GENUL LIRIC populara Dota (Codrule, codrujule..) apartenen(a Ia genul liric, specia lite rari doing Populars oina este 0 poezie lirica ce a apa poasra ovala, specifica folclorulut ain ‘impurile vechi in trai raretate de semimente (de dor, de jale de Mec geri a enainare etc). find insoit de obicei de o melodie nie lecvaté Contextul literar. Considerata cd q este reprezentativa pentru folelorl neces dana” doina popalars ‘yarietii ia complexit3fi sentimentelor loc dar si pentru oglindirea Teper matinee eit rel teenies literaturii populare. Ea are, de neste toate caracteristicil abate , deci, caracter anonim, oral, colectv, Poezia Doina (Codrule . fics in phbcictne pba nner toe al ul denumest it Bey Serums spec literara in care se incadreazi poezia, Tema. Literatura erie jean ; popor reflectind model de a renee Oia Souineliah ost ‘general, specifice unei cor gandi, de a percepe lumea, existenta in Prezenti in doine deriva ae Diversitatea de idei si sentimente ale cel iin complexitatea viefi, a trrilor sufletesti lui care le compune sau doar letest ht cate le compune sau don le oth. Dina il insojeste pe uci, ca ila necez onal de-a ung vei, ind rezk turd — it se Ti os ae comporitie. Poezia Doina este creaje lire in cae uy Popular st exprimé propre sentimenis de jae si dor, in Set into manierd confesiv, nemijlovitd Could adresare cu care debuteas tet ee plind de afectiune: er codruule Bune drag’. Din final, reiese apartenent2 sala lt celor de dragoste "Doral mindrei arcitor/Ca ma loud, plows loud, ploud, iarba cereste,/Dorul méndrei ma topeste:! send loud, iarba-nspicd,/Dorul mandrel riu ma strici,/Inima mi Gespica”. scursul ls . re ete se onganizeat sub forme nei confesiuni_ a eului Supirgrig Ormele verbale sunt a persoana I singular Sa-m! duc rl made ace ‘calator", Doral mandrei ma t0Peste> frei rau md stricd./Inima mi se despica”.Tema principald a majoritafii doinelor este reprezen denaebit de strinsA dintre om si natura, unul dintre Tootivele ® Tela, fale literaturii populare fiind chiar comuniunea om ~ nary, "°°"ic tumana find strins legal de tecerea anotimpurilor:»Pjaye!%a jarba erese, Dorul mandrei ma topeste;/Plowd, ploua, iy ts Pou Doral mandrei ru ma strica” omul simtindu-se implinit ing. armonioasé, ce pate cd il infelege i comunic& prin intreaga ore cuel: ,Codrule, codrupule /Bunule, drjgutule an desfa cass ‘Sa-mi duc supararile” arile Nivelul morfo - sintactic. Se observa. prezenta clase gramaticale folosite popular: textul debuteazi Prin eer urmat de diminutive, procedeu specific liricii orale, pentru ah nt de un paraletism a nivelul verbuli sal pronumelui personal, Fan’ neaccentuatd de persoana Ia pronumelui personal repetati de pars oni, imbinati cu forma verbal de indicativ prezent, persoana | singuls sugereaza relatia deosebit de strans& dintre protagonist, La nivel morfologic intalnim elemente de oralitate ca: iterjefi lan”, vocative ,Codrule, codrupule,/Bunule, drjgufule” si imperative desfa-ficararile”. Nivelul lexico - semantic. Limbajul doinei aparyine registrului popular: Jan”, ,-nspicd”, ,Dorul (..) ma stricd”, ,Jnima mi se despici”. Substantivele comune dndra” si,,dorul” sunt cele doua cuvinte cheie ale poeziei. Cei doi termeni interactioneaza, evidentiind in mod continuu cauza care duce la exprimarea sentimentului de trstefe: Si-mi duc supararile”. ‘Unalt procedeu tipic creatilor populare, existent si in aceasti doind, este prezenfa diminutivelor ,codrufule”, ,draguule”, prin care se reflect dragostea omului din popor fata de realitiile frumoase 51 pure din spatiul in care isi duce existenga. Nivelul figurilor de stil. Autorul popular se dovedeste a fi un maestru al expresiei, apeldnd la o serie de procedee stilistice de o mare cexpresivitate si incdrcdturd emotionalé: epitete ,Codrule, codrujule/ Bunule, driigufule”; .Dorul méndrei arzator”, metafore an desfa-ji caririle /Sa-mi due supirarile”. Muzicalitatea versurilor este intrefinuté pe langa ritm si rima de prezena asonanjei, figura de sunet Codrule, codrupule,/Bunule, drigujule”; ma strictInima mi se despica” si a repetitiei ,Dorul méndrei arzitor/Ca ma face cilator/Ploud, ploud, iarba creste/ Dorul mandrei ma topeste;/Ploud, ploud, iarba-nspicé,/Dorul méndrei rau md strica” ce di nastere unui paralelism sintactic, procedew des utilizat in literatura populard pentru refinerea cét mai ugoard @ versurilor.Mijloacele de versificatie. Metrica este tipic populara (7-8 silabe), f ritmul trohaic, iar rima imperecheata gi monorima. Prin toate aceste trasaturi poezia Doina (Codrule, codrutule...) ilustreaza specia din titlu.