Universitatea București

Facultatea de Administrație și Afaceri

Administrarea Relaţiilor Publice şi Asistenţă Managerială

Comunicarea prin noile

tehnologii comunicaționale
- SMS -

STUDENT:

Banciu Mihaela-Daniela

București

2016
 CUPRINS

1. Mijloace de comunicare atunci și acum: impactul aspra societății

2. Avantajele și dezavantajele utilizării SMS-ului

3. Aspectul scris al SMS-urilor

3. 1. Nivelul fonetic
3. 2. Nivelul lexico-semantic
3. 3. Nivelul morfo-sintactic

4. Aspectul pictografic al SMS-urilor

5. Concluzii

6. Bibliografie

1
1. MIJLOACE DE COMUNICARE ATUNCI ȘI ACUM: IMPACTUL ASPRA
SOCIETĂȚII
Întâi a fost scrisoarea. Apoi a fost înlocuită de mail (electronic-mail, poșta
electronică). Apoi a venit era blogurilor. Apoi au apărut facebook-ul și twitter-ul. De fiecare
dată, progresul a însemnat cât mai puțin scris, cât mai puțină exprimare. Și printre toate
aceste mijloace tehnologice s-a interpus, cândva, și sms-ul.
Scrisorile au fost multă vreme o practică privată, un mijloc de comunicare. Scrise cu
peniţă de aur, cu pană, cu toc, cu stilou, cu pix, trimise prin porumbei şi solii, purtând sigiliu,
sau prin poştă, scrisorile erau încărcate emoţional. Caligrafia unei persoane, corectitudinea
scrisului, alegerea culorii cu care scria, alegerea culorii hârtiei, modul cum se scria totul,
fiecare dintre aceste detalii vorbesc de la sine. Scrisoarea reprezenta mult mai mult decât
scrisul. Reprezenta omul din spatele rândurilor, povestea lui, așa cum o relata el, sentimentele
lui, așa cum le exprima el. Reprezenta o parte din sufletul lui, transpusă în rândurile scrise
mai atent sau mai neglijent, mai frumos sau mai urât, mai lung sau mai scurt.
De ceva timp, relaţiile epistolare au dispărut aproape complet. Foarte, foarte rar
poştaşul mai introduce în cutie un plic cu o scrisoare de la un prieten sau cu o felicitare de
sărbători. De comunicat se comunică, dar altfel. Prin sms-uri pe telefonul mobil sau prin
poşta electronică. Se comunică scurt, pragmatic şi rudimentar. Una dintre cele mai răspândite
inovaţii în domeniul tehnologiei şi comunicaţiilor, Internetul, a influenţat în mod iremediabil
indicatorii comunicării între oameni, de la apariţia sa căpătând o amploare şi adăugând anual
milioane de utilizatori, la un nivel neanticipat poate nici măcar de creatorii săi şi asigurându-
şi, în scurt timp, supremaţia printre celelalte mijloace de comunicare şi informare, la
concurenţă strânsă cu telefonia mobilă1.
SMS-urile sunt simple mesaje concise, cu prescurtări şi adesea fără niciun semn de
punctuaţie. Scrisorile de pe mail nu mai au nimic, de regulă, din protocolul scrisorilor de
odinioară. Se începe, abrupt, cu „Bună ziua” sau „Bună seara”. Şi se încheie la fel de brusc,
fără nicio formulă de politeţe. În zilele noastre, e preferată scrisoarea electronică datorită
faptului că nu este costisitoare, şi, în al doilea rând, e mult mai rapidă decât o scrisoare
normală. Cu toate acestea, pe lângă avantaje, există şi dezavantaje. Unul dintre acestea ar fi
faptul că uităm să vorbim corect limba română, uităm să scriem corect şi, un alt aspect extrem
de important este faptul că uităm în totalitate cum să ne transmitem sentimentele şi ideile. Au

1
Irina- Elena Popovici, Internetul – spațiul unei noi identități a tinerilor, p. 2, lucrare prezentată la Prima
Conferinţă Internaţională a Societăţii Sociologilor din România, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială,
Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, 2-4 Decembrie 2010.

2
dispărut, astfel, un ritual al civilizaţiei și un mod de adresare ce ţine de o anumită educaţie.
Trăim într-o lume grăbită, care nu se mai încurcă în exigenţele unei bune creşteri. Şi apoi, e
mult mai simplu să apeşi nişte taste decât să aşterni fraze cu stiloul pe hârtie.
Tot o modă este şi aceea a blogurilor, un amestec de narcisism şi de exhibiţionism.
Autorul blogului se consideră suficient de important şi de interesant încât să merite să fie
citit. Fenomenul recent „Facebook” ţine şi el de aceeaşi febră a comunicării cu orice preţ.
Toate acestea creează o iluzie a comunicării. Se induce ideea că îţi faci relaţii, că stabileşti
contacte, că îţi creezi o reţea de prieteni. În realitate, rămâi singur, ţintuit în faţa
calculatorului. Deși suntem conștienți de această izolare, nu putem renunța la ea2.
Odată cu dezvoltarea mijloacelor de comunicare, s-a modificat și modul de
desfășurare al activităților, dar și modul în care este percepută scurgerea timpului. Cu câteva
decenii, chiar secole în urmă, ritmul de viață era unul mai lent, iar răspândirea informațiilor
necesita o anumită perioadă de timp direct proporțională cu distanța la care era transmisă.
Acum, ritmul de viață este mai alert, transmiterea de informații se face în timp real, iar
distanțele nu mai reprezintă un obstacol, viteza de transmitere a acestora ajungând să se
măsoare în secunde. Deoarece interacțiunea umană nu mai este necesară pentru a face schimb
de informații, oamenii ce se bazează pe acest tip de comunicare au devenit mai introvertiți,
mai comozi și cu timpul mai indiferenți față de etichetă și bune maniere. De asemenea, este
de remarcat și modul de răspândire pe diferite categorii sociale a mijloacelor de comunicare.
În timp ce generația tânără este dependentă de comunicarea prin intermediul chat-urilor
(messenger, skype), oamenii de afaceri recurg la e-mailuri și videoconferințe, în timp ce
persoanele mai conservatoare se rezumă la utilizarea mijloacelor mai tradiționale, cum ar fi
telefonul3.

2. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII SMS-ULUI

„Din perspectiva lingvistică, comunicarea reciprocă între oameni se realizează în
principal pe baza a trei sisteme de semne: limbajul sonor, limbajul gestual ca auxiliar şi, în
anumite situaţii, ca substitut al lui, şi scrierea”4.
În continuare, ne propunem să conturăm unele aspecte mai puţin studiate ale
limbajului scris al SMS-urilor, deoarece acestea sunt văzute într-o manieră negativă, iar

2
http://www.europalibera.org/content/article/2005225.html, accesat la 25 martie 2016.
3
http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/09/mijloace-de-comunicare-de-la-posta-la-internet/, accesat la 26
martie 2016.
4
Lucia Wald, Sisteme de comunicare umană, Ed. Științifică și Enciclopedică, Bucureşti, 1973, p. 18.

3
teoreticienii consideră că ele ameninţă puritatea şi siguranţa practicilor de scriitură pe suport
tipografic.
Serviciul de mesaje scurte (SMS) este un serviciu de comunicare standardizat în rețele
mobile GSM, folosind protocoale de comunicare care să permită schimbul de mesaje text
scurte între telefoanele mobile. Serviciul permite, de asemenea, ca mesajele scurte să fie
trimise din interfața web către un telefon mobil5. SMS text messaging este cel mai utilizat
mod de comunicare instant, pe scară largă, cu mai mult de 6 Miliarde de utilizatori activi sau
85% dintre abonații de telefonie mobilă din lume. În funcție de numărul de caractere ale
mesajului, distingem 3 tipuri de sms-uri:
1. simplu - mesajul nu conține mai mult de 160 caractere;
2. concatenat - mesaje de până la 39015 caractere care ajung concatenat ca un singur mesaj
pe telefonul destinatarului ( un șir compus din mai multe sms-uri, taxate fiecare);
3. Flash SMS este un SMS obișnuit ce apare direct pe ecranul telefonului fără a mai fi salvat
în lista de SMS-uri primite. Oferă avantajul că atrage atenția destinatarului, nemaifiind
necesara nicio actiune pentru a citi mesajul.
Limbajul SMS este un produs al erei moderne, în care, pentru mulţi oameni, telefonul
mobil a devenit un accesoriu de nelipsit. Acest limbaj a evoluat natural, din nevoia de a
transmite cât mai multă informaţie cu ajutorul a cât mai puţine caractere și în cel mai scurt
timp. La fel de rapid ca o convorbire telefonica, dar mult mai discret, SMS-ul repune în
drepturi arhaica telegramă, cu îmbunătățirile spectaculoase aduse de mileniul trei.
În ciuda faptului că celularele au apărut pe piaţă în 1983, SMS-ul a fost cunoscut abia
în 1993. Utilizarea acestora a început să crească spre sfârşitul anilor ’90, cu o perioadă de
explozie între 1999 şi 2002. Întrucât telefonia mobilă câştigă în fiecare an peste 120 de
milioane de utilizatori în toată lumea, creşte şi numărul celor care comunică şi se informează
prin intermediul SMS-urilor. Pe măsură ce tot mai multe celulare posedă navigatoare internet
şi programe de e-mail, frontierele dintre tehnologia mobilă şi cea informaţională se
estompează6.
SMS-urile sunt în continuare preferate de către utilizatorii de telefoane mobile, în
ciuda concurenţei care vine dinspre email-uri şi reţelele de socializare, în condiţiile în care
92% dintrre utilizatorii de smartphone-uri preferă să utilizeze mesajele, potrivit unui sondaj

5
https://sites.google.com/a/netopia-system.com/wiki-web2sms/definitii, accesat la 26 martie 2016.
6
http://www.infobazar.ro/tehnologie/SMS-urile/Istoricul-SMS, accesat la 26 martie 2016.

4
realizat de firma de comunicaţii mobile Acision. Totodată, SMS-ul reprezintă a doua cea mai
populară funcţie a unui telefon mobil, potrivit The Guardian, prima fiind verificarea orei7.
Importanţa SMS-ului în contemporaneitate nu poate fi contestată. Prin această
practică de scriere, aparent banală, se comunică, se face publicitate, se expediază felicitări, se
face politică şi jurnalism (de vreme ce stilul articolelor de presă este sec, adoptând un limbaj
laconic, SMS-ul pare să fi expresia ultimă a conciziei gazetăreşti). Deci, şi funcţiile pe care le
are astăzi SMS-ul sunt de natură eterogenă – comunicativă, informativă, propagandistică8.
Comunicare interpersonală mediată tehnologic, SMS-ul are proprietatea de a fi rapid,
accesibil, individual ca stil, deşi ar putea fi considerat şi foarte standardizat, clişeizat.
Mai cu seamă în ultimul timp, când explozia informaţională devine tot mai evidentă, în mass-
media se conturează tot mai multe opinii conform cărora „Galaxia SMS-urilor
a înlocuit-o pe cea a lui Gutenberg, inventând o formă de oralitate digitală care a schimbat nu
numai formele lingvistice de exprimare, ci şi pe acelea mai profunde, de gândire”. Mai mult
chiar, se pare că latinescul „Gândesc, deci exist (Cogito ergo sum)” s-a transformat, pentru
majoritatea tinerilor, în „Trimit SMS-uri, deci exist”9.
Succesul SMS-urilor a permis apariția și dezvoltarea unei noi forme de comunicare.
Aceasta permite stabilirea de relații interpersonale fără a mai fi nevoie ca cele doua persoane
să comunice simultan. Un SMS este concis, discret și mai economic decât un apel telefonic.
Acesta nu suna prelung și strident, nu asteaptă un raspuns simultan și poate fi trimis sau
primit oriunde. În autobuz, la restaurant sau la birou, la curs sau în timpul unei ședinte,
semnalul său discret își atinge destinația fără să deranjeze pe nimeni. Îți permite să eviți
lungile convorbiri în public, deoarece scrisul și cititul se fac, fireste, in liniste. Comoditatea
utilizarii lui este evidenta. De asemenea, este convenabil pentru persoanele care nu aud sau
nu pot vorbi.
SMS-ul are mai mult impact decat toate celelalte canale (email, mesagerie instant,
social media sau direct mail)10. Este accesibil oricui, oricine are un telefon poate primi un
SMS. Este un canal personal și care funcționează imediat. Mai mult, poate ajunge în cele mai
izolate arii, spre deosebire de mesageria instant sau aplicatiile care necesita o conexiune la
internet sau wifi. SMS este un serviciu de tip stocare și transmitere, ceea ce înseamnă că

7
http://stiri.tvr.ro/20-de-ani-de-la-primul-sms-trimis-istoria-uneia-dintre-cele-mai-populare-functii-ale-unui-
telefon_24515.html, accesat la 25 martie 2016.
8
Ion Urusciuc, Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor, în „Revista Limba
română”, nr. 3-4 (153-154)/2008, martie – aprilie, Chișinău, p. 114.
9
Idem, p. 113.
10
http://www.marketingweek.com/2014/11/26/universal-direct-and-personal-sms-is-the-best-way-to-communi
cate/, accesat la 28 martie 2016.

5
atunci când se trimite un SMS, acest mesaj nu ajunge direct la telefonul destinatarului.
Avantajul acestei metode este că telefonul destinatarului nu trebuie să fie neapărat pornit sau
în aria de acoperire pentru a primi mesajul. Mesajul este stocat în centrul SMS până când
destinatarul își pornește telefonul sau ajunge în aria de acoperire, moment în care mesajul
este transmis.11
Un studiu al Frost & Sullivan arata ca 98% dintre mesaje text sunt citite, față de doar
22% dintre mesajele trimise prin email, ceea ce face marketingul prin SMS de patru ori mai
eficient în raport cu cel prin email, canal eficient și el în continuare în mixul de comunicare
digitală. Mai mult, între 95 si 98% dintre mesajele text sunt citite în doar câteva minute de la
primire12.
Așa cum am văzut mai sus, SMS-ul e o formă de adaptare la ritmul de viaţă din ce în
ce mai accelerat, în care orice gen de mesaj trebuie transmis şi asimilat rapid. Cu toate
acestea, el reprezintă o comprimare din toate punctele de vedere: un număr mic de cuvinte, de
cele mai multe ori ciuntite, un conţinut sec şi o stare emoţională sugerată prin două semne de
punctuaţie. Telefonul a deposedat comunicarea de vederea celui care vorbeşte şi de
posibilităţile de expresie ale limbajul trupesc. SMS-ul readuce comunicarea în domeniul
vizibilului, sărăcind-o însă la maximum. Tonul şi inflexiunile vocii au dispărut, rămâne doar
scheletul unei conversaţii. În plus, este un serviciu cu plată, iar livrarea rapidă a mesajului nu
este garantată întotdeuna. În perioadele cu trafic intens, unui mesaj îi poate lua și câteva ore
până ajunge la destinație.
Cu toate avantajele pe care le oferă, SMS-urile se îndepărtează tot mai mult
de rigorile limbii literare, normele gramaticale elementare find ignorate.
Una dintre esențialele caracteristici ale limbajului scris de tip SMS este utilizarea
prescurtărilor ce a generat şi un argou „specializat”, inspirat din termenii folosiţi pe chat-uri
sau din cei împrumutaţi din limba engleză. Din acest motiv și din cauza faptului ca s-a
considerat că SMS-urile ar putea deveni o amenințare la adresa regulilor de scriere, o echipă
de cercetători de la o universitate australiană a realizat un studiu referitor la mesajele text de
pe telefonul mobil. La studiu au participat 55 de studenți care au fost rugați să compună și
apoi să citească cu voce tare mesajele text scrise în limbaj literar și pe cele abreviate.
Concluzia studiului a fost că abrevierile din SMS-uri nu contribuie negativ la limbajul
utilizatorilor, însă ne fac să petrecem mai mult timp pentru citirea și înțelegerea mesajului

11
http://www.infobazar.ro/tehnologie/SMS-urile/De-ce-se-utilizeaza-SMS, accesat la 27 martie 2016.
12
http://www.marketingfocus.ro/features-2/marketing-digital/item/226-oportunitati-de-mobile-marketing-sms-
ul-cel-mai-ieftin-canal-de-comunicare-sms-ul-cel-mai-ieftin-canal-de-comunicare, accesat la 28 martie 2016.

6
decât dacă acesta ar fi fost scris în limba convențională. Studenții au fost foarte rapizi în
scrierea mesajelor, dar pentru 50% dintre ei a fost de două ori mai greu să citeasca SMS-urile
cu prescurtari și influențe din alte limbi decât pe cele scrise în limba literară13.

3. ASPECTUL SCRIS AL SMS-URILOR

Impunându-se ca o practică de scriitură mai cu seamă printre tineri, SMS-ul este o
formă de comunicare codificată în scris, pe un suport electronic, virtual, afiat pe un ecran.
Conţinutul laconic al textului vizează, de regulă, esenţa mesajului, iar detaliile sunt evitate.
Distingându-se prin rapiditate, efiacitate, dinamică, stocare importantă a datelor şi
utilitarism, caracterul virtual al noului limbaj inflenţat foarte mult de limba engleză, se afimă
ca un mod de comunicare universal acceptat în interiorul şi în afara mediului electronic (la
serviciu, acasă, pe stradă). Astfel, asistăm la impunerea, tot mai evidentă, a unui limbaj
special, original (dar şi clişeizat), simplu şi sintetic (cu propriile sale reguli şi metode de
folosire).
SMS-urile pe care tinerii şi le expediază se bazează pe o scriitură-rebus sau
fonetică, multe dintre literele cuvintelor find reduse, pentru a comunica mai rapid. 14 Același
stil de scriere se regăsește și în discuțiile tinerilor de pe site-urile de socializare.

3.1. Nivelul fonetic

La nivel fonetic se înregistrează modificări lingvistice dintre cele mai diverse, unele
majore. Se remarcă, astfel, neglijenţe în grafia cuvintelor, neglijenţe care iau forma unor
accidente fonetice, iar cele mai multe dintre acestea au drept cauze principiul economiei de
limbaj (derivat din principiul economiei de timp) şi punctuaţia lacunară sau, alteori, excesivă
(precum scrierea cu minusculă în mod aproape exclusiv). Lipsa semnelor de punctuaţie şi,
uneori, chiar a celor de ortografie nu traduc neapărat incultura, ci se constituie ca o
caracteristică a stilului conversaţiei electronice, în SMS-uri.
Accidentele fonetice frecvente sunt15:
1. Lungirea unor litere (sunete): geminarea vocalică5 (biiine, viiiin, paaa, nuuuu, te roooog,
pleeease, pfooo) şi geminarea consonantică (mmmmmmh).
2. Reduceri ale formelor lexicale în diverse poziţii:
• iniţială (afereza): (î)nainte;

13
http://www.hit.ro/stiinta-generala/generatia-sms-nu-este-in-pericol, accesat la 27 martie 2016.
14
Ion Urusciuc, Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor, p. 115.
15
Ionuț Pomian, Stilul funcțional electronic, în Dacoromania, 14, nr. 2, 2009, p. 142-144, disponibil la
http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2009_2_3.pdf, accesat la 25 martie 2016.

7
• mediană (sincopa): n(im)ic, m(ăn)ânc;
• finală (apocopă): pove(stim), tre(buie).
Accidentele fonetice pot funcţiona combinat în interiorul unuia şi aceluiaşi
cuvânt: pron. mine/tine > m(i)ne/t(i)ne (sincopă) > mn(e)/tn(e) (apocopă) > mn/tn;
Ca tendinţă generală apare elidarea vocalelor, accident fonetic asociabil cu alte
fenomene fonetice, astfel obţinându-se nişte schelete lexicale purtătoare de sens care asigură
comunicării maximă concizie: knd (alterare grafică) < c(â)nd (sincopă) < când; mlt < m(u)lt
(sincopă) < mult; besk (alterare grafică) < (iu)besc (afereză) < [te] iubesc; byta (alterare
grafică) <(iu)bita (sincopă) < iubita [mea]. Prescurtări de acest gen, care nu întotdeauna pot fi
decodifiate corect, sunt folosite pentru a câştiga timp şi spaţiu.
3. Augmentări ale formelor lexicale în diverse poziţii:
• iniţială (proteza): mna - na;
• mediană (epenteza): a hărăni (epenteză vocalică sau anaptixă) – a hrăni, sclab (epenteză
consonantică) - slab;
• finală (paragoga): dap - da.
La nivelul grafiei, o caracteristică este preferinţa pentru utilizarea apostrofului în
detrimentul cratimei, după modelului englez: soră’mea în loc de soră-mea, nu’s în loc de
nu-s; ce’i? în loc de ce-i?, (mi-a vorbit) de’ale lui în loc de de-ale lui, în timp ce structurile
lingvistice care reclamă apostroful apar tot mai frecvent nemarcate în plan ortografic: neaţa
în loc de ’neaţa, domle în loc de dom’le; 99 în loc de ’99.
Absenţa semnelor ortografice este una dintre cele mai grave erori: *teai (dus) în loc
de te-ai (dus), *luatil în loc de luaţi-l, *nauzi în loc de n-auzi.
SMS-urile au ca inconvenient major absenţa, de cele mai multe ori, a semnelor
diacritice. Putem vorbi, în aceste situaţii, de alterări grafice, clasificabile în:
a) alterări grafice pozitive, când substituirea literelor însoţite de semne diacritice prin alte
forme grafice are rolul dezambiguitor: sh pentru ş (cosh, shi, interj. shhh), tz pentru ţ
(tzeapă, interj. tzutz);
b) alterări grafice negative, când înlocuirea unor litere nu este justificată,
fiind doar un act de „modă lingvistică”: nimik, secsi, 2dor (pentru Tudor). Intră aici
şi substituirile intenţionate ale unor litere prin alte litere, simboluri sau cifre, al
căror scop principal este de a epata prin inedit, originalitate, grad sporit de afectivitate,
sugestii subliminale: mumos în loc de frumos; Flory în loc de Flori. Se pot întâlni forme
lexicale unde ş este substituit prin perechea lui sonoră j: jmecher pentru şmecher, aj
(merge) pentru aş (merge). Pentru unele litere, precum ă, â, î, nu s-au găsit corespondente în

8
mijloacele de comunicare electronică lipsite de caractere româneşti, încât pot apărea confuzii:
român vs roman, până/pană vs pana, mâţă vs matza/mata. În asemenea situaţii, rolul
dezambiguizator revine contextului. În absenţa diacriticelor, locutorul optează uneori pentru
substituirea literei cu semn diacritic printr-o altă literă: poi în loc de păi.
Unele interjecţii sunt redate cu caractere englezeşti (de exemplu, interjecţia
emotivă uau redată wow; mmm cu paragoga lui h: mmmh; onomatopeea marş sub forma
marsh). Snobismul lingvistic merge până la folosirea unor structuri interjecţionale în
traducere engleză: oh God în loc de of, Doamne. O altă caracteristică constă în protezarea
interjecţiilor: mna ca variantă pentru na, după cum apar şi adverbe cu proteza consonantică
„m”: mda. Proteza introduce o marcă afectivă suplimentară, şi anume exprimă ezitarea.
În cazul unor cuvinte foarte vechi, principiul ortografic tradiţional-istoric al limbii
române îşi pierde uneori din consistenţă. Regăsim, astfel, grafii de tipul: *ieu în loc de eu,
*iel în loc de el, *iei în loc de ei şi tot mai des *ieste în loc de este, *ieram în loc de eram.

3. 2. Nivelul lexico-semantic
Sub inflenţa limbii engleze, în SMS-urile scrise în română se strecoară frecvent şi
abrevieri de genul: BTW (pentru by the way – apropo); ASAP (pentru as soon as possible – de
îndată ce este posibil); IDK (pentru I don’t know – nu ştiu); 4ever (pentru forever – pentru
totdeauna). Se optează pentru reducerea vocalelor, deoarece consoanele, find mai
numeroase, contribuie mai mult la recunoaşterea cuvintelor. Există două tipuri
de fenomene abreviative: abrevierile normale, standard, cunoscute de toţi şi
având propria ortografie, şi abrevierile inovatoare, specifie limbajului juvenil,
care provin din imaginaţia utilizatorului de SMS16.
La fel de originale şi inedite sunt şi abrevierile unor forme lingvistice româneşti:
• npc pentru n-ai pentru ce;
• ms pentru mersi;
• cf pentru ce faci?;
• b pentru bine;
• 22ror pentru tuturor, abreviere asociată cu omofonia din engleză, unde 2 are o citire
apropiată de românescul [tu];
• nb pentru Noapte bună!;
• dc pentru De ce?.

16
Ion Urusciuc, Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor, p. 115.

9
 Apar şi situaţii în care locul cuvintelor este luat de semnele de punctuaţie,
fără a se lexicaliza nicio literă ori niciun grup de litere: ? pentru ce faci?; ! pentru a
exprima mirarea.
Preferinţa pentru anglicisme (mai mult sau mai puţin adaptate sistemului
ortografic şi ortoepic al limbii române: fifty-fifty, crazy, stand-by, a scana, a drinkui, a ticiui,
self, versus, hard) are ca avantaje modernizarea, împrospătarea lexicului, iar ca dezavantaje
(„riscuri”) incomodarea exprimării orale, grafia greşită, generarea de pleonasme
(morfologice: snacksuri, sticksuri, lexico-semantice: summit la vârf, board de conducere).
Sub influenţa limbii engleze, are loc o reactivare puternică a derivatelor
cu sufixe de origine engleză: -man (tupeuman); -ing (toping); -gate („scandal”: Draculagate,
Bechtelgate); -er (driver, suporter, stripper); -al (managerial, atitudinal), respectiv a
compuselor cu prefixoide de origine engleză: mega („foarte mare”: megaconcert, megashow);
super („foarte, peste, deasupra”: superinteresant, superbestial, supersexy); hiper („foarte”:
hipersexual); mini („mic”: minimarket, minicampionat, minispectacol); jumbo („foarte
mare”: jumbosandwich).

3. 3. Nivelul morfo - sintactic

Modificările la nivel gramatical, deşi lente, sunt consecinţe ale schimbărilor
de la celelalte niveluri17. Prin combinarea elementelor verbale cu cele paraverbale şi
nonverbale, comunicarea se constituie pe baza unei sintaxe mixte. Gramatica conversaţiei
prin SMS relevă fenomene dintre cele mai diverse:
• Antiptoza (substituire bazată pe echivalenţa cazuală), asociată cu încălcarea corectitudinii
gramaticale. Această caracteristică apare mai ales în construcţiile care preferă utilizarea
prepoziţiei „la” ori a afixului proclitic „lui” în faţa numelor feminine declinabile şi în faţa
substantivelor care denumesc grade de rudenie: i-am spus la
Ioana [acuzativ] vs i-am spus Ioanei [dativ] vs i-am spus lui/lu’/lu Ioana [dativ/
acuzativ8]. Asemenea „mutaţii” sintactice devin tipologice: tatei/tatălui (+ atribut)/
lui tata; mamei/lui mama.
• Enalaga (substituirea între moduri şi timpuri): de ştiam, veneam şi eu [indicativ imperfect]
vs de aş fi ştiut, aş fi venit şi eu [condiţional-optativ perfect].
O particularitate tot mai extinsă la nivel morfologic este cacografia unor
forme substantivale şi verbale terminate în „i”. Pot fi statuate două cauze: incultura

17
Ionuț Pomian, Stilul funcțional electronic, p. 146.

10
şi economia de timp, ambele impardonabile în acest context. Este cazul substantivelor care,
articulate hotărât, conţin realizări duble ori triple ale lui „i”, de tipul: copii/copiii. Cel puţin la
fel de deranjante sunt cacografiile verbelor terminate în –i sau -ii, în funcţie de modurile şi
timpurile verbale. Cele mai frecvente verbe greşit utilizate sunt: a fi (*ieste;
*voi/vei/va/vom/veţi/vor fii; *aş/ai/ar/am/aţi/ar fii;*Fi!; *să fi bun; *Nu fii!; *poate fii), a şti
(*tu şti; *voi ştii; *aş ştii; *ştiiam; *să şti), a dori (*vei dorii; *aş dorii; *îţi poţi dorii).
Apocopa articolului hotărât „-l” devine o caracteristică generalizată în conversaţiile
electronice (marcă a oralităţii), fenomen asociat de cele mai multe ori şi cu omisiunea
apostrofului: pomu, prietenu, băiatu.
Tot în plan morfologic, stârnesc interesul unele forme verbale ce funcţionează cu
apocopă ca substitute ale formei verbale personale (/finite): a povesti sub forma pove (mai
pove mâine; ţi-aş pove, dar n-am timp), a iubi sub forma iubi (te-am iubi ca nimeni altcineva;
eu te iubi, după cum ştiu că şi tu mă iubi), a se plictisi sub forma plicti (mă plicti; nu ai să te
plicti când vei începe munca; nu te-ai mai plicti de-ai fi cu noi). Absenţa morfemelor
predicativităţii datorată scurtării (apocopării) apare mai ales la indicativul prezent, viitor şi
perfect compus, respectiv la condiţionalul-optativ prezent.
O altă trăsătură a limbajului virtual al SMS-urilor este scrierea, în funcţie de intenţia
discursului, cu majuscule sau minuscule. Adesea, pentru a individualiza un cuvânt, se scrie:
Tre s plec URGNT! (= Trebuie să plec URGENT!). În general, majusculele „traduc”
nervozitatea, urgenţa, nerăbdarea sau emoţiile puternice. Din aceleaşi considerente (economie
de spaţiu şi de timp, dar şi din indiferenţă / ignoranţă), utilizatorii de SMS omit semnele de
punctuaţie (de obicei virgula) sau chiar blancul. În lipsa blancului, primele litere ale
cuvintelor, scrise cu majusculă, sunt cele care, din punct de vedere semantic, diferenţiază
semnele linguale (ex.: StInFataHavuz.VrbCdNeVdm.LaRvdr! = Sunt în faţa havuzului.
Vorbim cînd ne vedem. La revedere!)18.

4. ASPECTUL PICTOGRAFI AL SMS-URILOR

O altă inovaţie a limbajului SMS este posibilitatea de a utiliza în text diferite
pictograme. Acestea pot f de două tipuri: emoticoni (sau smileys) şi imagini (uneori animate),
ultimele făcînd parte din agenda celularului, care îi oferă posibilitatea utilizatorului să
introducă şi imagini / animaţii în crearea SMS-ului. Originile emoticonului se găsesc în
benzile desenate, caracterizându-se prin replici paraverbale.

18
Ion Urusciuc, Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor, p. 115.

11
 Interacţionând puternic cu textul, emoticonii, care aduc un plus de subiectivitate, „pot
accentua mesajul transmis, pot atenua duritatea cuvintelor şi chiar pot reprezenta o auto
ironie”. Aceasta este cea mai bună modalitate de a exprima stările de spirit într-un mesaj.
Introducerea limbajului nonverbal, adică a elementelor picturale, adesea dezambiguizează
conţinutul SMS-urilor, fenomen care simplifiă şi standardizează procesul comunicativ,
putând permite exprimarea universală a emoţiilor.
În afară de trăsătura de oralitate digitală a limbajului SMS, generată de hibritizarea
dintre scris şi oral, inserarea emoticonilor sau a smileys-urilor acompaniază, ca elemente
picturale, combinaţia dintre semnele tipografie diverse (a se vedea tabelul de mai jos). Aceste
elemente picturale sunt didascalii cu caracter alternativ, indicaţii ale trăsăturilor fiice faciale
care exprimă stări de spirit. Deşi la prima vedere reduc câmpul de interpretare al mesajelor,
emoticonii deschid aria de percepere corectă a SMS-urilor. Astfel, elementele picturale
reprezintă mai degrabă „o auto-punere în scenă şi un ecou al sinelui”, acestea find „două
dimensiuni care personalizează mesajele”19.

5. CONCLUZIE

Pentru că sfiează normele ortografie, limbajul SMS-urilor este criticat tot mai mult. Se
consideră că SMS-urile au devenit o ameninţare la adresa regulilor de scriere, corpul sonor
românesc fiind înveşmântat în ortografie străină.
Specialiştii avizaţi afirmă că, într-un interval de 30 de ani, nu va exista decât scrisul
pe calculator şi va dispărea scrisul de mână, utilizatorii acestui sistem de scriere ar putea avea
peste ani, în acest context, câştig de cauză, iar versiunea ortografică folosită pe calculator să
devină normă de scriere românească. O tempora! O mores! Poate va fi posibilă, atunci,
reactualizarea enunţului susţinut de Sextil Puşcariu (citat de Ioan Calotă) care scria: „cum
limba evoluează necontenit şi rostirea se schimbă, semnele cu care îmbrăcăm această limbă

19
Ion Urusciuc, Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor, p. 116. A se vedea și
Ionuț Pomian, Stilul funcțional electronic, p. 147-148.

12
se aseamănă cu un costum moştenit de copii de la părinţi, care trebuie ajustat pe talia
celor care-l îmbracă” (Calotă 2001: 11).
Se afirmă, în chip virtual, teza lingvistului D. Caracostea, avansată într-o viziune
comună cu filologul francez Antoine Meillet şi sociologul german Werner Sombart20:
„limbile moderne, întrucât se dezvoltă în condiţii asemănătoare, îşi pierd caracterul propriu,
devenind oarecum aspecte deosebite ale uneia şi aceleiaşi limbi” (Caracostea 2000: 15). Or,
Telecomanda lui Pleşu pune punctul pe „i” şi dă semnalul de alarmă: „Despre reaua folosire a
limbii române în lumea de azi, fie că e vorba de presa de toate felurile, fie că e vorba de
exerciţiul cotidian al comunicării, se pot scrie tomuri întregi. Stricarea limbii nu aduce în
discuţie simpla inadvertenţă gramaticală, derapajul semantic, invazia barbarismelor, smintirea
accentelor etc. În joc e ceva mai adânc şi mai periculos: criza limbii indică criza ţesutului
intim al unei comunităţi. Între energia unei naţiuni şi sănătatea limbii sale e o relaţie strânsă, a
cărei dereglare ar trebui să îngrijoreze”.

6. BIBLIOGRAFIE

1. Cuciuc Nina, Distorsionări ortografice în scrierea SMS-urilor și în comunicarea

internautică, în „Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară şi etnofolclorică
românească şi contextul european”, Ed. Alfa, Iași, 2009.
2. Pomian Ionuț, Stilul funcțional electronic, în Dacoromania, 14, nr. 2, 2009, disponibil
la http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2009_2_3.pdf, accesat la 25
martie 2016.
3. Popovici Irina- Elena, Internetul – spațiul unei noi identități a tinerilor, lucrare
prezentată la Prima Conferinţă Internaţională a Societăţii Sociologilor din România,
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-
Napoca, 2-4 Decembrie 2010.
4. Urusciuc Ion, Natura semiotico-gramaticală a limbajului virtual scris al SMS-urilor,
în „Revista Limba română”, nr. 3-4 (153-154)/2008, martie – aprilie, Chișinău.
5. Wald Lucia, Sisteme de comunicare umană, Ed. Științifică și Enciclopedică,
Bucureşti, 1973.

20
Nina Cuciuc, Distorsionări ortografice în scrierea SMS-urilor și în comunicarea internautică, în
„Distorsionări în comunicarea lingvistică, literară şi etnofolclorică românească şi contextul european”, Ed. Alfa,
Iași, 2009, p. 113.

13
6. http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/09/mijloace-de-comunicare-de-la-posta-la-
internet/, accesat la 26 martie 2016.
7. https://sites.google.com/a/netopia-system.com/wiki-web2sms/definitii, accesat la 26
martie 2016.
8. http://www.infobazar.ro/tehnologie/SMS-urile/Istoricul-SMS, accesat la 26 martie
2016.
9. http://stiri.tvr.ro/20-de-ani-de-la-primul-sms-trimis-istoria-uneia-dintre-cele-mai-
populare-functii-ale-unui-telefon_24515.html, accesat la 25 martie 2016.
10. http://www.marketingweek.com/2014/11/26/universal-direct-and-personal-sms-is-the-
best-way-to-communi cate/, accesat la 28 martie 2016.
11. http://www.infobazar.ro/tehnologie/SMS-urile/De-ce-se-utilizeaza-SMS, accesat la 27
martie 2016.
12. http://www.marketingfocus.ro/features-2/marketing-digital/item/226-oportunitati-de-
mobile-marketing-sms-ul-cel-mai-ieftin-canal-de-comunicare-sms-ul-cel-mai-ieftin-
canal-de-comunicare, accesat la 28 martie 2016.
13. http://www.hit.ro/stiinta-generala/generatia-sms-nu-este-in-pericol, accesat la 27
martie 2016.
14. http://www.europalibera.org/content/article/2005225.html, accesat la 25 martie 2016.

14