ANITL IX.-No.

2450 EDITIA A TRE1A DTIMINICA -11'FEBRTIARIE 1896

_ . /7..a

NUMERUL 10 BANI 10 BANI NT.TMÉRUL

INCEP DE LA 1 kg 15 ALE FIE-CXRE1 LUN1
Ala
el se pliitesc tot d'auna inainte :
ANUNCIURILE
ABONAMENTELE In BUCURESTI at JUDETE se privatise aurnalela
epteteiteTeATIS
In BUCURESTI la Casa administratiii
m JUDETE i STREINATATE prin mandate poltale In STREINATATE, direct numaa la adnalnistratia ft .1a
On an In2Tarb 8o Lei ; In Streiniitate so Lei TOATE OFICIELE DE PUBLIOITATE
Salle hint II 25 s
anuncluri la pag. IV
'rre LUD 8 18
a a
41 -
1712/nunOr InfIstrelnittate 302banl INSERTIELE SI RECLAMELB ; 1:ELI 3I-
* NDU1... "
o

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZÁ Si to feresti H.4pine tte cool strain in Casa%

'V. Ale :scstrtair-i. Un numör vechi 30 Baal
eameararea_
ADMIN1STRATIA REDACTIA
FASAG. BANCEI NATIONALE CASELE KARAGEORGEVICI Director politic: ALEX. V. BELDIMAND PASAG. BANCEI NATIONALE CASELE KARAGEORGEVICI

Data la
Una la mina am avut chestia na-
tionala ; doug la mink avem legea
minelor.
Nu e mal mult de et vre-o sease
lunl de and in privinta lege mine-
lor ardea constitutia, tara era dati
prada coloniilor straine, Tar sub-solul
ksat prada tuturor saerilegi-
patriet
ilor.
Am avut o agitatie intinst, in pH-
vinta le _et minelor.
D. Carp a fost calificat, eu aceae-
ta ocazie, drept tradator de patrie ;
tot2 acer cart att sustinut legea a-
ceasta eratt niste vinduti al strei-
nulua Tar propaganda in potriva le-
ge a mers mat departe ca in tot-
d'a-una, s'a intins pe la sate i pinä
in creterif muntilor.
Legea minelor a avut darul ca
sa intruneasca intr'un singur end
pe toV opozantia dinsa a pregatit
platforma aetualulul guvern ei a de-
terminat retragerea liberablor din
parlament. El bine, c s'a ales din
min& Agitatia impotriva acestel legl a
fost neuzitata, toate nuantele opozi-
tioniste s'ae1 coalizat pentrn a o com-
bate, tar ea demonstratie finala
decisivä, liberalil
retras cu os-
tentatie din parlament.
Or, este aproape de mintea omu-
kT ca un partid politic eind ajunge
la guvern, nu este tinut ca sa des-
fiinteze toate legile pe cari le-a com-
batut tu opozitiune, dar este obligat
st, suprime fara intirziere pe acelea
carT amenintä existenta natiunel.
Aceasta datorie nu 'el-aa,Indepli-
nit-o liberaii, i acuma fie-care le
poate arunca in obraz acuzarea cum
ca in opozitiune ati mintit tara.
At mintit ei ail ineelat atune
eind att denuntat legea minelor ea
pe o lege vilazatoare i anticonsti-
tutionala, ail mintit i at ineelat
end ail mArturiait legea minelor
deschide strainilor portile tare.
Pe eind liberalh rasculail tara Cu
vaetele kr desperate, nol am aparat
kgea minelor in bazele eT funda-
mentale ; fortarea de astgazT a gu-
vernulul ei a parlamentuluT liberal
sa in Cabinet- o chestiune /carte impor
tantd care cere o rejectiune frarte se.
rioaset
In acest timp, D. Stolojan se uita ztat--
bind la D. Steitescu. D. Stoicescu atrage
atrntiunea cokgulzel seta de. la domenif,
care deveni furies n potriva nababulut
craiovean.
D. General Budisteanu
D. Setsrazel face un mic reehigitoriti
in contra D-lut general Budisteanu, care
a comis eroarea de a nu line seicoteald
cd yroftctele sale de lee, a ceiror efica-
citate viitoare nu o discued, sant departs
de a atinge scopul ce trebufa sd urmd-
reased venirea sa la minister : atrg-
gerea simpatiaor armatef in favorul par-
tidedul national-liberal.
D. S'ololan s'a ales en cite-va bobar-
nace din partea D-lui Sturdza, pentru
avut ell va limp imprudenta de
f(?VDdi.
pdrea satisfeieut.
Aperärile ministrilor
D. Stolojan, cans jenat, protestraid cm
jumdtate de glas, si asigord ye D. sturd-
za cd D-sa t n soldat fidel al partidu-
bd a$a cum ez-' lost -con-
stituit de Ion Beattianu.
D. general Budi,etranu a reamintit
Stserdza cite dificultdff 'i-a Aleut
eh-jar de la inceaut, end ce a Orineit mi-
nisterul de relsboifi, spunind cd dacd re-
ERIALA.
Ong seama de vointa cetatenilor si de tre-
buintele lor. La not, uncle totul este fie-
tiune, nude cetäteanul nu are constiintts
Sarbatori populare
de drepturile i puterea sa, la nol totul se
reduce la critiof de ziare i la bunit-vointa
Gazeta de Gerrnanii si sir-
si cinstea Primaruluf.
Cunoscind oamenil cari î avem in ea-
pul Comunet si cunoscind si deprinderile
bátorile populare.
-Carnavalul in
Cortegiul.
remonialul. 0 altA
Ce- -
partidului din care fac parte, ne esteteamA serbare.
cd niultd vreme Ina atit centrul cit i ne-
norocitee mahalale vor boa apa infectit Minim cft rAspInditit gazetl din
otravitä, care ne vine pe canale. C. MiÄnioh : Mlinchener neueste Nachrichtena
si citim spre marea noastrA surprizA, nr-
it i
4141141.1111.2.71M1=1.11110111111111=
U 112 1
mátorul titln al articolulut de fond : Pri-
stul congres international al znonarhilar.
Parcurgem cu oehil continntul acestul
C. Nacu prim-Miinich i constatAm off-I vorba de c
peceleale. Nu cum-va calendarul redaciidk
noastre e areeit ? Nu cum-va sinteti in 1
Anrilie. pe cind not. sArmanif. ne credent
prin miIloCui lut Februarie ? Sag mg stig
eA, poate not cestia din Halbazia am
Dias capete barbare aum sintem
urme au socoteala timpului ? ens,
alta, lubT cititorT. Serioasa gazete din
ne-a trimes numd numArul On,
pe care 'I-a sects eu ocaziunea serbärel fu-
neraliilor printuluT Carnaval.
Gen:liana si serbarile populare.
Nu ered sit maT fie vre-o nstiune care BA,
albl mat multe alrbAtorl populare de eIt
Germania In fie care an are lac In fle-oare
*

dreptate i D-lul Carp, (la drep- sat sArbAtoarea vInitterilor (Schittzenfest)

toata aceasta agitatie ?
Care a fost rezultatul une atit de
marl fierbera ce fac liberalil pentru
a nu fi lauTdnial de tara pe care ail
ametit-o eu atitea ehel1äelt ? Rezul
tatul 'ham vazut chid par-
lamentul a respins nrgenta asupra
propunere D-lui Ion Gradieteanu.
Cum calificanf o asemenea pro-
cedare ? Ce nume meriti o atit de
mare contradictie i o atit de nea-
semauata nerneinare ? Intelegem de
minune ea un parlament sa nu poa-
ta indeplini bite() singurá sesiune
tot ce a figaduit tare ; dar nu fate-
legem ea, a doua zi dupa intruni-
rea sa, dupe eeirea-T proaspita din
vointa urnelor, se, aprobe toate apos-
taziile, s incurajeze toate contra-
sA, uite toate angajamentele.
Acest parlament compus, in mare
parte din elemente tinere, eu aspi-
raiun multiple, cu pretentii la ideT,
en misiunea de a razbuna o tara
aualtratata de eonservatora e mal pre
jos de eit toate aeteptarite. Daca gu-
vernal este incapabil, parlamentul nu
e mat breaz ; ueputinta cabinetulal
se eamplecteaza prin neputinta par-
lautentuhia Tar tara va astepta în
zadar realizarea macar a unea din
sperantele deeteptate.
Parlamentul care, in unanimitate,
sustine cabinetul D-lui Sturdza, pu-
tea trece cu buretele asupra tuturor
promisiunilor, numal asupra lege mi-
nelor nu putea trece. In chestia na-
tienala apostazia s'ar putea explica
priu aeeea ea gavernul ar trebui
ompromite bunele relatiunl ale tare
eu monarchitt veciute
Iii ekestia Jege maximalui, fuck
ar fi an argument : Comunele ar sit-
feri unfit Maid li s'ar retrage atitea
venituri insemnate. Dar legea mime-
ter? Unde e diticalteaea ? Carl Mt
pagubele tare ?
Ue-ve, zua muh, liberalil
aveatt ea
datorie de capateuie, ea datorie
noare ea s ocupe mat Intil de legea
miuelor. Cea d'hattitt luerare
de
tate i parerilor pe catl le-am sus-
tinut in Adevdrul.
Iar liberaliT nostri var ramine ti-
pu! earlatanizmulul politic, oament
fatal convie;gera saltimbanel fara
pudoare, pregatip in tot-d'a-una pen-
tru toate ineeMeaunile i vecTnie
rtepregAtitt pentra lucrarea serioasä
a omulul de Stat.
Cowl. C. Baca-Matta.
vorbeased de articolul privitor la cdMto-
riile oficerilor. Acusel &cot pe acejti (foul
'F44eVilr ministri cd sunt causa pentru care a de-
vout impopular in armatd,
Nostim
dace
rilor ce D. Sturdza avut cu D. gene-
Citer,eente:rre oònfratoi Cluluit Censervator a dat ral Pilat ji a inteneiunilor salt de a-1
proortetarulul ruIuY peen, 8000 de let pentru ea
acett elite sit nu mai sperit.* aduee pe aeesta in capul ministeruluf de
Am aetit m'am freeat la i dupli aeaea m'am refeboiel. Termind prin a declara ed D-sa
copying definititiv a, In adevir, Clubul Coneervater se va retrage din Cabinet, imediat ce le-
a dat.trel mil de 1e pentrit ea Aerial Tara eh gea solddor
iineoteze.
Ping, enema, mnibtmna, era obieeTal ea elebmele
politiee B dea eibventiunl pontru ea Of apari ea.
anto de ast hed inefe in ebieedul rastentet el ells-
bul benoervater a iraueueat sisterna ea eh dea
pubventil gazeteler earl' dinar.
Foarte itepeesant (Nee% earn va hatIM nume-
rebafff itomripri in eluInd din ease. Mandy. De aeuma,
tea gazetaril ale Hirer ziere aunt Co deie ei at ehror
tirawit face pe tinegeafl sh moarh de foame, se vor
ewiciie ht ceeseevatorl.
A delta zi, razeta peate di.parti. der eel nutin
Clubal a plidit oalele sparte tirajurite nepliitite.
Vax.
Studentii gi politica
drept atudenttr sh se oenpo de
laliee? Se pare eh rreemesnl se cilt laernrile
dnph Tinpreenrari. Cind misearea pelitieit politielatil
de
pn-
tiler le eenvine. etas:lentil ritrat ,,eethtenP tia îYstuden-
ridich
fe-virral earaird. Mud stndeutimea na e pe plaeni
domuiller lo P. almf devi,, gravi sl sint plied de mitt
itt contra tinerimeT care, bloc -sh se (taupe le
te, î4î perde timpttl in aeitatinuT sterileu. de car-
Nei aperient a, de fatiatit oe al treent de virsta de
dorerieer ward de anr, ie%imite, clef deelarat
pabil qt in drept sit te raenpi de afar:et:de liabliee.ea-
D'a de mutts ori stadentit cad victima
ert ÎM unite eaanrl. eT seet eastaate din fee
politieieull or.
pentru
eatare sati %suttee partid, aoesta este au adeviir.
alai na treisaie lush de tree conelnzia eh pelitica
treeuTe interzieh stadeetilor, el aeeTe ear/ voiesc a
steem el dine-vet:tech a an se servi de Celli pea-
tent a-I eiphei, biga te aertne de enlise ei a le
fa.* etbee¡Innea deplorab115 eare se bee &a i eare
arape tiaorimea.
egnx.
-.1-4111*-1
Cearta minisferiala
gretti eeva, e cd nu a perzistat in prima
sa ideie de a nu primi sd intre n ca-
Orolectele, gdseste cd sun!
binSeut.sein;ndu-sl
deAarte de a'produce efectele ce li se a-
tribuie.
Reennoaste ;reseed profectol solddor in
armatd a rdmas ineomplect, dar din
mesa D-I,uf Cantaelezino, eare nu a voit
a da fondurile neeesare, ji a D-lnl Stoi-
cesen, care '1-a combdtut in
Camerd ye
fiind-etl a scdpat din vedere, sd-t
dd a in-
cd e in privirla cons/deed-
va trece ji prin Senat.
Amenintärile primului rrninistru
D. Palladi, cu un ton melodramatic, de-
dard cd D-sa e gata a se retrage daed
interesele' partidulni eer aeasta, dar cd
e de opinie eel ministrif fiind toil solidart,
se impnne retragrrea intregulut cabinet.
D-sa viseard pe D. Stolojan, care se vial
inert/at la D. Steitasche, care nu se poate
impiedica de a ride.. 1.711
D. Sturdza, cm ten aer autaritaadeclard
aceasta e o chestiune eare'lpriveste'perso-
nal si cd va aviza la limp, del constatdcd
sarcina ce tsi-a máS devine Area grea,
dar va gdsi D-sa millocul de a pune ga-
p& tuturor acestord.
Slag expediat aka aacerile czerenk,
fird a se deride insd nimic in ceea-ce
privqt' memirile prefeciilor
posturile
111fto
Apa In Bucuregti
Ziarele vorbesc despre mäsurile pe cart
primartal eapitalef ar voi fa le ea sati le-a
luat dj» relativ la importenta cestiune a
ape. Cestiunea este de cea real mare insem-
netate, de oare ce de ea depiude sänitatea a
aproape a trel sute de mif de co;menf. Intre-
barea insfl este : avind In vedere GA eel
e ne-at dotat cis scandalul acesta care se
nurneste apa filtratd sint tot D-nif colee-
tivistyl nu se va Intimpla acelap lacrul cu
bed 'an lariat politic heteu taut din CirC14..
cu total insignifiasd, Upsit di talent, lipsit
de vlagd, dar, odinioard, cu destut bun aim'.
A fast un moment and Name, simpatizind cu O.
A. Bosetti si cu idei acestuia, parea ad este um
om care gincleste e
care fage de fraza goal&
Dar parvenirea sa la minister 'i-a descoperit
nulitatea i absoluta sldbietune.
Pe banna ministeriald Name a fdcut met Frost
efect de at re banca deputatubui; uncle acuma aid
cle tAtui nevitzut.
Viltarul sofa politic este Vedas pentru tot-cra-una;
niet o intimplare, nici un eveniment nu-1 mai poate
mince la suprofaid; ba ss povestests chia» cd D.
flugeniu Statescu ar voi 844 numeased conellier In
Ourtea. de Casatis.
Poate cd aceaeta ar ji cal mai feriae sjirrit
se ar pactea face.
Vardalabum.
ea - putin o cAciulA caraghloasit sag o maseA.
Politic a budgetara
Cu piirere de rail am constatat cd .0Vo-
inta Nationalae lea priceput saii n'a voit
sd priceapii articolul nostru cu acelag titlu,
dintr'un numeir din urns&
Laind act de declaratia primulul ministra
cá n'a cereetat efeetul pe care-1 va avea
reforma legei servitorilor de at din punctul
de vedere al economiilor budgetare, am sus-
finut cel o aeemenea politieii nu ne convine
de loc í e
ea' este a dovadd de neputietta
guvernalui liberal. Am ariitat cd de cit eca-
nomii facute feirii a judeca dads' ele nu
npiediä bunul mers al afacerilor publice,
mai bine de loc 0 in sfirsit cii acoperirea
unui deficit budgelar nu tretbuie preo-
cupe reatru atita pe un guvern infelept,
s Un alt grup, aranatt de societatea de gina-
cit sd nu mai aibli vreme de a se gindi la
vre-o reforma stindtoasis economied safe
social&
Dar and zicem cd i noi suntem pentru
economii, apoi mai trebuie sit mentiandm cd
si n asest runct ne cleosebim fundamental
de eei de la eVointae. Nu sintem pentru
ereonomife 'de cite-va sute de mil de lei cel
mult, ca acelea cari pica' prin dife-
ritele legl reformatoare. eotate de Corpurile
legiuitoare acivale, dar siettem pentru e eco-
nontie ad aceerz ectioe s'ar realiza prin desfiin-
farms jandarmeriel- ?grate, sintem pentru
economie ca aceea care s'ar realiza
miesorarea salariilor exorbitante ale functio-
narilor superiorl. Fateind aceste cite-va e-
conotnii, partidul liberal ar indeplin4 un
indoit scop : acopen din cite-va trasaturi
de condeiii deficitul budgetar i ar realiza
cite-va promisiuni; pe earl le-a fi:icut pe
o datA patrn any, are lee in vre-un o-
res -mal mare al Germaniel sArb4toarea tn-
turor societetilor de vinditntl. Dar nu e-
xistg societate care, rtaptnditg fiind asupra
intregulul teritoritt al Ore; se nu se a-
dune in anumite intervale de timp, la o
serbare generalit. Avera serhittort de mu-
zicA, de gimnastiek de vInAtosre, de ve-
locipedista eta etc.
La asemenea sArbRort nu fag parte
numat membrii soeietgtilor respective, ci
to locuitoril oraeuluT in care sgrbatoarea
are kc.
Carnavalul in Milt:lien.
0 serbare popular In toatA puterea
vintulul, este pentru Münchenezt sArbittoa-
rea carnavalulut, mic cu mare, tinAr
participl la cortegiul care are loc
in Dumineca efasingului" si ie-care trebufe
sA poarte vre-un semn de carnaval, eel
Cortegiul
In mil acesta cortegiul a font splendid.
Progranml enumerA N de numere, dintre
cari se-care reprezintit un grup al corte-
giulul. Dintre aceste numere slut demne,
de mentionat : o noui masina pentru eu-
rgtitul strgzilor, care cons% dintr'un lat
elt strada de larg, purtat de dout elova.
Tot publicul trebule sA facA bine Inteles
loc fiber cortegiului multuroite acestel in-
grup Intitulat vitelur de aur",
araniat de societatea sculptorilor. Impreju-
rul maul vitel de aur, se aflat gru-
pap repreientantil diferitelor panamale in-
timplate In acest an.
nastiog, se referee la nouile raze ale docte-
rului Roentgen gro aerie intreRgg de alte
grupurt qi grupulate, earl de cam malpline
de Ina.
Sfirsitul il forma trgsura de galg a pros-
tieT sale printului Edi L
Ceremonialul
*esearmAsart alk ca zApada, trsg *
trisure uriasii, care are forma uneT scold.
Doud-zecl ei doul de jandarmf, coneentrati
pentru a exprima naultumirile printului
I poporuluf säit, inconioare tresura. In tri-
sure sae printul Edi I Ineonjurat de a-
morete i pierette earl 41 bombardeata eu
floe i bonaboaue.
DupA oe trAsura ajunsese. dinaintea pri7
rasulut, aparu fetita primarulet
manchenez Borscht, imbricata in haTnele

legislati-
Acvszerile
ministrilor. -
D-Iui Sturdza. Apes-exile
Amenintegile pri-
muluf ministru.
notut sacercare
cheltuit naiHoane se avem ape,
de beast i este stint cis' am sjuns tot la
a
eind era in opozitie.
mamma..
Nee.
traditionalulut copil natiochen es a (Mu" n-
chener Kind) si servi printalut Half I un
pocal au via. Aeesta btu pentru Inflorirea
va a lor treiuTa sa, fie timpurile and trebefa ed o litupezim cat
aceasta. Mesa- plats% acri sett prin fi'tre. Bucurestif s'ag
FARSA PARLAMENTARA orasulal i in sitnittatea eonsiliulat comunal
giul to 1 d'intial care deschidea Acuzetrile D-lui Sturdza al acestula, &pit aoeea luA frumoasa copili
ifl lor parlament trebuia sa pri- Tufrummetatt eat &cut elädirf marl, eu
Astard a font fin consilig dr ministri tre i pains Gamera.-D. Fleva apitra dreptnl de initiativa paz- alatart de dined i strabatu ast-fel cattail
registreze polita principala in- la D. Sieliescu, Afi heat parte caturf, i spa RAI se poate urca la,neumtari cere aplicarea programulul de la bal. in tniumf.
minij- odatA nid 'nicer pinii la catul
tonal earela att venit
eu aju- tri, a/ard de D. Cantacuzino, care e re- citeAstital Cuconul Diastase, al etrala trecnt dovedeete ei a
la putere. tinue în sasd din causa boatel de care nu este un secret pentru nimenf Ant ME naenajeze in tot-d'a-una capra, vane $ naf-
talina, settee cit initiative parlamentara a fost unnl
0 atilt seriare
Fie-care intelege pentru ce
libe- suferd. La ordinra sad a fort oraiba cA tot ce s'a facut nu fitoe nief (loud pa- din idealurile sale, dar guvernul are dreptal 0 sAptitmlnii Inaintea serbArel oarniva-
relit avaat aceasta rale i eti total trebufe inceput din not ski car ceari stuaidatiaailer sale ca A, pale iraigative la lulut studentit aeademiel de belle-arte din
datorie, Libera- din partided naponal-liberal.
LT eu a
c- omoatut legea
1- D. Sturdza, Wade-J.I inima in ding, din sot de oheltait milioane. ducat. Mianich, stt dat serbarea costal:I:mtg. o
D-lul Carp Nu aveca fncredere c aleia cart at a-
a cdatat sd analizese cause!' asestei vraj- runcatt nuitt Tenaa serbiret a fost Iumea eft-
mijkacele ordinare, n'at privit-o pe girla banif contrihuabililor, se Camera hotiräste treetrea ic nrgenti
nuxnal ca o be si maI see seamel modal cum i s'ar vor l sectianl l'altita. Sine inteles cit studentit att eontri-
leae contrarie ideilor fi poceit i fndreptat nu vor re- Iseiatra a putea m.culirl eid-va iaiziitril. Proiectal
lor, dar at putea pune capeit. Poni e luat in rpir, buit, prin talentul bar, la Infrumusetarea
de:emnat-o ea o lege peta greselite i hotille gratie ciirOra Ba- prolectul generahdal
artiati*A a asestel serbirt. Ast-fel s'a scos
D-sa a inceput a executa pe curestif nu at Inca ape% fiudiateann e baud la talpf, lar peseadile lei Pallaril
anti-constitutionala, D. Palladi, pe care 'l-a acuzat cd nu a Sint asteptate eu nerabdare pentra a d regulale diva o revistg otazionall intitulata Kneip-Zei.
Ware de +era ea o lege vinza- In alte swage, o cestiune asa de impor- eel insT noi cistern.
stint de la inceput a se race simpatic de- tanta lung, In care satire, uraorul si caricature
ea un mare pericol ea aceea de care ne ocupdm, ar pro- 'Candidatif la minister gat radieed i ig freacii sag-
stational. putaiilar, ceea-ce a ji pravocat liga anti- voca un curent public, ar da nile : In perspectivi gat 3 portefold vacaute. slut reprezentate inteun mod cu adevarat
spatand tot odatit cd ramitterea truairi publioe, i r oes ca nastére la in-
Malaria sit
artistic. .

Stop. Diferitele preatintt caii

www.dacoromanica.ro
 2 DUMINICA
eaturile elevilor diferitilor profesort de la
Acadernie. Fie-care din acelet elevi poarte
semnele particulare qi earactetistice mais-
trulut sett. eu acest chip se satirizeaze pro-
feaorul i elevul priutr'o singer% trasaturä
de condeita.
Ciatorii noetri gitseso programele, eari-
eaturile, ziarele 11. revistele referitoare la
serbarea earnavatului ei a Academim exploit
in Bala de depete a Adeverului".
Gal.
ORONICA JUDICIARA
De gustul §unceI
Bristea Gradinaru pi Vasile Petraehe din co-
muna Tunarl, de mutt nu mineasere
Erat
lnsa .eam suptirt la punge pi eel mat bun mijloe
ea slied satisfacit pofta a fost ea se fare din pua-
le Nae Alecu. AA aeteptat sh vini
noaptea, ati teat o scara, Hristea gradinaru s'a
tweet pe ease, de pe calla a intrat in pod, din pod al
pravelie, a mere apol pi a desehis upa lni Petracbe
ei ambit apt s'at apucat de a deslegat din cut cea
mat frumoase wade Fiind-ca deja se ostenisera
sit intro in prevalia omului, 'awe deschis l tej-
gheatia de unde at luat 9 lea tot me aa gesit a-
eolo. Surma fare ligature remergard, at umplut
o oala de raetna ei, ea niete barbati einstiti, aa e-
eit din prevelie pe rem de din fatet ei at mers
aoasi stere imparte ounca ei banil.
Norte ul ins& nu proteguepte pe hotul eel ink, eel
pirlit. Norocul este ei el un berbat levent care nueri
dl coatele ei nu se abuneaza de eit eu prepare de
sole, nu eu &naafi de categoria tut Petraehe ii
Hristea. Arta fiind 'Ad nu se apucase sit se tacit bine
ziue, eind ceedoul cavalert al euncel s'ae trezit eu
primarul i cu pegubasul ce, se awe de le fac per-
ehezaie, le tee tunes, oalaeu rachiA ei seg seete la
fie-care just jumatate din banit fmati; omelet chi-
stitt, elîi implitisere eietigul frilteete.
Pentru acest f apt Tribunalul de Ilfov 'ea osindit
la cite o luna de puseleie. Bastes n'a mat flout
apel, vlzind ea nu-I dat lei all seeps ea boieril
earl furl miliertne.
Tasile Peteache 'el-a incereat noroeul el la Curtea
de Apel a seepat cut cloud zed de zia.
Prea scump, pentru o starlet nembecata ei pentru
aiete parale necheltuite, l zieea in glad Petrache,
pis said sprodul il impinge pe tea afar% zieindu-I
WI sat ispravit.,
Papa Rusia
10011111011
Incoronared ei papa. Papa ¡pi
Polonia.
ROMA, 9 Februatie.
prezentaut arRusiel pe MO St. Scaun, a
-
D. Iswolsky, re-
notifieat Pape' in mod oficial ineoronarea
tarului. Se tine ea sigur papa nu va a
trimite nial un reprezentant la aceaste ce-
remonie.
In cerourile Vaticanulue se asigure ee
din explicatiamile date de D. Iswolsky,
in privinta intelegerm intervenite intre Va-
tican Rusia, n ceea-ce priveete invete-
mintul iimbe i literaturel ruseett in se-
minarele din Polonia, trebue sit se proce-
deze ,pe o cale de intelegere amicale.
Ukazul din luna Mait 1895 S'a publi-
eat ea aplicare a sus-nisei ineelegeri.
DIN ITALIA
(Corespondent./ specialt a eared Aelsverue)
Turino, 15 Februarie 1896.
Idberarea
Mare bueurie In Meta Italia ca art fost puel in
libertate eei zece ofiterl retenuti de Menelik ca
*Cog. Rimer insa in mina duemanulul italienil
privet la Amba-Alage.
Inteiftiiie lut Crispi
Crispi oia eu ort-ea pre ca incetul e ineetul
sit ajunge la an grosznie inevitabil razboia in
Africa. Colonelul Pittaluga fuses* clear trimes ea
sa eucereaset Harraral,-eeea ee ar fi cerut al
70 000 cement
In fata protestarilor generale, Crispi a ant ne.
voit se-re infrineze polftele I eolonelul Pittaluga
tnedintat a debarea la klassana in toe de Assab
Massana s la Nord-rest de pi tied,
mai departs de Harrar.
FOITA ZiARULUI ADEVERIIL"
XXVI-
Keisip are o teorie personala.
- Da, inteleg ; nu-1 cunoeti. Numde
de fateulie : egeseete-1 dace pole", aea mi
se pare.. !... In sfiteit pa eine bit-
nuesti ?
Kilsip se lane imprejur, ea se se asigure
eee erat numat ei amindout
septi:
i pe tame
-
Roger Moreland.
Teaerul care a povestit cum s'a im-
betat Whyte ?
Kilsip teen din cap un semn afirmativ.
-Si
-
cum 11 geseeti amestecat in omor ?
41 aduct amiute de depozitia birja-
rilor Royston ei Raukin. Amüdou a& ju-
eat eat (maul care intovaratatt pe Whyte in
dupt, eum avusese ordin la ineeput; idta cane-
riret Harrarului pare astefea abandonete, pentru
moment eel putin.
De i generalul Baratieri ceruse de o luna e
jametate pouf ajuteare, i se trimete de-abia aeum
10.000 eament, in loc de 14 000 cerutt. Soldatil
trimera stet comandrett de patru coloneli i un ge-
neral, avind cu &nee` toate minunatele porfectiunt
moderne ale meet rizboitelui: genie., tenant de
fortareee, telegraf optic... pine i porumbel voia-
giori
Clasa 1876 de 30.000 oameni e &ornat e. sub
arme ei eea din 1876 va fi ,chematit pe ziva de 2
Martie.
Deschiderea parlamentalul
In urma agitatiel ce s'a produs in tare pentru
deschiderea parlamentulua mat multi minietril te-
naindu-se de responsabditatea, ce cede asupra lor
at cerut in consiliu ca se se eonvoace Camerele.
Maul din el- Saracco-aa-a prezintat chiar de-
misiunea. Atunel Crispi, temindu-se de a nu fi a-
bandonat lateen moment atit de critic, se indu-
plea : prin decretul cu data de 12 Februarie se
caner:bee Camera si Senatul pentru ziva de 5 Martie.
Crispi a pus un termen indepartat- de peste 3
siiptamfal pentru deschiderea parlamentulua
dear in tweet interval va avea loe vre-o vieterie in
Africa, care 'i-ar da mal multi{ vazi 'i-ar da
mine libera.
Cit costft ritzboiul?
Pina acum s'ar fi cheltuit aproape 250 miloane.
Mat ert era vorba de un imprumut de 200 ei. azt
toile ministeriale prepara terenul pentru un credit
-plerduta de mat inatinte -
de 600 milioone, pledind pe de eta parte cause.
a untie rezboia dus
pine la capat, care ea distruga eu totul puterea
lui Negus.
Dar to timpul aeesta, Menelik e incoronat la
Aium i proolamat de Negus Neghestie (regele
reeler), sanctionind en ebipul aeesta puterea sa
asupra terilor ocupate de armele italiene. Razecilul
devine eu chipul aeesta mat imperios.
Tratativele de pace
Faceatí bunit inapresie ptirile date de guvern,
cum el Menelik ceruse i negocia pacea. Telegra-
mele de erl fuse dirrug aceastii ilazie, anuetind
s'at rupt toate tratativele de pace eu Abisa
Wong.
Dezordine hi Italia
Guvernul, in betia lui de singe, neOturindu-se
de eel versed in Africa, amide psin carabinierii *hi
pare din muncitorit earl la Salle Biellese se ras-
culasere in potriva autoritetilor. Se semnaleazil
nemultumirl i dezeraine In Invite pitrei ; la Con-
tola multimea invadeaza primbria, la Parma mat
ales se fae demonstratil eolosale ; muncitorit eer
Nona i aline".
Deja e eriza, mizerie, lipsit de lueru; agiul ce
azi e aproape de 10%. se suie mere* ei de aMa
inceput a se aritta bine-fanerile resboluluit
Ziaritoti surguniti.
Rossi, corespondentel ziarulul ,,Corriere delta
Sera* din Milano ei Candeo, eorespondentul lut
Don Marzio" din Napoli aa fore surgunitt ei e
din Africa ei doar aeeste ziare slat amindoub de-
votate guvernulul, dar dinsul se teme de cea mat
mica indiseretie.
Baratieri, la rindul NI, a oprit ea oetirea din A-
frica sa primeasea gazete, spre a imeledica Date
fel ea sit se eunoaseit critielle puternice ee se
fai impotriva razbolulul.
Arme franceze
Cantenil de rea credinta dae vine. asupra Fran-
eiel, c ar fi dat munitif de rezbel sciclanilon Ade-
verul e ea acepti din urme ae cumperat arme ei
muniel din mat multe tart : ILalia, Franta, Belgia.
Cit derive avonul cum ce parte ar fi inarmael
eu purr Lebel, de acele de sari se sivjefie ar-
meta franeeza, e o nescoeire palmate ; se etie eu
cite gelozie &sneeze( plizese reptile lor ei elf Met
una n'a epit de pe teritoriul Frantei.
Dar in tata groaznieel nenorociel ce-a cazut a-
supra Ballet, foile guvernamentale gasese nevota
de-a invinui pe altul de eft eel adevarat
Reznitatul
Lutrad ipoteza eea mat favorabile, aceea a unel
-
invingeri, i pe de al'b parte lasind punctul de ve-
dere moral de-al-aninterlea sea de important
al seestet invazil, ne intrebilm ca /ale, ce folos va
avea 1ala, clupa es va jI ,oucerit prapastii imness,
pe cari va trebui sa e obandoneve, ,fiind ea se va
et ruinat pests masura
Evenimentele din Bulgaria
-
Darurile printului.- Gheorghiew deco-
rat. Calatoria printului Boris. --
Trimieii sultanului la Filipopol.
SOFIA, 9 Februarie. Printul Ferdi-
nand a trimes Tarului portretul prietului
Boris inconjurat eu briliante. A remie lul
Karatheodory vn iuel pretios qi o taba-
ohere lui Muzafer-paqa.
noaptea acela purta un inel de diamante
-
la degetul aratator de la mina dreapta.
Ef kf'apol? Mai toatii lumen din elasa
mijlocie, din Melbourne poarte inel eu dia-
-
manta.
De eft nu'l puree la degetul mite.-
-
tar de la mina dreapte.
Ah I Moreland poaryt inelul in de-
--
getul aeela?
Da.
Simple coincidente. Astea ite sint
--
toate probele ?
Pentru moment da.
- Putin lucra, .zise Calton eta dispret.
Probele cele mai slabe pot alcatui
eite odate, un lent suficient ea se, fie sptn-
zurat un oar, obseve Kilsip cu ton sen-
-
tentios.
Moreland a facut o depozitie dt se
poate de &I'd, rarvanse Calton care se
sou% ei incepu a se Mimba in lung ei in
larg. S'a intilnit cu. Whyte qi s'ati babe-
tat impreund. Whyte pleated din otel
qi putin in urine Moreland il urmeaze eu
pardesiu1 ultat de cel-Falt. Un orn erece pe
-
IMO dinsul sis! ia pardesiul din mind.
Ale! i l'a luat in adever ? intterupse
-
Kilsip cu vioiefune ; ad e cestiunea.
Moreland a deelarat categoric.
-Calton se opri deodate.
Ah ! inteleg. Crezi el Moreland nu
a
era aye de beat cum pretinde ei
ce a esit din otel in urma lui Whyte, a
imbrecat pardisiul ei s'a weal mid tirzia
dupe,
in träsura.
-E
- Orerea mea.
E destul de ingenloase. Dar ce motiv
avea Moreland ea se-I %side pe Whyte?
. data, nu pot pratinde ce ea flint infaliibil
HArtigke.
11. FEBRUARIE 1896
D. Gheorghiew, care a bruit 800,000
de franci pentru construirea palatului uni-
versitetea a primit marea cruce a ordinu-
lui meritului.
D. Panitza, la Viena, a trimes 10,000
de franc! pentru opere de bine-facere.
Nu se 'tie nimic in jurul Cartel in pH-
vinta unet pretinse celetorii a printulul Bo-
ris la Nizza, pentru a sta flng principesa
Maria Luiza.
Agentia Balcanicd aft din Filipopoli
trimieil Sultanulul art primit invitseia
eercului militate unde s'at dus dupe cele-
brarea serviciului la bilerice. Erat prece-
dati de o muzice care data imnul oto-
man qi eel Bulger.
S'aa ridieat toasturs in senetatea Salta-
nulue ei a printului Bulgariel.
Domnia un entusiasm mare e muleitnea
a fecut ovatiuni repetate trimiqilor Salta-
nului.
ROMA, 8 Februarie. -
`Voce data
publicit o protestare a Monseniorului
Menini in contra schimberel religiunel a
printului Boris pe care l'a botezat el.
11=11111111111MIIMM
CRONICA
Cu musca pe caclulä
Scena s'a petreeut in Camera deputatilor native
nel pe care o ilustreaze. Intachi Croiterul, zis ei
Petreseu, ape dupe cum 'i se zlee nostimulul se-
cretar al biuroului Senatului Constantinsacu.... nu
spun cum SI real zice, tar lut Popoviel-Rscaciiini.
Se pretinde di in dorul cipsunelor menincit NI-
dejde ei frunze. Deputatui foepineanu Bilenesen
'pea adus aminte de podeoriile din partea loculul
dapti ce a eerut un pahar de ap e. ea se nu
lase gura apt., a inceput a vorbi despre vinaturile
remunitelor podgerit moldoveneati.
D. O. Pepovice care e ea la DumnealuT acasa In
eamera liberala adormise, pe clad eea mai mare
parte dintre liberati eu D. Delavrancea in cap, fee
-
ceall zimbre de era mat mare jalea.
Domnilor, eel ma/ mare comert de vinuri, a.
sbierat D. Belineseu, se face tare Ajud i RI-
eicinela
De odate
- se semi un raget in eit Malaxa
-
Stanian sfirire inteun Fedor.
Protesters.
Era D. Popoviel, pe eare
deeteptase rostirea
numelut Recticiuni.
cen
BULETIN ATNOSFERIO
Lastitutul mateorolegt0
Bucureftt, 9 Fartgarie r8g6, 12 Ora
barometriell la
Temperatxra spnilad ro .
. . .
.
- 06.762.6
titricel de la NE.
Stem evader: putin noros
Tesnperetura maxima de eel, .
ailnim o Waal
e
Temperatzra lz eel a variat hair* 5°
Timp friguros in feate tare, dar mat ales in lo-
muntoase 1 in Moldova de sus. In multe
pall a nins.
Barometrul a ereseut putin pretutindent
OR TIUNi
Retrager ea D-lui P. Poni din-Ca-
put departamentului de instruche, se
poate considera ca unfafitabsolutsigur..
-
Dufiet inchiderea Corpurilor leglui-
toare D. Poni va fi silit sa se re-
tragai. succesorul ..sat1 chiar se desem-
neaza n persoana D-lui Spiru Hard,
fostul secretar general la ministerul
de instruche, pe chid D. Sturdza era
in' capul acestut departament sub Ion
Bratianu.
hi contra D-lul Poni nemullumi-
rile sunt unanime n partidul liberal.
D-sa se poarta la minister cu un au-
toritarism, care a desperat pe tolt va retrage din minister, pentru a
colectiviptil firetendenlä de slujbe. dorinfele Ocultei, D-nii general Budiveanu
Poni at deelarat in consiliul de mi-
In primul rtnd D. Poni este acuzat nigri de asear4 aci, se vor retrage clin mi-
ca line ministerul impetnat cu nister.
funelioncoril conservatorl, Lascar, Iu-
Aq ! Inca o idens a lui Gorby. 'De
undo ti despre existenta hirtillor ?
Adevsrul e ea avocatul nu voise ea sa
etie Kiloip cli Whyte avea asupra-I hirta
inainte de a cunoaete ceea ee avea sa-1
-
spline Fitzgerald.
Inca ceva, zise Calton, dace teoria
D- tale e eorecte- ceea ee nu atunef.
ce a devenit paltonul lui Whyte? E la
-
Morels nd ?
Nu e la dinsul, rempunse färä ezitare
-
detectivul.
In privinta asta eeti foarte pozitiv.
'L-ai intrebat pe Moreland?
o expregie de mihnire se respindi p
fate lui Kilsip.
-Door nu aunt atit de titter, ziaeou un
Imbet fortat. Credesna ca al mal bune 0-
pinie despre mine, D-le Calton. Se-1 intreb
--
pe dinsul. Oh! nu.
*Atuncia de unde a atlat ?
late cam Juli lucrul. Moreland e func-
-
tionar la otelul Kangaroo.
Functionar la otel .! zise Kelton. Si.
el trecea drept un gentleman cu avere.
El' bine, sit ma fa draeu! Kiisip, asta e de
ajuns ea se dovedeasee cum n'avea nicia
un interes ab moue pe Whyte. Moreland
treia bine pe socoteala ha Whyte tgt deaf
cum s'ar fi putut hoteri sa-el ucide gaina
cu ouAle de aur ea se ajunge pe tame
fanctionar la otel.
Ideiae absurde.
Bine, poate ca al dreptate, zise
sip mina; ei dace Gorby se inealat cite o-
Dar in tot cazul, dad am vezut pe More-
land la biuroul oteluluil parta l degetul
al:14404'M *el 40 Fgint.
www.dacoromanica.ro
lian, Meiisner, Gavanescu, etc. etc. BURSA DIN BUCURIESOI
Printre revizorl nu votege sa faca Ousel do la e Februarie (ea Febraerie) 1891
nid
schimbare, respingind pe toll
o
ftenta r. p.. 10114 Ace B. Agrieele .
postulanhl liberall. 5% Rentz am. . 109V, D teia Rom a . .
6% ) (e2-sS) S9
Data fiind recenta intrare a D-lul 5% s am, . . 49
Rationale . , .
Patria
Poni 'in partidul liberal, *or se poate
ge/o oia. rite . 102 Constreetit . ay.
inlelege la ce colosale protestdri Pensiuni . . . . 290 sCHIMB
60,/o Obl. a. Bne. . 9675 Londra . 2e-e7Vese
na,rtere'purlarea sa din partea ve- 60/o e (1890) . 97 Paris . . B Xl.aa
chilor colectivi$1. Pa Frew, rar. . 92V, \liana . . 2c1f yam
E probabil insa ca Corpurile le- 5% 6%
s urb. 101
. . 88%
Berlin . . 124.128.16
aagia . 19.ie
giuitoare. nu-f vor refuza creditul de 6%
25 milioane pentru ciödirile 4colarc, Bence Nat.
e Iasi 81%
6(/ Obl. bazalt .
--
Amens.
a
-
O. dep. see
fieont B. a,
ci vor lasa grija D-lui D. Sturdza ca erea-aeewaeeeeaa _
sei-1 lase pe D. Poni pe din ayara, ime- D. Sturdza, care credea ea pina duo,
dial dufid Inchiderea Camere i Se- inchiderea insesiunei nu se va face niot
schirnbare minister, este foarte ca)Je*
natulut, and se va face reman area de impasul in care se va a fie caste, acests,
ministerialet. inainte de votarea budgetelor.
Atragem atentinnea cititorilor asu-
pra corespondentel din Italia ce pu-
Joi, D. Sturdza a stat med
multe ore acasd la .D. Statescu, eu epers
s'a consultat asupra situctfiunei.
D. Statescu,- care §i D-sa este destul
blicAm azi pe pagina a dona.
plictisit de ceea ce vede, n'a putut da Mc{
un sfat mai serios D-lui rninistru, dar
Eri a venit inaintea tribunalulua sectia
I-a, procesul dintre Academia Romine
mostenitoril familiel Donici.
Din cauza lipsei de acte, procesul s'a
dat a infelege cd dupd inchiderea sesianei
ii D-sa ar fi dispus se se retread.
D. Sturdza rune marl stiirttiql pe
pentru ziva de to Aprilie. Poni Budi§teanu ca sameirdm&
in cabinet flied o
E probabil, ca aura' terrninarea maitend
Diseare, D. profesor Tema Ionescu va tine la
institutul de bacteriologic o conferinta foarte in- D. Sturdvz ad prezinte demisia intregului
teresantit despre ,Cireumvolutiunile cerebrale." cabinet, fiind cá ved* cd, situalla se 14n,..
oared in fie-care zi.
e
Artietii Teatrului National taint pe eale
de a se pune in greve din cauza Oculta, teama ea sa nu-i secipe yak.
rea, a inceput a face evainsuri D-1s4
Poni, care a qtersldin budgetnl ministerului Fleva.
de instructie, suma de 10.000 let, ce se D. Delavrancea a fost insdrcinat ehiar
dedea subeentie Teatrului pentru plata ga- sd intro n tratdri Ci4 D-sa.
gietilor. In acest scop, D. Delavrancea vs tea ei-
Ell, D. Melia a depus un memorie pa searit mesa la D. Fleva.
biuroul Camerei, din partea acestor
earl cer ea ministerul instructiel sA revina In eedinaa de eni a Camerei s'a, distrie
asupra mfisurei luate. bait un manifest isceHt de peste tree runt
eu
i de studenti cari protesteazA In contra et-
Luna va veni Irt disculis general& Ca-
merei proiectul pantry reform* invelernin-
tor-va colegi al lor earl sub in11uet4e se-
mite ea cerut in numele studentimet sA se
sului primer. suprime taxele ecolare pentru st,eina.
Bac. Semnatarii manifestului pint pentru lase-
=19*.......
Seetiile Camera at term:butt eri studies tinerea acestor taxe.
rea proieetulut de lege pi:ultra referma la-
Omintului primar. D, Major Vdleanu, atafatul
Rominiei pe
Sectiile I-a qi VI-a at modificat art. I legafiunar din Paris, rs-
chemat In ar& pe ziva de Mai pen-
au privire la taxele qcolare in sensul as
aceste taxe sa fie suprimate.
DuPA curentul ee existe Sing printre de-
tru face servicial la un regiment de
eavaleriee va fi inlocuit prin D. capitan Pie-
treru, dvn Statul major general al amatei.
putati, e mai mutt de eft probabil tat art.
I va primit aest ,cum este formulat in
proleet. D'ale armatel
111 -170 In noul budget prevezindu-se cc tap *a-
D. Vosile Morfun va depune astazi sen mandantif de brigäzi de eitlitrast sa e g 5-
ardect de lege din, inif,iativa yarkimentarn nerale se va discuta in clitoral consilit do
pentru acordarea fie-cdrui ziar cotidian minitril numele colonelilor agreatl de gn-
eite un bilet de liber parcurs pe liniile fa- vern, pentru aeeste patru inaintAri.
rate.
Duminice, D. V. G. Mertun, de Se vorbeete de panerea In retragere
putat socialist, va tine la clubul muncito-
ruler din Ploieeti o conferinta publice In
oficite pentru halite de virsti i de servis
cie a mai multor oficeri generall i supe-
diet
oare va trata despre: Votul universal. rior! din diferite arme.
Printre acestia ar fi D-nii genereh Sal
Printeun prOfect de lege ce s'a distri-
buit eri in Camera din partea guvernului
men, VlAtleacu, coloneli Giosanu, Lipan,
Vasileseuemajorii Macedonski, Rhetoride
se anuleaze suma de 26.000 lei din had-
getul epitropiel generalea sfintulul Spiridon,
suma destinate parte pentru plata muzicel O comisiune compuse diet mat aaulei efe
de la baile Settle pe eimpul sezonulul, tam superiori de intendente a fost numitit
parte pentru instalatiunile mecanice de la de D. general Budisteanu pentru a face
aceste bei precum i pentru alte lucrurl oare-cari modificeri In regularnentul de
absolut neeesare. ad.ministratie a corpurilor de teupa in seep
Raportorul acestal pro:0'feet de lege este de a simplifica numeroasele forwalitati ce
D. Ion Stavri Bretianu, sint a se indeplini in verificarea scriptelor,
de eitre serviciile intendentelor divizionare
cursei septdmenei viitoare se prevede ei mal seemed pentru a da o mai mare
cd criza ministeriald va izbucni ea mai
rnultet tarie..
Afard de D. Palladi, care in curind se
latitudine sefilor de regimente in
uniteeilor ce comandes
satisface $e Ole ed ziarele sträine ad fast inftiinr
fatetelegrafie despre proiectul depus din ini-
fiativei partamentard pentru abrogarea te-
ed minelor.
CapitatiOii strdini pentru a nu ft de-
ranjafi in scopurilelor, oflem cd in curind
- esegintul nu e diamant. -A marturisit ifiind-ce vezuse pe D.
Nu ; de eh asta irce dovedeete
care deget are obiceit se poarte inelul.
Atunet m'atn deois se fao cereeteri in ca-
Rtzgerald au cite-va qninute ma! 1nainte
in asemenea costum
celaq om s'a tweet in trasure.
inchipult ca a-
mera lui. Am izbutit se intru in lipsa
-
--- Si ce censecinte tragi de aci?
Trebuie aminteltl ea al clouitea
-
N'al gesit nimie.
Kilsip fecu din cap un semn afirmativ.
personagiet even paltonul 1nabumbiat. Mos
-
reland purta un pantalon de calosre In-
i i s'a derimat castelul de certi....
Ce spunearn ea ? Idea D-tale e absurde,
Mereland n'a comic crime cum n'am co-
chisi aa presupun ei eu, paltonul
imbumbiat, birjarul s'a putut lesne ingela
se creade, dupe cum sptmea, oa se inter-
--
mis et. Mal keg era prea beat,...
lIai ! ziee el! -
sese Fitzgerald.
Aga maw merge, zise Calton endir
-
Oh ! nu se calomniaze eine-ve nu
mal de pofte.
Sint sigur ca Moreland nu ¡era beat
-
tor, ei ce ai de gind sá faci ?
Am sit cant pardeeiul in gredinile du
Fitzroy.
in seara aceea. A opus aqa ea sit scape de
intreberi nepleente In privinta faptelor sale,
tu privinea miecerilor sale din twee noapte.
--
Kilsip se scuia sa piece.
i dud ne mai vedem ?
Astaeseare.. Uitara sell spun oa Woe
Crede-ma cii Ode el. math maa Inuit de cite Guttersnipe vrea salt' spuna, eeva.
cele ce ?Tune.
- Fie. Si cum crest! ce e sit iebutetal -E Mie ?... Ce seem! spule ?
pe moarte ei-mi inchipui ea er
--
ea sa descopete adeveral ?
Mai lath am sa caut paltonul. -
vrea descopere er'un secret.
-
Dec! presupui ea l'a asoune une
;Rosanna Moore !... Sigur despre, dinsi
vrea se-rai spune cove! In sfirsit o ea s-
de-va ?
Sint convies. late, teoria mea : dupe -
la chess, acestui mister,- Te aetept
Tare bine, Domnule.
ce .s'a scoborit din tresure, a luat o prim
Powlett street, a apucat la &tinge In Geor-
ge-street si lea intors in ora pniR gradi
-
Detectivul piece.
SA tttie oare cave betriese alta? su-
title din Fitzroy. Attunes, gladindu.se cis
paltonul are sit atraga asuprae bagarea de
- geta Calton, ayezindu.se pe seaun. Posts
13A a suprins veo convereatie letre Whyte
seepage Fa aruncat eine etie unde, sat l'a
ascuns, i pe urnaa a eeit din gradini qi
qi metresa lui i vrea sa-ml spunA tot.
Cred ea Fitzgerald, end s'o hotari sa
e spovedeesce n'o .sä elbe ce sismi
--
s'a dus acasti.
In haine de bal?
spare.
Nu era in haine de bal, ritspu.nse
rece "(Nip.
(Va tame)
Vizitiul a mArtarieit o asatiuul era
In Wile de WI

elele filltIMIUMIMM111111111111111111MIMMIMMIIMMIMMIIIIMMIR11111111
ae*A. .A).
ULTIMELE NOUTITI AFLATE SPRE ViNZARE
La Revue soolallste fundatii de Benoit Melon, &teeter Georgre Renard, a_
pare la re ale fie-caret hid in format mare la Paris. Abonamenta anual e Lei 20,
6 bane Lei to, cu numrul Le 1.9o.
Semarel numarratti pe Februarie 1886 : Georges Renard, Lettres socldise;
Thurow, Le pare socialide allemand en 1895 ; Hubert Langeroek, La question a-
graire ét le Coegres de Breslau; M-me Georges Renard, Tableau e trois far,s(ro-
ewer. le patron, le bourgeois) ; Emile Vandervelde, Les elections oomnumales en
Begique ; Alban!, Le prelude du mouvement sociaas e en Belie ; PletTe Bor, Rt-
vue de la presse étrangere; Dr. Delon, La question sociale devant les corps 6.us ;
Veber, Moavement social ; Delon, Revue des livres.
-off
vo jL71111111111111111111111111111M111111111IIM111111=1111111111111MIMIIM
ttitlitt4 prtn o neta «Agent/et flu-
van e cet guvernul nu va consimti nc odatei
abrogarea acestei legi, care, dupd cum
se otie, a fost inspiratei fostului guvern de
(dare rev.
D. Stolojan achemat cri la ministerul
de interne pe D. Moscuna i 'i-a oferit
prefecture de Covurlui.
E aprope sigur ce. D. Moscuna, agreat
de acputatii Malaxieti din Galael, va primi
posed ce i se ofere.
D. L Radu, unul din candidatii care la
ultenul concurs pentru catedra de Eco-
nomic politica de la Facultatea din Iael
a fost clasat imediat dupg D. Basilescu
va fi numit suplinitor in locul D -lui Ba-
silescu, care va trece la Facultatea din
eett, Îtl locul ocupat provizorie de
D. M. Seulescu.
D. Gle Ghitescu, prefectul judeettiM Su-
ceave, a sosit in capitale, pentru a-ei da
aemisiunea.
De astg-date, zicea D-sa, nu me voi
intoarce ca prefect in Felticene
Prilej pentru conu Nestase se mai
eedulasce prefecture Stmevel
einci-spre-zece persoane.
.14.1160
Dupe multe discutie, consiliul de mi-
sistri a cezut de acord asupra urmetoa-
relor netniri de prefeeti :
D. TAteranu, la R.-Serat ei D. Al. Cu-
loelu, prefectul de Teleorman, va fi mu-
locul
magietrat.
s
tat In aceeaei calitate la BrAila, Tar in
va fi numit D. Dimitriu, fost
Prefectli din judete sosese in fie-cam zt
in cpita1l. pentru a lua ordinele D-lui Sto-
loian si a'l asigura de dragostea si de-
votarnertul lor. Putem cita Intre aceetia
pe D. Moruzi, J. Lecca, E. Varney, Al.
Culoglu ceruia i s'a propus prefecture de
si D. Capeleanu, prefect de Patna,
ewe a fost primit cu multi receale.
Stiri judiciare
ItAl multi vocatt blamaii asteeet In
F verneze fgri senst si ziPe cl va mentine
bufp4u.1 Psatu1ue justitie- procedeui -
D-het C. Sshina, primul preeedinte al In-
=Re Curti de Cesatiune, care oe de cite
erl voeste a se abtine de la un proces im-
portsnt, eau% In nand indirect a intro-
duce In nroces ca seeretor pe fratele set
D. M. Saline, i ast-fel e forte a ee re-
cess.
D. -Denieleanu a dat ere ineintea Cartel
de Apel o leetie de colegialitate D-lut a-
vocet Spiridon Steteeen, care vezInd
pe
fostnl see profeeor bolnav, nu a consim-
tit la aminsrea unue proees. crezind ast-
fel e va cis.tiga aauza. D. Daniileseu ri-
(Mend un mcident a obtinut amenerea,
dupe care apot In sala pasilor plerdutt a
deseris fn fate mat touetor avocet In ter-
mew foarte putin megulitort caraeterul
D Jul Stetescu care e csuza principle,
ziotta D. Danieleanu, pentru care nu e pri-
aijt In ease nici unuia din fratif see
Sinclioatele-agrico1e
QV-ye deputatt all prezintat-Cameret un
proleet de lege pentru Infiinterea sindica-
telor agricole judetene ei comunale.
Aceste sindicata ae de seop a face ea
agriculture se devine o industrie, cu o pro-
ducere sieure.
Agriculture, care la nee se aft in stare
de deeadentie prin sindicate se crede ce va
hie un &Vint considerabil, 'Tar tEranul, în
special, va putea sapa din ghlarele aren-
daeilor i proprietarilor, de chtre
earl
slat exploatatl in chipul eel mal reizerabil.
Sindieatele judetene
Duo prolectudepus, sindicatele judetene
vor fi compuse din proptietari
arer date, cart vor avea resedintaruralf ei din
judetului. in capitala
A ceste sindicate se
vor ocupa numal de
interesele ei de Imbuneteterile
ultaret judetulue Membrii steed agri-
vor eguta a respindi cele fiecerul sindicat
instrumente
mal bure plugure
masinf agricole, i cele mat
bun e eeminte de grine. El
troduce ma bun sistene de vor cAuta se in-
culture, se im-
bue etetasce rasa cailor,
a boilor de munce,
tag! ijird de buna intretine
cum ei de stare& sanitare a acestora, pre-
In fine, sindieatele a vitelor judetului.
agricole judetene se vor
eeupa de toate
interesele agricole ei co-
euersiale din judet, va
rajaes i vor da prensh de Irma-
provoca concursurI
Xesobrit aesstor agricole.
sindicate vor pleti o
sotizatie wale
eu care se se pentru formarea unul fond
poata ladeplini treptat
eele expuse mat
sus.
Sindleatele comunale
toate
Aceste sindicate vor
formate din
teal fi
comunelor rurale.
- re
DUMINICA n FEBRUARIE 1896
i Boeril se inarmeaze pe la granite i c lu-
in" n Febrmark
-F mea se aeteapte la o miecare in contra en-
glejilor.- D. Krueger nu Indrezneete se
Mearge în Englitera, ceel ar risen se fie
depus.
LONDRA, 9 Februaria- In urma con-
simimintulut guvernului englez, contele
Grey, unul din directorit companiel Char-
tered. a fast nnmit eef al administratiel
din Rhodesia, pe coasta Iu Rhodes.
..81,-
INTIMPLARI
Omorlt de o femele.- Ert noapte, o bandit
I mmuIIIIIunhlInuIuInuIIuluaIHIIIIIIÎImuIlmuHnmIuulIQflUBBI
Sindicatele comunale se vor ocupa numal
de Whale vroii d a face o eilleare la ease femme
amen() Ileana a Mateesel, din Pitepte, care era eu-
cu interesele agricole ei comerciale privi-
toare pe comuna respective.
noscute el se bucure de o bun: pozitie materiale,
unal din tithed a fost impuscat pi omelet de a-
ceaste female.
Membrif acestor sindicate se vor ocupa
cu invoTelile agricole, cu cumperarea in co-
Ceel'aeT fleeted de rele afi disperut.
Autoritatile ae font sesizate de acest fapt.
mun a semintelor, cu vinzarea productelor rIN*Noesee
lor, cu intratinerea In butte stare a vitelor,
etc., etc.
EDIT1A 111
Membrif acestuf sindicat vor pleti de ase-
menea o cotizatie anuale, cu care sit se
formeze un fond trebuinclos scopulul. Ultime Informati
Reporter.
seeieea'dispre "inetputed sinor tratürt
Doni eealurl parlamnentare intre D. Fleva guvern se aelevereste.
Dupil cum suntem informer; D. Fleva
Asear' ait fost doua mewl par- ar ji promis deja ed cu ocazia diseuliet
lamentare, unul la D. Stolojan,-care,
pentru a nu face sd se creadd cd
e o intrunire pur politicd, ostila ce-
let de la D. Vernesru, a invitat
supra legel inveltdraltauhd priman se
va tine In rezerod en; privire la taxele
i
itolare.
asta se poak. ,
cift-va din impiegark superiort de la D. Gogu Cantacuzino, care se aft a-
pziniskrul sag, cum de pildd pe D-nit proape restabilit, a inceput se lucreze
la
M. Petrescu, N. Nedelcu # D. Dr. alcetuirea budgetului pe exercitiul viitor.
elix,-# altul ld D, Vernescu.
La ceaiul parlamentar de asearä de la
Aceasta nu a impredicat pe mera-
bnii Ocultei de a se retrage cu mi- D. Stolnjan, pe lingd un mare numeir de
la nee, deputati senatori, aú uat parte
nistri in salon fi a fine un Sturdza, general Budigteanu si Stoi-
care a durat vre-o tret sferturt de CM en.
ord. D-nii Palladi gi Poni n'aes rdspuns in-
vitatiunel ministrului de interne, din cauza
La D. Vernescu, s'a vorbit despre nemulturnirilor c af flind in ajunul retra-
vrajba din minister, cadereainzinenta gerei ley din cabinet.
a D-lor Palladi general Budisteanu parte n. Steitescu de asemenea n'a vroit sä la
la cectiul parlamentar oferit de .D.
despre mijloacele ce sunt de intire- Stolojan.
buintat pentru a grabi aceasta
dere. acum nu s'a putut impeta D. Em.
Culoglu.
Neputindu-se numi in posturlle de pre-
Conftictul parlamentar francez fecti foetif inapectori de polifte Otneseu,
cgpitan Popovici si Duerna, D. Culoglu a
Senatul.- Declaratia Demôle.
nea de zi.
- Ordi-
refuzat se primeasce postul de prefect de
Covurhil si a declarat ce nu mal primeete
eke functie de at prefect de polieie al
Capitalei.
PARTS, 8 Februarie.- SAnat. Servieiul
In caz cind i se va refuza definitiv a-
de ordine e sporit atit afare cit i ineuntru.
D. Demele citeete o declaratie a gru- cest post, D. Culoglu is va da din not
demisia din clubul liberal ei nu va mai
purilor stinget cart protesteaze In contra
pretentiunilor cabinetulut de ,a voi s 0.- face cit-va timp politice rnilitante.
drepturile eel de Constitutia.
D'ale armateI
Afirme din nag.' dreptul see de control
si respunderea cabinetulul fate de cele done In budgetul ministeruluT de rezbel pentru
anul viitor -ve vor prevedea Inch dotal, lo-
Carnere.-Totust Senatul ne voind se sus-
pende vials legisletive, va continua se exa- curt de ataeaei militare mall la Bruxelles,
mineze, In interesul rel, propunerile ca- unde se zice ce va numit D. cepitan I. To-
binetulut. plicescu brevetat de Statenajor, rude cu D.
Declaratiunea se terming zicind ee tare Stolojan, l altul la Berlin, unde va fi trimis
D. cepitan Drestorian din Statul-major ge-
va judeca intre cabinet i Senat, care nu
vree, cu tot dreptul ce are, se agraveze neral al armatel. Ambit oficerl ali reueit la
conflictul ridicat de Bourgeois. examenul de rattier i vor fi inaintati la
primele avansgri ce se vor face.
MARTUNTE D. general Budieteanu a prezidat ere
dupe tmdinta SenatuluT, comisiunea de a*
Adunarea generate a Cerculut Tinerimel a rare a t Are. S'a discutat intre alte chestiuni
deeis a se ridiea pe smelts:eta Clubulue un mie acesa a arcoamentulut ei a rezultatelor ob-
monument pe mormtntul mutt reeretatelul C. Bo-
betel. Aceasta se datmeate iniekrivel D lor C. Pa-
tinute eu pulberea fr funi, inventate de
rasettiveseu el Gr. Crimenghi, earl luasere acest D. major Piescu la experientele &cute la
fortul Mindreeti din regiunea interite Foe-
angejament ehiar M ziva inmormtnteree fate eu
mat multl amid fi rude de ale defunctulut
eani-Galati-Nemoloasa.
*Confratele i colegul nestrn D. Brenieteanu-Ro-
man s'a logodit eu D-ra Elise Sehulder.
Sineerile noastre tired de fericire viitorilor Peste oste-va zile va avea loo la Du-
stet
" Ada settee va amen lee
in sala Hugs, betel deett ceremonia puneref pletrei fundamen-
societetet Obohd. Serbarea promite a
sale decorate de mai multi pictore a splendide; tale a primel fabrice de praf felt funs din
înt un aspect feerie; eotilionul arehiteett pre- Ronsinia. D. general ,Budieteanu saU. sue-
roux la Paris, va fi eta total deosebit«emended la Gi- ceaorul sett, va azista la aceaste eeremonie,
prin origina-
l:state& Been-nor i eleganta
distribui dentuitoriler.
oblectelor ee se vor
D. Giani-tinetrul, fiul D-lui Geiger.
Domnil membril ai Societetel Isterice
op a se intruni Duminiee aunt m- Giani, va fi numit fief de cabinet la mi-
11 Februarie a, e. ora
p. ns, ii sedinte ordinare,le. ordinea nisterul de interne.
zilei fiind
1) Comunieltre, propuned ; Aceasta ea o compensatiepentrtiD.,Gr.
2) Conferinta Deist Th. A. Aguletti:
General's- Giani, antis nu i s'a dat prefecture de
tide asupra engine! Hetenilor" ;
8) Votarea pi discutarea statutelor.
Dintre tineril earl
lice* in drept, cite= s'aa
dieting la examenul de
eu plleere pe D. Lasear etirea dati de unele ziare eu privire k pieta
L Antonin. Peetiese eetnteleged ee ar existat intre D. Kiru,
Luerarea prezentate de D-ea ea teze e Bed- direetorul poetelor, si D. Chinteseu, sub-director,
diva gi Cazieralludiciar antropometrie,
o seriere
in urma adore D. Chireeseu s'ar fi deds a se re-
trage la pensie, este absolut fantastic/. Intre D,
interesante care se distinge prin o deseviefite
eta-
ritate i o exeelente grupare a materid.
0 D. Petro M. Petrescu 'fi-a
Kiru i D. Chiritesou, existe Ilea mat buni armor
nie si ambil functioned DU se preoeupe de eh a
susenut eu emcee
teza sa de lieente in drept, traded hatred's(%) noul imbuuetrgirf f&i eorpul telegrato-
prin subrogatiune. desist) plate
poetel,
Feliciterile noastre tinerulue Beentiat.
IVinerl 16 Februarie, inceand a II-a
conferintelor i comunicerilor medieale la serie a
In ultimul timp situatia ministeriale a
tatea studentilor in medicine veterinare se vasocks- D-lui Pallade s'a crezut imbunetatitee A-
in fle-eare Vmerl la orde 7 Pun. p. m. tine
ceaste credinte a luat naetere din faptul
in ordi-
nea urmatoare: ce D. Sturdza a sustinut cu atitä celdure
1) Bieliteeanu Alex. S4filie, imunitatea
mate; 2) SeptelieT Alex. Termometria; 3) la ani- la Senat profectul de lege asupra pes-
Dineseu
Nicolae: Origiva si istoricul Med. Veterinare;
cuitului, lar, D-nil G. Cautacuzino ei &e-
Repezeanu Corneliu: Instinctul la animate; 5) 4) vil Bretleni s'ae
pewee C. Ion: Curarisire; 6) Popescu Po- aratat ferventi aperatorl
tesia la animale; 7) Ionescu &seethe Petrie Anes- al acestel legi.
Studiul A-
natomo-patologie at tesutuld conjuetiv le al Azi inse s'a putut constata ea* nu din
nee-
plazillor de nature conjonetivit generate; dragostea D-lui Pallade a sustinut la Se-
vied Dan: Bacteriacele.
8) Nonce
nat D. Sturdza acest protect de lege. In
adever, prin aplicarea legei pescuitului2
prin care se tie el dreptut de a peseta
Chestia Transvaaluhif in toate apele tie domenie public revine
numai statulul, guvernul crede cä va rea-
Boeril se inarrneaze.
n gl i a.
-
Krueger ei liza un beneficia de cel puein to mil. lei,
ceea ce 'I va ueura In mod simtitor pu-
tinta de a echilibra budgetul.
LONDRA, 9 Februarie.-0 depese din ¡ 1
Din
Johennesburg adresate zierelor de searii, ; supra aceaste cauzä prolectul de lege a-
ne confinnatil IUS pIni acuma, asigure tee cit pescuitului se va elate a se trece
mal curiae prin Camera, aea ca guver-
www.dacoromanica.ro
nul se poatii inscrie la prevederile budge-
tare acest venit de to mil. _ea
rAteneut ronsin.- Duminiel. 11
orele 8 si juntittate seara, Dowse!
tine tonfernsta sa Phobit".
Minieterul de interne a confirmat alege-
rile de primer din Romani Severin, Tge
()cue, Tg.-Frumos, Rosioriede Vede
Getestl.
Neivindu-se niel e contestatie in contra alege-
riler conutnale din Slatina, ministered de interne a
dat ordin pentru consfituirea consillulut.
Delegatit sectiunilor Camerel carl ah fost
insercinatt ou studiarea prolectulut de lege
in privinta judecgtoriilor de pace s'ali fn.
trunit asteezt sub preeidentia D-lul Eugen
Stetescu, ministru de justitie, pentru a se
consulta asupra modificerilor ce trebalese
de introdus in textul acestul protect.
Dunsineel 11 Febr. ore 3 p. m. D. Dr. Lucava
tine la Universitate sale 4, a 9-a conferintit des-
pre Sifilis.
0 comisiuste comOusd din D-nie
Berender, Carealeteanu
Yale
colonel
Benzeseu-Daa a lost Insdreinaa a etr-
eeta din no21 cartel D-tut- ,e,reneral Anghe-
leseu, pe care prima aneheed de acurn
va timp sedlsit nevinovat Raoortnt acestd
note comitiutd, este favorabil D-lut ge-
neral AngMeseu.
Un asasinat Inteo biseriofi,
Crime. Torturile.
asasinilor.
Cauzele. -
Fuga
Sosirea autorititilor.
Tin faut togrozitor s'a petrecut alalti-ert
dimineets, In centuna CirtireGledesnu din iu-
detul Buzau. Preotul Vaeile Iordeneeeu din
acea comune, pe cind oficia serviciul divin
tn biseriee, a foot onsnrit de o bande de
Metre, cart erati ?nurmat cu oteite ei,
pu$Y. Putioif eredineioe cart venisere
aseulte rugeciunile, inerozitt de secs es
veensere. ati luat-o la fuge.
Dasoalul, de teamit ca se nu fie omarit
ei el, de asemenea a fueit.
La poartg %se, tott ati fost opritt aloe
aid Riff dent banditt tntinseserd puetile so-
mindu-I se stea pe loc.
In fate pustilor, nhnenl nu outeze se se
impotriveasoe i steture pe lee limpinel de
groazg.
Torturile
Banditie earl nevelisere asupra preeta-
luT nu seei multumit numaY ca omeare
pur i siunrulu. ci at elceput rna Intil se-1
tortureze Rind ne rind 'f-aii teiat urechile,
glad spintecat abdomenul, pe cited
victims scotea tipetele cele ma sfeeieteare.
Nic un sinter Nish' nu putea veni de
eieetert. Banditil sebintrtueae In liniete pa
nenorocitul preot, fäaind din altar o ade-
verate mecelerie.
crime e inoe
aeesteeautezriebleile
CMobilul
necunoseue dupe toate probabilitätile se
crede a fi rezbunerest, Tar autoriT ' crime'
se presupune
sunt niste locuitori din-
tr'o commie invecinate.
Ton locuitorh aceley comune precum ei
acei din satele ?nominate stet Ingrozitl de
aced fapt ne mat pomenit. Benuelile cad
asupra multora, de oare-ce se etie cet preo-
tul omorit E;nd proteist de autoritäti ei
oare-cate perseare influente, exploata ne-
omeneete pe locuitorl.
Fugd asasinilor
Dupe sevirsirea acestel crime indreznete
asasinif ati esit afare ei impreune ou com-
plicil de la poarte, in cite-oa minute s'ate
fecut nevezupe
Sosirea autoritettlor
Mat eirzite autoritatea comunale Lind
inetiintate despre emote crime, a constatat
faptul.
Cadavrul preotulul Wet In buceet s'a get-
sit in altar In mijlocul unel bidet de singe.
Erl dimineste membrii parchetulul din
Bueet seat dus la locul crime.
Pine scum s'att flout mal multe arestere
Cereeterile urmeaze ou mare aotivitate.
11111=111111111111111111
CULISE PARLAMENTARE
Mai multi deputati, purl ocultioti,vorbesc
despre rezultatul ultimului consiliii de mi-
nietri de la D. Steitescu.
Unul din ei era foarte alarmat spunind
a aflat .din sferele inalte ale Ocultei
cd D. Sturdza e decis a se retrage pentru
a pune capeit tuturor intrigilor din Cabi-
net, ca rdzbunare, va ceda situatia
D-lui Stiiteseu.
***
Prin cercurile parlaentare
m se discutd
mutt ce s'ar putea intimpkt cazul clnd
D. Sturdza ar ft nevoit sd se retragii. Re-
fuzul D-lui Steitescu de a lua rnootenirea
D-lui Sturdza ingrijegte pe eel mai
ma ales cet veleitati de lefie le aí D-nii
Aurelian oi Stolojan.
D. Stolojan minglie chiar speranta cet, in
curind, va fl instircinat cu fo5 marea cabi-
netului.
Oamenil earl se pretind bine infor-
matt sustin ea loviturile indireete earl
se dati asta-zi generalultd Budi§teanu
pentru a'l forta sit se retragi de la
minister, Alt' Mute pentru folosul
generalulul Pilat.
Generalnl Pilat este desemnat ea
viitor ministru de rizboiii de eitre
uncle eereurI pariamentare,
DITIME TELEGRÂME
PARIS, Febrnerie. - Afaeerea iintre D-nit
Febrnarie surfeit, S
a Dimon Ts
&urgent. pi Polnearri s'a regutlat eu binele.
BERLIN, 8 Februarie.- Ku ea oferit un print
el:tombs-der Mtel Brandemburg-ula, do eetre docto-
ral do Aehenbach, preoeduito superior al provin-
del, la care a azistat Imptirattil Wilhelm.
Ca ritspans la un diseurs al D-lui de Aettenbaek,
Imptiratul a limit un diseers lung, invittna aduna-
rea s luereze-pentru binele patriel, inspirindu-se
de amintirea tut Wilhelm Ieti,
BKLGRAD, 9 Februarie.
elaratie a radicalilor
- Ocljek pnbliel o d*-
el vor partieipa la luerk-
rile de revizaire a Constitutid, dar numalpe baza
Constitutiel de la 1888 pi a proclamerel regeluti.
de la 21 mat 1894.
ATENA, 9 Februarie. - Atgentia Haves anunte
lino, in Crete. -
eS tureil ae mecelerit 12 crept-MI In provincia tee-
Indate ce s'a cunescut stirea,
crecimtineiis aauinceput se atace pe turd. Gavernatoral
VIENA, 9 Februarie. -
pe pentru a restabili erdinea.
Camera deputatilor s.
tresses din noe proectul de reforme
electorate co-
misianel pentru reformele electorate,
respins o pronunere a D-lut leseeer, dune. ee a
biretta.* prAtantroTIO uno oomisieni speeiale.
eare (ewes
CONSTANTINOPOL, 9 Februerie.-Censulii e-
nunte din Zaitun eS o mizerie de nedeseris darn-
neste arintre refueled-1, din omen lipase de }Irene
et de frabreeltminte si in urma frigulul ei a boa-
Aloarele autoritatilor rent retndestuleteare
leierie
consuliT Cor seuteare de la partieularl.
ten'.
So estimate o aetiune a amberterieriler.
BERLIN. 9 Februarie.-Tntrunbe furtenoase la
earl ae azistat anroeee 11000 eroitore nil &me-
probat inveigle inebelatit intro repreeareantit Inerte
berbetestt cent-terse.
VTENA. 9 Fehruarie.-Dividentnl no
ereditulul Anstalt s'a Saat la 19 Soria'
'1
Wiley re eatronl. Ded greva lueritterilor de haine
895 al
Dezbaterile Parlamentare
CAMERA
Urrnarea Redintel de la 9 Pebrualie 1896
D-nit Papavici C. si Malla damps ette nn me-
moritt cot tree Ain nartea ieveteterilor din Su-
eeava pad eed smeller:tree samrtel le" ri "01
al
dalloa din partna earioilnr Teetrulni' Netlenal
pentru a nu se sunrima sum de 10000 lei din
subvertinnos. nenrdsttli Teatruiul
D. J. Betineseu tgli &svelte intorpelarea in pre
vinta tr./demented la °are stet supuse vinurile
nottetra la Intrarea hi Austria.
Ternsinind* care denuntaree conventiand sa
Anebeetentreria.
D. Sherd** rierpunde eft denuaterea eentventes-
trelnele se 5, urm ate as elute ee mkt in
eoreordantli eu dinsa.
Camera voteasit apol indigenate.
fladikato de la 10 Pebruarie 189'
&Mete me deaoldda la *rate 1,55 seta preface:
derntla Wei P. S. Aurelian.
Presend 108 D-ni denreeft.
Rant sieve-116 In vent 2700 lei.
Se fee formalltetila bleienete.
Se depun mat mate petitiunl.
D. V. Mortun diateme nn prereet de leee *antra
aereelarea smut bilet de eale feria, redattemilor
eiarelar zilnice.
Prenuneterit eer uigenta care pusi la vot se
admits,.
D. Peoloana reeratit oS n'a fore la Camera cend
D. Greilisteann a deems nroleotel peetru overa-
rm% level mlnelor si declare ^It si Deis Pa ase-
Ciazi la aoeastli propnnere. .$ndinta continuti.
SENATUL
Urtntrrea ged4ntel ds 1e-9 Febrzsarie 1806
D. Stoieesess dit oitireennuralt proteet de legs
relativ la fendol de rezerve a Oiler &rate.
.D. Exareltu-Bastlu Zilottneseu damns astepe-
tittuni a mat mutter instituted ceded a se smelt
in vedera soarta lor, dad se va vote legea invi-
tetinktule primer.
D. Costeseu-Conaneartu eiteate un prefer...II de
loge pentru abrogaeea dispozieunilor peivirestre
la intrehuintarea exeedentelor a.nitor 1888-89-
1892-93 e aceperirea defieituleT de 10 milloane.
D. N. leneeett, eere rninistrulul de finanee IS-
murirt asupra sterel Sean dare pentru es Sensere
se ¡mate vote aeest proteet in eunestinti de baud.
D. Steiceseu di ette-va explicathmt
D. Preeedinte, core a se pune la vet indieena-
tele ce sent depuse pe biurourile Senatulut de
niai multe ant.
Se voteaze mat mutts indigenate i reaaneaf-
tole dupe care senatorit tree en seetiunL
eledinfa de la 10 Pebruarie 1896
ROL la orele 3 pedinta Senatului nu s'a des
ebbs Ina
07.Fi'lB 1,..,n
461L,e3'..1NOM.11114
TEATRUNATIONAL.-La 12, 13, e4, 15 pi 16
Februarie 1896, reprezentatiunt extraordinare
date de D-ra Reishemberg de la Comedia-Frane
coal au o tulle compusi din artiftt de la prince
palele seene din Paris.
Se vor reprezinta comedale &argot, La Souris,
Mariage blame, DEtineells, Les Demoiselles es Or,
La sae fait pear.
Pentru reprezentatele D-rel Suzanne Kee
chemberg, ordinea speetacolelor s'a fixat dupe euet
urmeaza : Loa 12 Pebruarie, Margot, comedie in
aete i Monologurl else de D-na Suzanne Bel-
chemberg ; MarP 18 Februarie, La Souris, Conte-
die in 8 aete i Monologurt ziee de D-na Suzan-
ne Reiehemberg; Merourl 14 Februarie, Le Ma-
liege Blanc, drame, in 3 aete de Jules Lemaitre ;
PEtineelle, eomedie In un aet de Pailleron ; Jout
15 Pebruarie, Les Demoiselles de St.-Cyr, come-
die in 3 aete de Alexandre Dumas; Viner116 Pe-
bruarie, Bataille de Dames, eomedie in 3 acte de
fieribe-La joie fait peur, comedie inaeun act.
A apltrut In editura libririel Leon Alealo
eureeti, Cod.toele penal, (eu modifieerile ce i s'a
adus prin legl posterioare), 'exelicat sub ile-eare
articol de George N. Fratoitifeana, presedintele
tribunalulut "Mere Editiunea a II-a, pre$ul 6 lel.
D. profesor oi doetor in drept Aurel Chlena-Co-
mineseu, de la lieeul Lazes, a dat la lumini tare+
bropuri, eonferinta tine% de D-sa cu ocazia ani.
versArel liceulul.
fate ca teoria lei Darwin despre
deseendenta sae origina onsului" e titlul 'co/ale-
rt:stet. D. Comeneseu atace subiectul eu o eleose-
bite mäestrie punted in relief lupta intro eel
dosi gigantI ai ftiintet. Se ftie el. Max Muller a
ettutat se &stele teoria deseendentet lui Darwin
pe tense el iimba je eugetarea slut Rube:one/
nostru pe ears nu'l va pules trece niel un animal.
Brogura e eft se poste de interesantil.
A apirat No. 17 Sin anul al douilea al admire-
Argus belel re*lelo diketato pentra faanlie Vatra.
 DtjSfrNTCk 11 !EMMA:RIB 189g
AULJASUPPLO0,14610F?.. suaasemsene- iGX1441T,I.,01 eirlr °

CASA DE SCHIMB 7.7 - 7717-:

NACHMIAS & FINKELS -
11 it
No Palo Dacia-RomSoia, tt. Lipscan1
2, In noel ledieament; neiesar si pep.tri; tie sto,o{ si eonsecintete
aiie
77°

'n fats palataluT Blincel-Nationale

Conservare sc bazeazii in princirja riudy za pe irtil'etinerea unei digesdunt bwie.
Cumptri i vinde efecte public. si face cicf aceasta este con ll'ia fundoulentalit a ail atftt,.I si a Iminci
schimb de monezi. corporate si tzpirituale. Cel
me bun medicameat & casA rntru regularea ei, spre a obtine un sdnge Aärfaitos
ennui p sins de 8 Febrnarie 1R96 deOrta partite stricate ale sängelul. este regurn:10 ka;.
(,ernp Vând
'
de al d-rului aeg
4°/,
5°4
i

I
Rents Amorttsabila
Amortabili . .
86 25 87
99 50 100 50
.
. .
. - Acest balsam preoarat numai din plante cu principii active excelente asupra
stomacutul este apronat ea neintrecut la foate boalele care reseltA din indigestinne
60/ Obligat. de Stet (Coy. R.) . 101 25 102 obrazta de altminterT drá- si o barba minunat de fru.
adie5 la Hpsa de apotit, ragäea:a cu aerime. tlacLeasitati, vAraUurioiur.eri earcts
I

, Monielps.le din 188 95 25 96 50 gdla, este desfigurat prin n4te neY

5% curatenii ale pielitei, A särmaua na inoasa se capitt in modul eel
, de slornac, la Imftrcarea stomaeulu, bemoroizi, m hipotandrie. manco1i etc, II
50/,
5
If 10
Motions' Fancier Ramie
1891 96
92
,
96 75
92 75 - a devenit In urma miilor de un inedicam,,ntiadisp-nahil pent rsi ens./
50
putut afts de at abia scum, eft de
repede s'ar fi putut debarasa de
mat repede i mal_sigur grin
e Urbane . 88 88 75 Flacons. iP.7 flzr.ao:T.,11 ntzre 3 lei. Veractuf trener.,, para.
I nv7t7.. I e. el cu
6% 100 50 101 50 trte torotil EterrA aiaa fia d. V .ntrer T .Carairtgar, fzinreacl'a Ilia Pomada regenatoare a
rt n a
VI
to
IL? 80 75 81 66
- - tze
17 St %\
Cale? Viictoriei 5:is-15.4 P...er-Jr, 2 giesafiteasermanaans torke Pomada .de obraz de Lugoe d-rulul Heuffel
-2 -12
Astian1 Beale. Nattenrall . IWO An
Fler'rbd yaleare Altstriocif
,, ligniaslit, 19 - fartrnacille. Baawn! Roza aprahat 01101% dirocoinie a 8ertiVItilt11 sanitar stiTaalor a farmacistulul Vértes
Acessti pomidi nebatre-
2 09 siinmktriculat cu marca alatu.-rta in contra Maartna.el, trimile la carer' trancate insojae de care pomadd se bucurd de un re-
Sfircl Germane 1 23 1 25

' -- -- mandat postal in nri-ce iocalitate dw tiara. cuta e oat desivlreire nevi-
'

Baenete Franeeze . . . . : 100 name f,31 de o favoare universalä,

101 ca cel maI ban fi mai sigur reme- ticoltonre pentru piele si prin
, Italtene . . . 91 95
Eas: 41PP,
. E PEL5.121 did pentnt Inliiturarea grabnic . si intrebuintarea e chiar la flii-
, ruble hird* . . 2 67 2 72 Intrebni5tarea cu straluctt sueces In contra Influnatiumim-, ramlor i urnfMturilor,
sempal IA wptetrir mamelor qitelor; In'Arcareta copiilor (pile oprirea laptelol), la
P. tr. radicalä a:pistruelor, petelor, bare-
cM tinerl de tot, capita o
,
tiler si cojdor si tenere a tu-
tense, innflaturi saoguilare, 1 cancer, begi(ute porniose, la tunfl5tura unghiilor (nitwit su- ntror impuritfilor de re pielea 0- barbA frumoasti eleganta
74, gid), la umtktutrile reumatice, acrlatell, la nnlinY crApste.-Dosa La. 1.
DEPOSIT DE BILIARDURI Depoul de fabricatione B. FRAGIVIER"..
irraart/944. niate mustip sdmirabile.
Der G. R. DAMILESCUarm F..Ientsela .,ta Vulturu ! igegred la Promo 203-11. Borelina 2, 3 lei si 6 lei BM= 3 o 6 lei.
Fitt-. Regalia 1S ° 01*,
Depot general Drogneria BRUS, Bneuresi Bulev. Elisabeta 1556-re
167z-1 BRMLA
MnIlimaffilOwsM
.1:7'
"WIRSVERIMiti."leiffil3S.
OPROWNEf.INEMENEP

'2 ,trN
SINGTgRUL DEPOSIT GENERAL
''s=1;.7."` n81211168"'IRESMalki

e SANITAS" SOCIRTA.TE ' PE ACT FUNI

14441
RENUM1TEI FABRICI DE GALOSI RUSESTI t.
LUZ
Pr' plan inetalatinnY de Fabtiel de AO guoasi "OM .
DIN
BUOAPESTA, Str. Simile, I
MOSCOY A 4 Ou 13alsam cle Copa.iu.r:
0.11.61,1n.......
..,,,
Cea mai irnportanti. fabrici din Austro-Ungaria pentru
aeeastä labricatiune.
f,

SIT. Carol, 70 LA CENTAUR" Str. Carel 70 Singuele capsule de gluten cu copata appro- Premiatä $i medaliatä la toate expositivaile din lume.
bate de 2,eadena1a de nreoloina- din Paris.
Nu se sparg In stomach; deal, stunt in tot d'auna
- Recomandä aparate patentate pentru apä gozcash, -
Mae tolerate et nu prIcinueec need taii data- rig- 4. de constructiunea cea mal noul pentru fabriol mari si mid
Uwe preturi originge g fin ale fabricel Mel!. Intrelmintate singure 8011 ea hAjectiunea
Regalia, vfndec In fórte scud (imp ecurgerile
s Aparate potentate pentru sterilisare. o firtrare
.V.' cele rued tart pricinuite de SIFOANE GAR,ANTATE PRIN LEOT
4'

4 ,' HaulARDIALE SECRZTE

nu pritml decat Flacknele cari pOrta, pe hive-
i Representatä, ha Bucuresti si Galati pria d-nul:
de afaiii,sernnitura lei Raguin al Tirnbrul s,,
CAROL HIRSCHHORN
v
oincial (In alhaatra) al Guvernalui frandee,
. ia Iasi
-

No, 48, 49
. %WORM': Paris, '78, Faubourg St-Dortis i prize
BERNHARD SCHNECKER
d-nul:
la FUMOUZE-ALBESPEYRES
St la tine prinotpalete Plaarmaolt .4) '535-e4
Fa
UMW Fift POT 631 ASSEME/PEA SI
`9 1144:0,
-1-""
(lank 1 YESEkTORE1 LUI ÄLBESPEVIE"
No, 42 No, 6
intrebuintnte in x.zuotralocc) AtmaistuudP4vorz--vr,--130/
NUMAI QUALITATEA IMAM.
No. 12 Ga1osi de dame 3.25 -..
SPITALELE MILITARE

VEREM.WZ.1=290n=64111D
ALE FRANC/El
1--1.A.A.4.1SsT
No. 12 eu tom' Inane 3.22 miArigurT'AcrruiRe.A. emia GIRCHE6 cum
,,, 99
No. 6 Botfori rumese1 6.- 99 k
1: Ks. liTADA UNMAN", Ms. 70
No. 6 Botfori militáreseI penirn pinteni 7.50 , Avem cnoare a Sneunostiinta:nunneroasa noastre onor. rebrA
No. 48 Sosoni galosi birbfitesei . . . 8.- '
43;
el am asortat not magazinul noatru mat ea semi eu tel feint de MA
No. 49 , de dame . . .. 7.- s't Numal odata ill viata!
taserit, .tvoump etc. pentra bend, nuntO sarbitorl.
Tot d'adata adueeni la oune$tiqa general.% ne-a ¡malt an transport
No. 22 Botforl rusesti en b1ani , . 8.- foarte mare de mirfust, bumparate anume pentru eadouri de Crtehla
No. 22 I* Uri a 6. 40 buoitli 10 fr. 50 bani A.nul noa pi pe carl le vote pune vinzare ou pretuti (carts
Firma de m..1" jos expediazk la ori-cine de afi oe Zilnic soseso nouttti. -

EBIUME3Fill`Wcr".:*Y6406,6A,"40.'INaANZE61271116116MANMEIVIREMENBha' tnainte cfit limp va ajunge aprovisionarea, prin

. Am ma] aranjat un rayon speeded pentru Coverers. Stofs de meal* lb.
No. 70 Strada Carol, No. 70 Pee. tranao In tosta Rominia
APROAPE DE GEABA .
fikamalo, Pretort Coosa etc.
Mare asorttment de allalturt precum I Okada, Chlfeass,
Taaftirl, Mese $srvete, ewe., etc.
Pin de MP-
- one, Aer

AdlltiatiMarsaastais... gikgEktiteddiogikalgagigadde,40410.1.43kAffedit.eggasainegtnagtagata
',5%-towk. 0 GARNITURA de MENAG1U
ateee.a4 i uedepri.os orl-eäreI familie, compass.
.
PRETWO MODERATE
Rugt.na a nu confunda magazinul nostru cu alto firma, nangsainni umbra
neavind estekletna, namal firmal; Fralti Mks am.
FIRE

din 40 buciti taelmul de stasS" fearte e:egante

4 0 auxin- :
r ... E. I. RESSEL A B
aurite elegante de magi ea tno polett or-
giatii fureulite tot syi elegante i ascolg
XlilitiatititinInaintariX=10=XXXAMatt,a'TA
i Ç BUCURE$TI. 14, Strada Carol 1, No. 14
6
fason,
linguri grele e alas; de argint mad.. de
Numai 10 Lei
costum admirabiI de birbati XXXXXXXXXXXXXXIC
4
4
; CEL MAI VECHW MAGASIN R'
6
Brim& s,
linguriçe
adea,at de Bntania,
fearte difellafe ale argint
ele Infest
Un
bucatä de Kamgar fin §i durabil imi- !!!!!____,!!!!!

DE
0 6 acsune p. eutite de eristal englea, tatte (Matläsé) tocmal peatra costum
4 rf.
z 0 6 test/ de spa ca oliferite fotografr, complect, coaled inteua gheroc, pantalon-
F.
A$IN1 DE CUSUT 3 vase ale one', farte frames arg et., HATE MULTI BAN'
. si vest ä. coloare neagrä I

..., 0 strecsrateare de cue; inasiv argiut, desenau vdmi,

1
a
,i
Si V ELOCIP EDE sAetste tacimuri
baeCti. rabil. Aceste stofe de o frumusete rara-
bune calitate durabiln, cari at cosi
Rcononalvate 6-e-rare, sere errend la jes
sisa finnä Un oestum de hatne. Am fort
Iiie
....................-- / D
de mail costaii acme
siptinatai 25-30 franti, si se trimite de
.1014
SLCuria tal. altd-datä intreit, se And aCum die cau luse.reinat a yinde at
de eurfind I edit,
4
tuainte oii-c e, pentru cii finals are ar- d za cantitätci coasiderabile si este de con- sezoonl Sped deja Inaint-t. o ainntate rna,e del
haine gate bArbd.tetjtii,
Singural representant al renumitelor fa, z 0 . gena neyne de bani. contra fr, 10.5o banl sad siliat ca ninaeni sä ma hatarzie sa se
foarte exoelente,
sunt,cle aceea In stare a ale am ast-fei de *es-
4 contra ra.7, bars (tauco priu poste bit toatä Ro-
..- F.:, briol de maeini* de eusut Wertheim ei > mania. Grlibi-y eu aornenzile c"Sci cx toate ca grabeasca cu comanele. turn complect de haze barbileeti francs
I ,
61
Pfaff, protium si alte sisteme. aprovizIonarea este mare cererile staLuciteler ta- Vinzare contra rambars sat pr. casa Roseâtila n tonal
7

Deposit de masini de tricots; de apitlat rate, ceinurl de utasi e i rug mare.

fie si marci postale, franco ori-ce_sta-
4!
11, " ' r ,: ' ,
Pt
7
'Ot Aisat, de bredat, eta,
sk.
Singurtil depozil pestre comenzi la
DI. APFEL
Qune a Româniel. .. Pentru X' k
Frand
la P"
,...b,
N.
VINZARE IA RATE Mai 1555-ro Vieux, t.Fleischmarkt No. 6/K
Adresa : Magazin Apfel, Viea_ I 51 ea aseasta abis vte plätit lucrnl. Aa-ste cos-
tume eare sent oenfeetionate din st6fe bade, eta
Il 4., Atelier epeeial pentrn repaarea 0 Penenetritire Fieisbhmarkt No. qk 7aaile, moderne mosii, tu diferite ealorl
il °-='. , > a arl-ee iel de slalom de ulasiail ae meat. 1111111111111011111111
Monstre nu se trimet 1374-8 desesaue, aunt de fasonul cel Iasi nod si se T.O''
Il i ,'
PRETURI MODERATE
tnyeste orl-edrei stew I,s sent bine luesate i aí

S. KWIATKOWSKI
.,.. ...,_ , 1504 741r. agesusesenamenneinen eostat s.ai mint ea &able. Ca indsuri se cere
Lem:Ivervipapwlwaalirw,alsowlifVviiWNIVIPMPtilefelAra
''' rs995144/46,70.2111r: a, Dr. snäsata Imprej anti pieptaini
-
lung'mea pautalo-

-
nului dintre picioare.-Se exptdiaza contra ram-
adansammt wormomoss. s,mramsacoas. lI/MaftaMMOO alP.1.01MmWGW,sar. 1...00.11=0 1 Operator la Clinic& chieurgical4 Billroth Gissenbauer medic Secundar
Attresa
w- --)iliertatui curtil Dittol, Asistent general al Prof. ringer din spitalel Yarizare Sr contisiou APFEL
reta Nu Viena, s'a stabilit lc Cernieutl ca specialist in Chirurgie
baalele adlor uranare. 1651-to Vieaa, I Neischmarktd 6/K.
e- I. ,.00X3CCOCX7'i Prin birotil de eublicitate L. Florovitz, Carat* rssis-,
Ill

Proprietard larelul lagazin Ronan En gros Ell dratail

:DIYITRIE PETRESCU MOTOR IA Tiff

- Calea iloeilor No. (Plata M. Antou)

NU! NU! NU MAI CONSUMATI Nui Nu!
14)sof Fric4lacaier,
Tisora
l.s41.Ware ikrä

BITTER-.
,

Almti elegant* 011 *Acadia% pi Omer. Public, deem easirea adriurilan da teemed pi honk,
cumpirate personal de k eat marperenaxide LI' inain:i ev:ri;!bialaigura
isbricl din anitinliteee. Meleare de vtlit
iv RI Dpecial: MiLtitsArtl, alike,
aegre In Beopetni, ?liken, Heir, satin dilation, et-' pane "rime
06:Satin de Lyon, Anwar Royal, sake"
e Crigteline, Bengaline Greg de Lendreg, Sat* Lawlor.
Fails, Grua Grain. Maneata, Satin Biarveillan, Sunihk, Ittjans, Crepe 4e whiwe. el
AI she fantesa.
1111 ALESSANDRITJ provi-ionare a-'
Ara cloth-
zatil de tot Oat
il Kant* Nonveaátés. X sure'd de Ignorant' 'Sri
pereglie, slor gdreti, a ademeni ye nuel aorneociantit
lacomI de &fermate end roiromum prei, Insellnd pe consumatort, died eltferite nalconawari
preeure Pe/ir3
Catifiorre sdr tarot, negre 0 leo VI, aithwar;.alicte expl, alare.4.
esre de noted AtiliStai si Lathe-
flPariaideecmoniectitted. flabrictine IA
mizirmitakpentru peltanal,Broder11, Passaannuft, latrddi, to care at trebai sa-51 spele mat bine uccaritenia, mat a suitetalul sit i Furnize. et 00
Duntele 0 she"(ernincd penult rockl ei coalleciawal a edema sänitats-s cousurnatorilor, name es si-sl matte pangs. $ e colpolui iar, Sect
* Cabkennr ranozzescr°Chsviot, Cc:tap& level, vaig"eae,
Mote eaglesegtl, pentrn rochlqf amatecOcal. illacteretiurgstaalin III batelit:IL:d." atetrg
Attestor falptfleatori fabrioanti de oontrakandk, le ale;
t,ereiat Bitternl spre a da publicslut an modicauumt popular, a/a ouas teat le Nemarcieilar, ett
7ele mal dtine
Fr iurl g ralg'
g:-.11
e sot aproope moo- 4, 1 tiled buna
yunabogoast rertinie:tausile Estiokstteptall fl deb lidtase, % Jere etaladiele de stomach.
tionare i a-g4"
Speciidiri tatl tide earl, ,
lati. de ce e malt preciat Bitterul ma : BITTER iLLEastiazDatu. sat4.6, falti C farturd.
gaud, Picket, Mew, fervete, ?Newf., Srodeckallitentaie valentese, Pentru d-nii comerciam cart nu vor a One yertrabibil inex Bitter, onoreOl conantnatellf
¡roil
4,.Tutptan, Tenenue,Ciompl, gifsi la magssinul de detail al fabncel mete nu numal Bitter, el si
In -Rani special de Li gate peatra pi bilela4 1 se Omen
cele-l'alte
terie, Liqueritri, esperloare, View' medicine's, SpeCialitill faraaactetios elprodmie cat ekes:Pau-
treads is lartnne.. t
EKOVELLI & Co. INGINERI
"el de
Liairmle PtCCB pi semantic de eii-ce Str. Boman& No. 12
Trotuionr1.
-Raton de mobile lamina, Pollak de re*, Penick s4gna1e, Wear"'
44 ow
..
Am mal pus in consankaOune : COGNAC STEAUA ROMANIEI Cataloage se trimet gratis si francn

. -73 ..
"DRipe d BAUe Damsecrcal, Genoa, Peetiere, Pined as &du*

.
Caveats de bast* 24Lesele etc Adt den-sre calitates mitrfur;lor, v5. yeti cenvinge, 61nd veyi eumpira 1586-24
it, Rog visita Blagazinul de detail ceva teasel de probl.`
read- Fabrteel ALIV-4thdA.ISTDIRSIU Buoztresed.:
'CI* . - WO 0,0., ' 40 0.0 4 tAilio_liVaa.41.-4 Strada Docunnel No. 27, (Cavelo 040 Silcoacu)

106.....cmesisa o
XAMOTVXXUXX-4.
004101 ik Ua -
yar...,.sam.asamana. lamaxis
rnal..,- -
Tip4grula iiierAuo sAgatiralo Palatial Mao liativaak

www.dacoromanica.ro