Romanii sunt optimiști în ceea ce privește situația lor financiară în perioada următoare, dar și

cu privire la evoluția economiei naționale. Cu toate acestea, cei mai mulți se gândesc atent
înainte să ia un credit și nu împrumută mai mult decât știu că pot rambursa fără dificultăți.
Dintr-un sondaj desfășurat de compania britanica de cercetare GfK UK pentru compania
mama a Provident Financial Romania, International Personal Finance, reiese ca romanii au un
comportament de creditare responsabil: 94% dintre respondenți spun că se gândesc foarte
atent înainte de a lua un credit, 87% nu iau niciodată împrumuturi sub presiunea impulsului,
iar 92% spun că nu împrumuta mai mult decât știu că pot rambursa fără dificultăți.
Mai mult de jumătate dintre participanții romani la sondaj au declarat că folosesc servicii de
credit cu regularitate, însă 64% au împrumutat mai puțin decât suma maximă posibilă.
Totodată, 73% dintre respondenți declară că au capacitatea de a plăti confortabil ratele lunare,
acesta fiind principalul aspect pe care clienții îl iau în calcul atunci când vor să ia un
împrumut (64%), alături de suma totală de rambursat (54%) și de perioada împrumutului
(46%).

Care este principala destinație a împrumuturilor?

Cei mai mulți români spun că iau în calcul împrumuturile de la bănci sau instituții financiare
nebancare în principal atunci când vor să facă îmbunătățiri în locuință (31%), când intervin
cheltuieli neașteptate care le pot influența situația financiară (29%) sau cheltuieli medicale
(18%), când caută să-și consolideze datoriile (23%), dar și pentru a investi în educația
copiilor (5%).
În același timp, 4 din 10 respondenți consideră facil să acceseze un împrumut, nivel similar
cu cel înregistrat anul trecut.
,,Împrumuturile pe termen scurt acordate de instituțiile financiare nebancare sunt o soluție
reală pentru românii care altfel ar putea fi excluși de la o formă legală de finanțare.
Cercetarea GfK confirmă încă o dată că românii au încredere în instituțiile financiare
nebancare și că iau împrumuturi în mod responsabil, analizând atent toate condițiile și
costurile totale ale creditului”, a declarat Viktor Boczan, directorul general al Provident
Financial Romania.
Din studiu mai reiese faptul că 7 din 10 clienți susțin că înțeleg în totalitate costurile
presupuse de un împrumut pe termen scurt, nivel similar cu media europeană.
75% dintre respondenții români la sondaj spun că au încredere în instituțiile financiare
nebancare și în serviciile pe care le oferă, cu 4 puncte procentuale mai mulți decât în 2016 și
cu 2 puncte procentuale mai mulți decât cei care declară că au un nivel ridicat de încredere în
instituțiile bancare tradiționale.
Mai mult, 8 din 10 respondenți consideră că IFN-urile au un rol important în societate.
În acest context, 75% dintre aceștia spun că ar recomanda serviciile instituțiilor financiare
nebancare membrilor familiei sau prietenilor atunci când au nevoie de un împrumut.
Costul de trai îi îngrijorează pe romani

Pe de altă parte, 29% dintre respondenții români spun că sunt preocupați de posibilitatea
creșterii costului de trai în următorul an și 15% sunt îngrijorați că și-ar putea pierde locul de
muncă. De asemenea, 21% dintre ei sunt preocupați de evoluția economiei în următoarea
perioadă.
Creșterea costului de trai în următoarea perioadă este pusă de 29% dintre clienții români pe
seama creșterii cheltuielilor cu utilitățile, peste media de 17% la nivel european, a costurilor
cu locuința, fie că este vorba despre chirii sau despre rate la banca pentru achiziționarea unei
locuințe (15%) și a cheltuielilor cu alimentele (12%). Prin comparație, pentru respondenții
din Europa, principalul motiv al creșterii costului de trai este reprezentat de cheltuielile cu
chirii sau rate pentru achiziția locuinței (19%) și de cheltuielile cu alimentația (19%).
Totodată, ieșirea la pensie este un factor despre care 12% dintre respondenții din România
considera că le-ar putea afecta nivelul de trai, spre deosebire de media de numai 6% la nivel
european, iar 7% dintre ei iau în calcul posibilitatea ca în perioada următoare să primească
mai puțini bani din străinătate și, astfel, nivelul de trai să fie afectat.
Studiul a fost realizat la inițiativa grupului britanic International Personal Finance, prezent pe
piața locală prin subsidiara Provident Financial Romania, pe un eșantion reprezentativ de
aproximativ 4.000 de clienți ai grupului din patru țări europene, precum și din Mexic.
https://www.conso.ro/credite-nevoi-personale/cum-a-evoluat-comportamentul-de-creditare-
la-romani Autor: Conso | Data: 22 August 2017
Activitatea economică a persoanelor juridice este finanţată atât din capitalurile proprii, cât şi
din contractarea creditelor de la instituţiile financiare, în special de la băncile comerciale.
În astfel de condiţii, băncile comerciale au menirea de a atrage potenţialii deponenţi, dar şi pe
cei care au nevoie de resurse financiare pentru finanţarea anumitor proiecte investiţionale.

INSTITUȚIILE DE CREDIT
Sunt acele instituții care desfasoară cu titlu de activitate profesia de atragere a resurselor
disponibile din economie și plasarea lor pe piață.
Pentru a putea funcționa ca instituții de credit, o întreprindere trebuie să dispună de o
autorizație de funcționare eliberată de BNR.
Autorizarea de funcționare se eliberează în urmatoarele condiții :
- trebuie să dețină o anumită marime a capitalului social ;
- să aibă sediul social în Romania ;
- organizarea juridică să fie sub forma de S.A. ;
- banca să fie condusă de cel putin 2 persoane care să aibă experiență în domeniu și
reputație deosebită ;
- acționarii care dețin participații calificate (> 10% din capitalul băncii) trebuie să fie
aprobați de BNR ;
- banca să dispună de un program de activitate din care să rezulte ca operațiunile vor fi
prudente și nu vor fi riscante pentru deponenți .
În Romania, în categoria instituțiilor de credit se includ: bănci, bănci ipotecare, bănci de
economisire-creditare, coop. de credit, instituții emitente de moneda electronică.

O întreprindere pentru a-și deschide un cont la o bancă trebuie să depună o documentație

formată din următoarele elemente :

- cererea de deschidere a contului ;

- o copie după actul de înființare a societății ;
- statutul/contractul de societate ;
- actul de înregistrare sau înmatriculare la Registrul Comerțului ;
- un certificat constatator de la Registrul Comerțului ;
- actul de înregistrare la Finanțele publice și de acordare a C.U.I. ;
- o copie după actul conducerii societății prin care sunt nominalizate persoanele ce au
dreptul să efectueze plați din cont:
- o listă cu specimenele de semnături ale persoanelor cu drept de a efectua plati si
amprenta stampilei.
Importanţa creditului în activitatea agenţilor economici şi evoluţia sa în România

Băncile reprezintă o componentă importantă a oricărei economii moderne, locul şi rolul lor
fiind strâns legat de calitatea de intermediar principal în relaţia economii-investiţii,
principalul finanțator în economie şi sistemul circulator al acesteia, elemente hotărâtoare ale
creşterii economice. Conceptele moderne privind dezvoltarea economică consideră că un
rezultat necesar al evoluţiei societăţii, obţinerea de economii ale agenţilor economici şi
persoanelor fizice reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă şi destinată
utilizării viitoare, în cadrul aceloraşi concepte investiţiile reprezentând achiziţia de instalaţii
şi echipament, structuri, maşini şi inventar destinate dezvoltării producţiei este o altă realitate
a economiei şi expansiunii ei ce afectează pe agenţii economici.

Agenţii economici îşi găsesc resursele necesare realizării investiţiilor pe doua căi: fie prin
utilizarea propriilor economii, fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate de bănci, în
procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie.
În acest fel se creează condiţiile unei ample redistribuiri a capitalurilor tot mai mari, odată cu
evoluţia istorică, vehiculate de o largă reţea de intermediari, o pondere mai importantă
având-o băncile comerciale.