■ Subiecte pentru examinare teoretică

✓ Cererea: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Modificări cantitative

şi calitative în nivelul cererii. Cererea individuală şi cererea globală.
✓ Oferta: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Modificări cantitative
şi calitative în nivelul ofertei. Oferta individuală şi oferta globală.
✓ Interacţiunea dintre cerere şi ofertă. Mecanismele de realizare a
echilibrului pe piaţă. Modificarea echilibrului pieţei în cazul
modificării cererii şi/sau a ofertei. Echilibrul static şi dinamic.
✓ Aspecte aplicative ale modelului cererii şi ofertei (influenţa impozitelor
şi subvenţiilor asupra echilibrului pieţei, limitarea superioară şi
inferioară a preţului etc.).
■ Aplicaţii
I. Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:
a) Ilustrează grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii
din acest bun;
b) Bunuri pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la
reducerea cererii din celălalt;
c) Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a
cantităţii bunului pe care vînzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere
pe piaţă;
d) Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a
cantităţii bunului pe care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o
procure pe piaţă;
e) Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul
bunului şi volumul ofertei acestui bun (în aceleaşi condiţii);
f) Exprimă dorinţa şi posibilitatea vînzătorilor de a propune pe piaţă un
anumit bun la un anumit preţ al acestuia;
g) Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorul este
dispus şi are posibilitatea să le procure la un anumit preţ într-o perioadă
dată;
h) Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de
influenţă;
15
 Ghenadie Bejan. Microeconomie: teste, probleme, situaţii

i) Poate fi stabilit de către organele de resort în cazurile în care preţul de

echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către producătorii
bunului respectiv;
j) Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă în funcţie de preţ
într-o perioadă dată.

II. Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

a) cerere; h) bunuri neutre;
b) lege a cererii; i) volumul ofertei;
c) cerere globală; j) funcţia ofertei;
d) bunuri tip Giffen; k) curba ofertei;
e) bunuri obişnuite; l) echilibrul pieţei;
f) bunuri normale; m) echilibru static;
g) bunuri inferioare; n) “plafonul” preţului.

III. Determinaţi afirmaţiile adevărate şi false (prezentaţi argumentări la

fiecare răspuns):
a) Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa
respectivă volumul cererii va fi egal cu volumul ofertei;
b) Orice modificare a preţurilor factorilor de producţie deplasează punctul
de echilibru al pieţei pe aceiaşi curbă a cererii;
c) Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din
toate bunurile;
d) Bunuri inferioare sînt considerate bunurile de o calitate joasă şi, ca
urmare, mai puţin solicitate pe piaţă;
e) Dacă preţul efectiv pe piaţă este sub nivelul preţului de echilibru, apare
tendinţa de reducere a preţului;
f) Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe
aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o
curbă a cererii pe alta;
g) Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile
substituibile pentru acest bun;
h) Stabilirea nivelului minim al preţului care poate fi aplicat pe piaţă
avantajează cumpărătorii bunului respectiv;
i) Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii
sînt dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a
bunului;

16
 Capitolul 2. Cererea şi oferta. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei

j) Reducerea ofertei unui bun (în aceleaşi condiţii) conduce la reducerea

atît a preţului de echilibru, cît şi a volumului de echilibru pe piaţa
respectivă;
k) Factorii care influenţează oferta individuală nu influenţează neapărat şi
oferta globală;
l) Curba ofertei globale a unui bun poate fi construită prin „adunarea pe
verticală” a curbelor ofertelor individuale.

IV. Teste
1. Creşterea preţurilor la materia primă necesară pentru producerea unui
bun conduce la:
a) deplasarea curbei cererii din acest bun spre dreapta (în sus);
b) deplasarea curbei ofertei acestui bun spre stînga (în sus);
c) deplasarea curbei cererii din acest bun spre stînga (în sus);
d) deplasarea curbei ofertei acestui bun spre dreapta (în jos);
e) deplasarea curbei ofertei acestui bun spre stînga (în jos).
2. Modificarea căruia din factorii nominalizaţi mai jos nu va cauza
deplasarea curbei cererii dintr-un bun:
a) gusturilor şi preferinţelor consumatorilor;
b) numărului consumatorilor;
c) venitului consumatorilor;
d) preţului bunului respectiv;
e) toate răspunsurile precedente sînt corecte.

3.

17
 Ghenadie Bejan. Microeconomie: teste, probleme, situaţii

Piaţa unui bun se află în echilibru. În acest caz se poate afirma că:
a) pe piaţa respectivă cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort au stabilit nivelul minim al preţului;
c) pe piaţa respectivă volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) tehnologia de fabricare a bunului respectiv nu se modifică.
4. Reducerea concomitentă a cererii şi ofertei pe piaţa unui bun va avea
următoarele consecinţe:
a) preţul de echilibru va creşte;
b) cantitatea bunului comercializată pe piaţă va creşte;
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) cantitatea bunului comercializată pe piaţă se va reduce.
5. Modelul cererii şi ofertei poate fi aplicat pentru explicarea modului de
formare a preţului:
a) pe piaţa bunurilor de consum;
b) pe piaţa factorilor de producţie;
c) pe piaţa capitalului;
d) pe piaţa valutară;
e) pe orice piaţă.
6. Să presupunem că curba cererii din biletele la un concert de muzică
simfonică s-a deplasat spre dreapta (în sus). O astfel de deplasare
poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor.
7. Care din factorii nominalizaţi mai jos nu influenţează oferta
individuală a unui bun?
a) preţurile factorilor de producţie utilizaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vînzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vînzători.
8. Dacă bunurile A şi B sînt bunuri substituibile, creşterea preţului
bunului A va conduce la:
a) creşterea ofertei bunului B;
b) reducerea ofertei bunului B;
c) creşterea cererii din bunul A;
d) creşterea volumului cererii din bunul B;
18
 Capitolul 2. Cererea şi oferta. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei

e) reducerea cererii din bunul A.

9. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există o
dependenţă invers proporţională bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bunuri de tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.
10. Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la D​o​la D​1​:
P

D​1
D​o

O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul respectiv;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul respectiv;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului
respectiv;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul cînd bunul respectiv este
un bun normal;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată achitate de către producătorii
bunului respectiv.
IV. Probleme

Problema 1. ​Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se

exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2*P şi Q = 400 – 2*P. Care din cele două
funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?

Problema 2. ​Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia

Q​d​= 300 – P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = -200 + 4*P.
a) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă;
19
 Ghenadie Bejan. Microeconomie: teste, probleme, situaţii

b) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit

gratis?
c) La ce preţ cumpărătorii vor renunţa la procurarea bunului?
d) Ce nivel trebuie să depăşească preţul bunului pentru ca vînzătorii să
accepte comercializarea acestuia pe piaţă?

Problema 3. ​Curba cererii din biletele la un meci de fotbal se prezintă

astfel:

100

15 000 Q

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea din biletele la meciul de

fotbal;
b) Cîţi suporteri vor veni la meci, dacă preţul biletelor va constitui 60
u.m.?
c) Ce preţ trebuie să stabilească organizatorii pentru ca meciul să se
desfăşoare „cu casele închise” (tribunele stadionului au 12 000 de
locuri)?
Problema 4. ​Oferta unui bun poate fi descrisă printr-o funcţie liniară. La
preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi ale bunului. Creşterea preţului
pînă la 90 u.m. a determinat vînzătorii să majoreze cantitatea oferită pînă la
300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia care descrie oferta bunului respectiv;
b) Ce cantitate a bunului va fi oferită pe piaţă, dacă preţul acestuia va
constitui 120 u.m.?

Problema 5.​Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia

Q​d​= 100 – 2*P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.

20
 Capitolul 2. Cererea şi oferta. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei

Problema 6. ​Pe piaţa unui bun activează 5 vînzători. Oferta individuală a

fiecăruia este descrisă prin funcţia Q​s​= 500 + 3*P.
Construiţi curba ofertei individuale a unui vînzător şi curba ofertei globale
pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?

Problema 7.​Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia

Q​d​= 600 – 2*P, iar oferta acestuia – prin funcţia Q​S​= 300 + 4*P.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă;
c) Ce situaţie se va crea pe piaţă, dacă “plafonul” preţului va fi stabilit la
nivelul 10 u.m. Calculaţi parametrii cantitativi ai acestei situaţii;
d) Ce situaţie se va crea pe piaţă, dacă preţul minim va fi stabilit la
nivelul 70 u.m. Calculaţi parametrii cantitativi ai acestei situaţii.

Problema 8. ​Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către

vînzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sînt
dispuşi să-l achite – 500 u.m.
a) Prezentaţi grafic modelul cererii şi ofertei pentru situaţia descrisă;
b) Care este volumul de echilibru pe piaţa respectivă?
c) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa perspectivele
pe piaţă ale bunului dat?

21
 Ghenadie Bejan. Microeconomie: teste, probleme, situaţii

Problema 9. ​În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind cererea
dintr-un bun:

Preţul (u.m./kg) Volumul zilnic al cererii (kg)

50 1 000
60 900
70 800
80 700
90 600
100 500

9.1. Сonstruiţi curba cererii şi determinaţi panta ei;

9.2. Ce modificări vor avea loc, dacă preţul bunului se va majora de la 70
la 80 u.m. pentru un kg?
9.3. Să presupunem că la fiecare preţ volumul cererii creşte cu
100 de kg. Cum se va modifica poziţia curbei cererii? Ce factori pot
cauza o astfel de modificare? Prin ce modificarea dată se deosebeşte
de modificarea din p.9.2.?
Problema 10. ​În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind oferta unui
bun:

Preţul (u.m./kg) Volumul zilnic al ofertei (kg)

50 400
60 600
70 800
80 1 000
90 1 200
100 1 400

10.1. Сonstruiţi curba ofertei şi determinaţi panta ei;

10.2. Ce modificări vor conduce la reducerea volumului ofertei de la 1000
la 800 de kg?
10.3. Să presupunem că la fiecare volum al ofertei preţul a crescut cu
10 u.m./kg. Cum se va modifica poziţia curbei ofertei? Ce factori
pot cauza o astfel de modificare? Prin ce modificarea dată se
deosebeşte de modificarea din p.10.2.?
Problema 11.
22
 Capitolul 2. Cererea şi oferta. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei

11.1. Folosind datele iniţiale din problemele 9 şi 10 determinaţi preţul de

echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă.
11.2. Ce schimbări vor avea loc pe piaţă în urma modificărilor din
pp. 9.2. şi 10.2.?
11.3. Ce schimbări vor avea loc pe piaţă în urma modificărilor din
pp. 9.3. şi 10.3.?
11.4. Ce situaţie se va crea pe piaţă, dacă în condiţiile iniţiale preţul va
constitui 60 u.m./kg? Cum va reacţiona piaţa la o astfel de situaţie?
Ce se va întîmpla în cazul în care organele de resort vor fixa acest
preţ?
11.5. Determinaţi funcţiile care descriu cererea şi oferta pe piaţa
respectivă.
11.6. Ce influenţă vor avea asupra formei generale şi a parametrilor
funcţiilor cererii şi ofertei modificările din pp. 9.2. şi 10.2.?
11.7. Ce influenţă vor avea asupra formei generale şi a parametrilor
funcţiilor cererii şi ofertei modificările din pp. 9.3. şi 10.3.?

Problema 12. ​Curba ofertei unui bun se prezintă ca o dreaptă orizontală.

Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra preţului de echilibru
şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin
modelul grafic corespunzător.

Problema 13. ​Să presupunem că piaţa unui bun cuprinde două segmente.
Cererea şi oferta bunului pe fiecare segment sînt descrise, respectiv, prin
următoarele funcţii: Q​D1​= 600 – 2*P, Q​S1​= 300 + 4*P, Q​D2​= 500 – 2*P,
Q​S2​= 200 + 2*P.
a) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe fiecare
segment al pieţei;
b) Cum se vor modifica preţul de echilibru şi volumul de echilibru, dacă
cele două segmente ale pieţei se vor contopi?

Problema 14. Datele privind cererea şi oferta unui bun sînt prezentate în
tabelul de mai jos:

Preţul, Volumul cererii Volumul cererii Volumul

u.m. individuale 1, individuale 2, ofertei globale,
unităţi unităţi unităţi
10 0 10 100
23
 Ghenadie Bejan. Microeconomie: teste, probleme, situaţii

9 10 20 90
8 20 30 80
7 30 40 70
6 40 50 60
5 50 60 50
4 60 70 40
3 70 80 30
2 80 90 20
1 90 100 10

Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă.

Problema 15. ​Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia

Q​d = 3000 – 1,5*P, iar oferta acestuia – prin funcţia Q​S = 3,5*P - 600. Pentru a
majora încasările la buget se aplică un nou impozit în mărime de 200 u.m.
plătit de către vînzători pentru fiecare unitate vîndută.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru în situaţia
iniţială şi după aplicarea noului impozit;
c) Ce influenţă va avea impozitul nominalizat asupra preţului plătit de
către cumpărători?
d) Determinaţi preţul net care va rămîne la dispoziţia vînzătorilor după
achitarea impozitului;
e) Care va fi suma totală a încasărilor la buget din acest impozit? În
modelul grafic al problemei reprezentaţi figura suprafaţa căreia o va
reflecta;
f) Determinaţi proporţia în care impozitul nominalizat se repartizează
între cumpărători şi vînzători.
Problema 16. ​Să presupunem că curba cererii dintr-un bun se prezintă ca
o dreaptă verticală, iar curba ofertei aceluiaşi bun are pantă crescătoare. Se
aplică un nou impozit plătit de către vînzători pentru fiecare unitate vîndută.
a) Cum se vor modifica preţul achitat de către cumpărători şi volumul
vînzărilor pe piaţa respectivă în urma aplicării noului impozitul?
b) Cine de facto va suporta cheltuielile ce ţin de plata impozitului
nominalizat?

Problema 17. ​Cererea şi oferta pe piaţa unui bun pot fi descrise,

24
 Capitolul 2. Cererea şi oferta. Echilibrul şi dezechilibrul pieţei

respectiv, prin funcţiile Qd = 350 – 2*P şi Qs = 3*P – 100. Consumatorilor

bunului respectiv li se acordă o subvenţie în mărime de 50 u.m. pentru
fiecare unitate procurată.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Ce influenţă va avea subvenţia nominalizată asupra preţului şi
volumului vînzărilor pe piaţa respectivă?
c) Determinaţi suma totală a cheltuielilor bugetare necesare pentru
subvenţionarea consumatorilor în această situaţie.

Problema 18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia

Q​d = 450 – 2*P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3*P – 300. Producătorii
bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare
unitate vîndută.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru în situaţia iniţială şi după
acordarea subvenţiei.

Problema 19​. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu,

respectiv, prin funcţiile Q​d = 400 – 0,5*P şi Qs = P – 200. Pentru a proteja
producătorii autohtoni, a fost stabilită cota de import în mărime de 150 unităţi.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa
respectivă pînă la stabilirea cotei de import;
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de
echilibru pe piaţa respectivă?
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei
nominalizate?
e) Cum se vor modifica preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe
piaţa respectivă, dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în
mărime de 15 u.m. pentru fiecare unitate importată?

25