Temperamentul in

Teoria lui Carl

Gustav Jung
Pohilca Miruna
 Biografie
Carl Gustav Jung a fost medic, psiholog și psihiatru elvețian,
fondatorul psihologiei analitice. A făcut studii de medicină generală și
psihiatrie la Basel. Între 1907 și 1912 colaborează intens cu Freud,
acesta având o influență decisivă asupra lui Jung. Ruptura cu Freud
este marcată de apariția lucrării Wandlungen und Symbole der
Libido (1912), în care Jung încearcă o lărgire a orizontului de
interpretare freudian și o implicită critică a acestuia. Această ruptură îl
va duce la elaborarea unui sistem propriu de interpretare psihanalitică,
axat pe reintroducerea culturii ca dimensiune fundamentală a omului și
pe un ansamblu de concepte noi, deduse din experiența clinică.

Presentation title 2 20XX

 În copilărie Jung a fost un copil singuratic și introvertit și a fost convins că, la fel ca mama lui, el a avut două personalit

3
 Tipurile Psihologice
INTROVERTUL EXTROVERTUL
 Introvert vs Extrovert (Tipuri de “Atitudine”)

• Aceasta a fost prima diviziune folosită de Jung în descrierea personalității

umane. El a numit aceste două tipuri de “atitudine”.
• Introversiune – te uiți spre interior. Îți concentrezi energia asupra
gândurilor / sentimentelor / experiențelor interioare , pe care le găsești
mai interesante decât lumea din jurul tău. Ai nevoie de timp și de spațiu
pentru tine.
• Extroversiunea – te uiți spre exterior. Energia ta este concentrată spre
lumea exterioară, spre alții sau către alte lucruri / experiențe. Ai nevoie de
acțiune și ai nevoie de ceilalți pentru a supraviețui în pace.

5 Presentation title 20XX

 Îi place uneori compania oamenilor dar are nevoie și de momente de singurătate înc are

Caracter
să citească, să mediteze sau pur și simplu să aibă liniște.

istici Preferă grupurile mici și compacte. Grupurile prea

mari îl obosesc.

personali Așteapă să primească noutăți de la ceilalți. E mai

interesat de lumea interioară a reflecției decât de
lumea exterioară
tate Este rezervat și are uneori dificultăți de comunicare.

Introvert Își face mai greu prieteni, dar se simte foarte legat
de ei.

ă Preferă să gândească bine înainte de a acţiona;

uneori nu acţionează la momentul oportun.
 Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi se simte nefericit
când e singur. Doreşte compania oamenilor şi în momentele de

Caracter
destindere.

istici
Se simte bine într-un grup şi este în general vorbăreţ şi
prietenos. Perioadele prea lungi de singurătate pot să-l
deprime.

personali Este de obicei deschis şi se împrieteneşte uşor;

cunoaşte multă lume.

tate
Este impulsiv; întâi acţionează apoi gândeşte.
Extraver
titul Acumulează energie din contactele cu oamenii, dar
îşi epuizează repede rezervele.
 Studiu de caz-Perceperea calităţii vieţii în funcţie de tipul de personalitate
(extravertit sau introvertit)

• Cercetarea de faţă s-a realizat în contextul creşterii interesului pentru evidenţierea factorilor
responsabili de menţinerea bunăstării psihologice la tineri. Astfel, pentru studierea respectivei
teme s-au realizat două montaje experimentale, după cum urmează. Primul montaj
experimental, realizat pe 50 de subiecţi, a fost orientat spre identificarea ierarhiei
componentelor fericirii. Rezultatele au arătat că, în viziunea tinerilor, fericirea presupune
sănătate, familie şi bunăstare emoţională, în timp ce aspectul material a fost plasat tocmai pe
nivelul şase, iar viaţa socială – pe nivelul opt. Al doilea montaj experimental, realizat pe 90 de
subiecţi, a presupus determinarea relaţiei dintre percepţia calităţii vieţii şi tipul de personalitate
al tânărului (extravertit sau introvertit). S-a constatat că extraverţii sunt mai predispuşi decât
introverţii spre a trăi mai intens stările de bine şi chiar fericirea, în timp ce starea de bine şi
fericirea introverţilor este mai stabilă, aşa cum depinde strict de simţiri şi percepţii interioare.
Conform filosofiei tinerilor, a fi fericit nu înseamnă a trăi într-o lume perfectă, ci a perfecţiona
lumea în care trăieşti după propriile intenţii. Perceperea calităţii vieţii variază în funcţie de tipul
de personalitate, şi anume: starea de bine a extraverţilor este flexibilă, variind în funcţie de
ceea ce se întâmplă în exterior, dar poate atinge cele mai înalte niveluri, persoanele sim-ţind
intens bucuria şi chiar fericirea. Partea opusă a cântarului este ocupată de starea de bine a
introverţilor, intensitatea acesteia fiind mult mai mică, iar stabilitatea mult mai înaltă.

8 Presentation title 20XX

 Corelatii cu alte teorii
Teoria lui Eysenck -se bazeaza in primul rand pe Teoria lui Jung-Presupunerea lui Jung este ca
fiziologie si genetica.El considera ca diferentele de aceste atitudini au baza fiziologica innascuta
personalitate isi au radacinile in mostenirea genetica pordind de la constatari in mai multe directii:

9 Presentation title 20XX

Bibliografie
https://www.scribd.com/document/629949745/Teorii-ale
-personalitatii-pdf
https://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Gustav_Jung
https://hipnoza.ro/introvert-sau-extrovert-tipurile-de-per
sonalitate-jung/
https://psihoterapieanalitica.ro/ro/despre/jung-si-terapia-
analitica/

10
Thank you
Pohilca Miruna
Clasa 10B
PSIHOLOGIE