Tezaurele din pustiul Gobi

Tezaurele din pustiul Gobi

Daca multe din vestigiile civilizatiei egiptene sunt ingropate inca in nisipul desertului, in
pustiul Gobi exista o civilizatie intreaga care asteapta sa fie scoasa la suprafata. Calugarii
tibetani, dar si celebrul medium Edgar Cayce, afirma ca sub stepele mongolilor de astazi se
ascunde chiar civilizatia atlantilor

Arheologie in nisip
In lucrarea sa intitulata „Intalniri cu oameni remarcabili”, care a fost si ecranizata, autorul
francez Georges Gurdjieff relateaza calatoria pe care a facut-o in Asia Centrala, cu putin timp
inainte de cel de-al doilea razboi mondial.
In ceea ce priveste desertul Gobi, el afirma: „Dupa ce am plecat din Taskent, am ajuns la F., o
mica localitate la limita desertului Gobi. Ne-am imprietenit repede cu locuitorii si acestia au
inceput in scurt timp sa ne dezvaluie tot felul de credinte legate de zona in care traiau. Majoritatea
relatarilor afirma ca multe sate, ba chiar orase intregi, erau ingropate sub nisipuri, impreuna cu
nenumarate comori care au apartinut popoarelor ce au locuit in aceasta regiune, candva foarte
prospera. Locul exact unde se afla toate acele comori era cunoscut de cativa oameni batrani, dar
care nu voiau sa vorbeasca. Era un secret care se transmitea prin mostenire, sub juramant, si
oricine il trada era pedepsit aspru”.
Gurdjieff nu este singurul calator occidental care povesteste astfel de legende, auzite chiar de la
locuitorii din zona. Niste legende cat se poate de adevarate, se pare, pentru ca localnicii pareau
sa cunoasca precis locurile unde astfel de vestigii puteau fi gasite, pazind insa cu sfintenie acest
secret fata de orice strain.
Existenta unei civilizatii foarte vechi intr-o regiune care astazi este doar un desert nu are nimic
surprinzator in materie de arheologie. Dar spre deosebire de Mesopotamia sau de Egipt, daca o
astfel de civilizatie a putut exista pe locul unde astazi se afla desertul Gobi, vestigiile sale
trebuie sa fie ingropate foarte adanc sub pamant. Arheologii europeni nu au avut niciodata
acces la aceste secrete mongole. Sansa i-a suras, insa, unui american, care relateaza, intr-una
din lucrarile sale, sapaturile pe care le-a intreprins pana la 30 de metri adancime, sub
nisipurile din Gobi.
Tablitele misterioase
In 1893, un american pe nume Baird Spalding intreprinde, impreuna cu alti zece oameni de
stiinta, o calatorie prin India, Tibet si Himalaya, cu scopul de a compara realitatile spirituale
din aceste tari. Aceasta aventura s-a dovedit a fi nu doar initiatica, ci si rodnica, Spalding
facandu-se recunoscut, mai apoi, prin intermediul unei lucrari de referinta in litereatura

esoterica, cartea ”Vietile maestrilor”.

In timp ce statea in Tibet la manastirea lui Dalai-Lama, el a auzit vorbindu-se despre niste
arhive extrem de vechi, pastrate in temple special construite pentru a le adaposti. Dupa multe
insistente, a avut pana la urma acces la unele dintre ele.
„Cand am ajuns la fata locului, am ramas pur si simplu inmarmuriti. Erau acolo mii de tablite de
argila cu inscriptii necunoscute si alte documente gravate pe alama si pe bronz, precum si alte
tablite mai mici, din marmura alba, cizelate intr-un mod magnific”.
Preotii lama i-au spus ceea ce stiau despre originea acelor tablite.
„Sustineau ca unele dintre ele dateaza inca de pe vremea venirii pe pamant a oamenilor civilizati
si ca provin din Pamantul Matern. Au apartinut initial naacalilor sau „fratilor sfinti” care au
aparut in Birmania si i-au civilizat pe nagasi. Ele par sa dovedeasca ca stramosii acestor oameni
erau autorii cartii „Surya Siddharta” (cea mai veche carte de astronomie cunoscuta pana in zilele
noastre) si a „vedelor” primitive. Preotii lama spuneau ca toate acele obiecte aveau cam 45.000 de
ani vechime, datare care s-a dovedit a fi conforma cu o cronologie globala in ceea ce priveste
civilizatiile foarte vechi, prediluviene.”
„Pamantul Matern” evocat se va dovedi a fi Atlantida, dupa cum afirma insusi B.
Spalding. „Mai multe dintre documentele din temple au fost copiate chiar din aceleasi surse ca si
arhivele babiloniene si aduse aici in vederea pastrarii lor. Aceste documente primitive dateaza de
pe vremea lui Osiris si a Atlantidei”.

Una din tablitele misterioase din Pustiul Gobi

Dupa ce a consultat aceste tablite, arheologul american a ajuns la concluzia urmatoare:
„Tipul tablitelor si metoda folosita pentru a le data par sa indice faptul ca au fost descoperite chiar
la inceputul existentei Atlantidei. Aceasta e si parerea preotilor lama, pe care i-am intalnit si care
au afirmat fara dubii: am examinat diverse tablite din manastirea noastra si am constatat ca ele se
refereau cu toate la civilizatia antica din desertul Gobi. Avem convingerea ca toate civilizatiile si
credintele religioase provin dintr-o sursa unica. Nu cunoastem nici originea si nici datarea acestor
tablite, dar avem convingerea ca ele reproduc gandurile unui popor care a trait acum multe mii de
ani”.
O civilizatie distrusa de un cataclism
Civilizatia antica din Gobi este o realitate indubitabila in relatarile preotilor lama, atunci cand
acestia le povestesc calatorilor straini despre istoria podisului mongol. „Oamenii pe care ii
vedeti sunt urmasii unui popor mare si prosper. Stramosii lor locuiau in aceasta tara pe vremea
cand era infloritoare. Ei practicau stiintele si artele, isi cunosteau originea neterestra si puterea pe
care o aveau”.
Mai apoi, preotii lama vorbesc despre o era a decadentei si despre un cataclism care a distrus
tara, din care au scapat doar oamenii care traiau in munti, izolati. Acestia s-au grupat mai apoi
in comunitati „din care au iesit toate rasele europene”, pe care le putem identifica cu rasele
indo-ariene sau indo-europene, cu pielea de culoare alba.
Evocarea unui cataclism urias, de ordin geologic, poate explica cum o regiune fertila s-a putut
transforma intr-un desert.
„Regiunea in care ne aflam (Tibetul) si cea a desertului Gobi au fost decupate si ridicate pana la o
altitudine la care nimic nu mai crestea”. Ea corespunde unei recente intelegeri a istoriei
geologice a Asiei si a lantului himalayan, conform careia ultima inaltare a acestor munti este
mult mai recenta decat afirma geologii, ea petrecandu-se intr-o perioada in care marile
civilizatii existau deja. La fel s-a intamplat si in America de Sud.
Zona incasa Tiahuanaco a suferit un cataclism geologic care a provocat inaltarea tarzie a
Anzilor Cordilieri, acum doar 13.000 de ani, transformand, brusc, zonele cultivate in niste
terase sterpe, aflate la o altitudine de 4000 de metri, unde nu creste nimic.
Aceasta corectare a cronologiei Pamantului o acrediteaza datele furnizate de catre tibetani, in
legatura cu epoca civilizatiei din Gobi. Conform documentelor aflate in posesia preotilor lama,
ea ar corespunde fostului imperiu uigur, care acoperea partea majora a Asiei, pana la
tarmurile mediteraneene actuale. Despre acest imperiu se spune ca era o colonie a Pamantului
Matern, adica Atlantida.
Mumiile cu masti de aur
Acea civilizatie ar fi construit trei orase, pe care hartile le localizeaza exact in actualul
desert Gobi. In iunie 1895, Spalding a organizat o expeditie arheologica impreuna cu alti colegi
americani, avandu-i pe preotii lama drept ghizi, precum si pe alti tibetani.
Expeditia era compusa in total din 30 de persoane, cu trei echipe de sapaturi. Pe 30 iunie, ea a
ajuns la fata locului si a inceput lucrul la un prim put. Dupa ce a dat de zidurile unei vechi
cladiri, Spalding a declarat:„Am sapat pana la 30 de metri, pentru a avea acces la o sala mare,
unde am gasit niste mumii cu fata acoperita de o masca de aur. Pe langa ele erau foarte multe
statui de aur, de argint, de bronz si de argila, toate sculptate intr-un mod magnific”.
Echipele de sapaturi au ajuns la alte camere subterane, descoperind astfel ca acest prim sit
corespundea celei mai mari si celei mai vechi dintre cele trei orase si ca era plin de comori.
Acestea erau foarte ravnite de bandele de hoti care la vremea respectiva parcurgeau in mod
frecvent desertul, in cautarea de vestigii arheologice.
Spalding povesteste cum baza sa a fost atacata de astfel de banditi. Dupa spusele lui, greu de
crezut, el si tovarasii sai au scapat doar datorita interventiei unor umbre bizare, in forma de
cai, niste proiectii imaginare ale preotilor lama, dupa cum i-a spus unul dintre ei mai tarziu.
Dupa ce a sapat in toate cele trei situri, descoperind de fiecare data vestigii ale unor constructii
foarte importante, Spalding a avut, in sfarsit, dovada existentei acelei civilizatii antice
in desertul Gobi.
O lume de basm
Conform arhivelor de care dispun tibetanii, orasele subterane din Gobi au fost fondate acum

200.000 de ani, de catre colonizatori veniti din vest.

Aceasta civilizatie pare sa fi fost mai prospera si mai fastuoasa decat Egiptul. Aurul se gasea
peste tot din abundenta si era manufacturat. O astfel de societate nu era guvernata de catre
conducatori, ci functiona ca o veritabila democratie, sau mai ales autocratie.
„Guvernarea le era conferita unor consilii care erau alese de catre popor. Nu erau promulgate
nici legi si nici reguli pentru conduita indivizilor. Fiecare isi dadea seama de propria sa identitate
si traia conform unei legi universale, care guverna acea identitate. Legile omenesti erau inutile”.
Acea societate avea niste baze spirituale pe care nu ni le putem imagina.
„Templele nu serveau drept loc de adoratie, ci de discutie despre subiectele stiintifice cele mai
profunde. Existenta cotidiana a locuitorilor era dedicata intotdeauna cauzei vietii. Aceasta a durat
pana in ziua in care niste indivizi au inceput sa devieze si unul dintre ei s-a instaurat drept rege si
dictator. In clipa aceea au aparut soldatii si oamenii saraci…”.
Aceasta descriere idilica a unei perioade de aur pare sa iasa direct dintr-un basm, fara
speranta de a putea corespunde unei realitati istorice. Cu toate acestea, o alta sursa de
investigatii, cu totul independenta si straina de cunostintele preotilor lama tibetani, ne descrie
exact aceeasi societate antica. Este vorba despre investigatiile mediumului american Edgar
Cayce.
Confirmarile lui Edgar Cayce
Conform celebrului medium Edgar Cayce, civilizatia din Gobi, la fel ca si cea din Indochina, a
fost fondata de catre lemurieni. Este adevarat faptul ca fostul continent Mu, scufundat in urma
unui cataclism, ingloba partea de sud-est din Asia. Nu este insa imposibil sa crezi ca aceste
doua civilizatii antice asiatice reprezentau o suprapunere a doua curente, unul venind din
Lemuria, iar celalalt din Atlantida. Ceea ce este frapant este similitudinea dintre descrierea lui
Edgar Cayce si cea a tibetanilor, in ceea ce priveste fosta tara din desertul Gobi.
„Acea tara ajunsese la ceea ce in zilele noastre numim un nivel foarte inalt de dezvoltare”, spune

Cayce.
 Ceea ce reiese cel mai des din viziunile mediumului este abundenta aurului, existenta unui oras
al aurului, a unui templu al aurului, mult mai multa bogatie decat in Atlantida sau Egipt.
Aceasta civilizatie preistorica a atins un nivel de rafinament moral si material foarte inalt, o
societate fara clase, cu adevarat democratica, cu cetateni care se auto-guvernau, fara a avea
nevoie de conducatori sau de preoti. Aceasta societate practica, de asemeni, egalitatea intre
sexe, cat si monogamia.
Toata lumea muncea si primea drept salariu pe o zi o piesa de aur de forma patrata, cu o gaura
in mijloc (la fel ca vechile monede chinezesti).
Viziunile lui Cayce au dezvaluit la un moment dat o decadenta a acestui sistem egalitar, cu
aparitia claselor sociale, dar si cu inaintarea devastatoare a nisipurilor spre oras.
Aceasta coincidenta nesperata intre doua surse de informatie radical diferite, calugarii tibetani
si Edgar Cayce, duc la o viziune preistorica noua. Nu numai existenta unor civilizatii avansate
foarte vechi se vede confirmata prin surse diferite, ba chiar si prin dovezi arheologice, dar
chiar si opiniile acreditate in prezent despre evolutia umanitatii ar trebui revizuite. Este foarte
posibil ca ea sa fi cunoscut o perioada de aur, inainte de a regresa, intrand in epoca fierului,
atat de intunecata…

sursa bibliografica: Formula As