Sunteți pe pagina 1din 10

am â"-&■¥?

Michael P. Nichols

Ascultă-mă
ca să te ascult
Capacitatea de ascultare
poate îmbunătăţi relaţiile
noastre
Traducere din engleză de
Ioana Bădulescu

TRd

Scanned by CamScanner
Epilog

E
pilogul este locul unde se aşteaptă ca autorul
să devină filosofic. Aici, de exemplu, ţi-aş pu­
tea spune că ascultatul de calitate nu transfor­
mă doar relaţiile personale şi profesionale (ceea ce este
adevărat), dar poate aduce înţelegere şi între persoane­
le de sexe diferite, de rase diferite, între bogaţi şi săraci,
chiar între naţiuni. Toate aceste lucruri pot fi adevărate,
dar, dacă o să îmi permit dreptul nemeritat de a ţine o
predică, poate că ar trebui să mă rezum la lucruri mai fa­
miliare. La urma urmei, sunt psiholog, nu filosof.
După ce ai citit până aici, probabil că ţi-ai amintit de
unele lucruri pe care le ştiai deja, dar poate ai ajuns să re­
alizezi că ascultatul este chiar mai important şi mai dificil
decât îşi dau oamenii seama. Nevoia de a fi auzit este atât
de mare, încât chiar şi atunci când ascultăm nu o facem cu
intenţia de a înţelege, ci de a răspunde. Şi de parcă acest
lucru nu ar face ascultatul destul de greu, în momentele
de conflict este nevoie de un efort real să depăşim sau mă­
car să ne controlăm reactivitatea emoţională care ne arun
că în nelinişte şi în absenţa înţelegerii faţă de celălalt.

Scanned by CamScanner
452 Michael P. Nichols

Puţine lucruri pot face atât de mult pentru a ucerea


înţelegerii reciproce în relaţie precum ascultatul recep
tiv — auzirea şi recunoaşterea gândurilor şi sentimen­
telor celuilalt înainte de exprimarea celor personale. Poţi
face un obicei din acest tip de ascultare, dar, ca orice obi­
cei nou, trebuie exersat.
Una dintre observaţiile care îmi displac a venit din
partea unor persoane aflate în terapie pentru îmbună­
tăţirea relaţiilor. S-au plâns. Am ascultat cu înţelegere.
Apoi am sugerat lucruri pe care ar putea să le facă pen­
tru a putea să ofere şi să primească înţelegerea pe care
şi-o doreau. Apoi vine Comentariul: „De ce trebuie să
fie totul atât de artificial? De ce nu putem să ne vorbim
pur şi simplu?" Nu pot să suport chestia asta! Vorbeau,
dar nu funcţiona.
Este enervant când oamenii spun că nu este natural
să nu răspundă până nu l-au ascultat pe celălalt, din ca­
uză că acest lucru pare atât de neproductiv şi de dău­
nător faţă de propriile interese. Dar lucrul care mă de­
ranjează cu adevărat la această observaţie este că e ade­
vărată: ascultatul de calitate nu apare natural.
Ascultatul este o abilitate şi, ca oricare alta, ea trebuie
dezvoltată. Dar, deşi ascultatul poate fi văzut din acest
punct de vedere — ca o performanţă —•, poate fi privi­
tă şi din altă perspectivă, ca o dezvoltare naturală a iu­
birii şi a grijii faţă de oameni.

•••

Grija faţă de oameni nu presupune multă gândire;


este ceva ce simţi. Grija faţă de ceilalţi te împinge aproa­
pe imediat să acţionezi cu respect faţă de ei. Acest res-

Scanned by CamScanner
Epilog 4 53

pect nu este pe deplin altruist, deoarece grija faţă de alt­


cineva presupune că binele tău este legat de al lor.
Atunci când i se întâmplă un lucru rău persoanei iubi­
te, ceva rău ţi se întâmplă şi ţie. Dar să arăţi că îţi pasă,
să îţi amâni propriile interese şi să devii receptiv, nu este
întotdeauna uşor.
Ascultarea mai atentă — extinzând ceea ce facem în
m od automat, extinzându-ne pe noi un pic mai mult —
este una dintre cele mai bune modalităţi prin care pu­
tem să fim buni faţă de ceilalţi. Să te ocupi un pic mai
mult de ceilalţi — suficient cât să le auzi sentimentele,
suficient cât să le iei în considerare punctul de vedere —
pentru acest lucru este nevoie de puţin efort.
Să îţi pese suficient de mult ca să asculţi nu înseam­
nă să fii deschis faţă de orice persoană pe care o întâl­
neşti. Mai degrabă, înseamnă să fii atent la acele situa­
ţii în care o persoană la care ţii are nevoie să fie ascul­
tată.

•••

în mod ironic, capacitatea noastră de ascultare este


adesea cea mai slabă cu persoanele care ne sunt cel mai
apropiate. Conflictul, obiceiul şi presiunea emoţiilor ne
fac să ascultăm cel mai prost acolo unde este nevoie. Pe
măsură ce ieşim din cercul familial, cu cei de care ne
pasă, dar cu care nu trăim, avem tendinţa să fim mai
deschişi, mai receptivi şi mai flexibili. N u este vorba de­
spre faptul că — aşa cum suntem uneori acuzaţi — ne
pasă mai mult de prieteni decât de familie, dar aceste
relaţii sunt mai puţin încărcate de conflict şi resenti­
ment.

Scanned by CamScanner
454 Michael P. Nichols

N u vei ajunge departe cu eforturile tale de a asculta


m ai bine fără să dai de problem a propriei emotivităţi.
Ascultatul mai bun nu presupune doar o m ai mare des­
chidere faţă de ceilalţi, ci şi o mai m are realizare a sine­
lui. Te exprim i într-o m odalitate care îi nelinişteşte pe
ascultători şi îi face să reacţioneze defensiv? Dacă aşa
stau lucrurile, ce poţi să faci? (Dacă răspun sul este ni­
mic, atunci aceasta este îm bunătăţirea p e care o vei
primi în ascultarea ta de către ceilalţi.) în ce circumstan­
ţe reacţionezi exagerat sau oferi sfaturi, întrerupi sau
glumeşti în loc să asculţi?
•••
Grija faţă de ceilalţi este o expresie instinctivă a ce­
lei m ai bune părţi din noi. Din păcate, frustrările de
acasă şi sentimentul de neputinţă în lum e, înseam nă
că nu putem să ne purtăm întotdeauna cu grijă şi ge­
nerozitate.
•••
Peste tot în jurul nostru suntem încurajaţi să ne ce­
rem dreptul de a fi victime şi de a ne exprim a am ără­
ciunea. Acest sentiment de rană îndreptăţită poate fi în­
ţeles ca rezultat al unei griji emoţionale insuficiente. Oa­
menii cărora le-a lipsit atenţia au suferit, au fost evitaţi
şi făcuţi de ras. Intr-un fel, alţii i-au făcut să afle că ne­
voia de a fi ascultaţi este exagerată. Şi în acest caz ce se
întâm plă? Devin disperaţi să prim ească atenţie. Şi aşa
problema ascultatului, la fel ca toate problemele uma­
ne, este circulară: aprecierea neadecvată ne face nesiguri
şi mai puţin deschişi faţă de ceilalţi. Ascultatul pe care
nu îl primim este ascultatul pe care, la rândul nostru nu
îl oferim.
Scanned by CamScanner
Epilog 455

Propria incapacitate de a primi atenţia pe care ne-o


dorim ne face să ne simţim neputincioşi — un sentiment
întărit de viaţa trăită într-o. lume marcată de declinul eco­
nomic, crime, poluare şi absurditate birocratică. Aşa că
nu este de mirare că ne-am pierdut încrederea în pute­
rea noastră de a schimba lucrurile. Deziluziile publice şi
dezamăgirile personale ne epuizează şi ne descurajează.
Ne simţim păcăliţi şi decepţionaţi, aşa încât, normal, ne
îndreptam resentimentele în exterior şi înţelegerea spre
interior.
Atunci când te simţi atacat şi nesigur, este normal să
te gândeşti să ai grijă de cea mai importantă persoană.
Din păcate, egocentrismul este contrar propriilor inte­
rese. Prinşi în capcana conştiinţei de sine, devenim
fragmentaţi şi ranchiunoşi. Din păcate, furia şi dispe­
rarea au alimentat un declin al grijii faţă de ceilalţi şi o
retragere spre im pasul creat de preocuparea faţă de
sine.
Neînţelegerea nu este un proces pe care să-l anulezi
pur şi simplu, dar poţi să realizezi că problemele din re­
laţie sunt circulare, iar tiparele circulare pot fi întrerup­
te — dacă cineva este dispus să facă prima mişcare.
Marea răsplată oferită de acest pas este că ascultatul
ne permite să fim deschişi, generoşi şi conectaţi; să in­
fluenţăm vieţile celorlalţi şi să le îmbogăţim şi pe ale lor
şi pe ale noastre. Ascultatul — ascultatul empatic — fa­
vorizează dezvoltarea ascultătorului, a celui ascultat şi
a relaţiei dintre ei.
Faptul că ascultatul mai atent ne îmbunătăţeşte sta­
rea de bine este perspectiva norm ală a psihologiei, în
care toate comportamentele umane sunt considerate ca
fiind motivate de propriile interese. D ar atunci când

Scanned by CamScanner
456 Michael P. Nichols

restrângi relaţiile um ane la o colecţie de individuali­


tăţi şi propriul sine la condiţia timpurie de copil, ceea
ce îţi răm âne sunt caracterele fixe, cu care răm âi blo­
cat.
O teorie a vieţii americane afirmă că toate acţiunile
sunt motivate de propriul interes. Dar această teorie este
falsă. Tendinţa de a ne vedea vieţile pe Pământ din per­
spectiva individualismului eclipsează perspectiva mai
largă că suntem parte din sisteme în cadrul sistemelor:
familia, familia lărgită, comunitatea, naţiunea — reţele
vaste de asocieri. Adevărul este că introspecţia ne poate
arăta doar o parte din motivul din cauza căruia ne sim­
ţim goi şi neîmpliniţi.
Ar trebui ca ideea de interes faţă de sine să cuprindă
şi interesul faţă de ceilalţi? Da. Interesul binevoitor de
sine m erge mână în mână cu interesul faţă de ceilalţi.
Dar este doar o problemă de interes de sine clar definit
pentru a fi interesat şi de alţii?
Schimburile îşi au locul în dirijarea vieţii. Dar ar ră­
mâne prea multe în afara istoriei interacţiunilor umane
dacă ne-am apleca către ceilalţi doar în termeni de utili­
tarism.
Grija faţă de ceilalţi, fapt care se profilează în justiţia
politică, eliberarea de suferinţă şi dragostea familiei şi a
prietenilor, este fundamentală în sensul a ceea ce suntem
noi de fapt şi a ceea ce ne determină să trăim împreună.
Presiunile care blochează sau împiedică acest impuls ne
scad valoarea sau chiar ne dăunează.
Respectul pentru demnitatea umană nu se referă doar
la înţelegerea arătată celorlalţi sau a grijii faţă de ei. în­
seamnă să îi respecţi suficient de mult ca să îi asculţi, să
auzi şi să dai valoare vocilor lor — să îi vezi ca pe nişte

Scanned by CamScanner
Epilog 4 57

fiinţe demne să fie auzite, nu doar ca pe nişte obiecte ale


nevoilor noastre.
A-i asculta pe ceilalţi reprezintă un bine din punct de
vedere etic, o parte din ceea ce înseamnă a avea relaţii
oneste şi corecte cu ceilalţi. A asculta face parte din an­
gajamentul moral pe care îl avem unii faţă de alţii.
•••

A-i asculta mai bine pe cei cu care eşti cel mai apro­
piat devine mai uşor atunci când îţi aduci aminte de fap­
tul că suntem persoane diferite. Deschiderea şi autono­
mia sunt corelate. Dacă ai curajul de a fi tu însuţi, de a
rămâne ferm pe propriile poziţii, atunci trebuie să ac­
cepţi faptul că şi ceilalţi au dreptul la propriul punct de
vedere. Ideea nu este aceea de a te separa de ceilalţi, ci
de a le permite să fie ei înşişi în timp ce tu continui să fii
tu însuţi.
A învăţa să asculţi implică un paradox al stăpânirii
de sine: a te controla şi a da la o parte controlul asupra
relaţiei. E ca şi cum ai lăsa pe altcineva să conducă. Pen­
tru a asculta, trebuie să cedezi.
A încerca mai bine să asculţi punctul de vedere al ce­
luilalt implică efort, dar nu este vorba doar de o abilita­
te care poate fi studiată şi aplicată. A asculta pe cineva
este o expresie a faptului că îţi p asă într-atât, încât să-i
acorzi atenţie.
Unul dintre lucrurile pe care am sperat să-l realizez
prin această carte este acela de a ajuta la restabilirea echi­
librului în m odul în care gân dim despre relaţii. In pri­
mul rând, pentru că atunci când privim relaţiile ca fiind
definite reciproc, ne perm item să schim băm ceea ce ob­
ţinem, schimbând ceea ce punem în ele. Şi în al doilea

Scanned by CamScanner
458 Michael P. Nichols

rând, fiindcă, recunoscând faptul că trăim într-0 reţea de


relaţii, care conferă sens şi împlinire vieţilor noastre, ne
poate inspira m ai m ultă generozitate şi preocupare faţă
de ceilalţi.
O are discuţiile despre a reechilibra relaţiile şi a re­
descoperi preocuparea sună cam pios? Până la urm ă, aţi
ales această carte pentru a învăţa m ai m ulte despre as­
cultare, nu pentru a citi o predică despre binefacere. îmi
p are rău. D ar poate că înţelegerea faţă d e cei cu care
ne-am născut este ceva de care trebuie să ne reamintim
pentru a o exprim a din când în când.
C u toţii credem în echitatea şi respectul faţă de drep­
turile celorlalţi. Credem în com pasiune şi dreptate şi în
fap tu l că fiecare are dreptul de a fi ascultat. D esigur,
aceste standarde sunt deseori încălcate. R ăm âne doar
faptul că sunt standarde validate. Şi din cân d în când,
ne determină să acţionăm — cum se întâm plă, de exem­
plu, atunci când reuşim cum va să ascultăm în loc să ne
contrazicem într-o discuţie aprinsă sau atunci când ne
am intim să ne oferim răgazu l pentru a asculta ceea ce
se petrece în viaţa altcuiva.
O bligaţia de a asculta poate fi trăită ca o povară, cu
toţii o sim ţim în acest fel. însă este cu totul altceva să fii
gh idat de sentimentul că oamenii din jurul nostru meri­
tă cu prisosinţă să fie ascultaţi, un sentim ent al dem ni­
tăţii şi al valorii lor. înţelegerea este un lucru pe care cu
toţii îl putem adăuga — respectul, com pasiunea şi corec­
titudinea, valorile fundam entale transm ise de ascultare.
•••
A şa cum spun eam la începutul acestei cărţi, m otivul
pentru care tânjim atât de m ult să fim ascultaţi este ace-

Scanned by CamScanner
Epilog 459

la că nu putem scăpa de nevoia de a comunica cum este


să trăieşti în lumi diferite. Din nefericire, nu este nevo­
ie de nicio paralelă pentru a asculta. Poate acesta este
m otivul pentru care ascultarea pare infimă. Ascultarea
nu este o nevoie pe care o simţim, este un dar pe care îl
oferim.

Scanned by CamScanner