UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

PROGRAMUL DE STUDII: FINANȚE ȘI BĂNCI

REFERAT LA DISCIPLINA
FINANȚE PUBLICE

Student
Andreea-Elena Pelin
An II, gr. II

Suceava 2019
EVOLUȚIA VENITURILOR DIN TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN
PERIOADA 2014-2018, ÎN ROMÂNIA

2
 CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................................................................................................4
NOȚIUNI TEORETICE ......................................................................................................................4
STUDIU DE CAZ: EVOLUȚIA VENITURILOR DIN TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
ÎN PERIOADA 2014-2018, ÎN ROMÂNIA ........................................................................................8
ANUL 2014 ..........................................................................................................................................8
ANUL 2015 ..........................................................................................................................................9
ANUL 2016 ........................................................................................................................................10
Reprezentarea grafică .........................................................................................................................13
INTERPRETĂRI ...............................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE/ WEBOGRAFIE ....................................................................................................17

3
 INTRODUCERE

Impozitele indirecte sunt acele impozite percepute exclusiv pentru vânzarea de bunuri,
prestarea de servicii, la import, cât și export.
Aceste impozite au ca și caracteristici costuri reduse de percepere, nu necesită deplasare pentru
plata lor, sunt incluse în prețul de vânzare neținând cont de veniturile cumpărătorilor și au un
caracter regresiv.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect unic pentru că se calculează o singură
dată asupra valorii unui produs, dar plata se face fracționat pe fiecare stadiu, ceea ce asigură o
alimentare periodică a bugetului cu resurse.
În continuare voi prezenta evoluția veniturilor din taxa pe valoarea adăugată din perioada
2014-2018, în România.
Am calculat cei 3 indicatori: indicatorii de nivel, indicatorii de structură și indicatorii
dinamicii. Pentru anul 2014 am calculat doar indicatorii de nivel și structură iar pentru ceilalți 4
ani am calculat atât indicatorii de nivel și structură cât și pe cei ai dinamicii.
Consider că taxa pe valoarea adăugată reprezintă principala sursă a veniturilor fiscale.
În cazul României, în medie la bugetul statului sunt colectate venituri din impozite indirecte cu o
pondere în PIB de 12,3%, din care taxa pe valoarea adăugată reprezintă 7,7%, ceea ce înseamnă
mai mult de jumătate din impozitele indirecte.

NOȚIUNI TEORETICE

4
TVA-ul este un impozit indirect unic pentru că se calculează o singură dată asupra valorii unui
produs, dar plata se face fracționat pe fiecare stadiu, ceea ce asigură o alimentare periodică a
bugetului cu resurse.
Impozitele indirecte sunt acele impozite percepute exclusiv pentru vânzarea de bunuri, prestarea
de servicii, la import, cât și export. Aceste impozite au ca și caracteristici costuri reduse de
percepere, nu necesită deplasare pentru plata lor, sunt incluse în prețul de vânzare neținând cont
de veniturile cumpărătorilor și au un caracter regresiv.
TVA-ul a fost fundamentat în anul 1954 de către economistul francez Maurice Laure. Consiliul
de miniștri al Comunității Europene a hotărât introducerea TVA în 1967 dar punerea în aplicare
s-a făcut la 1 ianuarie 1970, acest proces de adoptarea TVA-ului încheindu-se în 1972.
În România această taxă s-a introdus la 1 iulie 1993 cu o cotă de 15%, modificată de la 1
februarie 1998 pe trei nivele: 0% (pentru exporturile efectuate de agenții economici cu sediu în
România), 11% (cota redusă, pentru carne, pește și alte produse din pește, pâine, făină,
medicamente de uz uman și veterinar, uniforme școlare pentru copiii din învățământul
pregimnazial și alte câteva produse) și 22% (cota normală).
Evoluția cotelor de TVA aplicate în România, se prezintă astfel:
- De la 01 ianuarie 2000 la 31 decembrie 2003, cota standard a fost 19% și a fost eliminată
cota redusă;
- De la 01 ianuarie 2004 la 31 decembrie 2007, cotele au fost prezent 19% standard și 9%
cota redusă;
- De la 01 ianuarie 2009 la 30 iunie 2010, cotele au fost 19%standard, 9% și 5% cote
reduse;
- De la 01 iulie 2010 la 31 decembrie 2015, cotele au fost 24% standard, 9% și 5% cote
reduse;
- De la 01 ianuarie 2017 cotele sunt 19% standard, 9% și 5% cote reduse.
Valoarea adăugată este diferența între valoarea unui bun obținut în urma vânzării și valoarea
tuturor bunurilor și serviciilor care au fost achiziționate pentru producerea acelui bun, sau
valoarea producției și a consumurilor intermediare, după formula: VA=P-CI
Unde: VA= valoarea adăugată P= valoarea producției, adică suma valorii cifrei de afaceri și a
variației stocurilor de produse finite și producției neterminate;CI= consumurile intermediare,
adică suma valorii materiilor prime, materialelor, semifabricatelor achiziționate, a serviciilor
exterioare prestate de furnizori.1

1
Moroșan Gheorghe, Finanțe Generale, Vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2017, p.483
5
TVA se aplică pe fiecare stadiu al ciclului economic al produsului finit, asupra valorii adăugate,
începând cu faza de producție, continuând cu desfacerea (prin distribuitorii intermediari), până la
consumatorul final, care o suportă direct pentru că nu mai are de la cine să o recupereze. Altfel
spus, TVA se aplică pe cele trei stadii ale circuitului economic: producție, desfacere și consum
final.
TVA este parte integrantă a prețului de vânzare, fiind evidențiată în contabilitate separat,
deoarece se virează la bugetul statului. Spre deosebire de vânzător, consumatorul final nu mai
este creditat de către stat cu o sumă echivalentă cu TVA plătit, ci o suportă din veniturile sale.
TVA prezintă numeroase avantaje pentru stat pentru faptul că are un randament fiscal ridicat, și
anume:
- este plătită în mod obligatoriu de către toți beneficiarii operațiunilor supuse impozitării,
deci baza de impozitare este mare;
- nu reclamă cheltuieli mari de percepere;
- este un impozit relativ stabil, fiind influențat totuși, de conjunctura economică la un
moment dat;
- este un impozit elastic, întrucât poate fi majorat prin modificarea cotei de impozitare, în
funcție de nevoile concrete ale bugetului de stat;
- favorizează exporturile și are efecte restrictive asupra importurilor.
TVA-ul este un impozit transparent - se cunoaște nivelul său în fiecare stadiu datorită acestei
transparențe. Este un impozit indirect general, pe toate bunurile și serviciile, indiferent dacă se
mai plătesc și alte impozite indirecte. Este un impozit neutru pentru că nu depinde de numărul
verigilor prin care circulă marfa.
TVA-ul se poate baza pe principiile originii sau destinației. În primul caz, el trebuie calculatși
virat bugetului din țara producătoare. În cazul al doilea, TVA-ul se plătește acolo unde se
consumă bunurile, deci exporturile sunt scutite de TVA. Acesta se plătește la vânzarea în
vederea consumului în țara importatoare.
TVA se bazează pe regula deducerii: se compară TVA calculată asupra bunurilor vândute (TVA
colectată) cu TVA aferentă aprovizionărilor (TVA deductibilă) și rezultă TVA de plată sau TVA
restituit.2
Este cunoscut faptul că veniturile fiscale la nivelul bugetului de stat nu provin doar din TVA,
aceasta reprezentând principala sursă a veniturilor fiscale.
În cazul României, în medie la bugetul statului sunt colectate venituri din impozite indirecte cu o
pondere în PIB de 12,3%, din care taxa pe valoarea adăugată reprezintă 7,7%, ceea ce înseamnă

2
Idem, p. 484-485
6
mai mult de jumătate din impozitele indirecte, în timp ce impozitele directe au o pondere în PIB
de 6%, diferența până la 100% reprezentând contribuțiile și alte venituri nefiscale.
Taxa pe valoarea adăugată este inclusă în categoria impozitelor indirecte suportate de
consumatorul final, aplicându-se tuturor activităților care implică producția, livrarea de bunuri și
prestarea de servicii, cât și achizițiile intracomunitare.3
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată se fundamentează pe baza a două principii importante, și
anume:
a) Principiul originii conform căruia valoarea adăugată intră sub incidența taxei indiferent de
locul în care are loc consumul bunurilor sau prestarea serviciilor;
b) Principiul destinației conform căruia valoarea adăugată înregistrată în țară și străinătate intră
sub incidența impozitului pentru bunurile și/sau serviciile consumate/prestate în țara respectivă
Cotele de taxă pe valoarea adăugată în România, în evoluţia lor din 1993 şi până în prezent
De la introducerea taxei pe valoarea adăugată în România (1 iulie 1993) şi până în prezent, s-au
înregistrat următoarele cote de TVA, redate în ordine crescătoare a mărimii lor: 0%; 5%; 9%;
11%; 18%; 19%; 20%; 22% şi 24%.
Cota de TVA de 24%, practicată în România în perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2015, se
situa printre cele mai ridicate cote standard ale taxei pe valoarea adăugată din Uniunea
Europeană (UE), după Ungaria cu cota de 27%, Danemarca şi Suedia cu cota de 25%. Cotele
medii standard de TVA, din ţările membre ale UE se situează între 18% – 21%.
Ca şi în celelalte ţări care aplică TVA, şi în România cotele de TVA au fost (şi vor fi) modificate
de la o perioadă de timp la alta.
Cota standard a TVA se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă
care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe
valoarea adăugată.
Cota redusă se aplică asupra bazei de impozitare, pentru unele prestări de servicii şi/sau livrări
de bunuri, prevăzute prin Codul fiscal.
Pentru importul de bunuri se aplică aceleaşi cote de TVA care se aplică în interiorul ţării, pentru
vânzarea (livrarea) aceluiaşi bun.
În practică se folosesc atât cotele cu care „se introduce” TVA-ul în preţul de vânzare cu
amănuntul, în tariful serviciilor, în totalul unei facturi, cât şi cotele cu care „se extrage” TVA-ul
din preţul de vânzare cu amănuntul, din tariful serviciilor, din totalul încasărilor în numerar sau
din totalul unei facturi.4

3
Legea nr. 227/2015 privind codul fiscal, actualizată în 27 ianuarie 2017, Titlul VII
4
https://legestart.ro
7
 STUDIU DE CAZ: EVOLUȚIA VENITURILOR DIN TAXA PE
VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN PERIOADA 2014-2018, ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 1 Tabel centralizator cu valorile extrase din bugetul de stat al României
EXPLICAȚII 2014 2015 2016 2017 2018
VENIT TVA 54.621,60 55.537,20 52.342,28 54.142,32 61.308,20
(mil. lei)
PIB (mil. lei) 667.600 712.800 761.500 842.500 907.900
IPC (%) 102,40 102,20 100,5 101,4 103,1
VENITURI 100.932,27 107.413,04 105.033,83 117.046,58 141.395, 49
TOTALE
(mil. lei)
Sursa: elaborat de autoare conform Bugetului de stat al României
*Voi nota VTVA - venituri din taxa pe valoare adăugată
VT- venituri totale

ANUL 2014:

I. Indicatorii de nivel
1. În mărime absolută
a. în expresie nominală
VTVA=54.621,6 milioane lei
b. în expresie reală
VTVAn 54.621,60
VTVA= × 100 = × 100 = 53.341,40 milioane lei
IPC 102,40

2. În mărime relativă
Ponderea VTVA în PIB
VTVA2014 54.621,60
G= × 100 = × 100 = 8,18%
PIB 667.600

II. Indicatorii de structură

a. Ponderea VTVA în total venituri
VTVA 54.621,60
Gi= × 100 = 100.932,27 × 100 = 54,11%
VT

8
ANUL 2015:

I. Indicatorii de nivel
1. În mărime absolută
a. În expresie nominală
VTVAn=55.537,20 milioane lei
b. În expresie reală
𝐕𝐓𝐕𝐀𝟐𝟎𝟏𝟓 𝟓𝟓.𝟓𝟑𝟕,𝟐𝟎
VTVAr= × 𝟏𝟎𝟎 = × 𝟏𝟎𝟎 =54.341,68 milioane lei
𝐈𝐏𝐂 𝟏𝟎𝟐,𝟐𝟎

2. În mărime relativă
Ponderea VTVA în PIB
𝐕𝐓𝐕𝐀 𝟓𝟓.𝟓𝟑𝟕,𝟐𝟎
G= × 𝟏𝟎𝟎 = × 𝟏𝟎𝟎 = 7,79%
𝐏𝐈𝐁 𝟕𝟏𝟐.𝟖𝟎𝟎

II. Indicatorii de structură

1. Ponderea VTVA în total venituri
𝐕𝐓𝐕𝐀 𝟓𝟓.𝟓𝟑𝟕,𝟐𝟎
Gi(%)= × 𝟏𝟎𝟎 = 𝟏𝟎𝟕.𝟒𝟏𝟑,𝟎𝟒 × 𝟏𝟎𝟎 = 𝟓𝟏, 𝟕𝟎%
𝐕𝐓

III. Indicatorii de dinamică

1. Modificarea absolută a TVA
a. În expresie nominală
∆VTVA=VTVA2015-VTVA2014
55.537,20-54,621,6= 915,6 milioane lei
b. În expresie reală
𝑉𝑇𝑉𝐴2015 𝑉𝑇𝑉𝐴2014 55.537,20 54.621,60
∆𝑉𝑇𝑉𝐴𝑟 = × 100 − × 100 = × 100 − × 100 =
𝐼𝑃𝐶2015 𝐼𝑃𝐶2014 102,20 102,40

54341,68 − 53341,40 = 1000,28 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑙𝑒𝑖

2. Modificarea relativă a TVA

a. În expresie nominală

𝑉𝑇𝑉𝐴2015 − 𝑉𝑇𝑉𝐴2014
∆𝑉𝑇𝑉𝐴(%) = × 100
𝑉𝑇𝑉𝐴2014
915,6
= × 100 = 1,67%
54621,60

9
 b. În expresie reală
𝑉𝑇𝑉𝐴2015 𝑉𝑇𝑉𝐴2014
2015 × 100 − 𝐼𝑃𝐶2014 × 100
∆𝑉𝑇𝑉𝐴𝑟 = 𝐼𝑃𝐶2015 × 100
2014 𝑉𝑇𝑉𝐴2014
× 100
𝐼𝑃𝐶2014
55537,20 54621,60
102,20 × 100 − 102,40 × 100
= × 100
54621,60
102,40 × 100
54341,68 − 53341,40
= × 100 = 1,87%
53341,40
3. Coeficientul de corelare dintre VTVA și PIB

𝑉𝑇𝑉𝐴2015 55537,20
× 100 × 100 101,67
54621,60
𝐾 = 𝑉𝑇𝑉𝐴2014 = = = 0,95
𝑃𝐼𝐵2015 712800 106,77
𝑃𝐼𝐵2014 × 100 667600 × 100
K= 0,95 → K<1→ venitul nu a crescut în aceeași măsură cu creșterile PIB;

4. Elasticitatea veniturilor în raport cu PIB

𝑉𝑇𝑉𝐴2015 − 𝑉𝑇𝑉𝐴2014
× 100 1,67
𝑒= 𝑉2014 = = 0,24
𝑃𝐼𝐵2015 − 𝑃𝐼𝐵2014 6,77
× 100
𝑃𝐼𝐵2014
e= 0,24→e<1→se reflectă o tendință de restrângere a ponderii VTVA în PIB;

ANUL 2016

I. Indicatorii de nivel
1. În mărime absolută
a. În expresie nominală
VTVA=52342,28 milioane lei
b. În expresie reală
VTVA2016 52342,28
VTVA= × 100 = × 100 = 52081,87 milioane lei
IPC 100,50

2. În mărime relativă
Ponderea VTVA în PIB
𝐕𝐓𝐕𝐀𝟐𝟎𝟏𝟔 52342,28
G= × 100 = × 100 = 6,87%
𝐏𝐈𝐁 761500

10
 II. Indicatorii de structură
a. Ponderea VTVA în total venituri
VTVA2016 52342,28
Gi(%)= × 100 = 105033,83 × 100 = 49,83%
VT

III. Indicatorii de dinamică

1. Modificarea absolută a VTVA
a. În expresie nominală
∆VTVA=VTVA2016-VTVA2015
=52342,28-55537,20= -3.194,92 milioane lei
b. În expresie reală
𝑉𝑇𝑉𝐴2016 𝑉𝑇𝑉𝐴2015 52342,28 55.537,20
∆𝑉𝑇𝑉𝐴𝑟 = × 100 − × 100 = × 100 − ×
𝐼𝑃𝐶2016 𝐼𝑃𝐶2015 100,50 102,20

100 = 52081,87 − 54341,68 = −2259,81 𝑚𝑖𝑙𝑖𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑙𝑒𝑖

2. Modificarea relativă a TVA

a. În expresie nominală

𝑉𝑇𝑉𝐴2016 − 𝑉𝑇𝑉𝐴2015 −319,92

∆𝑉𝑇𝑉𝐴(%) = × 100 = × 100 = −5,57%
𝑉𝑇𝑉𝐴2015 55.537,20

b. În expresie reală

𝑉𝑇𝑉𝐴2016 𝑉𝑇𝑉𝐴2015
2015 × 100 − × 100
∆𝑉𝑇𝑉𝐴𝑟 = 𝐼𝑃𝐶2016 𝐼𝑃𝐶2015 × 100
2014 𝑉𝑇𝑉𝐴2015
× 100
𝐼𝑃𝐶2015
52342,28 55537,20
× 100 − 102,20 × 100 −2259,81
100,50
= × 100 = × 100
55.537,20 54341,68
102,20 × 100
= −4,15%
3. Coeficientul de corelare dintre VTVA și PIB
𝑉𝑇𝑉𝐴2016 𝟓𝟐𝟑𝟒𝟐, 𝟐𝟖
× 100 𝟓𝟓𝟓𝟑𝟕, 𝟐𝟎 × 100 94,24
𝐾 = 𝑉𝑇𝑉𝐴2015 = = = 0,88
𝑃𝐼𝐵2016 761500 106,83
× 100
𝑃𝐼𝐵2015 712800 × 100
K= 0,88 → K<1→ venitul nu a crescut în aceeași măsură cu creșterile PIB;

11
 4. Elasticitatea veniturilor în raport cu PIB
𝑉𝑇𝑉𝐴2016 − 𝑉𝑇𝑉𝐴2015
× 100 −5,75
𝑒= 𝑉2015 = = −0,89
𝑃𝐼𝐵2016 − 𝑃𝐼𝐵2015 6,39
× 100
𝑃𝐼𝐵2015
e= -0,89→e<1→se reflectă o tendință de restrângere a ponderii VTVA în PIB;

Tabel nr.2 Tabel centralizator cu calculele indicatorilor pentru anii 2017 și 2018
EXPLICAȚIE 2017 2018
Indicatori de nivel În mărime În expresie 54.142,32 mil. lei 61.308,20 mil. lei
absolută nominală
În expresie reală 53.394,79 mil. lei 59.464,79 mil.lei

În mărime Ponderea VTVA 6,42% 6,75%

relativă în PIB
Indicatori de structură Ponderea VTVA în total venituri 46,25% 43,35%

Indicatori de dinamică Modificarea În expresie 1.800,04 mil. lei 7.165,88 mil. lei
absolută a nominală
VTVA În expresie reală 1.312,92 mil. lei 6.070 mil. lei

Modificarea În expresie 3,43% 13,23%

relativă a nominală
VTVA În expresie reală 2,52% 11,36%

Coeficientul de corelarea dintre 0,93 1,05

VTVA și PIB
Elasticitatea veniturilor în raport cu 0,10 1,70
PIB
Sursa: Elaborat de autoare

12
Reprezentarea grafică

Veniturile din TVA în expresie nominală

62000
61308.2
60000

58000

56000
55537.2
54621.6
54000 54142.32 Veniturile din TVA în
expresie nominală
52000 52342.28

50000

48000

46000
2014 2015 2016 2017 2018

Grafic 1

Analizând Graficul1 se observă că valoarea veniturilor din TVA (taxa pe valoarea adăugată) a
avut atât creșteri cât și descreșteri.
În anul 2014 s-a înregistrat o valoare de 54.621,6 milioane lei, în anul următor înregistrând o
creștere de 915,6 milioane lei, valoarea din 2015 fiind 55.537,20 milioane lei.
Comparativ cu anul 2015, anul 2016 înregistrează o valoare mai mică a veniturilor din TVA și
anume 52.342,28 milioane lei, urmând ca în 2017 veniturile din această categorie să prezinte o
creștere destul de însemnată de 1.800,04 milioane lei, valoarea VTVA înregistrându-se cu suma
de 54.142,32 milioane lei.
În 2018, veniturile din TVA continuă să crească, ajungând la suma de 61.308,20 milioane lei.

13
 Veniturile din TVA în expresie reală
62000

60000
59464.79
58000

56000
Veniturile din TVA în
54000 54341.68 expresie reală
53341.4 53394.79
52000 52081.87

50000

48000
2014 2015 2016 2017 2018

Grafic 2

Al doilea grafic prezintă veniturile din taxa pe valoarea adăugată în expresie reală din perioada
2014-2018.
În anul 2014, valoarea veniturilor din TVA în expresie reală este de 53341,4 milioane lei,
urmând în 2015 o creștere de 1000,28 milioane lei, valoarea din anul respectiv fiind de 54341,68
milioane lei.
În 2016 se înregistrează o descreștere însemnată a veniturilor din TVA în expresie reală de
2259,81 milioane lei, valoarea din 2016 fiind de 52081,87 milioane lei.
În următorii doi ani s-au înregistrat creșteri însemnate de 1312,92 milioane lei, respectiv 6070
milioane lei, valoarea veniturilor din taxa pe valoarea adăugată în expresie reala înregistrată fiind
de 53394,79 milioane lei în anul 2017 și 594664,79 milioane lei în anul 2018.

14
INTERPRETĂRI

Analizând calculele efectuate în cadrul acestui proiect, observăm ca în perioada 2014-2018

veniturile din taxa pe valoarea adăugată au avut atât creșteri cât și descreșteri.
INDICATORII DE NIVEL
Prin analiza indicatorilor de nivel se observă că în cadrul acestora ponderea veniturilor din TVA
în PIB s-a aflat într-o continuă descreștere din anul 2014 până în anul 2017, abia în 2018
înregistrându-se o creștere de aprox. 0,28% comparativ cu anul precedent.
INDICATORII DE STRUCTURĂ
Conform calculelor efectuate mai sus observăm că ponderea veniturilor din TVA în total venituri
a avut o descreștere continuă pe parcursul celor 5 ani. Cea mai însemnată diferență de la an la an
s-a înregistrat din 2016 până în 2017, diferența fiind de 3,58% .
Cea mai mare pondere s-a înregistrat în anul 2014, cu 54,11% iar cea mai mică pondere a fost
înregistrată în anul 2018 cu 43,35%, din 2014 până în 2018 aceasta scăzând cu aproximativ
10,86%.
INDICATORII DE DINAMICĂ
Modificarea absolută în expresie nominală înregistrată în perioada 2014-2018 prezintă
diferențe destul de însemnate, de la an la an, având atât creșteri cât și descreșteri. De exemplu, în
2015 a înregistrat o valoare de 915,6 milioane lei iar în 2016 valoarea sa a fost negativă, adică -
3.194,88 milioane lei, urmând ca în 2017 să înregistreze 1.800,4 milioane lei și în 2018, 7.165,88
milioane lei.
Modificarea absolută în expresie reală se aseamănă cu cea nominală, deoarece și aceasta
prezintă atât creșteri cât și descreșteri, acestea fiind destul de însemnate.
În 2015 aceasta a înregistrat 1000,28 mil. lei, în 2016 valoarea acesteia a fost negativă iar în
următorii 2 ani aceasta înregistrează creșteri, ajungând la 1.312,92 mil. lei în 2017 respectiv
6.070 mil. lei în anul 2018.
Modificarea relativă în expresie nominală înregistrează cel mai mic procent în anul 2016 (-
5,57%)
iar cel mai mare procent se înregistrează în anul 2018, și anume 13,23%.
Modificarea relativă în mărime reală înregistrează tot în 2016 cel mai mic procent de -4,15% și
cel mai mare în 2018(11,36%)
Coeficientul de corelare dintre VTVA și PIB este subunitar din 2015 până în 2017, ceea ce
înseamnă că veniturile din TVA nu a crescut în aceeași măsură cu creșterea PIB-ului.
Doar în 2018 acest coeficient este supraunitar, ceea ce înseamnă că VTVA au crescut într-o
măsură mai mare decât PIB.

15
Elasticitatea VTVA în raport cu PIB este subunitară in primii 3 ani, ceea ce reflectă o tendință
de restrângere a ponderii VTVA în PIB. În 2018, elasticitatea este supraunitară, ceea ce indică o
creștere a ponderii VTVA în PIB.

”Conform celui mai recent studiu asupra colectării taxei pe valoare adăugată (TVA), lansat de
Comisia Europeană, neîncasarea TVA a generat o pierdere de 6,13 miliarde EURO în anul 2016
pentru bugetul României. La nivelul UE, valoarea pierderilor de TVA s-a ridicat la 147,1
miliarde EURO, ceea ce reprezintă un deficit de încasare a TVA de 12,3%.
În 2016, statele UE au pierdut venituri de aproape 150 de miliarde de euro din TVA, potrivit
unui studiu publicat vineri de Comisia Europeană. Cea mai mare diferență între veniturile din
TVA preconizate și suma colectată s-a înregistrat în România.
Așa-numitul ”deficit de încasare a TVA” indică diferența dintre veniturile din TVA preconizate
și suma colectată efectiv. ”Deși statele membre au depus eforturi considerabile pentru a
îmbunătăți colectarea Taxei pe Valoarea Adăugată, din cifrele de astăzi reiese că sunt necesare
o reformă a sistemului TVA actual al UE și o mai bună cooperare la nivelul UE, astfel încât
statele membre să poată utiliza la maximum veniturile din TVA în bugetele lor”, informează
Comisia Europeană.
În termeni nominali, deficitul de încasare a TVA a scăzut cu 10,5 miliarde de euro, ajungând la
147,1 miliarde de euro în 2016, adică la 12,3 % din veniturile totale din TVA față de 13,2 % în
anul precedent.
Performanțele individuale ale statelor membre variază încă în mod semnificativ.
Deficitul de încasare a TVA a scăzut în 22 de state membre, Bulgaria, Letonia, Cipru și Olanda
înregistrând performanțe foarte bune, și anume o scădere de peste cinci puncte procentuale a
pierderilor din TVA în fiecare dintre aceste patru țări. În schimb, deficitul de încasare a TVA a
crescut în șase state membre: România, Finlanda, Marea Britanie, Irlanda, Estonia și Franța.
Și în 2015 și în 2016, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA din cele 28
de state membre.”5

5
https://www.euractiv.ro
16
 BIBLIOGRAFIE/ WEBOGRAFIE

1. Legea Bugetului de Stat

2. Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal
3. Moroșan Gheorghe, Finanțe Generale, Vol. 1, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 2017
4. https://www.euractiv.ro
5. https://legestart.ro

17