casa de sänätate
-
in acest scop.
mure.
- Aveti mila, nu niä lasati nedurnirit.
Pimä si se intoarse dupd cite-va mi-
nute :
-
D-nul te-asteaptä
Mi.ai vazut fata, cind m'atl crezut
mort, scumpil mel prieteni, intreba. Mihal?
-Adevärat ca nu, caci fata-tl era zdro-
-
nirea de sine...
Detail!, Martin ! :zise el... Repede !
detalii !... Apoi voi vedea ce trebuie sit
Dar mama ?... Dar Genevieva ?...
zise Mihai dupa dte-va momente de raz-
&dire, m'ad. recunoscut oare ele ?
Un cuvint, numai unul... Nu vorbiti, nu
indrdzniti sä mä privip !.., Ah Dumne-
zeul med Dumnezeul mea Jnaicd-mea
! !
!

Intrará in vestibulul .casel. bita, o gramadd de carne indistincta L... fac. Elena asezatd dinapola lui Mihal fácu e bolnavd !...
La dreapta, o 11ä era deschisä si lu-
mina dintr'insa patrundea in vestibul.
Dar restul corpului era al D-tale, toti

-
prietenil 1-ad recunoscut. -
Fontenay incepu
Se zicea ea' ai mers la o mare par-
:
un semn sotului sag.
Acesta insd nu-1 vdzu. Totusi el pre-
Ah ! daca n'ar fi de et atita
rnura Martin.
mur-

Servitoarea disparu.
Martin Fontenay astepta pe vizitator.
Se indrepta, cItre antret; clad auzi
i cu toate astea, el nu eram
mort, dovada e ca:sint aci. Ea m'am trezit
inteo frumoasä zi de Octotnbrie, mehls
tida de vinsätoare, care avea sä aiba loc

-
la unchiul tati, D. Louis Berthier...
Da, itni amintesc de aceastä cdláto-
geta de a vorbi.
-
Mihal continua :
Ce ma asteapta cu mama ?.,.
-
Mihai strigä de-o-datä :
Ah ea m'a iubit atit ! Atit m'a iu-
!

bit !... 0 fi murit de supärare Sdrmana !

se opri de odata speriat, parul i se Pacu inteo celula de nebuni, la un pungas des- rie, cind am plecat dimineata din Paris; M'ain gindit si la asta, Fonte nay L.. mam5. ! Sdrmand mamd!
maducä, fata palida si pe frunte ti cur- pre care va voi vorbi indatä si am rämas îml amintesc dejunul pe care 1-a dat prie- o presimtire imi spunea ca s' a coatis Credinciosul functionar plingea cu la-

-
geaa sudorl de ghlatä.
Dumnezeule
inebunit oare ?
murmura el -am - acplo aproape patru luni.
Zilele astea, infirmierul mat s'a convins
cä nu sint nebun. El a priceput cá se
tenilor sal, de plecare, fanfare... imi amin-
tesc ca am stat aláturi de Louis.
Dar dupd aceasta mi se intinse ca o
asupra-Mi o itnfamie extra ordinara.
Am intors
toate pärtile.
privit deci situatia din
entail amare. Elena luä in mtinile sale
raid, milnile lui Mihal zise :

Intr'adevär Baronul Mihai Berthier, bine- face complicele unei crime $i consimti, nn pinzä peste memorie... Nu-ml mai amin- mi-am spus ca, devotamentul (Va urma).
facitorul s,
ace1a pentru care si-ar fi numal ca sä má lase sa evadez, ci mä a- tesc nimic despre cele ce s'aa intimplat ajutorul marnei mele, vol fi protejat cu o -->eenan.
-
dat viata, se afia in fata sa :
El, Martin ! Nu-mi spui nimic ? zise
jutä el insusl in aceasta evadare.
Astä-searä, mi-a dat hainele acestea
pina in momentul in care m'am trezit in-
tr'un mic pat de fier, asezat in mijlocul
putere mult mal superioára aceleia care
ma atacl.

7"4°' 17,11kriAE-MlitalUariT, ,,M131/911, V.1441111=2= t- miltVNtSX; atelogarnir suownw,

Sellaib
101311111

Onorat en Bledalia de Aur la Expositia din Roma 1895

Ffiedalia de Argint 1889 Medalia de Aur 1892
CASA DE
NACHMIAS & FINKEIS
vo. lu noul Palat Dacia-Romioia, %tr. Lipman;
litti4CrIFI-1/!!! LA
1:3 aI palatule Biincei-Nationale

,'unups,ra vinde deem public. si face MAREILE BAZAR CENTRAL

ori-tte zobiaub de monsal.

ai SMntului
0
Curnul pe zina do 8 Iulie 1896
- ICani . V i
CALEA VICTORIEI
SUB HOTEL BULEVARD

41) J6 B EZ TO A A
4.1, Rest* II morri Lbiht,
. . . 87 87 76 - Acolo se gasesc HAINE BARBATEM,
vi 1910444 ,
"4 AmortabUill . . . . 99 25 100
60/4 Obligat. als 8tat (C.v. R.) . 100 60 101 25 BUNE, EFT1NE, precum ti STOFE FINE pen-
-
:3'
Wantoipals dist 1883 96 60 97 26
Flaoonul 2 Lei ai 25 Beni
Ph
6%
a
a
alensuri FaLiar Rirals
1890 96 96 - tru comande din cele mai renumite fabrici din
- - --
Ph, 93 60 94 25
6% * Urbane 90 26 90
Acest Elixir fiind compus din substante vegetale tonice, amare si purgative sl avind ca efect in /soh
*

primul rInd de a active functiunea de mistuire a stomaculuY, &it si de a denärta din orgonism, prin
* a Franta i Englitera.
principh purgativI ce contine, singele stricat sail tngrosat precum si diferitele substante acre si va-
_ támAtoare sänätätil.
Ws a . a lias
zimtiaat Base, hationall
84 60 85 26
1600 1610
tigriewhi 200
-- - 210 151-36
Flo*rini valour' Acutiood 2 10 2 13
IEste cel mal bun medicament ce se poate intrebuinta, atit contra tuturor boalelor de stomach cit lifkre6 Oermano I 23 I
si acelora care at o oare-care legatur a. cu activitatea organelor degestive, ast-itel :
Ametenla, Colicele de stomac, Durerea de cap, greata, gálbinarea, incarcaturile de stomac, indie- - -- Ilate'rx*IS I'mucese . . . 100 --- 101
2E

I- positil, melancolia, nepofta do mincare, hemorozil (Trinai), rägaell

varsáturi, venin, etc. aunt afectiuni care se pot deplane prin intre
. Xlcxxxxxxxxxxxxxx=4.43ool
e
a
Itil1i14,N
esbly nitro,. ,
. 90
2 66
5
2 7(

buintarea Elixiruluf de annátate al sf. loan Botezdtorul.

Acest elixir, prin modul lui de comPositie, prin efectele lui si VAR HYDRAULIC 000 0 00000000000AZO
prin ajutorul sigur ce-1 poate da contra maladiilor celor mal fre- de prima cpuditate
' cuente devinc foarte necesar si ar trebui sa se gaseasca, in ori-ce
mesa si la indemina fie-earuia.
VAR ALB GRAS praf si färá 0 P.f

lE;
4.

I ..,d1
ion5i°I.W319° ° v,-.; 4

Fie-care sticla are imaginea Sf. loan botezaforul gravata pe ea piatri vindecabilá prin Antibetinnl, intrebuntat In me-
precum nunaarata cazuri cu succes strklucit-Niuneroase
1 si este insotitä de o intruntie foarte detailatä, 'wand semnarea in- serisorl de multtimiro ale celorivindecati se
ventatorulm. CIMENT DE PORTLAND tritnet dttpA eerere spre a fl väzute, Aceit
mijloc, fiind fará gust, se poate administra betivu-
,

Depositul central: Farmacia Berberianu Calafat Analisat de D. Saligny in Laborato-

dul Scoalei de Poduri Sosele gäsit lui i tarn stirea 1 dozn trimisä franco, dupl
Se gdseste de vinzare in Bucurestl la Drogueriile F. Brus, M. perfect ca calitate, vinde direct primirea sumef, costa 10 lei. A se adresa la Far-
Economn si V. Turinger. In Craiovaa la Famarcia Phol, pr cum si toate farmaciile principale. mach Vultttrul Lugos, No. 18 .CANAT
In localitati leunde nu se gaseste acest preparat, contra mandat se trimite in orI-ce parte a toe. La co- E. ERLER.--inginer, AZUGA 5 0 carte postali 10 bani, o scrisoare 26 b.
mande de cel putin 6 fiacbane, se triinite franco Weld cerut ICIAN BERBERIANU Cu preturile cele mal eftine, la care
709-18 Farmacist Calafat ¡tint de adresat toate cezerile, comenzile
precum si regularile.
0 0000
° ed. Il''`glyWeif=lataL''''

NM SMKtittlt4 MCINAXU3Clot )02143C3:40/04x

3t
DOYEN & O:e R
CHAMPAGNE STRADA
LIPSCANI, 70 FRATI HASAN STRADA.
LIPSCANI, 70

f-Representant pentru Rominia A. Feldmann Bucure0 MARE MADAM DE NUVOTEURI iN LINLI1

Informlm pe onor. public si numeroasa noastrá clientel cá intorcindu-se
I MATASURI

279-26
dintr'un mare voyaght din strainatatet am primit ma mare asortiment de dife-
I.
rite articole pentru
de
1AMIAII301.1.1.10,1113131ANAPAINI.A1MOOVOIM011333131.,

.,%,;`.1,;°;.. ° .
000000 000 0 X S
anume: lainagiurf fantaisie, alpacas, mohair, matasurf pentru road
.9 VAR HYDRAULT MEDÁLIE
de aur
bluse, panzeturf piqueturf pentru rochf, zephir, batistä, linou, ja-
vanais. Specialitate de covoare de salon j cu metru Cocos, Lino-
leum, stofe pentru mobile, Perdele, Storurf vitrage, Gobelenurf etc,
CALITATE SUPERIOARA
BREAZA" SALVADENT X
Mare asortiment in u mbrelute negre, en tout cas, chine
Pulvis antisepticus comp. POPI1VP
Aprobat de consiliul sudical superior
X 3erettitri moderate i fime
SOCIETATE ROMANA'ANONIMA PENTRU FABRICAREA civil si de eel medical
VARULUI HYDRAULIC SI A CIMENTULUI ROMAN Remedit sigur pentru Inliturarea durerilor
de mdsele $i de dinff stricati, precum si a boale-
lor de gingd, gait si
MaI nainte DAVIDESCU gREAZA &C-ie deal miros de gurd
vindecand chiar nesufe-
guturaiul.
iENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULUI GENERAL A
..MMEM13 ISIMIZIOACtlanyaraympammpf.,=SraPary.1......K Ort ,11.4/1.017)0e, Ji/LANSII

T. ZWEIFEL, BucurestI, Calea Mosilor 31. Guturaie, use, Gr'pj23 lInfluenta,

FILIALELE SALE
$1. LA Brensita Astnaiá
w-

GALATI, Strada Preset 20 II IAI, Strada de jos, 24.

SAU DIRECT LA FABRICA 41-60

GARA COMARNIC Pentrii desinfectarea gurei co toaletd

higienica. SALVADENTUL allocueste cu folos toate
LIQUEUR * CAPSULE
apele de gurd, topind resturile de la mfincare ce pu-
1111331110011/1=11..
tresese si infecteaa.
SALVADENTUL se mal poate intrebuinta cu suc-
A se cere adresa
ces si in c'Ontra scu.geriJor de urecid si de nas, In-
ilk löcuind uesuferitul dodoforat in toate_ranele $i rd.-
l

INJ E nirile, ca panslment.

SALVADENTUL se giseste In toate farmaciile si
drogheriile din bard, precam si la inventator. Adrea
postali Popini, Encurestl. Depozite In
Bubede
JAC Catare
InfaialItt sl Preservativii. Singurd care vindocli, !Ara farmaaiile A. Schmidt, 1. Lugeck 3 ; la -iPeneas t,:aa Eible de Pieie In tóte farmaciile. bäsicei
a se ad duga ceva, scurgerile vechl sad no! go id
vinds in princip. Farmacii din Univors. - ado
:mucus. So J Tara ; la Brasov, V. Roth.
Bichglial, No. 102 inniond 111 BROTI.
11. 1. Pant lann. Pans, rus
Cutia 1 lea
Proprietar, CONST. MILLE
I0I-5
.13im..1.vimmes N200000000E.00(400 gb A

Tipografia ziarulut Adevrul" Pasagiul Bäncel Nationale

www.dacoromanica.ro