IBi3.

1FirT rDUM1NICAr,11 AUGUST_ 1 9

ANTI, TX No 2608 _

NUMERAL lo RANI? NUMERUL 10 RANI;

ABONAMENTELE ANUNCIUR1LE
FIE-CAREI LUN ta BUCURATI i JUDETE se primesc numa
INCEP DE LA 1 I 15 ALE inaiete la ADMINISTRAT1E
si se plitese tot-d'a-rma
administratiei In STREDIATATE,..' direct numai la adminis-
In Bucurqa la Casa
prin mandate postale tratie si la- Wale Oficiile de Publicitate
In Judele 0 Streitatate
Lel ; ...-t Streinitate 50 Le
[In an in Tara 30 25 Anunciuri la pag. IV . . . 0,30 b. Imia
15 ,,
*mile hull 13 III . . . 2,- lei ,
Trel luni 8 3,-
20:baalt
nu namiir in streinittate Se' te rereftl RomThe de cuid strem In casci!
INAPOIAZX v. AIexarsdri Un numär vechid 20 Rani
MANITSCRIPTELE NU SE
,

ADMIN1STRATIA Na. 2,5) Director politic: ALEX. V. BELDIMANt REDACT1A

NATIONALE rinal.oBTF-o,Nr PASAG. BANCErNATIONALE
PASAG BANCEI 1

11E*" -,,T,r----7-7-111111E11111111M1 . ,

.RP,Or.111..3

I res re
unde comitea escrocheriile pe care datoare ad ne vorbea.seede aceste-glierfuri ce in ce mat mare ct- nesigu-
sd se incirce. a ne dovedi nevinovellia lui in a- RABINUL DIN BURIT$
Era potlogäriilor le-am al-Mat mai sus.
Acest escroc nu a fost dat judecä-
ceastd privinL
N'a fdcut-o inad, pentru aingurul motiv cd nu
ranta care domneste in Germania.
Presa austro.franoeza Riografia. Demnitate hereditard.-
a te, fiind cä prefectul isT aduce a- putea s'o facet, §tiind prea bine cd pungqiile amt Dar nu numaf presa germand,.ci íi cea Mecca evreiasca.-Acodarea nu-
Panamaua malaxistä din Galatl. erä a minte de precioasele servich aduSe prea evidente. Inter. austro-ungard si francezd se ocupd de aceste dienteIor. Insän5tosirea boIm
navilor. Veniturile ram.
inaugurat aceastä rusinoasä de el în aceste ultime alegerT: continue cr4e ministeriale. nului.
potlogäriilor. Sáveanu, primaral, de Focsanl, obti- Pe cit se aratd de nemultumitd presa austro- Biografia
stat
Potlogaril acestel panamale pert- nuse votul consiliulta pentru cumpära- Ghesefturi mancate" ungard de aceastd nesigurangi rim Germania
care' sldbelte fortele triplet-aliante, pe atit Incetarea. din -viati a rabinului Isaac Fried-
la adApostul orl axe( pedepse, rea unel case, proprietatea until Consi- de veseld este presa franceTit de aceste eve- man 'din- Bnhus, este un, mare eveniment pen-
tru cl e constatat astä-zT cá minis- lier comunal, pe preWl de, nouect d Dour celebri stilpi al regimului, niMente. Francee jubilea0, ordinea tru evreil din Rominia i Basarabia, cad Fried-
trul de interne, Tache Stolojan, a nelca Radu Stanian de la7Ploiesti si D. care domnta pinä acum cit-va timp in Ger-
man treeea printre 6vci1 romini i rusi drept`
murdar gq-, mit leL, pentru a o transforma in Sdveanu Nicolae de la Pocsani, aú dat un stint'

seft; -
fost complice

ria de Galatl este

acest
lucru foarte gray, pritná- sulul.
astä-zi amenintatä
cazarmá necesarä pornpierilor ora-

Aeea casd nu valoreazá niel pairu-

cu oistea in gard-toonai and sá simtd
Dumnealor cd- sint in adevdr la
mania; era in detrimentul Franten
AstdlYi- Germanit nu-st mai pot bate joc
de nestabilitatea trance0, cdc u eY nu sint
mal bun7.
La el se duceaii toti nevoiasii fanatici ori
de cite ori se gases(' tn. nenorociri sa side:-
read- de boale .bacurabile, i credeail tn fana--
tizmul lor, ci odatä ce vor da odd' cu asfin-
de un proces pe care va intenta putere.
zeci rind: de mii lei ; de 'aceia 0 singurd diosebire e ín favoarea &an- tul" care stit zilnic de vorbi cu D-zeti, voth
Georgi, concesionarul iluminärel a- prefectul de Putria, doctorul Munteanu, Despre neica Radu, drept sd spun, te- -anume cd qcolo domnind regimul re- ,face sinitosl i toate- nenorocirilo vor dispare.
cesant, oras cu gaz i electridtate. dar im pare rids. D-sa e un barbat publican, desde schimhdrI de minigri sint Rabinul dna 13ulluit era un foarte- inteli-
capitalel nu a voit a ra- a stäruit pe lingä ministrul de in- ma"i naturale de cit acele- din Germania, ,unde
gent. DeseinzI d dintr'o familie de rabini,-ciel
Primäria terne ca sä, nu aprobe aceastä curn- simpatic5 vivant, libov a cdrula pasiune tatil, bunil i razbunil di, ail fost rabid
mal pre jos. predominantd a lost cbeful cu lautari, cu nu Arinta de a avea ninitri ma?' capabil7, In Rusia,-e1 veni impreunä eu h.:-
mânea pdrAturd cidunatòare finantelpr co-
Intretinerea stradelor cere in fie- vinisor i cu Mmhäldii. Cu toate aces-
ci dorinta de a introduce regimul autocrat,
spre- a satisface dorintele, citor-va ambitiost,
titdi care fusese izgonit din Rusia, unde .se"
Incepuse,.pe- atunci o gunk -in 'contra
nisip.
care an o mare cantitate de
de
Säveanu &a infuriat cä h scapä din tea, iatd cä intriganiii din localitate, provoacd continuele crke ministeriale,
Val.
rabinilor.
Thal skii.se
Sub pärinteascl (??) administratie Inânä acesf geseft, 1 strigd cât ia in cap cu ursuzul Grigorescu, i-ag pus ea rabin in -Sadagura-; o-
risel in Bucovina, si fiind eh avea mai
astä-z1, proçurarea acestul nisip a bete in roote kraft imptedicat ca sit 1111.1111111111111110MINIMMIIMIIIIIMIlli
gura cd are s'dsT dea demisia, lisi &daunt sa de rabin de Sadagura ea
dat loc unul colosal gheseft.
ziar
Doamne !-Bine al face, D-le pri- realizeze
drino.
afacereä cit D. Spiridon Den- ACTUALITATI mostenire fiulul sift Ind mare, lar pe Isaac. n'
S6 aprecieze cetitorV acestul mar !
trImise îÍi Rominia la Buhus, ora¡ aproape de
:granita ruseasci, pentru a fi ast,fel In
pe spinarea cIrora s'a sevirsit a- :Guvernnl, fard cu vilva facutä, a fost La Conotanta
'Fermin acest prim-Bucurestl cu un mai de- aproape eu fanaticii evrel din Ba-
ceastä hotk! nevoit sd dea inapoi fi sct nu aprobe sarabia.
geseft cólosal votat de consilird co-
Nicl o datá consurnarea acestul ni- munal de .Ploestl-cetatea liberalis- votul consiliului cainunal, prin care se ?..F.4^ Deninit4to heiaaditarai
sip nu a intrecut cifra de cinci spre mulul roman -- care gheseft constä in a acorda D-lui Dendrino suma:cle 1-50.000
de lei pentru. facerea planuluiT:ora- Acesti rabini-nu slut al41, el se frapun po-
zece mii de metri cubici ; in acest an, pläti éu un;1 snld. rind Zcide mii. ri- 4P"' pulatiunei 'md turi, prin familia din care des-
numai in patru lunt, s'at intrebuin- dicarea 'PlanufuT brasniul, care s'ar M110, cind i prin inteligenta i sfintenia lor.
tat peste Patru ec de mii d e, metri putea foarte usor face cu op zeci latd.deci, un. plan" care- n'a, reusit. Cea mai mare parte din acesti rabini aft
Al douilea caz este al D-lia Set- fost adusi in tari de cAtre proprietaril ro-
cubici.-CAte zecimT de mil de me- rnii Acet1 fapie CC de mil mîni ni orii§elelor mid, spre a atrage ast-fel
tri cubicl se vor mal consuma incl de la se vor impArti, nu nO indoesc,
veanu de la Focsani. .pe - pelerinil evrel si a miri i inabogAti ora-
IAA la sfirsitul sezonuluT de lucru ? intre- ace cart ;.-at votat acest geseft. Cetäteanul Sdveanu-dupil cum am 11111,- ChaI evreii din Rusia i Galitia, venind la
rabin, acesta II sfatuia in prealabili Intel&
Geseftarul, sat maT bine zis ho- C. T. Grigorescu, Dobrescu si Scor-
citit si en in gaetele, gere cu troprietarul ttrgului, ca sä se stabi-
wl, nu
Melisianu
poate fi de cit
colectivist
care a fost Insärcinat
un

cu
flämând
primirea
-
oare-care
a-
interim la intOne ca î
teanu stärue pe Iângt ministrul ad
ceastä Mare Cheltueald, care consti-.
respingd
pus

sele
,la,
consiliului
unula
d'impreund ca majoritatea
comunal,
dintre
ca sä cumpere ca-
consilieri pentru. o
Am trimes la- Gara de, Nord pe desenatond
noatru ea set ne aducd impreside sale, adiod ' ad.
lease& awl.) l ast-fel se populai proprie-
Nile;
A§a explick istoricii evrei, tinnultirea evrellor
In Rominia,
cestel mari cantität1 de nisip. tue un murdar geseft stanianesc. sumd de 6o.000 vadd ce éere sef se intimple c trenul de nepld-
Proprietarul acestor case este un cu- cere", care va pleca astd-zi lä Constanja. Mecca evreiascii
SI nu se creazä cä, in urma de- Voi vvdea ce hotärAre va lua Priviii i D-voastrd §i vedep cum onorabilul pu- Orasul Buhus- devenise- ua fel de Meeci'e-
nuritäreT presel opozitioniste, se va Gh. Gantacuzlno. tIgscut agent colectivist i orn de incre- blic a dat ndvald asupra vagoanelor pentru a vrelascit.
rândui o anchetä, pentru a se putea dere al lui Siiveanu, far numele säú constitui un tren de nplezirilti.0 Dar acegti add- Din toate colturile Orel 0 din Basarabia,
acestuT denunt, * * este Ton Gheorgbiu,Sobies,ki. Dar in tori iri:prudenli rise", foarte malt ca ad cldarmd' veneaft zilnie acolo vre, spre. a se consulta
da o dezmintire Nu am oare dreptul de a zioe cal la'Constanja. aldturi- eu-statuia '114 Ovid, oti sa cu rabinul.
Nicl de cum.- Primarul Bucuresti- Ilberalii colectivisti aü inaugurat In auda numelui sdit ,eroie, Sobieski n'a facet toad noaptea eseursiuni pe;maryinea mZrel Acosta, aim) da mai multi important&
aceastklard cea mai rusinoasfi era ? putut repurta victoria, fiind-cd s'a zvo- Bueurgteanal este, o fiinlet:.eiudatt1, De- elnet-aii
lor va arunca bine-fäcätoarea mu- ieitla maidan, trenurile de pleteer,e, la mumte
§i` a iMpune fanaticilor, se Inconjura de un
sama colectivistä, atat asupra açes- Era potlogáriillor. nit cum cd ecaretul eroului in cbestie Inro lux oriental. Inalt i chipes, vecinic Im-
la Mare,, nu-I WO pop_ pe /Want. tean rt- brieat inteun caftan de mittase neagri, esia
te cât si asupra hofuluT de AW, k Beldimanú. nu ,valora mai mult de 5000 de cc40, zilnic ea trisura sa la plimbare. Caul rabinu-
Melisianu, care, shindnelul, in opt .MONNIMMININI....... ceeq fn,SeltPlq ç4 ("P'trigna cotnun4 .thzeureiteanul, daca nu e escursionist, ce/ pa- lui, In valoare de peste zece mii de franci pe-
/in plesirist".
anl de opozitiune, a fost pururea le- POLITICA Foqani trelnae säJt junmlit4
de 55.000 lei; sumd destul de respec-
cu suma e

Yardaiabum.
rechia, treceati ca ceI mai frumosi cai din
j udet.
sinat de foame. Sinagoga,cea mare, zugraxiti In ulei i or-
14-4000*.e-
Sub conservatorl, pe cari libera- Atateccu nata cu,tablouri, aduce aminte templul din E-
lii co1ectivi$ î trateat in ziarde Ain citit in Nationalul intam apucat cu kad deci, cloud .afaceri mancate", IENZIF.` rusalim 0 este desehisi pentru acei earl vin la
lor de hotl, o singurü comisiune lu- nile de Palladi, adica de abdomen. E vorba de pe and fefii colectivisti din cele cloud Buhus.
D, Paul Stateseu, prefectul de politie, pe care zia,- Tripourile Dar rabinul nu calci de ell rare-ori iniun-
crai in fie-care culoare, pentru fa- rul liberal 1l trateaza de Eap frumos" i. cunos- localitäti" speraft cä vor ,?nanCate", tru. El are sinagoga sa particulark unde se
al hnaterialitätilor indesizabilett-, Cazul grefierului Codrescu ne sileste sä
cerea recensementuluT, §i fie-care cater Taci mol Stop. punem din noti Jumind chcstL5 tripouri-
roagi singur, nevizut de nimeni.
membru prirnea o diurnd Despre frumusete, asti e chestie de aprechre, --)4 lor cari, in vizul si sub protectia politief. Acordarea audientelor
le pe zi. si nu ea am sa critic gustut estetic al reclactori- exploateaza i nenorocesc o multime de
Liberalil colectivistl de la primá- tatea
lor de la Nattiona/ut, dar cit despre Imateriali-
prloa vad,,ca e sa protesteze Criza in Germania oamcni. fad
CInd cine-va dorea sit-1 viziteze, trebula s.
mai tan o petitiune pe can o preda se-
ria capitalel, foarte generosT cu Bektemisa.
banif carl nu ies din punga lor, áü
Dad acredita zvonul cil dumneaei este o Retragere fortatä. -
mana.-Presa austro-franoesä.
Presa germ Am atras de atitea' ori atentia
0 a politier, atit sub guvernul' trecut cit
cretarului rabinului. Petitiunei nu se &den
curs, dad nu era insotità de vre-o cîte-va
Ara materie mai,ales insesizabila, i se stri- si sub guvernul actual, asupra acestor pies@ de 5 lei peutru secretar j diferiti servi-
infiintat câte hut? comisiuni de fie- eä toate socotelile, plus ea durnneaei tine la ma-- Retragere fortatä intretinnte de escrocr, de uncle pornesc tori ai case. Dupi predarea petitiunei, trecead
terie mai roult ea la ori-ce, trt sa mai vorbim adesea patru cinci zile pink' ce vizitatorul
care culoare, dând fie-cärul membru CA, tiaara i jantilii cum eate, ar dotal sit fie se- Retragerea fortatd a ministrulu de' rck- foarte multi clientl- ar Viciresti or. Dar F

zece lei diurnä pe zi.
Sub adniinistratia comunald co- un ce a ore nit este- competent.
lectivistä aceste comisiun aü costat
in acest an iinci-spre-zepe Ina de
lei, pe când in anil precedentI nu
se cheltuea de cat done"
-
sute de lei, cel mult tr'el mii de
lei.
Colectivistit ne avènd simtul o-
nestitätel, nu se sfiesc a intretine
aceastä nesatioasä turmä de flä-
mânzT, nu din banil lor fereascä
Dumnezet ci din al contribua-
! Uitind cu deselvir§ire toate delictele imputate tualul finpdrat Wilhelm, noud-spre zece di- de spionl' politienestr, meserie care trebulè
bililor.
La biuroul accizelor comuneT
Bérlad a
fo`st prinsT Gheorghiade
doul agentl de la mori furând ca in
codrul Hertel. ET at fost datl pe
mina justitiel care, ne place a crede,
va face datoria, contra stäruinte-
lor prefectulut
Un alt pungas, Vasile Dobre, irn-
piegat la acea primd-rie, a fost prins
eliberând chit:ante cu sume care nu
corespundat cu cotorul. Acest Vasile
Dobre a fost destituit de N. Fleva
din functiunea ce ocupa, dar in urmä
prefectul, protejând pe aeest pungas,
a stäruit ca sä fie numit agent per-
ceptor la una din barierile orasuluT,
sizata cit mai des. boiti german Bronsart a dat loc la lung: si cine si te auzi cine sá re inteleagä era primit. Aceasta pentru ca rabinul s. MIA
timpul de a se informa prin .agentii sai, Con-
De aceea Nafionalul n'ar trebui si ocupe'cle pasionate polemie de presd. Toate iarele Asemenea tripouri" functionb,aa prleu-
form scopului viziteI i asupra bogitiei vizita-
germane Sint de parere cd aceastd mud criTil nele cafenele, precurn ; Cafeneaui otelu- torului.
ministeriald in Germania, este simptomul cel lui de Fiancia ; altele -gilt situate prin case Ast-fel, rabinul care era un om foarte bate-
me pronuntat al decadente impertulw'. particulare, precuin cste tripoul din Casa ligent, îT pregitea rispunsul ce avea de dat
Pind la suirea pe tron a actualuluI im- Merctis, uncle plerdut banil ..gfeeaul selicitatorului. Dad. vizitatorul era bolnav
cinci
Apärätorii Malaxitel parat, mini,ttri stittedit cite' ece an pe- a- Codrcscu. i, prectun cst:. stlut, toate a- venea çonstrite cu rabinul; acesta II re-
ceeas bawd ministerial& si putee ast-fel ceste ease uncle se practla, botl si jatúl comanda vre-un leac ce îl avea de la doctorul
Una din reptile '§i-a spus, in fine, cuvintul aduce reals foloase Statulta astd-# insd, sub pretextul joculuT du cirti, sint susti-
.
sift, lar and cerea vre-un sfat, i-1 &idea dup&
chestiunea hopilor din Galap. ministrul de aKra vine la putere de abta nute l incurajate pe sub mini de diferi0 cum gäsea el de cuviinti.
Duvet cloud luni de condnue denunldri din incepe d se o'cupaei camrila palatistd í face'
partea chiar a partizanilor guvernului e a functionarl politienestf, earl' gA,Tse in a- Insánatoshsea bolnavilor
tregei prese, dupd constatarea judieiart CU totul cele niar mart siCane, îl opreste de' a litcra' ceste intreprinderi4 u rnu'v Darn asculul Pentru aceste sfaturi i consultatiuni m6-
defavorabild pungasul24 de la Galaii, adus si clrobeite in urmd. ijnii din intreprinzdtP irde f4o1iri se bu- dicale, vizitatorul dideit rabinulni un cadoil
in fine aminte reptila n chestiume ed trelnde Pe aceed clar schimbat in Germa- curi de asemenea favoare i pentru altè in bijuteril ori bani, conform cu averea
vorbeascd de afacerea Malaxa. nia, in acestl opt aril -de and domneste etc- motive ; dtnîicumulazá i nobila meserie eu pozitiunea sa sociali,
Evreii fanatiei era& atit de convinsi cil ra-
lui Malaxa, uitind raportul procuronclui general feriti minijtri, patru rniniítri de rdOoin si risplititi, binul le-a -comunleat dorinta lor lui D-ze, tn
trecind cu vederea peste comunicatul din Mo- trei cancelari. citr, pipes:it fericitl acas
In tbt cazul, este foarte surprinzitor cum i de multe ori, a-
nitorn1 Oficial, care rectuwaste tentativa de es-
chrochorie, reptila are nerulinarea de a ka
Aceastil continud schimbare de cancelart politia, care in alte chest& face alai= de
apdrare pe amicul ei Afalaxa, acuzind pe acei si de ministri se datoreckd caracterulut iM- puterea el, in aceastä afacere nu di sem-
ceastä multiimire sufleteasci i Incredere în
rabin, a un atit de mare efect asupra fi-
zicului lor, in cit inti'adevir se insinitoseaft.
earl all dat pe Mel 4ojiite primarukef abuziv, posibil de nérilos al impdratulta Wilhelm ne de viatä si tolereazif ca atitia minori Rabinil trebuie si fie toti Insurati
numindu-i calomniatori invidio§i i doritori de a continuelor tilltrigi ale camarile pruiiene-care atitia functionan si se ruineze i si se copii. Dad se, intimplä ci nevasta vre-unul
lua locul lui Malaxa, iteeasta la adresa D-lor ar clori"id comprbmitd ea desdvir'sire regi- nenoroceasci. rabin nu face copii, rabinul trebuie si se di-
Seehiari, Fulger, Zorild, etc. mul constitutional din Germania si inlocui- Tripoul din Casa Mercus este indéstul vorteze de and i si se insoare eu alta.
Oficioasa fi-a dat insd in petec cu a§a zisa a- -rea lu Cu cel mal absolut duto'cratkm; de cunoscut; acolo joacá toatä spuma so- Nevasta rabinuluf joad i Rasa nil fol in-
pdrare Malaxa. acolo joaci cöpil, studenti; oaliteid semnat. Ea face onorurile easel. Chid se în-
Intreg articolul replikt pokieneiti m& coprinde Prea-german4 fir& meseriI" onorabile, i, cu teafe acestea, timplil vie la rabin vre-un mare bo-
o singurd vOrk despre contractele cu Georgi, des- Contra acestor intentiunt, autocrate se ri nimenea nu supird pc antreprenorul gitas-si aceasta se tntiinpl foarte dese-ori,-
pre electricitate, despre netaip, tramvay, etc, etc. died intreaga presd germand. Un iar din-Mu- Dack D na de la pelitie n'ai pufisor atunci rabinoaia 11 primeste cu mare pompi
atitea pungettif denumlate §i constatate in sarcina nich reprosea0 cu multd energie aces; lucru "
bogitasul este hivitat la masa ralainului.
lui Mcdaxa, nu manta de e4fre praeurorui gene- impdratulur Wilhelm si î fafe a intelege pe bOtiSo; sint indatorati inchidi acest
ral, dar i prin comunicatul ministruluf di in- ed minitrtí, ne enal flind-liberi local clandestin, si dea in judecatä pe Veniturile" rabinului
actiuriile- treprinzitof sä procead4 cu euergie ti
terne, care, neaprobind contractele ce voia set in- nu este plitit de cätre comunitatea
cheie Malaxa cu Georgi, face ad lasa pind la e-
lor, e7 nu sint responsabilt de- nimici-iar potriva tuttngr caseler'
toatct responsabilitatea nenumdratelor greseli
de- accl.a. fason. 'Rabinul ol trhieste din afrandele
evreiasci';
videnjet cd a fost, cktal nu o pungqie consu- 145 magisfrata stiO ee ati de facut. aceste ofrande Alt ad( de marl, In eft
rnaK dqr fn orf-ce cam una prolectatel id face- cade asupra impdratulut, triieste in lumul cel mai mare si Iasi copii-
puta chiar. Un at Var din Briskii, vorbind de ac- Ciccanas. lor sib mosteniri. in:tense.
Axed reptila voia apdra pe Malaxa, era tuala crkd germand,constatd_sldbiefunea din
Moldov*
www.dacoromanica.ro
 2 DUMINICA 11 AUGUST 189 6.
SCRISORI CATRE IUBITA
XVI
Pe drumut 05J:feral'
0, ee saperba -creatura 061 negrI, marl 41
plini de voluptate ; trupul Malt, zvelt ; mijlo-
cul tras par'ek printeun incl. (and am vazut-o
pentru Mafia data, pe virful uneT sttnel,
ml-a Meat impresiunea nneT gingale 4i sprin-
tene caprioare. Era imbrleatk simplu, Inteo
rochie scurtk de postav verde Inchis i pe
cap purta pa1ri stiriank, gratioasa pliarie
micA, cu pena4u1 ei razbolnic de pAr de caprä
salbatieä. Gura el mick exprima bunAtatee,
de§i eite-o-data, douk lint! ee se formal de
ambele pairtl ale buzeler, arataa tristeta, obo-
aeala, plihtisuf.
Era in adevir o fernefe nefericitil. Se asi-
torise ea sa scape de acesii, de un tata care
nu se ocupa de &ma 4i de o mamA vitrigA,
care o vedaa eu oeh r. S'a, marital 14 nouii-
spre-zece ant §i szT, abla de dourazeci 4i.
vedea en tristeta eit a facia un pas c;re-
S'a mAritat s scape de actisk §i a *lit
peste o bruta, Tara inteligenta, farit putinta de a
prieepe aceasta naturli flak, artistica, indepen-
dealt §i plini de dorintä de a trki viata, in mod
inteligent. 0 prApastie s'a nkseut din primal an
lane barbat §i sotie, o complectA incompatibili-
tate de eara0er. o lestivir§ita deesebire de gus-
turT 4i de idel. Din aceasti brusca, clocuire
MRS ntatins, cad a vea i detul prea putin simti-
tor ea sk sufere din acettsak durereasi atingere.
Ea inaa, a esit eta lupta z saita, bolnava, en
nervil rni eu disperarea îfl outlet ek
tia , u IIÁ ea aputa. areapabila de avea
voint'a, se vedea iii trista akernativa sa de a
trai CU omul pe care nu-I putea suferi §i a
inebunt poste. sail §i In aceastk privinta
se simtia Leal. 'otal era aogat, malt mai bo-
gat aa Oita §i inaintea uuel vitae libere dux
reediovr a ea utt avea euragha sa se hotarasea.
tai ca toate aoestea, wales, hmpede tit va tre-
bui s ajunga ae.olo. Se uita îu ogliiid i se
vedea aaarte frumoask §i î zicea ca este
peat ea acesta tinerete kat aceste frumusea,
sk se prapadeasei zadarbie i sit nu cunoasea
lubirea, sa nu ardi to focal degoritoareT dra-
goste.
ast-fel am vazut-o §i studiat-o ratacind
prin munti, din statiune In statiune, 110mi-call
copill, incapabilk de a vroi §i menitk, vai sA
midi de indata ce un glas 'de barbat va §ti
dea vointa de a piicatui, de all uha da-
toriile fir a se botari a gusta i dirt plieerile
vietel, dupi ee l-a gustat mat fatil amarieitt-
nile, deziluziile §i intreg plihtisul ea
Nefericitk copila, tu poate eredeal ea al gra
sit In mine amantul dorit. Nu, nu, 41 eam
§i stnt cel mat- sineer prieten-care te de -
pliage i nu 41 poate nick maw Volit in a-
jutor.
Aussee, 5 August.
Chiti but..
->41231g-e-
DIN "CRETA
VIENA, 9 Angust.----Noua Presd Liberd anun-
tä ca." toate puterile fac inzistente pe lingi
Poarta, ea sá acorde Cretenilor o autonomie
larga. Ele ea guvernatorul ere§tin sä fie membrifiacesteicomialunts'au
numinientru cinc aal aub garantia puterilor intrunit la morgh, pentrn a pro-
§i ea Poarta sa dea in acela§ satisfactie
timp
aspiratiunilor Cretenilor, in cea ce privesae ad-
ministratia financiara §i autonomia insuleLaA- davrului. La autopsie
stitntiune sa stabileasc i gararitiT pentru mi- chetuluig i lni doctori Sort% Cmetei ou joraiti
ceste inzistente mai cer Lt urnia ca noua
noritatea mahometanä.
Se spell a Pearta va ceda presiunel Eu- brii prinsei comisiuni de ex-
repel.
atirea cum ca Anglia sail Italia ar tinde la Sachmann, din partea fmulie
protectoratul Cretei, este cu totul fantezista. Steiner, Dr. Popp, azésterstul Felix a dispus tyimiteraa unuT inspector
.}.-4012Wi4i
Evenimentele din Orient Autopsia a Inceput la era I,si ghia
CONSTANTINOPOL, 9 August - Dieta
cretaa a fost prelungita cu cinci-spre,zepe
zile. Ambasadoril §1-aii reinoit instructiunile
ektre consulii din Creta, insireinindu-1 de a
lueru ast-fel, in cit sa impledice o rupturi
Intre Zihni-pa§a §i. deputata
ATENA, 9 August-Trupele turceqtf de pe
continent se concentreazi In fortarete, part-
sind pozitiunile din Kiseana, Laaithi §i Mira-
bello. Ele se tern ca insurgentii s mi le tale
proviziunile daca ar ramluea Impraatiate "ta
fari comunicatil.
FOITA ZIARULITI ADEVERUL"
42
PRIMEMIE
IE
1NA Q.A_Iva!_rr
XXVII
Plecám la circiumà
In urma semnulul ce facial tü cu capul,
dinsul inchise portita, se ureä pe capra
porniram.
Am ajuns la destinatie in- mai putin de
un sfert de ceas.
Omul sari jos ca sa deschicla ' portita
cupelei.
Intru in hotel.
In fata mi se deschsera doua scarf :
una la dreapta ai a doua la stinga.
Pe cind ezia,un pe ce scarä din cele
doug sä apue, poitarel ma intimpina res-
-
pectuos :
Permiteti-mi, D soarä.
-
Ai trebuintá de vr'o inforrnatinne ?
D. Georges Gordon undo.aade ?
Mr_M_
Detronarea Sultanulut
MADRID, 9 August.-Ziarele
at) primit dho Tanger o 'tire
care anuntä cä s'a descoperit
o conspiratiune, in scop de a
detrona pe Sultan. Mai multi
demnitari înalti ai Curtel sint
compromisi. In imperial dom. gic
neste o adeváratá anarhie.
CRONICA
Sentinte grave
E mai bine s5. mäntnei o eurca, de cit
se te numeasca curca... la minister.
O verbunca ungureasca cu lampas verde
nasturl eit farturia, poate schimba pc
orn, dar nu si pe o maimuta.
Sturcka.
Primaria e un teatru si numai dael
de sfirsit-
sa cla zor sä demisionezi, nu pleca inainte
cad nu se (31 contra-marca,
pentru a te -mai putea intoarce.
Matax2a.
E mal bine sä te pateze bucatele reg.- mioinnea dc expertiza.
lui de cit giuvaerurile cucoanelor de la
Crarova:
-
De pata de bucate te sterge fedo ul,
de cea-Palta nu te spall- niet Dianbovita.
Stolojan.
Im place tutunul, dar dupa Bect&as,
ind plrd sarita. Si fondarile secrete.,
P. Stcltescu. esté produsl printeo asfixiare vloientA.
p. conform., Rec.
INFoRMATAINI
INTERIOARE
Omtra-expertiza In afaoerea
Eteiher
Se §tie eä in urma prime! cer-
cetárl fecute cadavrului copilutui
D-neT Maria Steiner, care con-
chidea la infanticid,' dupe oere-
rea familiel Steiner, parchetul a
admis facerea und contra-exper-
tize medico-legate. Medici! nu-
mill de parchet in a doua comi-
siune de expertize sint doc-
tori Stoicescti, Babe§ §i Bogdan,
medicul leiist din, Ia0,.
Facerea antopsiai
tra-expertizA
Eri, la orele 12 si lumátate, isclit aseará la orele 5.
constatárite
ceda la facerea autopsielica- tize, se va prionunta, azi sea
airs mai
par. miiine',
azistat, pe lingá membrii vev-fi saat nu tradiosa. Inaintea'
con-
Stoenescu ii Christea, mem-
pertizä, precum si D nul Dr.
D-lui Di-. abes, D. Tache lo- ssnitar in acc iocalitate, Linde vadesta
nescu, avocatui D-riei Steiner. permanentX,
tare- ce
a durat aproape, o oria.
La morgá se mai afla5 si
va reporteri, printre cari
sii-reporterul aidevrului,":
Chestlimile parohetului
D-nil Hamanglia prim-procuror,
rascu, juckcator. de instructie, in urma fa-
cerei autopsief, at pus mal multe ches-
tiuni comisiunei de contra-expertiza.
Iata cite-va din aceste chesthini; pre-
cum si raspunsurile date de comisiune :
.-Exista urme de violenta, care sa
dovedeasca infanticidtd?
- La stinga, D-soara,
2-lea, are numele imprimat pe
., u.
wimir.recliFaayi.7.,..--assammowasmaiimmanammommo
cfajar al
Gordon, care auzise drja buruitilr aupe-
-Et
lei, era in aateptare,
Ce este ? intreba el ingrilat
rep tasem ¡area des instructiuniIe
ce-mi daduse Kavanagh, pentru a le fi
ugat ; i ma ingrijii a le reda numai de
dt tu frantuzeste si a fi &it se poate de
-
explicita.
Taras a esit &pá piasä si nu s'a
mai reintors !
Kavanagh spune ca ar fost ridicat
dus la Schadwel ; el -a luat träsura i s'a
dus acolo, 'tar pe mine m'a trimes sa te
caut.
- Vizitiul va sti sä ne ducA acolo...
Sew:Iva mea prietena, nu e nevole
sa mere cu mine.
A nia insoti, insemneazä sä te ineume-
-
teatl a primi Cite-va
Un rezon maT mult pentru a merge
De cit sa. ramin In *urmA, mal bine ma
-
duc singtird.
Foarte bine, D-soard ; nu-i nimie maT
bun de cit curajul.
Asteapta putin.
El urea scara repede, piaind cite
trepte de.o data, si reapäru inteo
cu palaria pe cap ai cu un baston stras-
nic in mina.
La-m auzit trintind usa eu violentaa
Veni apol la mine, imi Ira brawl pentru a
mä conduce si esiram in Strada.
Oficlosul vizitiu inaifita ca i cum ar ft
volt aa intrebe ceva, dar Gordon îI dete
inläturf
-
träsura.
nerAbdare i inA conduse la
Haide I exclama (1, ureindu-se dupä
ce mä astzasem et.
usaelass
_
R.-urmec ,'e violentä de pe obraz poate fi lipsit de temeiii, en atita mal mult, en RSA DIN BUCURSSCI
nmi se pot cunoaste, din cauz a vechimei eft se ittie ek i. mitrepolitul Moldovei refuza
de a fi ales.
Ouncd de la 6 .18 August 1398
cadavurlui, care a inceput deja sä intre
in putrefacatitme. Totusl, dupa. eercetArile
604 Rem" t, p.. 1021/4 &N.,. B. izricale . -
Beats 1008/4 1.)...c.b.-Eagstais . .
Partenie, care era set p/ece inert de mult la 6°).9 *.n.2- . . ....
Acute cu microscopul, nu se poate ex- Carlsbad, a afteptat pine/ eri, spre a vedea mal 50/0 s (92-93) 991/2 Nationals .
clude posibilkatea existentel acelor urme. fatii rerultatul intrevederel fralilor Gheorghian §i
51/21 arx , . 991/2 PâtriA a 12 a 2 I 2
1.-Care este eauza morsel copilulut ? a afla i rdspunsul fostului mitropolit.
6% Obl. rus. .
Pearital .
1018/9 Nistrueled . .
fion-ratil
.
R.-Asfixiarea. Este de discutat insa Cind a aflat cd, cu toata inziztenja guvernulul, so/9 Obl. e.
. .
Ste.
293
951/4 1,..Ja4ra . 25.21.1/420%
daca este violenta, sat de natura patolo- foetal mitropolit Gheorghian ramine neclintit in ho- beis * (1890) 961/4 Paris . . - loo.15.16
tdrirea sa, Partenie s'a dus la D. Sturdza care 6% Fcne. re% . 921/2 View. . . 4.11.1074
Copilul a fost hranit in interval de a dat lizi Partenie ultimul cuvirit, cd absolut nicl 5%
5%
) rob. . 88%
s * . . - Berlin
%lea . -
123.65.65
99.25
OMNI
doul zile cit a trait ? o intervenire nu se va mai face, fi cet poate
R.-La aceasta intrebare nu se poate
raspunde, de oare-ce intestinele alI fost
pleca liniftit la bdl, de oare-ce candidatura sa e
lucru hotetrit.
58/9 s Isql
51/c Obl. bazalt .
Banes Nat. . . .
z
--
821/9 8cOnt B. A,
Ayagis. s r
* C. dep .
8
$
t1/
talate la prima expertiza.
Zvonul acesta despre asigurarea pe care gm-
1.-Leziunea din fundul gitulul este vernul a dat-o lui Partenie, cA-1 va face foarte mieä parte in schim.
de naturA a provoca astixiarea ? mitropolit-il räspindesc mat ales prietenil but sumelor semnate.
-
.-Nu. rudele ssle i eu deosebire un archiereil, amic D. Stelian Bolintineanu n'a
ConcluziunHe de aproape al lui t¡i care niclajdue§te c va crutat pe nici un c5mfitar.
fi sustinut de Partenie ca s fie ales episcop
Pe langii aceste chestinnI at maI la Galati' in local AO. vor fi citate alte persoane.
fost pttse si altele de importantii se- D. procuror Hamangiu va sesiKa RI set
cundara. Se zice cä guvernul nu voia de cit inane registrele cdindtarilor va cduta sd
Din cereetarile facute, rezultit ius sd se serveascd acuma, la nevole, de dovedeascd uncle sint politile ce li s'ait dat.
in mare parte ca parchetal se atilt
in tata 119141 infauticid. fostul mitropolit Georgian, pe care vola Tribunalul de IJou nu s'a pronunlat incet in
D, dr. Babel a eoutatttt o branco- sd-1 readucd in scaun, propu- privinja confir9nclrei sag infkrmdrel mandatu/ui
prilmonarti. Ski va discut* ins a. dacet nerea era fdcutd in sensul ca
este anterioarh sat posterioark mor- nu se implineascd tuna i prelaha set
copilnWi.
nia scl dat in contra D-nel 9teiner, alteptind ca par-
chetul set la o atitudine hotdritoare in urma con-
tra-expertizet /acute cadavrulut copilulul.
DPliberarea s'a Meld in secret si demisionqe.
nuniat intre cc( treT Membri din cn- Cum inset fostul mitropolit lose] Sinter]) rugatT a intreba ce s'a fateut cu ten-
dril de rezervk al societatei Smiadan", din
Georgian nu a voit de fel set serveasai
redactorea regimentul Siret No. 11, aci oficerii nu 1-aa
La Ol'ol 4 A'a ineeont ra- drept mijloc de scdpare guvernului fatd primit pink ail, de §i este mai bine de un an
portuint medico-Icgai. cis agitatia ce se va face cu oaqia de la desfiintarea societateI. In al ce bnzunar
0 comparatie alegere noulia mitropolit, a refuo se gise§te acest fond si ce proceut a aclus
pink azi ?
Inte prima i secunda expertizI, deo- ori-ce propunere discutiune in senv.d D. ministru de rezbel ar face bine a tra
sebirea nu e aocinal mare. acesta. mite o ancheta, pentru eonstatarea celor de-
In certificattil medico-legal relativ la nuntate.
fIV:Pe de altd párte, arheireil Calistrat
prima expertizA se conaratä c Ieziunea Birlddeanu, Pimen Georgescu î lo-
de pe laringe, adicä de la baza epig/otea Din Ia, ni se scrie cd mo,aenitorit ar fl
nichie Floru luptd pe capete i std.- distrus testamentul decedatulta dr. Taus-
3- ruiesc cum pot pentru alegerea tui sig. Prin acest testament olooraf,, dr.
AceastA leziune, care era adin^5. de
4 milinictri si care interesa numal, mu- Partenie, de oare-ce fie-care in parte Taussig ldsase mal multe legatun In .va-
cosa laringalui, la ' expettiza de eri n'a
putut consaatatä. de eh numai cu mi
o capdtat promisiunea cd vor fi aleff loare de fallecl de mi de frand pentru
cite-va stabilimente,,de bine-facere din 14,51.
episcopi` la -scaunul vacant de la Ga- Despre existenta' testamentulu7 aveart cuno-
eroscopul.
,stintel D-nif avocati Macri MaVim din
In ceea ce priveate -constatarea face a
de a, dr. Babes, atit D-sa cit i ceiXallt localitate.
&intent informati cii la Telega slat ni§te
declara ca e gre#, irdmis ca- aceaSta
ape minerale atit de, buu.e, In oil mulal sua Panamaua de la nacitt.
boala ar a putet paoduce o asfixiere vioa ferinzi gash acolo alinarea In scurt
afacerea.- lui Leon
1eatä.
Asupra acestuT punct, .parerea mem-
tamp.
Bane Inea, BIM foarte neingriaite, din canza
Cumi et&
Sachelarie. - Rolul
Apa de la
tat. - PrIMarii Relleanu
Biatri.
el C.
briIor prime cOmiiuM, spusä in mod par unui proees dintre Stat §i coma)* amttele oererea O.nei Ra.
ticulax este eti, brortsolita a putut fi pro.- parti profit-mind Irept de proprietate asupra
Racism
one.- Gheigeftul Jai Sa.
vo.catä din, eattra nelogyijirel copiledul. acestor chelarie. Roane ate.
Aceeas comisiune, in actul medico-legal Astd-zi, D. Perrier, avocatul easel Georgi din
dill ale Inginer. Cana..
ce a dresat în privinta chestiel dach .co- Paris, va pleca la Ga.,ap, pentru a lua copii Primirea cererei,
pil-ul a fost sail nu hrani*, spune rl n'a dupd oare-cart laotdrir i. luate te consiLiul comunal
fost hrdnit i cá în intestine'e subtirt $i dirk ocel ora§, in afacerea tramtvaiului, -In privinta panamalei de la Bacálí, putem servi
,
cetitorilor amanunte foarte interesante §i pe
goalc ale copilutul nu s'ail gäsit .de. cit
mueositata.piine. cu meconifi. Cámatarii la Parchet
cari ni le comunica, o persoanA marcanta, din
Cuvintut parchetutui proeurar Hatnangia a
acel oral, persoanä care c...noaste in intregime
aceasti afacere.
D, a
Raportul comisiunei de cOn- tat eri la parehet, tu afacerea Chestiunea ape de la Barati nu e noug, ; ea
a fast scris elimittarilor pe fratil Avramea- dateazá de am= deal anl, pe clad era primar
t!u, hiterwediatort,
' i e vieti- D. GI, RMleanu.
Autorul principal al acestui ghe§eft e pri -
Parchetul, campänind acum nte'e C. Gotadi, 4. N Bibeseu, marul Leon Sachelarie, dospre care se spun
ambelor exper-
Stelian Bolintineanu lacot C. mate In Baehr(
D-na erezind ea poate sit vînd iz-
dacá'afacerea Steiner Rft ceartu voraa cig gala ce pesedtt in gradina sa din Ba-
* .
aria- nude' locuie§te,- la ca avocat pe Leon
D. I. Bibotu 9 Jost rugat prqinte Saehelarie, insarcinat mal ales ea sa stirnie
q.
mtne parchefithel un tnémoriti de-toat afa- pe Braga eel' de la primarie ca. sa cumpere a-
cerile ce le-a'avut cu bancherul Ciurcu si in cost izvor pe pretul de 80,000 lei
In urrna proportlilor ingrijito are pe cart Comuna, simtind ci aci e vorba de un ghe-
auat la Iasi ditaritele epidemji, D. dr. care a fost spoliat.
.§eft, din care vor trage foloase ant D-na
Raella cit §i a.voeatal st
Saehelarie, eu toati
in Tinárul C. Cotadi, minor, a nevoia ce avea de apA, respinge cererea, Tar
aviad inancittarea a ve-
dat D-luT procuror Hamangiu toate demersurile facute in scopul aceita,
la 'ap iearea strkta, "a inäsuillor sani- rkmas zadarniee.
luat. numele mal multor camátarf la.
Viitorul tiiitropolit-Primat
cart are polite. Intre aOestia se,
atlá i Marculescu, N. Ciurou,
Nuamult .d.upa aceea, consiliut comunal e di-
zolvat de prefectal de pe atimel, Radu Rosetta
Osias §i a1if, ale cAror nume nu §i se alege un nett consiliti, mind de primar
Chestia fixdrel candidaturei viitoralui ruropo- pe D. C. Radu.
lit-primat, guvernamentalii o socotesc terminatet. le-am putut afla. Sachelarie, cu tot refuzul consiliului comu-
Intervenirea D-lui V. Gheorghian pe ling4 nal §i al primaruluI Itaileanu, intervine din
fratele fostal mitropolit Gheorghian, pentru not( ti solicit& acestui consilit aprooarea ce-
ct-1 indupleca sd primeasca a fi readue. pe scau-
D. It. Räceama a destäinuit rerei.
nul mitropolitan, fiind sadarnicd, guvernul a ho- spoliatiunea la care a fost Dar cu toate manoperele intrebuintate, Sa-
Writ alegerea ha Partenie ca mitropolit la Bu- supus din partew fratilor chelarie ramine pentru a doua oara en auza
m-qtr. Weintraub, a lui follärculee cu umflatá, Caci primarul C. Radu Hid nu a yea
*i Ciurcu. sa a declarat cä sit se mai ocupe ds acessta oferti fearte
angajat aproape toata a
Zvonul acesta îI raapiudese en
titudine persoane mareaate liberate, §i
cer-
el nu verea pe pá
i a o
scumpa,,, cu atit mai mutt, en ctt isv end e si-
tuat la o distal* de mal bine de 5 kilo-
Nie nu se inchisese portita i
porni.
trásura torl, i, n acest moment, telegramele sint
in. miTnile puternicilor.
pat
pe un asemene intuneric ar fi foarte greti
sa trecem dincolo.
Pe line: Docurile Balticel vizitiul se o-
Prevederile lui Kavanagh se verificati : Increde-te in Kavanagh, sata e
pri- sub un bee de gaz.
n'aveam nevoie de o emodune prefacuta,,
-
clef tremuram dh crestet pina in talpt.
Va sä tica asa e repctä Gordon
spun.
E i.mposibil fatá cu precautiunile Wain,
ca, Tat-as sa fie dus afara din Anglia. don
Fluerd si se seobori de pe scaun Gor-
lua bastonul, deschise usa sco-
;
stringfndu-mi ine4 bratul. Se inaela Gordon, sat Kavanagh avea
Kavanagh insa, nu-si pierde niel-o-dat4 in realitate o ast-fel de putere ? bol inghemuii in coltul trtisuref, stein-
Eram absolut ignoranta in ce priveste g-nd din dinti i rethtindu-mi rdspiratia in
capul.
ii o ast fel de viati, pentru a dczlega pro- asteptarea catastrofei imediate.
Pun prinsoari a cä el va triumfator,
ori-eit de multi agenti ar fi trimes Resia.
Dar vean indiciu nu ti-a dat ?
blema aceasta ; nu puteam de cit sa ac-
cept cuvintul de ordine ai lui. Gordon :
Vizitiul dadus.e seinnalul, complicit' lui
n'aveati de eit sa se repeada, din intuneric si
-Ni unlit! Nu nil-a spus. alt çava
nimic de eit ceea-ce ti i D-ta. -
tIncrede-te in Kavanagh)
Singura primejdie ee prevad e cä
sä puna mina pe bie.tul Gordon.
Nu se arata nimeni.
Ajunge si at t. mail astia sint niste colosi ; dar tot nu fluerd kick o dadi si se uita
Cu mine a vorbit eta seara-
at deapre Rudersdorf el a fot era toata
ma ingroAe,sc,
personal, a fl incintat O. le pot a- -
ingrijit imprejurul lul,
Nu inteleg nimica, zise. Stapinul
ziva,. io jural Lambehului ; dar atia de- räta eit de bine mimic-ate pumnul un en- mi-a spus ea-I vom gag aci pe dinsul sag
asemenea ea Tatas n'a eak din casä.
- Ploua.
glei I
Numai D-ta, D-soara., ingrijeate
pe alt cine-va.
-
Esti' sigur cá aci si-a spus c'o saal
depatte de cimpul de luptd, In care ma gäsesti ? intreba Gordon.
In sfir*it, bine cá daravera asta Ta
o datä. capät.
Kavanagh sperd a:a fired mare tapaj
volt arunca et, ca sa,' nu fid silit a ma' Foarte sigur. Dar stapinul trebuie
0,di .1a situatiunea D-tale in Joe sä ma sd fie pe malul apel.
prin ziare asupra faptu ui ai, ast fel, sa im- ocup de acesti briganzi. ,Asteptati puff!, Domnule.
pledice aceastä blestemata perseeutie de Scoaind capul pe portitä, Gordon striga Pleca in fuga: de-a lungul malului i in
diä
a se reinai..
En ma, intrebain in gied de ce n'a fá-
Cu asta de mai naint( , dacaactiunea pre-
-- ;
unde's ne duca?
Da, D le. Trebule sä ne
-
curtnd"se'plerdu In irttuneric.
Ka:van ,gh a 'trecut peste apa-
zise Gordon- iar iadividul. pe care 1-a
Kvare atita influentä. cu patronul la Sandy, i, dacd n'o fi a-' ne astepte o ii plecat la &kohl-
Nu purta grijá de Taras urina. cobra, traversärn Tamisa pcntru a-1 gasi la
George.
Total. aa merge ,bine.
Kavanagh a- prep-at-at totul ; Peate chiar
--
'Bucuria Maritiaruln.f?.a
Cunostl bate locurile astea ?
Le cunosc putin, D-le: Sint näscut
--
Vrer sa ramii singura cite-va minute ?
Da... da... nu-mi e &Ica.
MA duc sa. \tad la berarie. Daca. 0-
sä se mindreaseä .da-asta. creseut pe acolo i am servk patru anl Kavanagh nu-I acolo, gasesc eA
N'aaLpta de cit -sosirea agenailor ruai in politia Tamisci. pe chava ca sa ma treaca peste apa: -
pentau da tovitura decisiva. In momentul clad intram in cartierul Piccá.
El a adresat, eti searä, telegrame mein-
brilor Camerelor, ambasa.dorului Rusiea
de jost ceata deveni i mai deasaa ineune-
-
ricut $1. mat intens.
ruinistrului de afacerT strAine, directorulul
politieT, la tota acel earl' ne pot fi folosia
SA sperdm cA-I -vona intilnl in.partea
asta a fluviultd-trni zise Gordon cad - (Vs rtrma.)
www.dacoromanica.ro
 DUMINICA 11 AUGUST 1896

metri de Beall i, pentau aducerea

apel, co-
T1rgul eer'ealelor Ori-care ar fi rezultatul cercetdrilor par- aalavaza,

min*
-
chetului în afacerea bandei de spoliatori r, er
linos
muna ar fi cheltuit enorm. A PA
la Bucuregti a din Capitala, fata cu nenumaratele
Pe de alti parte, analiza de apa aceasta e
Breilla, 9 August 1996
Bernarth, constatase cá ea Intreg te- Gr.% cant. 51150 gr.V01/.-611/2 pr. 8.151/2-11.10 puternicele intérveutiunt ce se fac in a- naturaid
Porumb 51500 571/2-60 4.75 -5.121/2
la limit*, pot*bii i calcoroase,
, 9.50 ceasti chestiune, faptul arestärei samsa-
remit pe care e situat BaCUI
gi Baratii. Orzoaicit
Orz
Of
3750
79
k.
60 v.
700
, k.
k. ,
9.35
7.80
- 9.50 rulut Avramescu e o satisfactiune data
opiniel publice si el constitule un merit Cea maiItunä din apele purgative
aproape, primarul Cereale sosite pentru D. Hamangiu, caruia entem cei etieleta purtaud numele 11Audrea3 Sax1ehner"
Cum Insa Bistrita era aducerea apel din A se cere
Radu s'a interesat pentru Pe apit
Pe uscat
GAO 19500, porumb 10600.
: Grid 17200, portunb 2250.
d'intil a i-I rectinoaste. - rasa api natural:a' se viud in wate drozueriile, farmaciele si magasinele de coloniale
_a,a,se.543Ti. :4 Mt:7;7.J -14,
1396-26
.
Bistritit. pe inginen1
In acest seop, tesarcineaza cart i se pla-
Harmorosah Blank & Comp. Toti deputatii si oenatorii din ADEVRUL ILLISTRAT de Luni, INSTITINITI:, DE DOMNPfiOARE
Cucu se fad studil., pentru Gatat aü fost invitati de D.
te§te 1500 lei.
Rezultatele acestor
poste de tinbucurittoare.
studil ali fost ett se EDITIA Lîl Sturdza ca s wriná Î ucu
resti, pentru a lua o intelege
re, probabil in privinta situa-
12 August, are urmätorul sumar:
Cponica tsà`pthmirdaVál
Mille.
de Const.
n4-66,
P- DIPTIAA14"
CALEA RAMOVEI, - C4-CO
bad, eu mutt superioara
Bistrita e execelente de
S'a gasit C apa de celei de la Barati, . c tiel prefectului Culoglu si a in Front, versurl, de George
Caii negrii, de Alexandru
Russe.
Mace-
- BtjOUREVI -
n'are var gi ci adusul
mid eftin de Mt ar
ei costa pe jurnatate
costa aducerea apei de la Ultime InformatiuM primarului Malaxa. donschi.
Sub direepunos. D-rel gonstanta
matematice Duoireiti vi din
Pompilian, acentrati

Barati.
In urma uneY intetegeri prealabile stabi- Florar, versuri, de E. Herovan. Ferfs (Sorbona)
INTERIOARE litd printre liberalit din Galati, D-nii Se- Nicolae Gogol, de Rug. Se peonage eleve interne, ri semi-interne. Cursurile vor
breve is 1 Bea/timbre o.
Adueerea apel din Bistrrta erala putere
ce-va ho- Bandele de oiim&tari chiari, Zorild Nicorescu aii Jost insdr- Ideal, versuri, de A. E. Nicolau. knprinde prhnar secundar, divkate
Conservatoril se retrag de
Jean Avramescu
cinatt de a redacta-un rnemoriil relativ la cruised, de Delador. preerun =mesa :
liectiunea invitimint clasic (Macalaureat) examenele
vin liberalii in local lor. situatia administratie7 comunale si judetene. lzvorul versuri, de Sofranie Iva- se Vat trece la ¢coalele statulat.
Sotitlunea de cultist& general& ; exatnenele se vor treco
Tar în fruntea
Consiliul comunal e dizolvat, Leon Sachela- Asear, D.-procurer liamangiu a a. Acest memoriti va fi preKintat consiliutui novici. in Facialt.
comisiunei interimare e chemat restat pe mum, dintre samsarii im- de minitri. Fárá noroc, de Ion Dafin. a) seep/Ines de pleturi sub conduceree D-lui Rompiliso,
mat Teri. Fiind-ca
rie, avocatul prepadit de Banat)", se intelege
afacerea e'dmaitarilor, a- Nina, de Nigrim.
artist-101er, se va pune la dispoaitia elevelor o vast& galerie
de tablouri et ateliers speeisle de Went.
de la nume Jean Avramesou; 4) Secpunea de inuziet, sub conducerea D-nei Emilia Sae.
nrmarea afacerea apel
aIcituit o lista de consilierI dupit pe
pia Acesta e un bäTat tin5r, de vre-o D. Vasiliu, judecdtor dc instructie, a Epigramá, de L. Vero. roman. giu, prefesoari la conservator.
eit
cut sit pentre peten sa fad ghegeftul dou*.zeci si opt ani. Mc de statura
cu ochii neori inteligenti, se Imbrec
luat astd 21 la prefectura politiei un noq Primeldie de moarte, .5) Pentru edneapunea. etudiul limbelor striine
=Auk am retZatt tratativele ce avut
luau de
.auul din (tale

care de doni ani îl pregatea. de comma, re- tai-d'a.una foarte elegant i -and 11 Interogator lui Petrescu, autorul furtutui Jocuri si:distracta, etc. cam buns institute de edtlicalle din Feria preeura insti-
tutoarf gypernalgo, personal format din aeest instant.
Cu toati cheltidala ¡acute vediai tolánit pe canapelele oafene- de la finance. ILUSTRATIUNI I in care este instals.; nout inatitut, e fOfit, eonstruit
exprea Pentfu rtsara5ina ea a ate 40144111e bygieni e ;
nunte la idela de a educe ape dinface Narita gi lei Bristol ori Capon, oredea cä e In ceea ee; priveste modal cum a intre-
Nicolae Gogol. copriude sitli de studifi, dormitoareMati bine aerate, sill do
tnsarcineaza pe inginerul Cucu sa un stu- ohm otie ce bogAtao. buintat banii car1 lipsesc pind la complee- reereatie si de gimnasticA, etc.
dlu pentra aducerea apei de la Herat)", eum a Avramesou tarea sumel de 43.000 de lei, Petreseu Stante, ilustratie cu veraurl de Radu 0 gradifis spetioast ineonjoarli tot localui, care e
au, en instalattupe de ay& el oz.
de la Bistrita, fiietnd din D. Rosetti. Pentru seirdinterne so' va organira un awactii
fient_gi pentru eea nu da. nid un räspuns precis.
not b cheltubala de 1500 lei din rasa
co- Jean Avramescu e clintr'o familie band -

AI altä-eri declarase ca 1-a irtgropat lingd Prinsoarea. enanirus.

munef. _r*
evreipsai din_ BucureX, riald de aproape cu
Mitropolie, dar in urma sapiturilor -acute Pe timput cAldurilor. Personalul didartic se compune din :
.Mercus eft Dr. Còciu,ipe caré 1-a
obtine vo- pungti,sit acum doui ani. nu s'a gisit tannic, aeuxu, S. S. Arobidiecoun G. Gi-
In arma acestni studiu, Sachelarie izvorului
tul consiliund relativ la cumpararea
lei.
Esind din icoala comerciald uncle a stu-
Panica-printre oamatarl
MIME TELETITIANIE Matemat. si Oosmograile
besen Senn.
nfitylirsitate
lbeolegiet
Cocalescu, ds. in nictem.

D-nei Rung pe pretul de 60,000

tot oragul se gtia de rolul ju-
diat numai un singur an, Avramescu intrd
slujbas la un bancher dn Bucureft, numif Arestarea cu totul neqteptata a samsarului-ea- CETTINGE, 9 August. -
Principelc Nico-
lae a primit feticitart de la mat toti suveranii
Morale al Filosofie
Mica ei
D.ne Raiitaiisea-Afratru , de. is
Pateviei, Licentiat
elfunie
in
Cum Ind Sri SchtuartK. Aci, Ay/aim/1m incepu sd invete matar Jean Avramescu, s' a raspindit ca fulgerul tiuulete naturale peneetrescu, licential in
cat in aceasti afacere de Sachelarie, care a rnînuireabanilorji inc4 de tincir se arätä prin cercurile camatarilor din Capitala, produ- Europei, de la D. Felix Faure ti de la ate- ttiliffe
pilmuit de
treeat- la liberalt dnpit eta a fost
fratil Leca, Sachelarie male pe
acest
ajntorul
contract
sit
de
atit de abil, in at puse in mirare chiar pe
patronul scat.
cind iretutiudeni o adevarata panicei. va municipalitati din Italia.
ST. PETERSBURG, 9 August. Contele
de -Montebello a plecat In Franta, unde va
- Matemanca
Limbs. Rosnlini.
A foakimescle,
cenititt
G. Aaramescn,
prof. te On.
inginer, lt
inmate*Flel
&neat
in there,
V. Iamandi sa semneze amma adaiffei arestdrr, cea rn.at mare parte Lhelaa Literature Francea Pernar4 praiser la
vinzare.
In urma acestaf fapt, Sachelarie tneaseaza
'Avramesou samsar dintre camatari, i cari pfnct acum credeatl cä
Egind de la Schwarz, Avrameseu se a'' cercetamile parchetubui sine' everficiale, a devenit ,
petreee toamna.
ST. PETERSBURG, 9 August. Mane-
vrMe marl din Krasnojeselo, incepute azi, se
- Istoria
latorie
Geografla. . . . . D ra
Collige
in in
wa..1.,)
Marinoca,
prof. la' exfornaa
D-ra Arwargifis VeAbrcA,
o I/lemmata surd de bald de la D-na Raclit
Ned, de samsarfe pe socoteala lui pro- fohrte ingrijaii. vor termina Lunt, printr'o mare revisti ficuta *int. di fectilt, rra
prie. Bdiat de petreceri i petrecindu-si Fie-care spoliator ae teme ca. din moment in Hygiene . . . D na L. aoirunet.StOn,
gi plead tn straihatate.
noptlle pe la cluburl, jueind carp, orl la moment va fi arestat. *
Vila Regala chefuind, se imprieteni cu
de Tar.
ROMA, 9 August. -
Guvernul a confirmat
misiunea care fusese tneredintati, generalului
Pareiran si 'Dieted . .
. . . . .
. .
.
tri reeitierra
14-ra eh. zdé.
Victoria .Daridescu, di-
Nimeni nu va ayes 'cnragiul se dezminte Pentru asa-z1, la orele 3, int eitali la parchet plomat& a 6 el. din Asiittl Elidui Ddhume.
cele ce afirmim, ori ett de eolectivist ar fi el, de mai multi baleti de neam i incepu sä le vre-o doul-spre-zece camatari, cari se vor prezinta Valles, In Martie trecut, dupi propunerea ge- Deoaebit de emoted( list& care urturiazii a se mai
neralului Baldisera, de a trata ca plenipoten- 0H-fa, top profesoril vor ri" secondall de repelitoare de eut
oare-ce se poate dovedi rolul lui Sachelarie ofere parále cu irnprumut. cu registrele lor,:pentru a fi interogall asUpra auni, aloee printre.eele mg tune .tudente ale Universitatal;;
fa acest ghegeft elder din dosarele comunci A,;estia in mare parte incd minorl gi in- ..4e8crocheriilor ceoctil,
tier eu Menelik, pentru restituirea prizonieri- Ole vor aslant la cursurile profesother. von ureenii interogrs
uncle se aft oferta D-net Reeling, serisä de capabili da socotcali ce insem- lor ti incheiarea unub traetat, tare crime pe efeve.
inseri:rile se poi face Incepind di la ..\Nu.t. Pe,1"1111
insugl Leon Saehelarie.

Aseará, ku
-- .

urma cercetá+
Dud.' nesza ci po1iá, cazurá cu totil in ghtarele
lui Avramescu, care la un pahar cu sam- tal5
D. Const. Mille s'a reintors in Capi-
rela, cu incepere de Lunt, ocu-
panic, fic a pc accgtli tined inexperimen. patiunile la ziar,
Abisinia.
O trombe de apa a cauzat pagube mail In
provineia Massa-Carrara. Multe vite aii fost
ineeste. Niel o vietim omenease.
oriace inform/411ml mai detaliete a so wires& 13. Pitaocitur,e de
to 6-19 a. m, 4i de le 2-6 C. a.;

lor preliminare ale

mangiu, prim-procuror, i a-
Ha- tap ,si turmentati de betie sit iscaleasca
polite de cloud ee-1 de mi dé franci pen-
CAIRO, 9 August. -
Probaba c expedi-
, tiunea englezi se va pune In miseare In rlr
De la 15 Martie i pink la 1 August,- anuI
facerea camátarHor, unul din tru sume de cite cloud mil de lei sa0 mal curent, s'aii bleat-eat hi portul Comitanta, 40 Septembnie, pentru a ajunge la Dongola la In-
Munn uzatä de desficut
acestia, Jean Avramescu, im- putin chiar, i pe cad le cheltutail de multe de bastimente cu cereale, pentru Anglia, Bel- ceputul lut Octombrie.
Cin.e.dorette sa desfsc6.
plicat in afacerea miosorHor, ori chiar in aceeag seat% tot cu Av.arnescu gia i Turcia.
aati. poate adr(ait diroet sail prink co-
a fast arestat. gi en fem ile pe cari le recomanda el.
-
Actualmente, în portul Constanta stilt atttea
respondenVa la. D. R. Dizzid.rohit so% St.
kl a fast ridicat din fate ca- Afanerea
inagazil, In ott ar putea Ineepea Itifr Tnsele
Piner1 Ofera preturile cele mai 8-
fenelei Capsa, la orele opt Cooled aproape un milion de hectolitri. LIEBLICH -
Trepa israe1it5
vantagloaso. 81-51
searas Dar Avratnescu nu se rnultunit numai tide operete, sub cenducerea D-lor Juvefier &
Cercetärile continuS astá-zi. cu alit el eäut5- sä incuree in Haraveri linntormIntarear.a131,nulai dinBuhun
- trea
Augost, 1896, se va juca pen-
3-a tiara, du,pa cererea generalk, renumita
Se iuelikiazá §i seaune pae
pe uncidur saú dr. (2ocini,:care moste- Aalaita-eri s'a facut la Bulius inmor- plesa Hantlet. '
fa
ECOURI
Sala. de Depeif a ;,AdeveruluI" ail so-
rise im milion
CDs. -
lei de la b4rinul Mer, min t Tabi nail' din ie'e a toCalitatCare Drinilneel 11 e. se `va juca
tre de Forges).
Femeia (Le Mai- Dr. Cioranu
era superiorul rabinilor din tam intreaga.
-

sit urmitoarele noutiti : FRANZENSBAD

Dr. Fritz Friedman : L'Empereur Guillaume
II et la Revolution par en 'Haut L'Affaire
Kotze, lei, 3.60.
Henri Rochefort : Lea Aventurcs do rea-vie;
4. vol., lei 14.
Dubut de Laforest : Angela, Bonchaud, de-
moiselle de magaein, lei 3.50.
Gyp : Ohé I., Les pirigéants images coloriés
du, petit -Rob, ie 3.50.
Paul D' Aigremont : Monte-Leone, grand ro-
man dramatiqte 3 voI., lei 10.50,
Ast-fd, stib & I fara. sd gireze ma: Aú azistat (:),, mare multime de ovrel,
'nuke polite in valoare de cite-va util -de Stefansstrasse, Villa Königshof N.
venitt de ¡inn orageie invecinate.,
19816 Tiiiede
lei, pc cari le plasä pe plata si cum era
cunoécut ea wpm' al d:rului, mai adclugii pe
Cu aceastä ocaziune muiti Wad avut ce
alimentcle fiind putine excesiv Premiate pint lii prezent pentrn exeelentele pro-
1 1r". 1. FV,
MO' politele cele adeviirate ale de scumpe in tirgusorul Buhus. " prietad eu path medalii de aur st MEDIC ROMAN
lui Cocira Inca vre, o cite-va po- In ziva inmormintarel, mare parte din
argint la expozitinnile din : liarlsbad, Marktplatz Tempel 141-24
lite false in valoare de peste cotnerciantit ovref din orasele din Mol-
PARIS,VIENA, FRANKFURT k3UCURETI
sease.zeoi de
Vineri seara, dupd
La percher
miff

Avramescu plecda
de lei. dova ad inchis präVäliile pind la orele
12 din zi.
7
roai eminc4
tad: le reamanda cu prefe-
OcÌ eapmeutele ail do
vedit «ä siat ea melt nial su-
perroare acelor streine, dovadi
medic1 din
LEIS COKS 48
DE US NA.
LEI

Catulle Menclgs' : L'Homme Orehestre, le D. Georges Frenkel s'a prezintat nib In re- ea attt numarul vizitateriler
3.50. de la parcher uncle uinpreúnä cu ce2:l'alt1 dactia,noastra dedarat eh D-sa nu se l000 kilograwe I-a calitate transportaf la dond-
samsdri fusese interogat cle D. la RiPttita eit,O. apple. ce 1cilifi raeL
FrétUric Masson : Cavaliers de Napoleon, comma eu "'afficeri -de"' canlitgrie.
lei 3.50. Hamangiu, loro-tiitor de prim-procuror, a- In adever, acela pe care noi 1-am vizat în
4é
Atti5 constima lii tart. sporeate eon.
siderabil tn fie-care au.
Briquettei -

Andrg Theerriet : Coeurs meurtris, lei 3.50 cesta, adresindu-se Dlu C. Cotadi, una din- Ci¡rbuni de piatre din minele Petrosanl
articolul din numarul_ de Strabitä, privitor la lavoi-ul No. I--a ajons
Th. ViUurd : Premières notions dEconomie
sociale, 0.60 e.
Willaey : Parti de la, justice sodale, Liberté-
-
tre victimele lui Avramescu, intrebd :
Cunoftl D-ta pe Jean Avramescu ?
D. C. Cotadi, dintr'ò consideratié _son al
afacerea eimitarilor, este D. L. Frenkel. mantra acid. care e intrebuin-
teazii, o apt indispensabilii.pen-
ru -mask amesteeati en vin,
CarCdoif
COKS DE FERARIE.
TOPIT.
COKS INARUNT aaume peritra sobe paragine
Egalite-Fraternité, lei 1. ta, rdspunse cci nu l cunoa,ste. Accidentul din partul e digegtivi, dig/arr./dell, 'face de
Herbert Spencer : Prindpe de l'Evolution creste apetitu, errata Limbo, CaITelios.ElktGLEZESC prima calitate
lei 1. Pe calea Eri dupa amiaza, lueratorii din portul Braila e ?nearer/as, dispar arse-
gi parte chiar din populatia oratului, aft fost rile xi acrimeleee se rictea pe
Baedeker. Allemagne du Sud et Autriche. lEoind de la parohet, D.C. Cotadtse alarmati de urmaterul fapt GREUTATE GARANTATA
Nouvelle edition, 1896, lei 10. intilni pe calea Victor-1'0i ou.Avra. Dad locomotive, cori a elimeaü nigte vagoane
gat, xi linisteete dwindle de sio-
mac; secret unea brepsio.'ar Exped4ia en gros si en detad de la Braila, Con-
La comandde din provincie sa se adauge porto. mescu, care 11 aotepta, in apropiere eu eereale, venind In dia, thini opuie, din ne- 'ovine mei in-emnett, espee- sranta si Bucuresfi franco la ori,ce garki a eirlor
de cafeneaua Capoa. D. Cotadi 1nce. toratiunea *85-- esureazi, catu. ferafe rornâne
pu povesteasc sagnaarului cele bagarea de seame a rem fiilor, s'ail eicenit.
se eiti Iupgmna a patra petrecute la parchet, facInd mare Maginele au deraiat, WA" mal multe vagoane -urt! i rigospfi P divpar, wins DEPOSIT GENERAL
unaprea foitel de asta,-z Vrt.1 N haz de modal cum credea cal de. reate eu diferite cereale Sfartmat. devine abondpufa; aces* e
STRADA No. 5
CRIMA. jucase pe LI.. Hamangiu, declarindu-i Pierderile pricinuite slut foarte considera- i mult intrebuintsta la boatide
de rinichl
STEFILNEFTOIN1 NV.0.21-741709.1
ca nu cunoaote pe Avramescu. bile, atft prin valoarea vagoanelor stricate, cit k. adder urinate
Se pretinde chiar GA faun moment prin aceea a cerealelor, earl s'aii tnapearitiat CAROL LOWERIBACH
dat, sa sarul 1mprumutá oi oare. -er Itawortd, No. UI,. prom/- 34-100
DOSARUL ZILEI carf fonduri D-Iui Cotadl. fbi risipit.
Unul dintre maginigti, a fost putin rinit.
mi. Regele3apolor de stomac
se 1ntrebuinteaza actualinente pe o seart fearre
Ourprinderea S'a orinduit o ancheta, pentru a se stabili intinaa ea anti de curt in contra tuturer afectiuni- INEiTITUTUL
Alalta-seara s'a Intimplat o explozie la responsabilitatile. lör de stomac, intestine si ficat,
Pe cind se petrecead acestea, D. Ha,-
moara cu aburi a D-lut Christoforato, din Ga-
lati. mangid, care ( sise de la parchet, venea
Printre samsarii cAmAtarii
lavorull No. VI e o spa plaeutit purgstiv
pi un bun regulator pentru acel ep sufe'r de Con- ,BERGAMENTER"
Detuaitura a fost atit puterniea, îii eit in urma celor d
mai sus si des-till de 'a-
arestati astb-zi este i Cociu stipatie ai la. obesitttl.
A me adresa comenzile farmaerstulul IGAN
AUTOMAT DE ONOR. MINISTER AL INSTRPCTIUNEI PUBLICE
multi lume, insphiniintata, a alergat la fata pt-nape de dinsii, ca sa le surprinflä mig
locund s. eada ee s'a petreent. cdri e. Avramescu, fratelel ui Jean A- WERNER din Roman, singurel exploatator, FONDAT 1875
Nu s'a intimplat niel un accident de per-
I

De- odate opteste pe Avramescu in- wramescu, arestat deja de a. care le expediaah franeo la 91-1 ee oittione de-C.-
11, STRADA ROTARILOR, 11, BUCUREVTI
soane. tre abd seará. F. din ttra.
Sa gasese si la prowipalele Earn-midi, droguerit Interma,t lExternat
-D Aceet.i frati pe ling& spolieri
Politia din Giurgiu a pi-ins eri pe Alexan-
dra Ghindaru, u eestit plunges, eondamnat
-
--
ta cunosti pe D. C. Cotadi ?
Da, 11 cunow, räspunse sátr sarul.
De cind ?
prin carnátá se ocupá si cu
escrocherii avocatesti.
bacinil din tart.
De:-ozit pentru Bacureiti la drogueria M. E.
CONONIU et Com. strada elari, la Icte la
farrnaciele D-lor Frasi Konya $ R.. G. Invätämintui primar
PENTRU BAETI
secundar
în mal multe rindari si eare acum eit-va
a savIrgit in Baearegtl i prin ctte-va satetimp Acum i -am facut cunostinta, Ei staii la Pindá i cind se i- ILUTZA. 206-28
din
D. Cotadi, intrebat de asemenea de ca- vesc procese in cari imprici- PREGATiRE pentru §COALA
jodetele veeinN o serie de excrocheril dintre
cele,mai tnraznete. tre D. Hamangiù, se incurcd in raspun-1 catii mi se prieep,ei ate,* de COMERCIU
surile sale privitoare la relatiunile cu A: seOvicird-e; gratie- cárora de 352-15
Uii Domn Tome, Ilieseu, din HIV, a tras multe ori acei cu procesele Locuri de case de vânzare
vramescu.
zilel trecute mai matte focurt do revolver Arestarea ramin I cu paralele cheltuite Situate in cea wai frumoasa positie din Buateul,
in apropriere de garb:, ling/ Valea Cerbulut, la as,-
COINUNITATEA
asupra unei femel anume Tudorita Palade.
Braú acum cu totil in Ng cafene-
si cu procesele pierdute. dapost de vintudf, Israelit din Ploe.s.ti
Unul din gloante a trecut prin eapul vie- doe de 3 pogoane este reservat Perlin/ Ca-
Criminalul a fost arestat gjlasintat par- lel Capla. upclum sino i pare.
enetelni: celor doni
D. Hamanghz, intimnä A. se adres r la Soeietatea de Constructie, Strada PUBLICATIUNE
ordinul de a se opri pe loc i adre- Situatia generali a cereoklor ta porturile Doamn- I, Bacuréati, sattla Bustent, /A D. E iescu
!tin scandal s'a Intirnplat sindu-se"!unui Galati tgl Brhila s'a ameliorat, in urma unor tugrijitorul proprietatei
minOitirea Varatic, zilele ,treeutela domn din multimea de Se mutt pentru scoala de fete a comuniOtei
transa,tiuni acute î Franta
pe toff vizitatoril de scandal cafe a ifidignat la Cam,' if intrebi clack Conoaste
iusemeate, locale :
Fabrica de zah5r de la Chitila 1. 0 institutoare de limbs Romtna, care trebue
la
La, o ore Inaintati din acea manastire. pe Avrameseu thd pc D. Cotadi si Porumbul e'ste eam neglijat, lar preturile Agrienito,if care dorese a cultiva sfeele se not intruneasci conditiunile aerate de regulamentul
printre earl profesoral noapte, Domni, dad, acesti don't se ennose until it
Vel, continua, a fi seizute. Secara i orzul ant eau-- adresa prin peata Administratinnel fah/ice, Bucu- ministerial. pentru x putea fi direetoarea ace/def.
D. Ciderea, vroind a patrunde a, C. Theodora, Altai. r-atl. Caiea Vrcrori,1 188, pentru jueetele Btov, 2. Un institutor de limba Ebraical uc Germang.
prin chilil, af.l tate pe piata Berlinului.
spart geamurile, rispindind Dupi rlispunsul --afirmativ al per- Prabova, Buz/ii, Vlasca, iar peutru judetele Dâm- 3. 0 institutoara pentru lueral de mina dex-
printre ealugarite. o adeviratä groazi soanei intrebate de D. Hainangila a- Directiunea Trmn-wa!ului Noé, avind trebu- bovit
355
i
Arges, D-/ut M. Th. Pissa, gara Titu.
6
teritkaL
Persoanele doritoare d'a ',cups aceste catedre
Printre numitil Dorani se cesta chiemâ sergentul de stradA si inte de 100 vagoane Oyez, 40 vagoane fin gi slut invitate ca eel mai tîrziti pina la 10 August
din Varatic. afia I primarul
dupii ce declarii lui Avramescu cá 'e 500,000 kgr. pale de grill, invite pe Domnn eorent, sa irabateze otertele iusotite de eertifiea-
Parchetul din Piatra-N. a fost arestat, alb" ordin sergentulul amatori do a furniza neeste marfuri, total sa BIUROUL EaDVOCATILOR tele de studd ei aptitudine. la adresa Michel
sesizat. .

partial, sa. adreseze ofertele la sediul Diree-

conducii la 'Witte, unde se aft, Ind, tiunel. striae, Teilor No. 254. C/HOSICI si PANTAZ1 Miebilescu, strada Basarab, acest ores.
feppitropia.
-

in monientul did scriem_acestea. Brada OlarY, No 2

k
'1
Ploestl, August 1895.

www.dacoromanica.ro
 4 DUMINICA 11 AUGUST 189-6-

FOIT.A ZIARULUI ADEVRUL caracterul, dar se vedea eá tot
:pätase ratiunea.
111
-
Edith continul :
Da, Uii aduc aminte aduc
aminte !... MihaT a murit !... sag cel pu-
tin asa ne-a scris infamul Louis Berthier.
HUN CR1L Era sl inebunesc atuncia, cad' simt
in creerul meri un fel de groazI tutu-
necoasä...
Dar nu-T adevárat . . Mihal trlieste
încä !...
PARTEA A TREIA A mint-it, mizerabilul, a mintit. ea tot-
d'a unal...
Fiului meti i s'a Intins o eursi. Louis
FRATE $1 SORA 1-a flcut sä, dispard ca sä punl mina pe
tot ce avea ell,- De asta sint sigurd Ge-
nevieva-!,..
Dar sigurä cu totul; intelegi. tu ?..._
Salcanté tu, tu care ail Tubit pe Mihal; cum
In sfirsit, cu ingrijirile serioase inteli-
gente ce i se clIclurl, simptomele morbide
-
de n'al priceput oare¡ cum n'al, slmtit?...
Oh !- marnl., särmanä matnäi mur-
mur5. Genevieva plinä de lacrämi, lini-
dispärurä si trite(' dimineatd, pe chid Ge-
nevieva inträ hi camera el, ramase ulmitä
väzind pe Edith, cu ochli deschisl, palidä
-
teste-te, te rog, linisteste,te
Väld el nu vrei sa' mä crezi,,zise'E-
dith !...
null c primate. Mi-ag furat tot ce am avut... ba- IrutärT i Iacriml, dacá ar fi ad evärat ceea- multlmitä sperantei ce simt in mine, nu
nii, numel pinä i starea mea civille. ice spm, ah !_clacl ar fi adevärat... le voi mai pierde.
Adevärat -orij mie vis sag presentiment, Apoi reculegindu-se, zise dupd eite-va
Gratie devotamentului obscur
uncle
al unei
jfllLfll alese, am izbutit sä fug din cehila un lucru era,sigur insä : baroana Berthier
si am sclpate. Min- incepuse sä recapete ratiunea.
minute de tdcere :
-E
un lucru la care m'arn gindit
gMete insä, cAd Ind vei revedeal... Ea fu in stare sä-si dea compt numal mult zilele acestea, la logodnica.
de cit de ceea-ce i se -intimplase si vru
Genevieva era ulmitl.
Cum putea sl stie Edith care pinä de- pe data' sä afle cum merg afacerile
unl-zi era nebund
cind î era opt anl de
pierduse mintea, opt ani de dind Genevieva nu stia nimic despre aceastä
Clef se logodise, nu-I asa ?... Lueral
ästa nu 1-am vista ?
Genevieva dáciu din cap.
Gnevièva i cu Octavia o dispute' mor- daraverä. -E
-
adevärat, zise.
tei ? In mijlocul chinurilor, ea nu se mg o-
Oare sä fié adevlrat cleMihaig träTeste? cupase- de nimic.
Ah ! Cu toate astea m ingrijéste
Iceva. Mihai voia sä se cdsltoreascd cu
ifata accea i eü n'am väzut-o niel oclitä1
(Tare' printeun f6nomen neexplicabil a Edita hotäri sä se informeze.
a dedublárei: sufletului, Mihal sl." se fi a- Dar nu se putea duce ea insä-si la Pa- - Nu e vr'o halucinare a frigurilor naele,
rätat mama sale si -sd-i- fi spus vorbele ris. Sè temea de o zdruncinare profundá ,cdci tu stii, Zizeta, cl sint momente chid
pe care le repetase baroneasa a organizmului in momentul cind va da mi-e hie./ sä nu cum-va sd-mi fie mintea
0 teaml.:, cumpliti cuprinse, pe särmana ochl cu Louis, pe care il credea capabil lincä inturiecatl sä confund visurile mele
fatá.
Se zice el ingrijiiid de nebuni devil tu
de ori-ce infamie.
Si. acurn, end ' visa reintoarcerea fiului -
icu realitatea.
Nu, nu man*, zise Genevieva, me-
frisuti nebun. säti, avea nevoie sä se fereascl, mai mult
Nu cum-va care, cu vremea, ratiunea ca _orl-cind,. de ori-ce care. ar pu-
- moria 41 este exactá i latá ce s'a pe.
trecut.
sa se va asemlna cu a Editei ?... tea sd pricinufasca vr'un rag slabel° sale II povesti toatä isto,cia Sabine.
Insplimintatd, ne mai stiind ce sá cread5., constitutii.
si. ce sá cugete, ea privi la- baroneasä. Cáci ea nu se indOla de loc de rein-
Fata acesteTa reluase expresiunea de toarcerea lui Mihal.
- I ,

Edith, foapte miscatl, o asculta.

Chid Genevieva ajunse la episodul giu-
ca o moartä, dar privind-o cu ochil ei in- Il inchipuiestl cá. vorbesc intr'aiurea-1... vaerurilor pe eari Sabina voia sä le ilia-
altä-datl.
-
te1igen i dulcl de alt5. datl.
Oh mamll marnit dragl., strigä
1
Dar 41 spur cl asa e.
Vrel sä tiT tot ?.
Mai mult de et- orl 'end, era sigurl
Cu un sentiment de sperantl si de fe- eä intr:un moment dat î va reglsi, i spe-
ricire profundl, ea îi intinse bratele cl- ranta ei- era asa de solitlä i -calml, n cit
poiasel si la scrisorile ce-I scrisese, la-
-
crimi groase acoperirl obrajil baronesei.

-
biata fatl, te-ai vindecat oare ?
Da, zise Edith cu o voce pe care
ET bine, ascultl-mä 1

Ael, acum cite-va ore, flit s5. dorm...

-
tre fica sa adoptivl. Genevieva era inapresionatá.
-
Ce bine o alesese MihaT, zise cu
gravitate:
nu
--
1-o mai recunostea, m'am vindecat 1...
ceea ce m'a vindecat e un vis.
Care ?
am vazut pe Mihai intrind in camerá.... si
mi-a zis :
- Oh ! maniä moartea mea te-a,
Zizeta, Zizeta mea seumpl., (ilea
inimei mele, iitzise dinsa, crede-nad-1-
Du-te la , Joeul , met", II zise
inter) zi baron_asa, Informeail, te de tot
ceea ce s'a petrecut.
-
Si 'uncle e- acuma särmana Sabin5. ?
Mi-a scris vr'o cit va timp si intr'o
zee corespóndenta noasträ a incetat
Dimmezen ni 1 va recial
Am vázut pe Mihai, nu e mort,
nix-a spus sä träTesc, cicl se Ira hi-
inebunit ; iatl opt ani de and nu mal re-
cunostl pc nimeni ; färd Genevieva i ¡Ira
Octavia, ar fi moarta
Sint sigunti foarte sigura, crede-m5. !... Intilneste te cu notarul Thibaut Gau-,
Nu visez de loc, nu aiurez- de loc: Mi- thier, intreabä-1 care-1 ,situatia noasträ .le -
-
n'am mal auzit voibindu-se de ea.
Si n'ai cautat sä. afli ce a devenit ?
turna. . . haf trlieSte, i clacl nu m'ar fi crezut gala fatä, de Louis Berthier, la toate ml. (Va urma)
Genevieva crezu el moare. Vindeclete vindeca-te... cicl má moartl, War, fi intors, de - surile pe cad le vei ,crecie,,necesare i ila -0-efer-re-
Vail baroneasa era tot. nebunl
Acuma vorbia, nebunia îi schimbase
1 voig intoarce...
Mi s'a infirm o cursä
-
M'at su- - Genevieva clzu in bratele mätusä-sei. intoarcere slant, spul tot adevärul.
Ahl zise clinsa acoperind-A, cu sä Nix; te terne, siat in toate minile ,si
1

=XXXXXXX XXXXXXXXXX
Egptn,. (ea maL bogatti DUCI--:9FIENTAL:I! X
k APA,
IVIARRLet; BAZAR, CENTRil
XYJINERALA CALEA VICTORIEI
.ACIL) CAIZI3ONIC SUB' HOTEL BULEVARD
>i<

s,
ca lnaf curatti
Acolo se gasesc HAINE BARBANESTI,
Api alcalin Acid& -vs
BUNE1, EFT1NE, precum, si STOFE FINE pen-
fiind-c 3. obrazu'l, de altmlaterl drá
gitlas, este desfigurat prin niste n e
cueápinilf alepiellei, si Armtuaa n'a
0ob4rk4 minunati de,
moasa,4 se mpg tä in mcdul?ce
&A..

Analiaate in anul 1887 de eltre d-rnil prefesor univeraitar putut ada,, de at

.abia acum, cit de mat repede prin
B, L,njy si dr. in slitetele chimice la Budapeeta si din nog 0: tru comande din cele mat renumite fabrict din repede s'ar fi putat debarasa de
e cu
la 15 (27) Martie, 1896 la Laboratorul de Ohimie al d-lut dr.- Bomada. regenatoare a
Babej-, and resultate satiablegtoare, dovedindu-se Franta si Englitera. Pomada de obraz de Lugog Henifel
ISVORUL DE
DA 0
=PAT 1,51.-36
a farmacistulul Vèrtes
care pomadá se bucurá de un re- Aceastä ponandil neintre-
name 'pi de o favoare cutd e eu desáviraire nevd-
Apá alcalin-acidá prea exceIeeti winwoommi ca cel maI bun $i mai sigur remet
dirt pentru tnláuirarea grabnicI si
thmAtoare pentru piele i prin
intrebuiarea eI chiar la flil-
,
care prin compozitiunea el chiruiert, formeaza o speciadtale de lEitiletlAillititABASSiiiittiNtit=117Zieltallik*A radical:4i a pistrueler, petelor, bare-
tilor si cojilor i In genere a tu- eaT tineri de tot, eapfite
APA MINERALA din cele mal superkiare, ca apa medicala
de primul rrng fiind in acelas timp i cea raw placate Dutur8 rii- Vinul Sagrada aI ut I. Paul Liebe 5 turor impuritelfilor de ye pieleal o
brazului.
barbs frumoasg, i elegantA
Moe naustati edinirabile.
coritoare pentru amestecat cu vin, deci nteritiv a fi de a- Emmet din cascara' Sagrada si prep ,rat ea smmes din vinul de sud e. Boreinas a 3 lei si 3-lei t Borcan 8 o 6 lei.
pronpe apreciat.4. e. gr. umji9. Reguleazit -digestir, fare- durerie Se' poate Intrebeinta
Mai mult timp la ori-ce etate. Este recomandatl pentru Depoii general Droguerla EMUS, Bucurestl Bulev. Elisabeta
Se gäseste de vênzare la toate prIneipalele magazine dó. efectele miraculoase de catre un mare namir de medici, precum
*U. puternio purgativ. stiele intregi in ori-ce farmacie. X
()aisle, resitturante, drogueril farmaciati precuin z la
DEPOSITIJL PRINCIPAL
:
Ui
Pentru a evita contrafteerite sit se OCAWIL .A.devitratal vin Sagrada din ta-
bricatiun,,x L'Paul Liebe, bresda.
XXXXXXXXXXXXXX»**-00CXX
GIES 1EL., Se gaseste la taste drogheriele farmaciile din tard.;
Gr. Calea Molitor, No. 59
petite drum de HOTEL de LONDRA.
TREf,BRAZI
264-16 La administra0a Adevrur se
137-34
'Z'63683NititiatrablibtiabS6t gisefte de Vanzare hartie maculaturá.
w-1 i§kt OALE Clin'ONICE
Efieacitate incomparabilift g. i.-7;
vesictitbret 'iixe ;
Fabrica de arämärie si atelier mecanic PIANINE
GUST. ADOLF
aplicat4 re brata Intreti nil it ea adeverat5
9
o "krSICAT()1 rt I]
!I cal crato.
de la renumita fabricit
Barmen fonclati la anal 1794.
. +KA ,
*
IBACIflo care posedA 4 gradurilarie : stabo, 4. '2 A "! ,(,a irrji ,11141,1,.0
Qc veliKare cu preturile fabiicel la A se cere iseälitura FUMDtlIf-ALIVRIMPre .1 UM eutilt .2' I. Vetike.".:NIC,

- -
1-;
ge. (vro horliituro ;Kr parlozA yr,y(jc.,
-T51 5 ')Ereut : Farmacis ALBZSPEYRE.S. 80,
-121 CALEA PLEVNEI, .p.ntr. Faube
121.. BUCURESTI 9

A. Feldmann, I R esirea. NTIJ /.1

ECIIIMM.2.46/44Nealad,3113althwmp,.,...w.wmprnen,.,,mo..Isky-Ar.

Efeétuiazr::-6:X-ee lucriff in arama,' preeum: Aparate BUCURE$T1

nnlui
al U
distilatiune 511 refitificatiune pentra febrien de `, 20# STBADA DECEBAL, 20 Usurarea pentru ,etrea '1-iurtia sr peixtele anti- a-troatiee ale
spirt, Plamaditom4 neCitoai.e, siéteritur eel mill 792-2-6 Impedid sail distruge 4117110 !caw ID narr:.1 distruv aprope imediat aceesele
11.1j

bun. Aparate pensrajtabricatiunea ueei,clentele- eirÎit4i1om , Assmai Crisele de ruse, toste svfocatiunele.
,1
A se cee Stamoila iscifitura ,tslts.ataanna.. (7, arti. cle3 5.3 c4c4--.441
pentru Juicd si Rachid. Teri de arartilt" n óri-ce di . -.Narlapep,ardivierarlimatu-siEwv
mensiane,-grosime i presiane. Serpentine' de in-Catzfre70. Imimmamminammatis 61101malii, ,AL
. 4.2.0e 7401:.

raleire, Conducte penult aim& Sobe' de bale.,-

de ace gazoase. Cazane pentru fabriOn ,tiat Cona';-
Aarate [CYCLII IMPERATOR, 000000000000000
serve- -si Bombonerii. Instalatiuni de Bucitarfe: Cosî-
torie i ori-ce reparatiunT in amnia.
Vocli kg GITRE1
Dngonr &'0-1e'constritctori en gros
81, Faubg. St. Denis, Paris
De vànzare LmrMitnitidn:
Strungärie In fier metal; ferest'rae eirculare. noul. A se adresa D MT Eduard Waiss,
Velocipede de preeistunT, model 1896 strada Foisor No. 32 Foqani.
Pompe pentru Grfidind, Locomobile si Incen-Vr Fr. IN. Pneumatice superbe. Cat, losge 351-8
did: Transinisluni si Rezervoare. cu -arctf lui 1.3crtpolet.
. I

,ha :trtfrine; exiith.t ihtstrate gratis. Exporta4une,

Se!efeatulazi si ori-oe reparatinril de Masini agricole- floaolak.;:lotx Off
4e
si induStriale au tutan, efeefele pa3cie 1.4e, p Inerottriulut, speoial-
rnent.c." D-lor" MArid8T,r.1k1'e, ittEDICATOXY,
".;
XrCXXXUXX):=XXXX
sairj,RETURI MODERATE emieiunea
t$1" CANTARIATI, epre° a actin&

PEiTy4N,farutg4t, Rue sa.ndil4 23,

ft prthetpeite6 ffirota,a fiff3' exa4421. ft gt*tdials.
PAW r CEA MAI RENUMITA
ee ceit per elirlete seraittga a Ad.i. DETHAN
pewerr frmlne 2 fr. 5Q, -rabrici de ParCh6te IVIasive
E,..._.n.,_.--=..-.....v.,-..4.--.. - '

Spcialitate ParChete attiericanb- $i de

IN ROMANIA.
Vs qritpOlo Eoux MinftálbS clo'
Singurul stabiliment eu instalatiune sistematicá pentru 'meat lemne artificial
lot
dALITATE SUPERIOARA- Ttunplátia mecanied.
tif
on ?es Pentru mobile fi Wnale, edificiuri publics autoritati-
BREAZA"
i
A_A
V1CHY-ETAT . Vänzare de lemnárie
SOCIETATE ROMANA ANONIMA PENTRU FABRICAREA
A

CIG:LESTINS Cet Mat eserfirt 460--osit de lemnárie useatá

G. r17.-GF1 ILILE Otieunielie i PerivasurI
YARULUI HYDRAULIC SI A CIMENTULUI ROMAN
Mal nainte DAVIDESCU BREAZA &C-ie
tioPrrAL
E'rdor h noru ,pr la capsule et l'Etiquetta. de fcc
PENTRU COMANDE A SE ADRESA REPRESENTANTULU1 GENERAL Les Scules Véritables PastillesdeVichysont les
mate ski despioate
T. ZWEIFEL, Bucuresti, Calea Mosi1or 31. Mir EXPLOATATIE DE PÁDURI.
P too.,'S VrAT
HER
-

SI LA FILIALELE SALE fa6riqC

ries ELLI4x
Jos sels
ce ,T;)%clay
naturels &traits
U DURRER
GALATI, Strada Presei, 20
SAU DIRECT LA FABRICA
IASI, Strada de jos, 24.
41-50
C a--4APASS
aux sels,panirts VICELY-tTAT
pour préparet reau artifejelle de
OF VICHY
Vicby gazeuse.
27. Soseauà Besarab, 29.
245-27
- RUCURESTI
GARA COMARNIC g: 41.1; flfOr li24; *Et 41L6'.; §17PCIE
14vcarest.
XXXXX0XXXXXXAMOIXXXX6000:CUMObtXX
Ipografia ziarulut AftevèruluT" Pasagiul BitnetV Nationale

www.dacoromanica.ro