ANUL IX No. 2583 1-_31trya,A. J-rEclat.A.

JOUI 11 MHZ 1896

' -3111111MMEMICSISMIIIMENSIMIENIei

NUMERUL 10 BANI NI:ME/UM 10 BANI

ABONAMENTELE ANUNClURILE
INCEP DE LA 1 *I 15 ALE FIE-CAREI LITNI In BUCITRESTI i SUDETE se priniesc numai
gi se plätese tot-d'a-una Inainte la ADMINTISTRATIE
bi Bucureei la Casa administratiei In STREINATATE, direct numal" la adminis-
In Judele Streindtate prin mandate pogtale tratie 0 la toate Oficiile de Publicitate

-
Un an In Tara 30 Lei Streinitate 50 Lei
§as1UJ 15 25 Anmiciurl la pag. IV . . . 0,30 b. Iia
Trel luni 8
nu ntunir in streinitate 20 bani
13
U
.

"
. . . 2,- leI
3,-
MANUSC1UPTELE NU SE INAPOIAZit Sd te weft! Romine de- cur.(' strem hi casd! Un numär vechid 30 Rani
V. Alexandri
gg." ... . .91 -34.kirirIkasi ,

ADMINISTRATIA No. 25) Direetor politic : ALEX. V. BELDIMANÙ REDACTIA

(rleleaEF`CON No. 2.%)
PASAG. BANCEI NATIONALE CrIEL.01--NDINT PASAG. BANCEI NATIONALE

.41ilinnowlSniirdECI=02CMIMrinrMESIMY., r.A.M40.tal,

rogramul partidului
national-liberal
Astd-z1 mé voiti ocupa de soarta
clasel dezmostenitilor cdreia
in programul .lor din 1892,
fdgaduesc o viatá dulce, linititä si
munca eT pusd la adäpostul exploa-
tatorikr.
Voi arata cä intregul punct al
Chestiunei tairtinesti
nu este de cât un Or rusinos de min-
junT, una mal gogonatd de cât
voiti termina dovedind
cu fapte cd, in trecutul i in prezen-
tul acestul partid, solicitudinea pen-
tru täränime a fost pururea inlocuitl'
prin cea mal vitrigd népasare.
Cbestiunea taräneased-a zis Dim.
A. Sturdza in Noemvrie 1892-recla-
ma la rendul a atentiunea noastra cea
mai neadormitd. Partidul national-li-
beral va continua deci opera biceputii
de densul, a imbunä14tirei si a wet-
rirei conditiunilor de bua traiii ale tä-
ranului, si va urrnäri necontenit, pre-
cum a fäcut'o pdna acum, 1il propus',
ca fie-care Oran ,se aibd in deplina sa
proprietate o bucalä de pärnetit culti-
vabil. Chid fie-care taran va fi pro-
prietar, ori cé incereare e
cotropire a'
regatului se va 'tdrobi de retistenta
inimoasd devotatä a sute de mii ,de
Aceste cuvinbe constitue eulmea
unul om care nu crede
ceea ce spune.
desc `cit piT'Sd-Sintti Cat cantlitqle soli-
Nu stie oare Dim. A. Sturdza cä eitudinea partidului national-liberal
toP primaril, carT primesc ordin de i-pentru aceastä clasä detmostenitd, care
a face lista tä.ranilor cad cer päindn- nu a avut nia o datä sfintul drept
turi, deschid mezaturT in regulä ¡ al protectiuna lega.
zece anT inainte de loan Rosetti. De Jectul cel mai odios al reqimului, din-
atunci acesti nenorociti despoiap ati ACTUALITATI sui a intrecut pe satrapii trecWu- Dictionaral conkporanilor.;
fost tat* de Petrovici in fata tutu- lui, a devenit mai vestit de al Take
Räile lui Mitit o trebuinta simtitä. -- 0 lucrare de
ror instantelor judeeätorestl, ail re-
clamat in nenumarate rindurl
Anastasiu, si ,Chiritopolu, in sfirszt
dev.di
folos. Probe. -
o trelsuiretä simtitie
nisterele de interne si de justi0e, Iati un ont pierdut. De cite oil', iubiti cetitori i inbite cetitoare,
culmea nenorocirel lor, eT avut Dragos. n'ati dorit sä; cunoagteti amänuntele biogra-
de adversarT pe toate somitdtile li- >410eSe-e--- fice ale cutetrui saii cutärui politician, literat
sad om de tiintil, pe care II favorizati ? De
berale ale baroulul bucurestean, care
ail pus talentul lor in serviciul unuT
Visconti-Venosta cite ori, entusiazmati de vre-o scriere, n'ati
dorit sh cunoagteti oaregl-carl amänunte des-
milionar hräpitor pentru a rnentine Importanta. - Politica Italici. - Ro- pre autorul ei, n'ati fi dorit sd gfití cInd s'a
näscut ? unde fifeut studiile ? and it in-
o rusinoasd despoiere svrsitä de lul Impâratului Wilhelm. ceput si. aerie ? i dach In :dui de opera pe
el.- In ace din urmd 12 anl de Importanta. care ati cetit-o, a mai seris ceva ?
guverndmnt liberal, Cioroenil nu aü 0 depegd din Roma ne vestegte numirea D-Ita Nu-1 vorba, autorii nogtri se ingrijese a da
Visconti- Venosta -ea ministru de externe al Ita- prefete biografice 0 a satisface in totul do-
vazut nid un ajutor, din contra, eT rinta i cerinta cetitorilor, dar de cite-oil nu
aü simtit o -veditä persecutiune, care ti se intimplä a ad. dal peste luerarea iniuT
Aceastd gtire este, de mare importang pentru
T-a redus la sapa de lemn, ,polittca europeand, cdci ,Visconti-Venosta, ca mi- autor necunoscut, care îi place Tasá atit, hi
nistru' de - externe al Raliei, inseamnit o schimbare cit vrea sa-1 cunogti mai de aproape 0 de
LocuitoriT din satul Muscelu Ddri, cite ori nu intilnim oameni de samit, earl
de atitudine a Italiei fag de inalta politicd in-
din comuna Sdratil, judetul Sint tot felul de stapiumi baineare, unii nerg ternati,onaid a Europei.' n'ati serfs opere eu prefete i earl' cu toate
nu ail beneficiat nicT pinä azt de sti- la Lacul Sdrat, ayii la Mehadia, al,tii la Vichy, Intr' adevdr, urmdrind cu multd atenpune fie- acestea gat mai demni de a fi cunoscuti de
eft multi autori cu Introduceri, nótite biogra-
pulatiunele lege rurale din 15. Au- alp la Carlsbad, etc. gi lar etc. ce migcare a politicianilor itatieni de la cdderea
fice i portrete ?
gust 1864. ET posedd cloud hotárirT : cumMitig singur, suferind de ocire-cari boale, pre- lui Crispi incoace, vom observa, dacd nu o schim-
bare -radicald in politica exterioard a Italiel, dar
: Prostia cerebro-spinald, Incelpdlinarea Cro- o lucrare ,de folos
-Una a consiliuluT de stat ,,din to nicd, Degeneresceng Senild altele ca acestea", ,totizgi o tending de ct. 'se emancipa de sub prea
Dupä cele spuse, ori-cine poate vedea cil
1111111.
Martie 1866, si a doua a Curve de a Jost trimes de doftori ,la nigte bdi sui-yeneris, seventh; control al triplel ahianje i a intra in re-
laguni mai cordiale cu Prang gi Rusia. lipsa unuT Dilionar biografic este harte simtitá
apel din BUcurestl, 'Sectia a doua, din cart nu itvorasc din nici un munte, ci numai din
vestea aparitiunei nnui asemenea opere ar
22 Septemvrie 1895 Sub NO, 2205.
gwrile cetclienilor. Politica Italiei fi pretutindenea bine primitä. Confratele nos-
Se spune cd un oare-oare impdrat roman, voila . .
tru D. R. Rosetti '0-a lust groans sarcinä de
Cu loate acestea e nu pot, 'Meg a- sZ dea ten prtnz oeva 'extra, a pus sd se scoatd Nu' doar ca , Italia ar vroi set renunle la par-
.ticiparea ei la' tripla ahiand gi Sd treacd in .la- a scoate un Diclionar al contimporanilor. A-
de la mai multe mil de canari, gi sd-i
duce la executare mäcar hotd- creeril
preydteascd cu felarimi de sosuri. Ei bine, o a- gdrul franco-rus; nu, cdci aceasta eventualitate cest volura va contine 'biografia tuturor ronat-
rirea consiliulul de stat din io Mar- semenea minune s' a mai repetat zilele trecute. este legata de, atitea greutql, de atitea grave con- nilor cart distins în decursul secolubil
tie 1866, hotärire rämasa definitivd.- Pentru ca Mityd sa pocdd face bdile prescrise sea* pentru Europa gi in special pentru Italia, al '19-lea, in artá, gtlinte, literaturit, cariera
de doctori, cidministralia a trebuit sd stoarcd cd nu in cite-va luni gi niel mdcar in eili-va an/ armelor, cariera bisericeascit, induitrie," etc.;
Pentru ce ?-Pentru cä, mosia Mus- glandele salivare ale mai multor mil de ceteyeni se poate opera o ast-fel de schimbare de front. etc."
celu .Ddri a fost datb? de liberalul C. Aceastd tending a Italiei de a tua o atitudine Va pricepe fie-care cil o asemenea lucrare
D. Sárdteanu ca zestre fiice sale Ma-
pe urmd sa-i tocone o sollddturd zdravdnd.
Drept sd spui, dar nu doresc ca neam de nea-
mul meii sd aibd parte de asemenea curarisire.
amicald fag de Frang, are alt scop, de cit
schimbarea constelopunei europene. Ea are de
cere o muncá foarte grog. Pe l'ingd cereetä-
rile pe earl' D. Rosetti a trebuit si le facd
ria care s'a cäsätorit en un alt libe- scop apropierea Germaniel de _Prang, prin in- prin diferitele arhive i biblioteci, D-sa a
Vardalabum. mai trebuit 'si apeleze la buna-vointi a con-
ral doctorul P. Inotescu.
-
--4-09407fr- termedul
temporanilor Ineä hi viatä, cerIndu-le amk-
* Rolul imptiratului Wilhelm
* * Politisti... nu 'confray !
Participárea' Italia la tripla aliang gi tonul
nunte asupra vietei lor gi eventual asupra
nor oameni hisemnati, cari le-ad fost prieteni
Aceste cloud infame despoieri dove- In privinta atentatulut la libertatea pre- agresiv al- lui Crispi fag de Prang, mdrea din gi earl astä-zi nu mai trdiese.
ce in ce mai mult ura i dorul de ,,revanott" al Lucrarea este pur biografieä i ,exeNde
sei, de la Baciat, Volt4a Nationald caprinde
Francezilor -contra' Germaniei, faeind In acelag tied eu desivirgire ori-ce critidt, ot4-ce apre-
un articol infam, care dovedqte cd la .ictrul amp imposibild o impdcare intre Rang gi.ger- ciere,-fie in bine, fie In ritti,-azupra persoa-
D-lux Delavrancea serifs' gaetari carl mania. nelor i faptelor.
,

simpli agenfl politienest -

numal säteanul cu putere bäneascä
narea
saü rudd cu primarul este trecut pe din 1892,
sei se respecte, attt pe eX cit l meseria lor, ci
Cu iariftii, se
discutd ; agemilor D-luf Steitescu, cel mult
Schimbarea de atitudine a Rabid ma de Frang,
era mijlocul cel mai sigur pentru impdcarea spi-
ritelor in Frang. cum idealul impdratului
Pentru a aiitta ehipul cum va fi luerat
Diclionarul biografic, ne permitem a da aci
efte-va pulde din litera A a acestuht, pe care
i Dien. A. Sturdza a avut nerusi. dacd li se dati piaoare. Wilhelm este impacarea imperiului sdit cu Frania,
de a ne asigura In programul le extragem din numirul specimen ce ne-a
É

de atentiunea pea mai ne-

!.
Ad. el a intrebuiqat toatd influenta sa pe lingd re- fost remis. Alegem biografiile unui orn de li-
gebe Umberto pentru a aduce o schimbare in a-
Lesne sd intelege eä sub- adormit6, pe care a avut si o are -->44044. Itearmellea zunui pictor gi

-ji a until ora politic,

? 1
titudinea Italia fag de FranIct.
prefectil 41 aú partea kr in venitul partidul
ránime.
national-liberal pentru 'Pi-
., : IF-411 Venirea D-lui di Rudini in capul ministerului
acestor mezaturT. Alex. V. Beldimand. italian, a Jost primul pas in aceastd politica; 'jar Alexandri (Vasile) polet, autor dramatic,
numirea D-lui Visconti-Venosta, cunoscut pentru nascut in Iasi la 1821, mort la mottia sa Mirceoti
Sd, caute ministrul de interne, in Sint unil oameni can vor set trit- la 1890, August 22. Incepu studille sale in tail
ideile sale francolile, ca ministru de externe, este
arhiva departamentulu sái, i va taSca, sä-si facet drum in lume cea mal eclatanta dovadd cd Italia voiegte sa le termini in Paris, uncle studia medicine, dreptul
Oki un numèr ingrozitor de suplicl: sArrinRA Fpcn.ArrICA set' se impuie contemporanilor säi prin &aimed in amicyie cu Republica Francezd. oi literature, apoi intreprinse o lungi eilitode

-
prin Italia, Asia, Africa, pini la 1839, dad ee la-
tärdnestl in care el ad tinguesc ca, violet*. Acestia art inetoda lor. Val. toarse in Iaoi, spre a se ocupa le special de lite-
din lipsä de mijloace, nu ail fost tre- Parthenie la laxi Precum unii tritiesc din esCrocheril,, ratura, lasind un nume neperitor in proz i mal
cup in listele de improprietätire. Tovarioul lui Timus
-Multe din ele vor sta la doSarul cbes- Capitali a
favoritul eucoanei Muni-
ca a gltsit de euviinta si descindi oi in a dona
altif de pe nrma calitätilor virile far
allii exploatind prostia semenilor, tot
0 noud taetiea- ales in polezie.
Principalele productiuni ale acestul scriitor stilt t
Doine, 1i Ldcrdmioare, Mdrgäritcirele, PasteluK,
Potiezit pop/dare, Dumbrctva rooie, in cari eti)/t, a-
tiunei tärânet i vor mucezi in du- La gall a fost primit de eitre un public ales, asemenea i violentil furiosi se bkujesc De cite-ori se intImpld cite-un act de dunate poeziile sale.
compus din Madam Clara, Madam Freda zisi brutalitate, noi ne multutnim a incasa bá- Pentra teatru, Alexandri a suits : Cetatea Neam-
,

lapurile archive. Unele aü fost tri - Joie, vestitul Lear oi gerodeli loealitatel.
mise prefectilor carI la réndul lor Dupi prezentarile de rigoare, Parthenie a fost
Inteo brioei eu un cal
tritnis sub-prefectilor, i când "ureat plimbat pe strade-
le eel() mai importante, preeum strada Beaton,
prirnaril pun mâna pe ele, cea in-, strada. Motoe, ,stradela Golia alte earl
apropie de Rogojinaril, Zamfireseu dosal Tea-
tâiti grijä a lor este de a înjura ca /ruled* din Bucuresti,
la usa cortulul 5e sdte-auul' reeld- La gari, oferit lui Partenie un inleetor de
onoare, apoI. madam Freda 1-a blagoslovit Mitro-
mant, amenintindu'l cu inchisoarea polit pus.... Mitra in cap.
bdtaea dacd va reinoi reclama- Seara a fost iluminatinne toate casele de to-
leranti.
-Oa mai opozitiunea
lEyf
Nu stie oare D. A. Sturdza cd tolerant I
sunt sätenl carT, nicl pänä asta7zT, %raj.
nu 'eat' bucurat de bine-facerile le-
ge rurale din 15 August 1864, si car' Conseoventa colectivistilor
i'aptä de trei-teci de ani, contra re-
lel voinp ale autoritätilor judecgo - Poitte ar Matti /west artiool, ciao& nu s'ar mai
whit tit:anent earl Ina& ea Alba asupra ooleo-
rrestl O administrative, pentru _a cd- tivistilor. Sant putini oe-I dreptul aoSittia 4ar tot
päta dreptul br ? ezista, pentrn WIWI, din Mud In Mud nelnoer-
doyt.clim oli domnii ooleotivisti azi ard tot
In 1862, defunctul Ioa Rosetti dä- olin
oe ait adOrat In opozitiune, souipá aoolo undo
ruete locuitorilor cioroenT, din c6- ailSelinsstie In adevar
nude ad souipat.
muna Rosetti-Volnasl, 300 de po- Mil oind even.' In opozrOune, soandaltd oe 1-aa Mont libe-
on ocazinnea kgeY
goane pentru vatra satulul färd nicl maxImulut onm an insoenat dessonstr4iimi si
o indatorire, O 3 000 de pogoane pd- soandaluri
servator.
de strada impotriva esaverntlial oon-
ment arabil cu conditie a da jo la Olnd liberall oinstiti propus abroga-
rea par simplu a aoostei legi, guvernul liberal
sitta din recolta acestor pâmnturL s'a opus on Inversanare aM gasim in toate nn-
In 1864, Cioroenil nu ail cerut a fi merele Manitorua Qfieiai antorizari commie oa
peroeapa tazele oomunale In oonformitate on
impyroprietdriti, gäsindu-se maI feri- legea aoeasta, pe oare oeleotivistil o nnmeaii o-
cip sub conditiunile impuse de Ro- dioasa
setti. In 1872, milionarul burghez jurul&Loa t !
ar 'zonal (data! Afi Viola zgomot In
lege minelar legea aoeaste. nu s'al desilin-
Stefan Petrovicl cumpärd la mezat Vat. agitat oestinnea nationali apol aivin-
dnt-o Vnguadlor, de *data, oe ai spins la pn-
mosia Cioróin, cu conditiunea in- tore $ vazut oi renegarea ei *Me ofeeditinaea
1 Tenapraine'ilt furios, orn cu totul
serisä. in ordonanta de adjudecare sine qua non a riimanerei la pntere.
.1;11 toate aoeste renegari, toate aeeste infanii
de a respecta drepturile Cioroenilor nu
s'at Moat de <at in oursn1 a opt hull de zile
asupra acelor 3300 pogoane. Cu toate de la venirea la putere.
go va atunol oand site se va inveohi and
acestea lacomul burtd-verde goneste coleotivi?til a4.1,1ror deyeni ea Ti aceea d'i;!
CIAO
pe säteM O din acel an O pânä 1.88e ? rien4 'cart atacä lurnea, tortureat, ex-
astâ-zl el se foloseste de venitul in-
ploateatei, comit toate escrocheriile.
tregulul dar fäcut Cioroenilor cu
_roan Lecca a itbutit
pe teama ce trebuie sä inspire .celor
nce-i inconjoara .
:
Din 'rindul acestora din urmä face
parte si prefectul din Bacäü.
0 bucatä de vreme am avut sim-
patil pentru roan Lecca tinärul 'li-
beral care se pretenta sub aparentele
ulna orn independent, care infiera 'ac-
ca. acest guvern nu- tele abutive ale guvernelor care in-
trase in cariera politicä combätind
cbiar politi4t tatälui $44,
Dar ne-am Toatä exube-
ranla, toatit vioiciunea in luptet, Loan
Lecca nu le datora dorulu säü adinC
pentru liberalimul nemaculat si pen:.
tru un regint guvernamental ntai
nenos ; de lac, loan Lecca era un ne-
astimpärat, un violent, un orn lard
frift in actele sak, un tnea-intr'o par-
tes, cum zice Rominul. Dacd infiera
brutalitätile, cauta era cei nu einsul
le putea sävirsi i pentru cä, de multe
ori, brutalitätile se iittorceaii in po-
trivä-i.
Astä-ti, and gratie regituului ig-
nobil al lui Mititä Sturdta, fiat pro-
prietarului de la. Ungureni a putut
ajunge satrapul judetului Bacâi, l-am
vätut at tit pláte§le pieleä,
nepregätit pentru a fi administrator,
d'insul s'a inconjurat de tot ce Ba-
cäul are mai detrnätat ,si mai per-
vers, si-a format Q gar44 de preto-
devie pre.-
tala' si' apoi a proteSta. De obiceid badge
politice Sint comise tde agentii subaltérni
en earl nu tace sa te rndsoff. Acesté acte
de brutalitate ad In tot-d'a-una drept au-
tort' moralI pe oamenii sus pusi, earl sint
tot-cra-una siguri de impunitate.
La BacIti, prefectul Jean Lecca organi-
zeazd o bandä de bätäusi ca sá batá pe
-
doui ziariti, cad' ad dus o campinie ener-
:gicä contra lui si a politaiului Tállanu.
Noi cunoastem pe autorul moral al a-
gresiunef, îl intilnim pe stradd, poate if
ram sl mina si hezitdm -ca S5.-1 facem
lui, ceia ce ne-a filcut el noul. Cu acest
sistern se perpetueazd obiceiul si bätaia
devine o arind cerutd,
Acest sistem nenorocit trebute sd ince-
teze.r- Dacä nu averd mijloc de a ne pro-
tegui contra loviturilor organizate de pre-
fecti, de primari si de ministri, singurul
milloc practic de a face sd inceteze a-
ceste Moravuri, este sd tii 4d-ti räzbuni
personal pe acela care a fost autorul
Ia,
IngraL de pildä, prefectul Jean Leccal care
a pus bátdusii sä ne batä. la Bacád, wide
ne-a atras in cea mai mIseleascd eursd
Ce page 11 mai drept si mai practic, de cit
aplicdm aid, la Bucureiti, ceea ce ne
a &cut el la Bandit ? Cind omul acesta
se va vedea cu capul spart, din pricina pur-
tdrel sale nedemnei pntet1 fi siguri, ch
bagá mintile in cap si se se va asthupára
îi
pe viitor.. Altmintrelea de ce un prefect
ca Jean Lecca nu ar face toate actele
cele mai brutale De guvern nu se teme,
de opinia publiná pasd, de justitle e
sigur. Elf]. tqt-cra, una la addpostul orl-
cdrel nepläteri. Singurul lucru care-I poate
pune pe ginduri ar fi sä-i fad' ceea ce el
t.1-a fleut. Mijlocul este, fireste, sälbatec,
dar cu sälbatecit nu se pot mgrebuiata
mijloace civilizate.
C.
fului, Boeril i ciocoil, Fintetna Blanduziei,
Peatra din casd, Cocoanct Chiritza, Iorgic de la
Sactaaura, Lipitorile satului, Ovidift, Despot
Vocki, Farmazonul din Hirldd. Unelé din aceste
1/marl feint originale, altele ant localizate dupi re-
franc: z.
In conceptiunile sale dramatice, Alexandri a
crelat tpurile grecuhtl, jidanului, desalt/1/11'de bi-
serica, astiezi atit de,populare oi cam prea des in-
trebuintate de multi autori cari venit in.
Alexandri a colaborat ani indelangati la mai
multe ziare literare : Dacia literard, Rominia li-
terard, Convorbiri literare.
In 1878,1a coneursul infiiotat in eraonl Montpel-
lier pentru un premiil ce se acorda eeleimai bune
poeme in o limbi de origini poletul Alexan-
dri euceri preminl pentru poiezia sa Cintecul gin-
tel latine.
Matte din serierile lui Alexandri ail fost tradnse
in lizaba franceza ebiar de clinsul la 1852-.1863.
In politicti, rolul lui Alexandri a fost negreoit
cam oters 641 eu activitatea sa
Totuoi rut trebuie pierdut din vedere ei la 1846
presa leancezi a sustinut mutt aspiratinnile Ora
noastre i ei dupi moartea parintelui sid, rim4-
nind stipin pe averse sa, de bunâ vole, eel hall in
Moldova a desrobi p iganii
Alexaudri este autorul imnului national Horct
Uniret scrIA dupi unirea Principatelon
Post In mal multe andua deputat, senator, A-
lexandri fusese numit ministrn al Rominiel la Pa-
ris In anul 1885, de unde apol s'a retras pe
sfiroitul vietei sale, spre a se odihni la Mirceoti,
unde I-a seeemt moartea.
Aman (Teodor). Profesor, *tor, niscut
in Cimpu-Lung (Museel), la 1832 Martie, mort in
Bueureoti la 19 August 1891.
A facut studio& sale in Paris, =mind cursurile
profesorilor Droleng oi Picot,
, Reintors in pug la 1858, Amen a fog ntunit di-
rector al oeoalei de Bele-Arte din Bneureoti La
1864, oi profesor de picturi la aceasti ocoali,
functiuni pe cart* le-a oeupat ping la moartea sa.
Principalele tablourl ale acestni artist stet Vlad
Tepq i Sop:, care se gaseote la pinacoteea din
hoe Cctpul usi Batori, la pinacoteca din Baca-
reotl, Beiteilia de la Oltenifa, care se giseote Ira
palatal Sultartului (Viz Constantinopol. Acest tablet
a fost fleet de Aman la 1853, clad insotea pe ge-
notate? Oenrobert in Crimea; Beitedia de la CC:2u-
gdreni, asezat la pinaeoteca din Bucureoti.
Artistul a luorat peste 3000 tablouri en subicest
Istorice, naturi moarte, flori, diferite bt:teripare
haremuri. El a ficut desemnurile earl. ad servit

www.dacoromanica.ro
 2
leasn4e4o,
JOUI h IULtE
400111110,,,MIUMNIVI0111111118101
180
pentru tornaxea Coroanel pi seeptrolul regal, pen- cial a D-lui easier general Alexandrescu,
Mal multi locataff din curtea easelor eu URSA DIN BUOUREso
nu statue ridicatI in memoria h Mihal Viteazuls! No. 18, din strada Academief, ne roagA ea si CtirsuI de la 9 lulle i21 Iulie) 189fl
penny decorafunea Coroana Rominiel.
asupra purtaa et subalternului atragem din nod atentia politiei si a serviclu-
Aman'a mat fost sculptor pi muzieant amator. Il rugam sä, mal pule cu botul pe labe Corespondeniet particulard. a ziaruluf Adevrup lid de salubritate, In privinta murdAriilor de 60/0 B.;rnfa p.. 1021/4 Ac4. B.
Tabloft] &lei:Ilia de la Oltenita a fost reprodus pe acest orn, in spinarea carula sta. fapte tot felul ee slut acea In eurte i cart infecteazit 5°4 1005/9 Dstcia-Romiaitt aliar

de litograful Goupil din Paris. nu tocmal oneste. Barbaric cazonn aerul lute= mod ingrozitor. '60/0 » (o2-93) 99i/9 Nationale . .
. 9V2. Petrie .
Daca. Mateescu nu va voi sa priceapá In ziva de 3 lulie, nu amploiat din magazi- Bucatitiile restaurantelor din acea curte ant Obl. rn. . . 1011/4 Cossintepld . .
P

Aurelian (Petre S.) Economist, nascut in

eu bindle ca trebule sa fie delicat_ eu lu- nul D. H. Pollak se duse la atelierul de eon- de asemenea Mee stare de infectie ne mal
80/0
Pension': . . . 293 BOBTLIKB
Slatina la 1834. A facut primele studil in Bucuresti feetie al cazArmei de la Coped ea sA, cearA pomenita, i sint situate la o distantá mimai
9i le-a terminat in Franta, uncle a facutrorsurl spe- mea, apol va voi trimite lucrui cart o sa-1, 504 Obl.'4. Bite.. 951/4 Lazdn . 25.23.8/4221/4
ckle de agriculturä. A ocupat ua mult timp di- doara grozav. invoire pentru un soldat,. cArula Ii sosise un de un metru de o latriná. Oio ig") ' 96 NrIk. 100.30.25
rectiunea paoalel de agriculrura de la Heristrau (Bu- Noi avem räbclare saal asteptaan; sá ve- frate din Baca Cam etildurile stilt mari 0 nu se va lua 5°4 Fc-us. rar. . 913/4 Wens/ . 211.1/4108/8
curepti) 9i a fost in ma! multe rindur ministru la
departamental Comerciulul sub guvernul 10 Ion
Brátianu, bane anii 1876-1887.
dem daca el va avea rabdarea sä ne as-
culte.
La atelier li ese inainte sergentul-major al
companiel respective, care pofteste pe numitul
"del o mAsurá, e foarte posibil ea lumea din
aeea curte sá se imbelnaveasel.
50/0
50/0
so/o
tub, . 88T/4
. .
all
82
-
Berlin .

kicont B. a.
123.65.60
99.

Snit. Reisner, In cancelarie i Il pune sa scrie A 2

D. Aurelian este membru al 'AcademieI ronatne, o,pet4ie. Sintem informali al in cursul sdpteintinei tre- 544 Obl. bazalt
N4 -
Avaz. r 8-44

RONICA
aetualmente presedinte al Camere1 din 1895. f)1/
Apoi seoate un pachet de sefisori si le cute ad fost in Capiktld 26 casurl mortale pro-
Principalele sale scrieri hint Manualta de agri- duse de gastro-enteritet ji dizenterie.
cultura, Catechizmut economiei politice, Buco- eompari en scrisoarea petitief cu care o geke§te fost comunicat lui abechi asa cá acesta
identicd (!). Scrisorile acelea email niate vechi Aceastd cifret ne dovede§te ecl aceste boale aS
vina, Tara mea. devenit epidemice în ()rag ei cu toate acestea nu azi va päräsi Vacarestil.
In colaborare cu D. Gr. StefInescu, a lucrat la file+-an pladiat Frantuzii* denuntArI adresate colonelultd contra loeote-
aiarul Bevista nentului companief, un oare-care GiuseA. s' a luat ined nici o' ntetsurd. E un adevärat scandal pe linia editor ferate.
un Smut ea tot ce se apropie de VoInicosul loeotenent hagit Inteo obi() dos- ockad starea higienicci §i de ,salubritate a
eirmuitori a prea-Magoslovitei , meA pe tInArul Reimer i sergentul-major, a- In tot-cl,!a-una, se lihereaza mai, multe &Sete de
Din aceste pilde, cetitord pot- vedea impor- Capitalei nu. s'a allat intr'un hal vita cAstretbdtea cit s'int vagoane i locuri disponibile. In cele
noastre natil, .sä eapete stampila prostiet ce mai matte cazuri ceilcitorii de clusa I sint ne-
tanta Diclionarului D-lui D. R. Rosetti. earacterizezi_ pe euadrupezil eirmael.
jutat de un soldat, 11 maltratA bite= mod ca acum.
Gal. barbar: voiti sci gaseascci loc in a doúa eel del'a doua
-_( Am un caz sub odd : D. Stelian Popescu,
strasnicul student de mat acum dout ani, pe
-
Dupi .o batale cruntä, victima fa imbrtneitii
usA afari i strasuie insultatA. S'a i reela-
Distribuirea-vitelor americane altoite se
va face la inceputul lunei viitoare.
Ant nevoiti sci se refugieze intr a treia.
Aceasta este'o adevdratd inselaciune. Ce ar
rice D. Saligny daccionergind la teatru i luind
care ar fi fost In stare sa, soarbi chid:zed' de mat generalului Iarca i sperAni ca brutele Din cauza irumarulul prea mare de cé-
îi un bilet de stalul ar cdpeita tot loc la
GROMGA JUDICIARA Ungurl dintr'o singairA eiscAturA 'de gurii, s-A militare, locotenentul ai sergentul-major, tea, nuase va putea satisface de cit nu- galerie ?
pronunte .tot atitea logoste nationale dintr'un vor primi pedeapsa meritatA.
Thai o parte din solicit:aorta Ceect ce este mai nostim, este cci ni se mai re-
singur avint entuziast i sA umple ca prozA
Escrocherie ai bfitale in jargon patrioticA patru-spre-zece coloane din 'Vointa
clama cei seful de static e in tot-d'a-una absent
.In urma ulna ordin al.episcopulia' cato- cind e nevole,,cle dinsul. '
In tirgusorul Darabani este ,mare sitrbl- luI Delavrancea,-inteligentul Stelian, zic, cum
lic dih lag tog, preotU ..biseri filar catolice
toare : Rahamul Noise Kimferman serbeazi s'a dat pe lîngä Cosmetia Stoleeseu, a bine-
veit aft ne i dea o dovata de co Va
ATIIIOSTEMO rtmlimN din Moldova , sint obligar ,a, ine, predi-
ErY,, D. Al,-ätealiu, judecatorul -de in-
sosirea gimierehd sad Nuhám, din Vasiul.- Cu Sucureoti, holier, 12 ore' mina.
9 cile pe viitor in limba romind. structie áI tabinetului, a clat ordonanta ;-

ecaziunea acestei logodue,, too, prietenii soeri- influerita unel .Excelente. - - -

Aceastd mdsurd are de scop de' a atrag'e definitivä in afacerea atentatuld de la
.

In fruntea tezel sale de licentä gAsim ur- Inalfonea beromeirieg. la 00.752,0

kr, conform obiceiului, aü trimis traditionalul
Kugel si nu mai putin obicinnitul vin.
.

matoarea magulisire .. adresa Cosmetica : Temperature r.erului

, .
Co 28.4
,

'la bisericile catolice populatia' ortodoxii. .sosea. ,,

Vintul slab de la NE . Faptul ce se imputa prin órdpnp.np
Aceste vizite i mai eu seamit darurile în
,

naturi cart soseall hahamului, exasperat a Domnulut

Constantin Stolpespu,,,
Staree cerulu1: putin num.
Temperature maxima de eri . . . 31
S'ati. Seat urmátoarele numiri,In magistra- escrocului i criminalului Georgescu, este
turA : pre Yäiut de arb 242, Care ' eve& mini -
pé vecina tor Beila, nevasta lui Itie sin StruI, str u duerarilor pu bike minima. de azi . . 17
dinsa, conferm obieefului lni Parthenie ,s'a Temperatura varlet la nol intre 34° pi 12. D. Dinia---;Ce Sachelarie, pleant trib. Te- ,nul recluziunet, adecá cincI ani de litchi-
gin& la inventarierea unul Kugel. Q fetitä cam dedie aceasta luerara»ea semn de Reeunop. end, este nnmit judeeatoi-sindicJa trib. Olt, scare.
singural schimb ce pot s V ofer pentru Eri, timp frumos, liniptit pi caIduros in aproape tu loc,u1 D-lui dernisionat.
nu stiea- loeuinta exacti a hahamulut, batind toatil tare. A plouat in eite-va loaalitati din Mol-
, a t_ 9,

la Iola, Bei1 i intrebiud de locuinta vet* aprijinul Itialt î sfaturile strMacite pe : earl mi D. Al.' G. Gitfi'cste numhit pi!oCtfroi de Oddiasit,,Ionia,,,,Andronache si 'Niculai
le-att dat in'momente de grea cum$na.i dova. Barometrul a ereseut eu 2 milimetti in mij- sectie la -trib. Oovurlul,' î locul vacant.
nulai, Beila a spus ca. ea este soti.a hahammia lociti. Mibala4é, fuseierd depitg în afacerea
.

1u1 i asa.a poprit pentru ,muzeut n,tasa sa

11.

hi schimbul acestet dedicatil .eu ortogrSfle Temperature asemenea a crescut aproape pre- Xmofon, Eustratiadi,,, ,suplesi4 la furtulurde, .7 1;000 lei de' la mihisterul de
particularet, cozonacul destinat lui Moise Ha- aministerialacd4 Prea-iifteligenta Sa tminenta tutindeni eft 1-2, grade. _ Timken, este Inaintat ea jud editor ,peolului finance aü fost aseard inlibertate. Din
ham. Cosnieticit a spits' lui Stelian pa la Vag. 17 a Asta-a1 dimineati derul- senin ping egtre Sulina, tn locul D-lul Th. Th. Vasiliu, demi- cercetdrile facute pind acum, nu s'a gdsit nic
clad s'a ¡floret, eland patina ploale. sionat. .
De gel, scandal 0 p'Arulalá intre cele doua Tezet, sale scrie mai-serios, in sarciná lor.
D. G. Mumuiadu este iiumit_ supleant _la un indicia
:
13 \ oC3'. ,31. a,
vecine ai ea rezultat final, proceS la judecato- Legile i institutiunile judeeltoreptI ale.,.poperur Instructia contimsd.
riä de giiceavA.
Beila este data In, judecati pentru escroche-
rio i batale.
lui Francez1 fiind aproape in'total,
a inst,itutiunilor
,
Itirb trib. Tulcea.
D. I. Anghelesed -este iiumit 'supleant la
-trih. Tema
- ,
,Este probabil, clispd chni am spus, cafur-
acesta apt de indrelknet sd ,rdmind ne-
-E o escrocherie adevarata, zbierA avoca-
tului nevestél luî Molse, de oare-ceinculpata a
Ei vit place ? , ,,a
,§i adica, de cen'ar fi , asa- dacaq Ailace lul
INTERIOARE mal bine di cinc5i
- -,.
de cind la ...`,,eabi-
.
descoperit.
,
CosmeticA ? De .geaba n'o fi ' el ,mal-mArie in Ni se comunica din Bacdil ;et e- -n'etul No. 4 al Pidecettorului 'de 'instrucli`e de pe
Parehetul a primit alalta-eri o plingere
dat, ea adevirate, fapte neadevarate i ast,-fel Tara Rominului. eind,, tat nol lectul Lecca 1ntrebuinlea0 vre7o ece ling& parchetul de, Afov, _se.,,,instruefte afacerea
a fAcut ea Kugelul ssa-I intro pe nedrept In pa- sl ldam dupe Frantuzi ce nu la fostulu easier. gard, Betleesca in , contra ,D-lui-. Sahwat tzfeld , dire torul
ServiciUl ;Chi parficular.:
-

trimoniul sat. Frantuzul dupe noi ? 's'er'kenti ,

(1. ,
.
Care este,oarp -dauza
,
'o'rotoneinja aceastd ziarlui Egalitatea, prima caia- se ,sPune cä
Asupra bitief tot tirgueorul defileazA ea
.

,oarneni se zice .ca sint ,usa de .6.traeere nit s' at dat nips pind &î2m inqt , Peritk si-ar fi irisusit histe stIme insemnate
martor, asa, ea Metal judecator, ea sk seape de Dar etnd ma gindese Ja vethiul Stelian, la rat- tratali la curtea prefectului,i in 4 , odátet situaliek aceetu funlion'ar, de bard-, precum Si o bibliötecä intreagá,
boclue, östndeste 'pe Beila la .zece lei amendA Stelian Editia Ind .vine. strig Cosine- Minas fetrd serviciS, .i gsupra eanaa planeend cart ,apartinead nnei societäti istorice 0.
Cosmetical reda, singuratitet lui dint* at' 'Unul dintr'insii fug4 intr'o
:
0 duel lei despigubirl pentru Kugelul haha- acuz'alivini din Ole' inal gsati ? vreieatl arm me «Iulima Batas,.
mulut
- 15 lei pentru un Kugel de clout franci !
exclama Metul Itic sin Strul, barbatul inculpa-
pe Stelia, daca, nu, vrei; ea railhe Me spunk rnineatä
intregul Astern di'plomatie al lui Bisniark
ea,
hainele in casa
prefectnlui: .
, ëum-va -ceilJde`la directi& editor Feiate ail
interei ca afacerea set stea suspensie.
Afacerea a font &II in cOrcetärilp D-lui
judecätbr de instructie Sarateanu.
a fost croit, dupav ealapodul diplornaticese al
lei, 'care va plati de sigui- gloaba sa, si care in diplosenfpatului.MiticA Sturdza. aa. ' Deaocrati,Krnul leculesc se manifest4, -01 , 2. I

spiritul stí negutAtorese credo cA s dai 15 a Bug. r,a areA. 1u 4abeght Se tie.cci mai toate vomunele de rpdintei ad
414pet .cum se vede, in toate privintele. ,

votat credite insernnate, pentru ca edilii ni se

pentru a lima doui este o foarte proasta afa-
exista de mai multi rani o so- Jaca ,de.multacircula,aprin Capitall zvo poata infrupta din sfintul budget. '
eere.
Cred i eft ! (,,a,méra italianti nul ca anatatmakt cplectivisti cu vaza, pun
cietate eeonómjca, «Prutul», care ajunsese toate inzisteritele pe guvern, cal, O.
Ca ocazia punerei aplicare lnsa a planu-
rilor facute, s'aft ivit .neintelegeri mari prin toate
sä_aibä .un capital d,e aproape ioo,000 lei. ceard de la regó gratiarea iui ibéchi. partite; diri cauza inccipatincirei unora dintre
ROMA, 9 Iulie.--:Camera deputalitor:-:D: ai consilieri; cari se opun gheseftarilor.
Rudini eiteste,declaratia ministeriala. -Dupa, ce De, cit-Va trap insä, apeastä societate
Din R.-Stirat a examinat situatiaa a adiogat SIntem siguri
c. decretele legislatiVre din Noembrie 1894, tin-
i-a Suspendat operatiunile, , din cauzá cá
Guvernul le premisese ca sa se mai li-
nisteascä lucrurile i va face aceasta, insä
un coleetivist, care se bucurá de protec- nu, numai pentru abechi, ' ci i pentru
Din aceastd catizei unii
siórndz.
inceput se demi-
Racoyiki, unul din con-
(Core.spondentet particulard a AdevruluX. 41a, a/c4W-0A;
silierii Tecuceni, a demisionat din cauza atitu-
zind la reorganizarea armatel,, nil, 'pet fi ,apli- ia- a sfeterisit toff band.
U funetionar obraznic.- Ce zice D.
I inistru tie finante 0 D. easier
cate i ea, de almintrelea iiu eate oprtun, de a Parchetul 'a fost SeSizat, dar nici Ora Olga In
Latescu.
adevär, guvernul s'a tinut de euvint
dine autoritare ce o are primarul.
In ,consiliul comunal din Vael4, de asemenea
-
Introduce _alte schimbiri radiesleaTrob4le deei ail nu s'a luat aid o mäsurä in contra a- i-vit grave neintelegeri printre consilieri.
Alexandrescu? sif readucem lucrurile In starea In care se ga- inteun consilid tirrut nu , de Inuit la nil- -D G6rgoi, depttlat,si consilier, miine
buziymiluf ,casier.
Un functionar obraznic sead In substanta In , urma, ,,legilor j J-887 ) nisterul de interne, miniatrii ad inidirinat in Bucuresti ppritrit a reclarna, ininistrului in
0 1892. Deel eredena c esie indispensabil de 14
Studiile pentru construirea liniel erate pe D. C. Stoicescu, ministrul ad-interim contra priniaruliti.
La casieria generalä se afla, ca sub- a 'timed, In bugetul rAzbattlui din 1897-98 ,su- Vileea-CAlimanestis ad Jaceput, sAptareinpa al justitiel, ca sä facá un lung memorid
easier. un, oare-care G. Mateescu. Ma de 240,000,000, let' afaxi de cheltuielile pen- eeasta. Sumele alocate pentru cheltuielile a-, catre rege, in acest-scop. ECOUR1
Omul acesta e de o mojicie exem- t...rim Africa earl; daca continua starea do pacee cestei luerarI slat de un milion trot sute de In memorid D. Stoicescu cerea libera- La- examenele generale de la externatul. Re-
plárá. vor Mtn:In limitele celora din 1893. Ne re- mil lei. rea ambilor Cobdamnati. eundar de fete Carmen Sylva", ,No. 2, s'ad
Comercianti, perceptorf, invatatori, in zervim de a prezinta masurt tinzind sa, conso- ,
deosebit real cu searnA elevele profesoarelor
lideze bugetul i a-I asigura Protectorul,bandelor - din Baal, prefec- Regele îms&a *tat co hdeiuf, ,par,tea ,

sfirsit tot! cart ad afacert pe la casierie;

sin,t tratatt cu multá obraznicie de catre
est functionar.
Cabinetul %vita Camerile sill continue lu-
crArile. ;
tul Lecca, alaltd-seard, in urma una din memorial pivitoare la, ,Olga Lateseu,
note a ministrulur de interne, .a dat relatil 'a gratigt tan Mai pe §abechi.
Coeiu, Baloteseu i Marfneseu.

D. Niild,aresejm s'a,aitatit jignit de o

.
Camera terminA aPoi disentia prolectulua.de in privinta atacultq miselesc pe care colegii Vestea aceasta a circulat eri toata. ziva hazlie a colaboraternIut nostru Vardedabum,, in-
Taranit mat ales anar o multime de lege instituind na. coraisar eivIl in Sicilia. -prin Capitala Si a prödui o legitiriiä in-
nostri l:aii suferit în mijlocul orasulta.
mizerii din partea acestut sub-easier, care
crede cá daca a ajuns- fâä sa viseze
la aceasta functiune,' apoi apoi it este
- Senat.- D. di Radini dA citire deelaratiummi
ministeriale.
Senatul decide 'ea interpelarea D-lui Vitel-
Satrapul Bacdului însä,. ín telegrama a- dignare in toara himea..
dresittei ministruki a ,denaturat faptele, rf- --se-intrebad. eu miraret-cinh se
.
titulata,
atä
232i declare-1n

co1ai4orafgru1t,nostfu
pe D. MAldbreseu, A. foat o ,simpla giumkpe-
permis sl insulte lumea care are nevoIe lescki asuprA ulthilet erlie ninîsteriale sA -se latindu-le ca un simplu «incident»,intimplat poate ca regqe semneze..numai gratie- vinovat4 §i íará intemitiune rAd-yoitoare.
rea tut abechi raceitra era supus an el
de serviciul Iut.
Acest functionar obraznic ar trebui s-e
inteleaga ca e plätit ton-mt. pentru a servi
discute Vinerä.
-
Grecil c'ontra Bulgarilor
intre' unul din prieteniX nostri
al- cdruYa nume ne refu#im al
un individ
'ma/ pronunta, 'Pedcpse mat-
ardtind cd provocarea a venit din partea abia fäcuse doua lunt din celle
letrid
mart ,cte
.

cit-Olga Latcscu, si
ra Care
Cu Invoker& de la 10 se va tine, la
sceala superioarft de, medicina, vetexinara gm-
ttfit cursurf :prepatatoare, avind de seep' a 'pre-
colegilor nostri. fusese condamnat.
pe eel cart aii afacerl cu easieria, 'tar nu pe tinerila-cari-ar dori coneureze la 1
ATENA, 9 O'trupá de 180 ;de-ea,- Toatii lumea si in special Beicduanii, cati Multla spun cA, abechi-ar fi fost Ostorabrie, pentiam a fi `prireiti jn coalA ca :
sä bruacheze oamenita
Meni, Voind sA pitrundA in Macedonia pentru cuhosc cine Sint nemernicii car't poartd nu,- gratiat n urrna unél inaernnatb snme bursieri Solventl sad externi.
Co zioe D. ministru.`'de finante i £13
a se opune, rizvratirilor bnlgare, a fast, irk mele de Rey, Talianu si Cmer, pot sit ju- _b anl ce a cheltnit tatal sad, . 'cleSttil Acede -prelegeri sever 'face; ditiaä- cestiona-
D. casier Alexandrescu? prAstiata e
autoritAtile Tesaliet. Guvernul IA dece
.

cum poate fi cali cata aceastd -4,v,utr StOiceièti ar fi inziStat pe rui jumblieat n Monit'Orul oftcial No. 83; din a-
Ne mazginim de o cam data á atrage mastiff energice spre a impledica asémenea afirmatie a prefectulur din Baciií. lingä rege tmal mult pentru abechi.
atentla D-lui ministru de finante í in spe. miscAri. Se ziée ca. decretul de gratiere, a Inserierile pentni, aceas.ta se fac e acura,
esumalrosommit
A.V..A.,141941V99- _Aftemur 141471411417112,1
. - -

FOITA ZIARULUI -;,ADEVERUL" Dack at ,sti, eel ntizerie apra , aeolo In zerabild. de pina atunci,; chestia importanta frumoasä p6' Tamisa, i o tranSformase -, Ce5iiä .mira. curatenia
fundul groapei ;, erám aproape inecatt aal ,pra,asta Tarras o sä vita ,cite-e data cá in casä ,de ktet4mata.0 excesiva. a Auryror ite.truriloa. ;
13 atard de -asta inabwitf de fum asaainaeit sa-mi aeorde o priVire bine-voitoare, sad, Pe cind Tarras plätea birja.rului, se r Pentru data vecleam si un.
nict nu still cum ,am ma1 esit ade acelo dezlegat de ori-ce iriciatorire perdea, aparu ,o ffgurgt i dupä un partameet, confiártabil.

PRIMEiDIE
UE
Tamras nu yoi sal mat_ asculte. .
II intoarse spatele pleca de, la, «Bria '
curia Maritlarului» fárá sä spute nici o mele ?
vorled.
Tarras Se intoarse grabnic la atribuna- rile.
Eta de mine dupá toate Cite le fäcusem
'crezindu-se
pina acum, mä va päräsi in- voia soartei

Aprodul tribunalului imi turbura. gindn-

niónient se deschise
Femeia care ne eí inainte mi se Om
cur desavirSire -ciudata. -
Era ,.a.sa, de .greasaa îi,ç euprindea in-
treaga ;-usa si un -01,-v de albeata u'Imi-
- chet.-
'masa ce rn s'a -Lsevit m a Mirat mult.
'Mesa leurate se 'afla
linga tacimdl 1ui
afla ornicA -pane, înveiiä intr'un aeryet
.A.Osta
bu-
Tarras
fi tAciat 'de sigur, sä mil
lul de pol,itie.. Haide; zise apuc'.ndu-hiä de brat, ware accentua mal mult proporp1e-1 -Strimb de Os. dad. toata aceasta Splen
PF Era, MO de vretnet magistratul a'claclea esti achitatä,
audjente pargerilare- 1.11 cabinetql sätt,- - Esii din banca in care int:ra, in loeu-mi
_mjestoase Fe .64 aVeb7. un boner,' -tót doare strära 'frii"mar fi fdent ifiasá.
a44, Ide alb, de o forinä cti ,t911I, n'earty- oraamincare1 j tot -ce SA pregatise
Taraas îi trimise carta pe pare scrisese un alt acuzat. noscuta i -ale- .cgrut benzi.erad striuse pentru a satisface fc;4,mea
VII cite:va, cuvinte, i fu primit imediat. Tarras ma, ehetnä printeun gest si dupa
' inteuma- niod superb 'sub Indolta-I -bar- ternlet Ara1 o, -cutie de sardele i dousa
uni
-

In aCeasta intrev,édere, if poyesti. P-,e ma puse inteo trasga. 'care ne ,_a- bie. Fata sa laTga privea de sal) farfuril, cu iidJchi. - ,
Viatä nouà scurf, dar cu o franchetä Caracterisitica, atepta. Nu anzii, ce adresa a-. dar birjaru- bonetä respira,,muifurnire i sä.nätate, t.I4'cru Mama LuCaS mai âdüe de cit un
ceeä ce stta din istoria mea, pe dar spre rt.-urea-rat bucurie Se Urea si tot deaextraordinar, ti curätenia .tatitn pentru.. mine. si sticla'de vn, pe

tt
N'a fost vina -Luca.
Nu atiam ce voiaü saati facá si am pla-
destul de scump faptul cä m'am
magistrat sa facä presupunerile ce vela el alátUrt de mine,
asupra incercäref mete de- sinuc4ere.
In 'dele din urmd, Taras garahta 'ca a-
lVlä due la Shadwell ? ii intrebai.
--- Nu, trebule sä gásim o Casa ma1
- scriMpuloasa a Persoanet sale.

acute ,pentru, rîs i Tentru

bare i5..puse
Ochir Sat need si gurk sa' mare páread ' Desfacut Kryetn1 met,
tavá de aigint.
aceasta ceremonie mi se pa-
inere,a

mestecat 'in treaba asta. Mai bine ma

spinzuram de cit sä vad pe blestetnatul de
ceasta incercare nu se va mat
Magistratul serise un ordin cátre- eofid-
sariatul de p
bun:a de cit aceea, ca sä pop' trati.
La Minories ? intrebai, aducindu-m
tar cel care-1 adusese aminte ale femela cea blonda.
- ' má privea cuom ochiü putin faVor4il
se- parea ca ma: dezaProbä":
rea foarte ridicolä,
Era i spun cd dada. luiiui mai este
Ne ,deschise ua, iar Tarras 'pe clad In- foame; 'Vch minca'ed to-ate sardelile, dar
ghebos.
-
Unde-i acuma intrebä cu asprime
Tarras.
ma lud i pe mine.
Tarras mä astepta la uSä vázui,-_Pe
Dächn',din cap.
aa Ultä.,tot ce s'a petrecute M Si in-
,
tra
-inopt : -de -6-d ata. oa vailli pe mama Lucas lute-
Iati mama Lucas, fenaeia mea de do-midarthriile, Si aervind 'pe rind
Asta nu tl-o pot spune, stäpine, ai fata lui veseld cä avea noutatl bune peritru ,cepf de acuina. o viatä, noua, prietend incredere, toate foluriel. unel mese bpgate. -

dacá a putea, numai de cit a pune mina mine. .dragá. Se adresá care dinsa spuse Cite-Va Fumez d_e obteei, eind Iau cafeaua,
pe dinsul, cad nu nil-a plait nici un ban Indivizii tralesc J iil zise in momen- cuvinte ¡a frantuieAe '; ea striga o-data, tad 'zise ce sfrsitant
despagubire, fara sä mat pun si band' pe
cart mi I-a fägaduit.
Iatä ce va 54 ;Lied sa te amested cu
tul 'Chid trecui _-pe lingä dînsúí.
MagiStratmil desehisese,_ din nod audientä.
and ful introdusä pa barica .actizatildr,
vui
imPreunindu-si mitnele.
MA, apuca -de umerfai-mi dete cloud sa-
rutari zdravene, adaogind :
Ng- te supeff
d'aci ! Ce sä.- sup ere
Jl funad* incet pipa; pästrind o täcere
_ ?,

spionit i s'a fac ea dobitocia de a hu Ind Nunif facu niei o intrebare,-dar Ifni Tarras -- &mama Eta; du-te I adinca,
asocia cu D-ta, care esti un adevárat gen- trivi un discurs destul de lung, i cii Ma - A.cest cuvint nu-1 pot ulta, Va mans)
tleman si nu yet fi prea aspru cu un ton sever. Am "auzit sunetuf yodel Sali, Trasura se opri pe cheul Albert, nu Intrebuinta de cite ori se uita ala 'mine.
blet om ca mine. Dar in sflrsit ma min- fara sä.-1 Inteleg vorbele ;. spiritul míü éra departe de puntéa Lambeth. intr'adevär, släbiciunea mea, fatä de a-,
s'a spart capul cu pletroiul'; asa i cu totul absorbit de conjecturile ce Tarras se scobori dadu mina. ca ceeasetoanifipianttiämit.gravá trebuia sä para. demna.

se cuvenea. Multä Vreme n'o a-0 poatá ceam eu privire la ceea ce avea ä facä ;BA, ma_. cobor, intocniai ea Ia. p cocoanä.
grata in Iume mutra' lui cea pacatoasa Tarns cu mine. Casa vechie pe care o vedeam inaintea Ne aflam in vechia pravalie,
mai ales cá a fost ars de zece ort mai Imi era cu totul egal sä mä intorc in nostra fusese mai nainte prävälie. Tarras Tavanul era jos dar camera spatioasa.
ad ca mine. inchisoare sad sä Incep din nod viata mi- 0 lviase eu chirie pentru cä avea o vedere Numesoase tablourl impodobiad zidul.

www.dacoromanica.ro
 JOI7I 11 !ULM 189i
griwormorompasp_ Anew
.M.RIMMIIM
13 JP' E3 t;i3 de cine
Inue .... __el- :- .:17-12?",11.N171L7-
De doui oameni lard cdpatii, cunosculi ca a-
ULTIIIBLE NOUTXTI AILATE SPREIVINZARE gent! al' polqici. ....
ir
Gyp, Bijou . _ - Lei 3.50

/ Les Gems chis, illustté en couleurs » 3.50 Guides- RaedeEsee :

Pollaicd stätea in apropiere gi se vita la din-
gii, negresit ca sd maze/ daca planul m4elesc
1
I ]
Ap5. min ra a
Oscar Métén ler, L'ammu, yaincu
Andrb Theuriet, Cceufs-Meurtris
a 3.50
3.50 Allemagne du Nord; avec 18 cartes Lel 7.50 combinat in tovarAie va fi executat intoemal. naturalà
Allemagne du Sud et Autrietle, avee Aceasta nu mai e yid metcar stai-e de ilegali-
Paul Bourget, Une klylle Tragique
» D... Utt cceur de femnie
» 3 50
. .. » 3.5o ,,,25 Cartes
7.50 tote, ci stare de banditizm. (..de ai buyai iiin spele purgative
Paul Mahalin, Mademoiselle.Monte-Christo , 3.50 Les Bords du Rhin, 44 Cartes 1896 ..

Emile Zola. Rome 3.50 Belgique et Hollande, av,..4. 13 Carn-.1

» 7.50
» 7.50
Cei doui ciarist/ avut naivitatea. éz creadd
aza'
ea un orag la care te dad cu drumul de fier, in
A se ere eticiketa purtand. nutnele Andreas SazIebner"
Paml Verlaine, Choix de Po6sies '
D
D 3.5o Paris i3t ses Environs, avec 12 C-..ms D 7.50 care este pollie ji justifie, preziutd garanlia
. ..,. 4.1 riTalui:ara:
' se virlde 111 i bat.f drozueritle, farmaciele magasincle de
$i coloaiale 69 -z6
Teeder de tqzetea; Ecrivalns étrangers D 3 5o Retie Septentrionale, ave.: 24. CC6 » 10.
cd te vei iatoaree teafar dintr'inscd. Oarnenii cra .. -- 4-4
..., =

om
.3, , ' ..':,

.. -"e - ."`.: -,-.-.- ---Z.A.., - '.= .

_
'''1175.. - .... L 'ECK
-.';:
Frank Barret, Peril at Alert 1, 3.50 Halle Centrale, et Rome, awse to Carees D 7.5)
pleat aceasta naivitate cu spetele yi cu capetele
Dubut dejLaforest, ,Anéla Bouehattd,
demoiselle de Magasin 3.5o
Italie Merldionale et la Stolle.
Russie, aven IO Cartes 'et 15 Plans
7.50
15.- lor. 'GUILE TELEGRA:mh TEATRUL HUGO
-
D D

Henri Rochefort, Aventures de Md. vie Suisse, avee 47-Cartes r896 » lo.- lar dacc bandii gavernutdi, 0
in special ai
Londres et ses _Envlrons. prefectu/u/, n'ar fi fost oprift de pv.blic gi de re- ISGHT,, 9 Iulie. Contele Goluchowslcy a
3 vol.
Pentru Provhioie sag se adauge porto
» 7.50
volverek celor atacaSi migeleyte, cine Itie ce se plecat &nag arniazi la Alt-Ausde, es. sit face Gillaffiatographul
u LUMIERE
intimpla. vizitg printuln1 de Hohenlohe, canceler, al im-
,
secretartaful coale printfo eerere din par- date musama de oare,..ce nici
.,111.110...111W

tea pitrintilor saii tutoillora.a cgror iscAliturg
va fi autentificatä de polipe a judecgtorii pen-
-tru orase si de initaäril 'pentru comunele ru-
rate. Actele ce trebule prezentate o datg en
cererea de inseriere, vor fi acele ce se "cer
pentru eoncursul de admitere, adicg until de
nastere, actul de vaccinare ak"certificatul de
absolvire a patru clue gimnaziale.
Ca set mai protestam e inatil. be and lime« periului german. Disearg se Intoarce ISehl. Reprezentatiurai 1n toate
,acum nu zilele.
sé poate sti Leg, egret fabric! ap arinéa sticla
care a explodat,
Arestare. Polite de sigurantä, a prins
nu s'a ve/zut 'ea sa protesteze cine-va in con-
tra bandijilnr gi sa-i chime la respectul le-
gilor.
Inregistram numai aeest hal ingrozitor in care
LILLE, 9 Iulie.-Azi dimineate s'a deschis
coiagresul partkdului lucritor francez. Aii azis-
tat 315 delegati.
BUDA-PESTA, 9 Iulie.-A apgrut raportul
de la 5
IntrariS generislii
- 12 p. tn.
I lets
eft' pe un oare-care VictOi Ifalian, d raeserie oficial al secerisului In Ungaria. Recolta a In- Copil 50 bani
spärggtor, care era urmiirit pentru jefuire. a ajuns sigurala persoanelor in statul romin,
sub domnia Ocultel, i sfatuim pe toyi cetalenii ceput In prima junagtate lunei Iulie. 28g-25
cari aa nevoie sa calatoreasca, sa se asocieze in Secara orzul n'aii suferit de tempereturii.
Glint. a suferit totusi rezultatul general al
In I r grupuri numeroase gi sa nu plece cu mina goala Parcul Coloseui ,Opprer

.
Cbr
la drum.
recolteI acestui lasVsä, se spere,o
cantitate mijlocie. Totalul recoltei griului se
La Sala de Dépesi a Adevrulul" aft sosit
urmittoarele noutati Conductorul C. de la noul tramvaitt, lira la 39,056,860 ehiniale meirice coniaa 35 Cireul de vatä
Paul LerOP-Pecculieti: Troia ,théorique 'et aivenit azi la Teclactia noastrg se plinge 1;fi Iar Lumea Nana terming ast-fel un an- mil. 269,875 in 1895. Greutatea califieitivä DUMINICA 7 HAIE:
praticine d'Economie politiqUe, 4 voltal eg D. avocet Georgesen, din str. Scaune,, 39, ticol intitulat Banditivn : mijlocie, este de 77 la 78 kilograme.
mes et une table chi metières;' Lei 36. 1-a bätut in tramvnip linia RaboveT, peatru Sub guvernul liberal, siguranya vieyei
motivul cii acesta a-a obseevat ci merge Inainte card indricznesc Sd infiereze torturi2e, e acelor
Recolta Beare!' este Trial bung In calitate de
eft In 1895 si intrece cu 2,000,000 chintale pe
Primp, reRrezentktiè
Docteur Legrain : Des anomalies de l'instinet leisatel DE
sexuel ..et, en particulier des inversions du eu un bilet care deja "ere expirai. la discreyia bandiyilor acea din 1895.
sells &Hal, Lei 2. - Ne¡Iniestulat cu aceasta, 1-a dus la sectja Atone! atitudinea e desemnati
.
ne- Secerisul orzului este apreape poste tot ter- deschidere cu noL artisti de primul
oflckdi sei se inarmeze si /a primu/ atac un
Alfred Foilé. : Le" mouvement ,idealiste et 26, untie 'Ab-comisayill Precies& d'irapreitha ' glonte so/ zboare creerii
millet, de si ulthnele ploi aft Intirziat-o. Mij - rang 300--16
la yéaction eontre la scienqe pezitive Lei Z.59. Cu acest Doran GeorgeSeir 1-afi bitnt din nod.. canaliei poliyiste.
Cadavrele citor-va mizerabill vor introna poate
locia recoltel este satisfacittoare.
n. Ribot : La psychologie des senti"- puntarea Infieritni .aceste obiceiuri barbare precum
posedind .certificat .de4 elase
ments, Lei 7.60.
" nedemnä, a politiei.
respectul legilor.
IiISE-RTII SI RECLAMET
Un tandr gimnasicde, primeyte ,in far-
:Lissagarely Ç Histoire de la commune de >440e. ma*Cia did Mizil ca elev. A se olresa direch
Neintelegerile 'colectivistilor cart coin-
1871, Lei 3 50.
Le nouveau Décaméron, colectiunea . .a. 'rauI cerealelör ' pun

proape
conattille' comunale din tara stilt a-
generale, flind prieincite de ace-
Domnule Redactor,
30 7-2

chiar de aeura .cu

complectg, In 10 volume, editia de lux, In loc
de 60 lei, numal lei 35. Pritila, 9 _Tillie, 1896 leas1 cauze, adicl. cearta pentru budget:
Bine-voiff:
nele
rugúni, a-da bspitalitam in -co1oa-
D-voaitr1 unrútoarei merkotit Cu pa- .e inchiriat
Guide Chäix, pour lei Chemins de - fer eant. 2100 greut. 591/2 pret. 7.25 Pentru astd-zi avem de inregistrat de- rere de Talk am cetit cele publicat, In stimabilul 'ilesrul, de ia a're en; re._ aPrtté Tel:or:it; O:CO
Cinquant 8 v. D-v-oatrú aim' No. de la 8 Iunie, care un grele pe Bulevardul Do-sal gall.
de toute l'Europe. . .2V0 7.60 misia D-lui Celorian, care s'a retras din Spirea Levga, contra D-lui Sterie Pouloponlo,
Bibl. Lotus Bleu: Une fennne par *lea par Parumb 68.50 581/4-608! consiliul comunal de Caracal. areniasul mositi Tecuciii-KaAnderu. Ar trebui- sal 'go. 11 a se adresa la administretia acestui
Orz 800 04 k. 6.20 1
Jean Lorrain; Lei I. Seeirt 900 56 Demisiunea a fost primitg de D, Stolojan. fim foam nesimtitorI,, Domnule Redactor, ea tre- ziar. 311-1-0
6.40 cesn qu vederea cele spuse- de numitul
Cereale sosite fi-
r r! ea s1 protest5m. Calomniatoreli eve nn perv,ers, libraria Ion Splou din R.-Sii-
DIN PLOIESTI
'
Pe apa: Porumb 11600. Astd-# s'a terminat la Pesta confertntá untadevArat sarlatau, ceea ce o poate probe nu nu- Se, carita, La
riìt, un om pare
sú eutioas..4 co-
Pe uscat: Porumb 21500. internationald a directorilor de telegraf si nam tot satul, dar mal Comercianli , din Bu- merviu de librarie si tUi se biwure de purtbil bure.
a
(Corespondela particulara Uwe/0 Adevrul) curestl, Pite0.5, Ro0oriCetc. Calomniind dar pe fi- eie dl Preferinp. aerhir earl afi fruit la librgrie
1 Ma7morosch Blank 8 Comp. in
La aceastd conferintd,, D. Kiru, directo- ektorii. de bine citistiff, descuragIare pen- proincie.
¡tow<
Gardienil penitenoiattuliti _din L Mar-
-
trm ear-ciate 'pe s. mal face Mne, a mg in- A se adress librari4 I. /Spinte, R.-Súrat, arS-
t-ul telegrafelor postelor romine, a ressit
gineni.- O Intrehare. Directorul ABONARIERTE de V RA si _stabileascd bcRele unor conventi avanta- lesni" eitu$I-ae pu4in frail'It,stii tarani, cari In tied oanditiile i dind i. referintele_ 5
Varlam. - tot momentul nevesitate de ajutor.
¡Orb": . tagtoase Rominia rnat cu toate statele, ajard I). ,Sterie Poulopoulo, pe &A este foarte
Gardienli pennenclärului din_ Mar. ;n1:1- . _.a
neg, a, ago 0.24,71ilte4nibirna'fátiri Doctor- L BRAUNSTEIN
gineni b lisii5; 3 lei ; 15 3:11(e,lei 1250. de Austro-Ungaria, Care nu vee5te sd
. no tstri,, aluttxd pe loc.uitoil la Watt navoile 1cr
Comunn
FosT ASISTENT DE p'RbFESOR IN VIENA
La fie-ce penitenciar In strithiátafe : acorde absolut nict un avantaglit.
ast-z1, satul nostril, ewe era 'aproape In mirerie, FOST EF DE CLINICA.
mär deterrninat de gardieril ,pentru sevi 0 km6,5160/15 -airep 161 2150,. i . DouT preotl difi Tansi1vana, ,Sliviba-
tuelOtoitú D-sale p lpflorit si poate pozeze bare Pentru boalele de gr ra siaiinti in New-York
ce!e d'idtff sate ale Iudetulul_ Telemman,
dui interior si texclusiv leepenitendarulul. a . .
MISIMIMMINIMMINNOM ei ,
0111111111111M che i Mangle, ad' publicat Ar kde dork,
'
,tedactor, sú se esesse"4.
De A8 au' soulaltst is 1)ialele
i s'it, mirk nas i atoohl
El Sint de clasa I-a, II-a si a III-a.
Cei d'intila primesc un salariu de 70 lei
EDITIA III .
o brosurd In contra fostului mitropolit. A-
ceaatä bre.sar6,,,.! tiPiritg iat mil. de exera,
mul¡I ea D. inan4ottio, care poate set-al ca tip de
onestitate. Alit D-Stt sLsovia D-sale ail f...st ne-
' - SCOATRREA NEDURtROASA
A DINTILOR PRIM ANESTESIA
lunar, cei de-a doua 66 lei, Tar cel d'a- obositi-a'ne-)ajuta :in orl-ce suferintl sail boalX,
plare cuabanh, guvernulta rornip furnizati 15.6. interes. ,regretúra 6. le et -
PRIN MIRCIACE NEVATANIATOARE, JNSA
INTERpISE DENTWILOR
treia 50 lei.
Pentru admiterea lor, 'in 'ac8s-te ,posturi,
se cer oare-carl condiairmi.
itimú InformaJuni de D. Sturdza, -a foit räspinditä in toatg.
Transilvania cu concursul p ofip el' un-
fin ne vbr jArúsi, termenul contractulul de
arendare expia atiul acesta, ceta-ee ' ne' face, ' ca
atit nol personal ckt
VINIAWAREA MIROSULUI DIN GURA
ConsaltallunT
MIMMII11011.
0 la 8-9 a. m. rle la 3-5D. sq. Colles No.14
gur eati. inAreaga orenunal si,le arI-
ET bine, aeeati gardieni plätitl de Stat tram rocuno-¡tinta noasrra pentru fai)teie lor demn'e de
pçntru serviciul penitenciaruld de la Mar- INTERIOARE _A se_. ci1i tii toati lauda.
j»raghqs__11, aprjaaiatraana ruem, D-le redaetür, asigurarea prea
gineni, toti slot intrebuintati ca servitori, Presa i bandele 1u leoca uttinare-a foitet PRIN distinseI noastre stime.
De cit-va rirop a's intredw, in tari o hirtie do
tigarl "Jobgs care e faisifieata i pe care o vinds
bucgtari, argati în curte, de cgtre Direc- Ziaaele oozonist iii Capital-A Sint CRIMA. mit Mateeseu lob" veritabll
ea pe (-onsumatorT.
tor ai fueetionari de la temnitä, unanime a prateka in contra ataculai al PriMar, NIAliescis nv ( Miltdilescu
43-1 Aviagm prin aeeasta pe consurnatori si-I preve-
D. Constantin Sgrgte,anh, judecittor de in- Preotul, Thr. Perppeseu nim a lua bine soama penu.a a nu fi Irrelatf.
intrebare cgrul obiect a fok D-nii Mille si Pella, din
structik-ta pleea tn straingtato de la kreotr4J, Martnescu Karen sus zisel birth de kart
fiind depusa, vom
Oare directia f nchisorilor este obligatg, partea bandelor lui Lecca de la Bacgu. 15
in virtutea until ee.ongediu de o lung. Tecuci-Kalinderu, 7 Iulie 1896. urrultri eu coa -ditt urmii rig.are (conform legel
ca pe Rugg salarii, indemnizatif, casa, ilu- Atit ziarele independente, cit ai cele con- jadecgtor, 'deainstructie Sitvescu a fost marcilor de fabric!) pe vinaatoril i depozitariI
a-
minat, incälzit, etc., O. dea $ia servitor?' servatoare, infiereazg cum meritg pe pre- Insgreinat tihe locul. Redactie nu aspuade de vele cuprinse in
cesteI birth" contra ficuts.
slujbaailor sgi ? Atunci de ece 'nu prévede fectti Lec4-, autorid lnterectual , al miee- ceastú rubrica.
Comerciantii i debitantif de tutun care doreie
a-si procure.. vesitabila hirtis do ri,garä Job", tre-
in bugetul acelui servicid. ,plata a niste lescultd,..atentae indretat n potriva cole- Ell, D. SdVeScu, judeclitor de instructie, buy ee adre.tazoa riuniai la D-Oli Ruas & Atger
IMO
servitor! cu 15 -20 de lei pe lung; desti- gilor nostri. insotit de D. Pu'ist' Alexandrescu, a fdculveri- MIDNOMIIMMOOMOINIMIS
commIssionarl in Galatr stracla Sf-tli Atiestoii NO.
net! numaT pentru serviciile particulaae ale Askfel, Constitutionalul, organul junirnia- ficctrea caseï centrale de la ministerul de fi- Vt'f!i 11, 111-: 3, eve suiat ingusii agenti ai C4R44 I: Bards u-
functionarilor, lar nu sg plAteaseg, 70 lei Won; in rannäruf de asearg, scrie nance.. Job & Paullhac, pentru toatá RomAnie.
Sumele gdsite corespundeati intocmal situa- flumlnica, 14 Iulie, va aVea I'a`c Cel era 1,ar eumplira p.,iltru a reiinde de la a'
pe lung. unor gardieni, earl' nici odatä nu toarele : Trocadero. (PuW eu
Noul perspane. eft do la firma. sus zis1, vor sti ca a ee
tie! 'prqentaté.- rece), o serbare eimpe-
fac serviciile la cari sint hotdriti de lege. Simbetta, trebuia 0 se judeee de- juralii din neasca dat1 pentru ajutorarea familiI sarace fez cmitplicil falsifieatoritor vor fi urmariti eta
Bacart urn proces de calomnie, intentat D-lor C. Dupd aceastet, a mal ficut noui pereihkitit, si a unui student lipsit de mijloace. Intrarea in gra- toe.% rigoarca.
Direotorul Varian' Mille gi V. Pella de la Adevrul. insd tot fdrd nid un rezultat satisfdcdtor. ding, 50 de banI. Inceputul la ora 2 p. 480-60 J. Bardou-Job & Paullhac
La MArgineni, in timpul directorului Po- Dosarul afacerei a ford inchis in urma retra-
povici, se desfiintase cu desävirsire acest gerei reclamaliunei D-lui Rey, care se constituise Mai multi liberal! din Galati, scandali- B1UROUL ADVOCATILOR
zati de modul cum Liberalul Gdlätean a- ilf3a_Ati) (.34-.Z..A_I=111Eza,
abuz.
Cu venirea tostului politist Varlam, a-
parte eivilet.
insa,fid-ca era vorba de catomniarea pgrg, pe Malaxa, ad declarat cá rup ori-ce
La
CIHOSKI si o PANTAZf
cest abuz se practicä pe o scard mntinsL unui prieten al administralia, a pindit pe D-nii leggturd cu acest ziar, care apartinea par- 1896, Revue socialiste, numgrul de la 15 Iulie
Intre altele : Le socialisme sé-
Strada OlarI, No. 2

Si nu numal aceasta, dar Inca" multe
alte fapte neciastite säViriv*e acesta,
frä ca directia generald sá a=bá cunos-
tit*. si se la vre-o ingsurg in contra
Adezférul a publicat doug corespondente
relative la hotiile lui Varlam si totusi D.
Diann ping acum nu le-a putut citi.
Va citi cel putin corespondenta a-
ceasta ?
Ce bine ar fi, dacg ea ar avea efectul
dmit.
Corespond.
DOSARUL ZILEI
Soacia
Muncitorul
Iosef din Galati, care nu tab, bine eu Fritz
crit-sa Anita Leonti, pirgsit alaltg-eri
domiciliul pentru a seeps, de cieglelile soak-
crel. Aceasta Insg, urmerindu-1 i
decide eä. se TeIntoarci acasia a tras ineputindu-1
asupreel
un foc de revolver, ferb. a-1
butt. putea
Criminala soaerg fost iniediat
arestati.
Dransele diferite
am atras atentia serviciuluT
sanitar
modulul cum slat fabricate apele
gazoase ce
se pun "in.. consumape Cajaitalg, i eu
acestea ceT In drépt ping aatun anees'ati toatò
dit sä ta Ind o ingsurg. Un accident
de gray, Intimplat asearg Inteun - birt, destul
Mont Steinberg, din strada Cantemir No.
eredem ,eg, va scoate maw acurn pe D. 67,
Felix din amoiVala sa.
late accidentut :
D. "Steinberg, aftindu-se tntfun birt din $tr.
Cantemir, a cerut un sifon. Voind a
se servi,
o adevgratit explozie
se
sparge Id mil de bucati, Intirapli, stiele se
voles tit%) o detungturg producindu-se in a-
tea, de sns a sifoaului, undespäiminteloare. Par-
puternic pe D. Steinberg in e =sine, lovi
obrazuluT, cauzindn-1 o rang
partea dreapti a
foarte gravg. A-
ceaste loviturg putea fi mortalg
Mille gi Pella clad glad de la' otel Central pen- tidului liberal din leralitate, lisindu-1 a paq decontine I' anarchisme, de Georges
tra a pleca la garet i i-ali atacat prin agenl fi organul personal at primarului ghe- Essai de propagande socialiste Renard ;
deghizaji, in mod migelesc. seftar.
dans les Campag-
nee, de dr. Delon ; Sergius Stepniak, de
VAGONETE Si SINE
la de retesten in contra Pierre
saibätiicie si ¡percent!acestor Stai-
note
Boz ; _Revue de la presse étrangere ; Revue des DE INCHIRIAT ifif.ZARE la D
cescu, sa orInduiascii o ancheta se- D'ALE ARMATEI Revues ; Chronigue théâtrale ; Revue des livres,
etc.
Albert Bercovici strada Stelea No. 6 sad
rioasa iii aceast5 D. general Arlon, In vederea cMdurilor prea la deposit Calea Väcgresti 198.
marl earl aii Inceput de eit-va thnp, si-a sus- 40-12 Conditiuni avantagioase
Rdzboiul, n revista sa de Miercur! to lit-
he, intitulata : Atacul miselesc din Bacdu,
pendat inspectiile generate ping In luna Sep-
tembrie.
Gâng
Se viudecI sigur intr'un thank foarte seurt.,5000-
vi ! TELEGRAMA !
are un limbagiti de o extremä violentg la let acelut gtugav care eu ajutorul metoadet
adresa prefectulul Lecca al a politief ba-
Elevii absolventY al scoalei de administratie
vor fi avansaf la gradul de sub-locotenent pe
ziva de 1 Octombrie.
tat1 cu mire 0 care e foarte ustoarg, nu "va toy1.-
ea vorbeasel
putea
al citeasca oil-ce, -Para niel o
Steaua lilbastr41,"
caoane. impedicare. Strada Carol 35
Pentru detatimi a se adi:etta, aratiud etatea Avem onoare a avisa pe onor. public precum ai
Timpul de asemeri se ocupg, de acest
scandal si spune cg redactorul nostru a
Examenele cApitanilor din toate annele
tru gradul de major, ari fost fixate pentru pen-
Ana
D-lui Z. Campeanu, likaz54.
277-5
pe onor. numeroasa noastrli clientelú am primit un
Mare transport de Inciiitruninte
a
de 5 Octombrie.
fostalovitin fata politai.alpi ai a fortei pu- fing de lax, pentru Sesoanele de Primú-varil varú
soaa
bliee de o -banda de bat5.091, printre earl
se aflat clout' indivizia Rey i Cozner; Järd
Ministerul de rizboit, a luat dispozipa ea tots Ccaziune favorabila din fabricele celé mal rerumite din -
Austria, Germania si Franta
elevii acoalei de administratie din anul Se vinde cu prey redus toate edecurile
ca autoritatea politieneascä se iaitervinä. face, practice pe la diferite servicil de
sa truite din noii cats- Ca singer): repridentanfl pentru toatai tam a re-
magazinului
«Toatd dared in judecatd a D-lor Mille 'adini-
nistratie, IncepInd de la 1 August i ping la bciuturi spi-rtuase din strada Berzeicoloniale yi
No. 10, -
numitel fabrici, de lnaliaminte Sue
15 Septembrie. care se cornpune ,elin rafturi, tejghele, CAEYZTERGROSCHEKI
Timpul-n'a Jost de cit o in- seaut, mese,
iheisurti, balanyd, riyniyii de cafea care sunt pieiniate la Expósitimaile Universale dtu
scenare spie atrage in cursa ce li se in-
nemeri cdtele, plus",uri biliard farrnat mic, tablii, de Viena 1873;0 Paris la 1878, in urma Contractulei
tinsese spre a-t bate». EXTERNE martnord yi toate accesoriile tui. inelieiat la lanuaie 1895, putem. servi Ono: ell-
Ridicarea va -avea loc de la 1 Oetontbrie. enb cu,specialit'ág de IncglOminte actestoi
Se crede cel in cursul lunei August avea
/oc in Anglia o intrevedere intre impetratul
.
eIreia re-putailtme este Indestul de cunoscutfi
rindu4 Epoca, Dreptatea i Lumea Noud revin Wil- mel Infregi.
bebot i preyedintele Republica Franceze,
asupra
_din nog astipra acestui atentat i fie-care,
$
in cite un' articol energic, vestejeste Faure.
Felix x4r. . Rwam respequesl Onor. ,Public i Imam noasb-"á
Cletitel'
pur- viz:ta, si se vor coo-
tare a canaliilor din Bacgii. Din Petersburg se scrie cg politia a oprit Fast Medic de ora,s." fi Medic de spital viage adt de call:4de superioare a IneAltAminte1or
gla- Ast-fel, Epoca-, sub titlul : Regimul ban- aparitiunea ziarului" rus Grajdanin. Acest Ziar,
=
s'a stabilitfin Bti'mue'sti eit si a preturilo moderate.
delor, te_tankag ast-fel articolul care este proprietatea printului Mletcerski, Do. 9 CALEA dALAkAELOR No. 9 Prop-tour-1' marelut, mazasin
-D-Int fost organ oficios sub Alexandru al III, Tara (e,o3 stir:de, LA STEATJA ALBASTRA
dr.
De /a amenintare, s'a trecut
suht regimul bandetor, firul de la fapte. Sintem astg-zi, cin politica tarului Nicolae sa sehjni- Specialist boats 'intétile de femei TÂNTAREANG & WEIRSBERG
la 1888 a fost bat, ziarul 'GrajdaniA fost interzis din mu, , Con4tillgitmi de 2,- 2-4 p. rn. 35-79
complect reluat.
prötesta contra acestei taise/ii nu e de
-A zii eg se declarase nemultumit de politica
ac- 291-150
IFcsritru. gratis Str. Car4 35
jans-Be_stide earl _Olin werwrocire stdpinesca cc- tualulul tar.
tam trebulesc puse la locul lor. zi
Dacei justiyia nu-yi va face datoria,
ministrafiunea va continua sd patroneze dace/ ad-
Uncle ziare engleze afla din Berlin ca impa-
ratul Getynaniet ar fi propus blocarea Crete! DOCTORUL VINESU mbbilà uzalA de 11,Tbiteut
bruta- de MALADII DE COPIL4LINTERNE Citvi ,don),§t sa clesfp.c6e rno1H u-
atunci gavern.ut trebuie &cut
rdspunzil-
cittre flotele europene, 'tar dupci paciflearea inside!
Eat& se. peate adr.ese- di;-ect
tor i upus lega talionului : sa sc-introduca reformele chlar contra voinki Sul- Depú o 12..delungaIta in spitalele -prin ce-
Pa-
Ochti pentru ochi, dinte pentru tanului. ' (clinice)e protemrilor Grarreber, Potairt. reaponnente la .14 R. ie.,-44dsolin str. Si'.
dinte.
Banclitul Stolojan 6 complicit' scii
prevenifi. se/ se I e 61,4100), intoreiudu-se
tor 58.
outbid' Calea ioj- ,b,,nejj 23...Cferd ptiyokr:13 s-
ECOURI vantagisass.
Consultatiuni de la orele
,

Aceastii explozie neaateptati chiar. Autuatim eu plAcere casetoria religioasit a

200-15
I /,-3V, Se inichiliaiä i rseaufie_ de rise
top' musteril din birt. a Ingrozit pe Dreptatea; in articolul : Banditimai, spune D-rei, Irma, Cesar, profesoarg, en D. Taneov,
urmätoarele : student al scoalei de Bele-Arte, care va avea
Dr.
MENNIEBIZIRIEMMICNII

Starea D-lui Steinberg fiind

pacientul a fost transportat la gravA, imediat Zilele trecute,' a Baccia, doui ziarigti sint
Tap, lowfi i maltratcli ziva in 'namiaza ata-
loc Joi 11 c., î strada. Balevardul (legal gg- KRAINIK Doctorui George Cmreu
-
spifal. Sectie
38 fiind sesizatä, a Inceput =cercetarile.
chiar tn fakt otelubui Central uncle locuegte
mare
reT, No. 25.
Trimetem viitorilor soff felicitiirile noastre. _ Asistent de Clioicei lafacultáte
Afacerea hisg se brede eg 76 CALEA VICTORTEI 76 Ceutralt.i ,,ontro honk de Lehi ot ureohl
heat de fectal.
pre-
aaatteere- Consultatiuul del1e;10-12.a. 111. de La 2-5 p.m dola 12-1 si de I,
167-20 STRADA SCAUNE
www.dacoromanica.ro
 4 JOUI 11 MLIE 1896

rorpt ZIARULUI ADEVERUL" ce fag îmT pare c nu-i pot seruta Marge
multumi pentru devotamentul sea !..
Dar dupá asta, amicul meü, ce s'a in -
92
-
timplat ?
Sat-mane-0 mamg, s'a stins cu in-
cetul, are fi recistigat
Louis Berthier a anuntat aceastä moarte
oficial amicilor si functionarilor sá, i toate
PRIN CRIMA case a pus pentru a doua oarg doliul, in-
tocmal dupg cum fecuse pentru d-ta.
PARTEA A DOUA
Disperarea lui Millar era mare ; el nu
pierdea numai un ajutor suprem, ci o
maral scumpe i adoratd.
Dare sitaatia era teribilä. Mihal era
NEBUNIIL abandonat in maniac unor inimici puter-
nici call nu se dedeag inapoi nid in fate
celei mai grozave crime.
IP XI Dar se gindea c.1-1 räminea Genevieve
Inirni de slur la care putea sá se refugieze ince, care-1
tea se dea de dinsul.
Abgtut de moartea mamei sale, avea
numai o singure ideie, aceea de a se sus-
trage unei sechestratiuni care de astä date
avea sá fie vesnice.
Fontenay nu era o persoand destul de
autorizatä, pentru a-i lua cauza in mind-
îi zise Mihal.
Idela de a fugi departe si a nu reveni
de cit in ziva in care va putea incepe
-
din nog lupta, i se pare cea mal nimeritg.
Trebuie sg me feresc de toti acesti
scelerati, zise el vechlului WI procurator,
cad mama $i Genevieve nu mai Sint pen-
tru ca se me protejeze i sg mä ajute.
Nu voi sá me expun de a fi din nog
declarat nebun i de a fi din nog inchis.
-Imi potl procura, dragl Fontenay,
De indatá sotul i sotia se satuisere Dar níte cum ne pierdem vretneaa
dintr'o privire. Amindoi avure acelas gind. Trebuie sá fil departe milne chid Louis
va afla cá ai pIecat din casa de nebuni.
Fontenay lud cuvintul :
D-le baron-zise el-n'ai nevoie de Te sfetuiesc de a piece cit de curind
a merge ca se te rogi de D. Ralf Cha-
tram si de a-I datori multumirile D-tale.
la Londra.
N'am toti banii acasd, dar am aci aproape
cincisprezece mil de lei. In ziva iii care
A'Vem sal-zed de mil' de franc! datigati
la D-ta. Ial i incearce-ti cu dinsil no- m'am inbolnävit dus la mine acasd.
rocul.
Dace soarta-ti,:va fi favorabilä, mi-I vei
Voi incerce apoi sá adun
vereI mele
restul a.
voi trimete banil la Nea
York Ja adresa pe care-mi vel indica-o,
restitui ; dace soarta te va träda, fi pe
pace si nu te ingrija, sintem ferieiti de a
putea se-ti dam o dove& atit de srabe
Ne-am inteles, zise Mihal.
La Londra voi lua inforniatiuni in pia,
despre recunostinta noastre. vitrta Americei i apoi Vol piece mai de
parte. De inclatä ce voi, sosi in noul con.
Mihal, ingbusindu-s1 emotiunea, mur-
-
murä :
Nu, nu, Fontenay, nu primesc a-
tinent vá voi telegrafia sag ve voi scri.
Fontenay se scule si zise
cest sacrificig. AI un fig cdrufa ii apartin
- -
Banii sunt sus, me 'duc caut.
Dar cred cd nu vei mal putea piece

-
va ajuta din toate puterile sale. -
mijloacele de fuge ?
Asta-i usor, zise tindrul om, dar n'a-
de drept, roadele mimed' tale.
Sintem tineri, zise Helene, nu vom in aste scare, ne mai fiind Mel un tren.
Ar fi matibine sá dorml la noi j miine
- AT nemerit-o, set-mane prietene. In-
tr'adever, särmana mama a murit de su-
Si vara mea, î1 intrebe el pe Fon-
tenay, ce a devenit ea ? Revenit-a ea la
junge ca sä fugi, ce vel face ? ce vei de-
-
veni ?
recistiga noi acesti bad.
Nu te ingrijea D-le baron.
Mihal plingea.
de dimineate sä pled cu primul tren.
Consultare itinerarul.

--
perare !
De mult ?
-
Paris sea rämas-a la Saintes ?
Domnisoara Genevieve, disperatä
de moartea ta si a mamei, a intrat inteo
Vreag sä tree in America si acolo
voi elute seami cistiginteun chip oare-care
un mijloc de trait-1.
Dupá toate loviturile ce le indurase In
acest scurt timp, nirnic nu-1 putea se-1
Expresul care are legeture cu vaporul
ce pleace. din Calais, pleace la opt ore
de dimineate.
Cite-va 'zile dupg ce intâm-
plat catastrofa ! Domnisoara Genevieve cu
menestire pentru care Louis 'i-a servit
o zestre de doue sute cinci-zeci de mii
Dupe aceea '11 vol elute pe Ralf Cha-
tram, fiul amicului tatälui meg i vol in-
mingiie mai mult de &it devotamentul a-
cestor prieteni. -E
prea tîrziü, zise Mihal, din intioa '
Octovia Lagarde baronesa Nollet aü de frand. cerca a psi un loc printre functionarii -Ah ? amicii md, scumpii mei amici, plare Louis ar putea afla despre pleca-
rea mea, de aceia cu eit voT päräsi Pa.
-
ingrijit-o.
Baronesa Nollet ? zise Mihai mi- --
Mihai suferi i aceaste noug loviturd.
In care mänestire a intrat ?
&al creindu-ml ast-fel o situatie.
Vol incerca apoi a mi face o avere.
murmurd el, cit de buni sinteti i cmn nu
ve voi uita nici odatg! risul mai repede, va fi mal bine pentru

-
rat.
Se zice ca o iubeste mult pe mama
ta, cä aceasta a fost foarte build fate de
dense. La prima veste despre boala el,
D-na; Nollet a päräsit totul, casa `;ei, pe
mica el copilä, s'a inchis la Saintes si a
ingrijit de baronese ca de o mame ade-
varatä. N'a peräsit-o de cet atunci chid
La Ronna, cred, dar nu slut sigur.
aceasta nu s'a spus nid odate in mod
positiv.
Ce era de fecut?
A cäutat aceastá adresä necunoscutd? a
o regesi pe Genevieve ?a fi recunoscut
de dinsa ?
Era posibil.
Chid? cum ? N'o stig.
Dar am vointe, singe american curge
in vinele mele i nid posibil ca in-
-Fontenay îl intrerupse :
D-ta vorbestl de recunostinte. D-le
Mihal ? Apoi eü ce-ti datoresc ? Pot eg
mine.
Vol piece dcci miine la 6 ore de dimi-
neatg.
cercerile mele sá nu fie incoronate de se-0 respletesc oare vre-odate, ceea ce La 9 si 21 minute voi .esi la Am-eus,
ai fäcut dindu-ml are a me cunoaste cel uncle voi astepta 'acceleratul care trece
suéces.
Apol, voi reveni... vai de acela cari sase mif de frand, end rämäsesem inteo pentru Calais la 9 $i 45 minute.
m'ag pus in situatia in care me aflu as- stare desperate ? (Va urma).
te-zi, de aceia cari omorit mama ! Primind suma pe care ti-o ofer, in:IT do-

-
ori-ce sperante a fost pierdutg.
Scumpe Jeanne ! murmurd Mihal....
Dar aceasta cerea mult timp, multe
alergeturi, i ;in acest interval Louis pu-
La aceste cuvinte, cu toate teoria sa
Mihal plingea cu lacrhni amare...
vedesti numai cá ii la mine si má vel
face prin aceasta fericit.
-->iglatla0+0

t3utct11-e-ti.r), la F. c) tridiir .ALcuL,cternil. 14. (oGorAdirua,,tz.,)

ti,-4 I 3a ITV
EXPOSITIE PFRMANENTA ilE NIA$INI AGRICOLE
i perfectionatele Pentru 1896 Special lucratele :

INNOSIMMZEOMESE:121====1
T E nomommia
A TOARE
.44niammispa-ammul

hiAT "ORUMB
DIN FABRICA
MARSHALL SONS Co. GAINSBOR UGH ANGLI
CATALOAGE SE TRIMIT GRATIS SI FRANCO

'AV

"

- _
s."4-1-1"
-
"Ir:at

230-
"
4cmatt.....11011.E6111PlamilIMAM.'

STATIUNEA CLIMATICA AtiffildrAdig.a11141aLsahdlliaL.deIdIbilbaigbelgiallia gaahataaami

STATIUNI DE BAI DE MARE `;° Gel mai bun intre .,p CASA DE SCHIMI3
CONSTANTA I iv
1,
13 U C 0V 1 IV A VW !LE DE QUINQUINA.
- s
NACHMIAS & FINKELS

HOTELUL CAROL I
o. 2, 1n noul Palat bacia-Rmagnia, str. Lipson
Situatg o positiune naturalg admirabitá, Incon-
juratg de pgduri de brad, cu aer foarte ozonifer,
este in tat& palatulai Bincei-Natiónale
ea deal stabilimente de hydrotherapie, apara- ju.nip5r j vinde efecte publice gi facia
tele mai bune pentra masaj si electrotherapie
Situalie admirabilä pe t,ärmul Mirii Negre. mai ales pentru bM medieinale de tot felul, pre- ori-oe sehimb de maul. '
eum Wit de zlatind naturale de Solea, din
90 Saloane extracte de &tune de mould, malt, etc. apoi Omni pe Nitta de 10 Julie 1896
pentru inhalatiuni de zlatind en extrat de brad,
CAMERE ELEGANT MOBILATE lignosuifit, creozot etc. precum inhalatilUg
pneumatice. Curele cu zer de oae, en lapto cu Coma Vita
CEL MAI MARE COMFORT kefyr. Boalele ce se pot trata eu sueces : boalele
constitutionale, boalele sisteinulni servos, ale APROBAT de ACADEMIA de MEDICINA din PARIS 4% Rosa itmortisabila
Buatárie Rornana i Francseza aparatenl respirator preeum i a celui digestiv
boalele de femei. In tôte farmacille: Sticla. - 1L2 5% Amortabill . . 10806 5706

Obligat. de Stat (Coy, R.). 100 1

La statiunea climaticl Solca se ail locuinte fru- 6% 99888i5:5581=0006

Pensiunl table d'hôte i la carte °lease, o bucittgrie bung, camere complect aran- tala, Mir 6°4 Munieipale din 1883
1.890
jate, medici, farmaeie, un biuroh teiegrafo-pastal.
Aranjamente pentru fami1j cu reduc- Sesonul dureazá de la 15 Mai pand, la 111111111106111
60/0
bo/o
8cl-bowl Puneizx Runde
Urbane .
15 Septembre st. v.
tiuni dupá durata sejurului. Ori-ce informatiuni precum i prospeete se dati de
Vinul Sagrada ,a1 luf L Paul Liebe gyo I/ If
98126-0 92 50
Distractiuni de Cercle. Reuniuni fami- Dr. H. Poras Extract din cascara Sagrada i preparat eu nieces din vinul de sud (1 e. o 40/0
LetianT B411Ca Nationali
n 1134

Hare. Petreceri si escursiuni pe mare. 154-11 Presed. comisinuel da curg c. to. 1 gr. coajg). Reguleazg digestia färbi durerif. Se peate intrebuinta
ma mult «mp gi la ori-ce etate. Este recomandat pentru o Agricolit
Flerini vaieare Austriael
.
1216:11i

o
.

Tren de plácere la Vii" la fie-care ju-

111 699001125: -2103

MOBILE DE OCASIUNE se vind efectele miraculoase de eftre un mare numgr de mediel, precum Mirel germane . .
si ea an puternic purgativ. 1/2 i sticle intregi in ori-ce farmacie. Fiamenete Franeese . .
cu preturi moderate. Pentru a evita contrafsceriie sit se cearg : AdevIratal vin Sagrada din fa- Italiene . .
-nátate de orá. Biroul Bandau
Camisionari a Otelului la gará. 204-3 - Ale, a Carmen Sylva - bricallunea lui I. Paul Liebe, Dresda.
Se g5smite la:toate drogheriele si farmachle din tará.
ruble kirtie 2

290-15 254--15
00000000©
Proprietar, CONST. MILLE Tipografia ziarulul Adevrului" Pasagiul Bance1 Nationale

www.dacoromanica.ro