7 TEXTE SCURTE DE MEDITAT DIN FILOSOFIA TAO

1. Nu există nimic obiectiv, nimic subiectiv…

Obiectivul emană din subiectiv,

Subiectivul din obiectiv.

În viață există moarte

Și în moarte există viață.

Posibilul poate deveni imposibil,

Iar imposibilul posibil.

A afirma ceva înseamnă a cunoaște negarea.

A nega înseamnă a cunoaște afirmația.

La fel și înțeleptul: el nu-și conturează nicio opinie

Și se deschide către tao…

Universul taoist este unul al schimbării eterne. Lucrurile nu rămân veșnic la fel, ci oscilează în jurul polului
yin-yang. Înțeleptul, cunoscând acest adevăr elementar, nu adoptă nicio politică de viață pe termen lung,
ci se pune în acord cu tao.

2. Cel care îl cultivă pe Tao

Nu cultivă datoria și dreptatea socială,

Ci-și dezvoltă mai întâi calitățile proprii.

Căci cel care îi vede pe alții

Fără a se vedea pe el însuși,

Cel care îi aude pe ceilalți fără a se auzi pe sine

Își pierde claritatea viziunii

Și devine un altul

Decât el însuși.

3. Cum ai putea judeca ce este posibil și ce nu?

Fiecare lucru își are propria sa rațiune de a fi.

Fiecare își are propria sa posibilitate.

Numai dreapta măsură îți permite să înțelegi realitatea

Și să realizezi unirea cu tao.

În Univers totul este posibil. Totul are o rațiune de a fi. Numai unirea cu tao ne ajută să înțelegem
realitatea și să acționăm în consecință.

4. Metalul și lemnul îl pedepsesc pe om din exterior.

Agitația și excesul

Îl pedepsesc din interior.

Numai ființa autentică

Scapă pedepselor

Care vin din interior și din exterior.

5. Dintre toate instrumentele morții

Ambiția

Este cea mai nocivă.

Ambiția este cea mai ucigătoare pentru că se opune firescului. Ea forțează nota căutând să obțină cu tot
dinadinsul ceea ce și-a propus. De aceea ea este potrivnică vieții.
6. A te mulțumi să consideri faptele, a fi circumspect, a evita orice exprimare superfluă a
sentimentului și astfel riscul întâlnit într-o negociere este scăzut. Căci în orice raport interuman
antagonismul se ascunde sub cordialitatea aparentă și poate izbucni, la fel cum băutorii la un
chef, mai întâi calmi, se excită din ce în ce mai mult. Tot astfel în toate afacerile între oameni,
cuvântul este ca și vântul pentru val: acțiunea începută poate fi deturnată de la scopul ei.

Prin vânt, valurile se ridică…

Mânia amplifică divergența și urmează vorbele inutile, tari și argumentele false care ațâță
pasiunile, așa încât, fără a ne da seama, uităm scopul inițial.

Nu trebuie să forțezi niciodată rezultatul. Orice exces depășește dreapta măsură.

7. Omul, când se bucură prea mult

Gravitează în jurul polului pozitiv.

Când se necăjește prea mult

El gravitează în jurul polului negativ.

Fără echilibru între luminos și obscur,

Cadența anotimpurilor,

Armonia între cald și frig,

Sunt perturbate.

Ființa, din această pricină,

Își pierde centrul de greutate,

Își dereglează umorile și devine incapabilă

Să-și finalizeze gândurile și faptele.

Astfel lumea întreagă devine prada

Ipocriziei și instabilității.