Cercetarea impactului obligatiilor fiscale ale întreprinderii asupra performanței financiare.

Cazul companiilor listate la Bursa de Valori București

ABSTRACT

Performanța financiară este obiectivul oricărei entități economice, indiferent de domeniul in care
activează. Din perspectiva procesului de luare a deciziilor, taxa corporativă este inclusă în ecuația
performanței financiare. Prin urmare,informatiile despre impozitul pe profit devin relevante pentru
luarea deciziilor în ceea ce privește forma de organizare, reinvestire și altele. În acest context,
planurile noastre de cercetare identifică o relație între impozitul pe profit și performanțele
financiare ale unei entități. În acest sens, au fost construite două modele econometrice care arată că
rata efectivă de impozitare trece testele de semnificație și influențează indicatorii de performanță
intr-un mod negativ.

Introducere

Într-un mediu economic dominat de globalizare și turbulențe, guvernele și entitățile economice au

obiective opuse. Guvernele sunt interesate de atragerea de resurse la bugetul de stat și de
investitori, în timp ce companiile sunt orientate către performanța financiară și, implicit, reducerea
impozitelor și taxelor. Astfel, sistemul fiscal este interfața dintre guverne și entități economice în
abordarea lor de a crea și a îmbunătăți performanța, atat la nivel macroeconomic și microeconomic.

Sistemul fiscal al unei țări și implicit nivelul de impozitare existent reprezintă un factor cheie pentru
o decizie de investiție. Globalizarea poate genera presiuni asupra guvernelor prin reducerea
impozitării, astfel încât țările lor să rămână atractive (Matei și Pârvu, 2010). Din această perspectivă,
considerăm că sistemul fiscal trebuie construit într-un mod care să asigure stabilitatea și
sustenabilitatea financiară, precum și dezvoltarea unei culturi a performanței financiare în toate
entitățile economice care operează în țară. Impozitul pe profit reprezintă una dintre principalele
surse de venit pentru bugetul de stat, dar și un un factor important de influență în procesul
decizional de investiții de capital într-o anumită țară.

În funcție de nivelul real al ratei de impozitare, investitorii potențiali vor fi afectați de nivelul ridicat
și, prin urmare, va explora alte oportunități de a investi în țări ale căror sisteme fiscale sunt mai
relaxați. Din această perspectivă, impozitul poate fi considerat un factor care contribuie la intrările și
ieșirile de capital național.

Lucrarea este structurată după cum urmează: prima secțiune prezintă abordări conceptuale despre
impozitul pe profit, prin referire la literatura de specialitate. A doua și a treia secțiune includ
metodologia de cercetare și rezultatele acesteia. Ultima secțiune este dedicată concluziilor finale ale
cercetării.

2. LITERATURE REVIEW

Din punct de vedere conceptual, impozitul pe profit are o abordare multidimensională. Primul
dimensiunea consideră plătitorii de impozite corporative, permițând ulterior analiza modului în care
această taxă impactul asupra procesului de luare a deciziilor la nivelul entității economice. Randolph
(2006) consideră că forța de muncă este cea pe care se reflectă această taxă. Cea de-a doua
dimensiune a abordării impozitului pe profit se bazează pe impactul pe care îl are asupra acesteia
companiile sunt finanțate și pe costul capitalului împrumutat. Alegerea companiei pentru o finanțare
soluția este influențată de politica lor privind costurile generate de tipologia sursă de finanțare, adică
surse proprii și surse împrumutate. Oricare ar fi opțiunea pentru finanțare tipologia sursă este,
compania va suporta un cost reprezentat de dividende, în cazul finanțare din surse proprii sau
dobândă, dacă au ales cele împrumutate. În acest sens, decizia conducerii asupra tipologiei sursei de
finanțare va trebui să ia în considerare impozitul problemele și impactul asupra poziției financiare și
a performanței financiare a companiei.

Modigliani și Miller (1963) au analizat comparativ două entități din aceeași clasă de risc, dar
finanțate în mod diferit: o sursă externă opțională, iar cealaltă pentru auto-finanțare. rezultatele au
arătat că, tocmai din cauza deductibilității cheltuielilor cu dobânzile, prima formă de finanțarea
poate fi mai avantajoasă și, de asemenea, că această îndatorare poate conduce la o rată mai mare a
dobânzii rentabilitatea financiară. Cu toate acestea, în prezența impozitării, costul mediu al
capitalului depinde de: pe lângă ratele de actualizare utilizate, cu privire la cota de impozitare, dar și
pe ponderea datoriilor în capital structura. Modelul propus de ei a fost testat de Peles și Sarnat
(1979). Prin testarea statistică modul în care impactul impozitării a fost reflectat, autorii au ajuns la
concluzia că politica de finanțare iar deciziile de afaceri pentru adoptarea unor surse pentru
acoperirea nevoilor monetare au fost strâns legate de reglementările adoptate la acel moment. Un
studiu similar a fost realizat de Țâțu (2006), care a calculat valoarea costului capitalului împrumutat
atât în prezența, cât și în absența impozitării. Rezultatele testelor au arătat că costul lucrărilor de
capital împrumutat strâns cu impozitul pe profit împreună cu alți factori identificați: ponderea
dobânzii deductibile cheltuielile în total cheltuieli cu dobânzile sau nivelul cotei de impozitare. Astfel,
ca ponderea deductibile dobânda este mai mare și crește rata impozitului, costul capitalului este
modificat în jos.

Autorul susține, de asemenea, că valoarea unei firme îndatorate este mai mare decât cea a unei
firme nelegate ca urmare a economiei fiscale și că structura financiară influențează valoarea firmei.
mai mare valoarea firmei, cu atât este mai mare valoarea datoriilor financiare. O dimensiune
interesantă a impozitului pe profit ține de povara fiscală a economiei entități. Rezultatele unei
cercetări efectuate de Vintilă et al (2011) pe un eșantion de 40 Companiile românești au arătat că,
pentru anul 2009, rata medie efectivă de impozitare a fost de 16,88% mai mare decât cea legală de
16%. Această diferență se explică prin introducerea unui a taxa minimă începând cu 1 mai 2009
datorată de contribuabili chiar și atunci când a fost înregistrată o taxă pierderi, precum și prin
ajustări fiscale ale rezultatului contabil în scopul determinării una impozabilă.

O altă dimensiune a abordării impozitului pe profit este cea a performanței. Acest concept are
diferite semnificații din literatura academică. Prin referire la definiția clasică - "special realizarea într-
un anumit domeniu "(https://dexonline.ro/) - la nivelul unei entități economice, performanța
reflectă profitul obținut din activitatea sa. Lorrino (2003) consideră că obiectivul de performanță
este de a îmbunătăți cuplul de cost-valoare. Pentru Colasse (2008) conceptul de performanță
acoperă noțiuni diferite și diverse ca și cele ale lui creștere, rentabilitate, profitabilitate,
productivitate, competitivitate și randament. Din perspectiva lui responsabilitatea socială,
rezultatele cercetărilor efectuate de Hirigoyen & Poulain-Rehm (2014) a demonstrat că
responsabilitate socială superioară nu determină un nivel superior financiar dar performanța
financiară influențează negativ răspunderea societății companii. Revelli & Viviani (2011)
demonstrează existența unei relații cauzale între investiții sociale responsabile și performanțe
financiare. În ceea ce privește modul în care se măsoară performanța financiară a unei entități
economice, în literatură există multe semnificații, dar toate converg la profitul net. Un argument în
acest sens este că profitul net poate fi sursa de finanțare financiară a entităților pentru viitor,
precum și remunerația sursă pentru acționari. Astfel, impozitul pe profit este inclus în ecuația de
performanță și, indirect, coordonează rata impozitului, cheltuielile nedeductibile și alte elemente.

David-Sobolevschi (2015) consideră că profitul este doar un indicator de rezultat care nu este să
furnizeze informații cu privire la efortul de obținere a acesteia și, prin urmare, sunt necesare rate de
rentabilitate. Ele reflectă capacitatea entității de a remunera capitalul investit prin gestionarea
disponibilă resurse. De exemplu, rata economică de rentabilitate relevă capacitatea entității de a
gestiona capitalul investit, resursele materiale, financiare și umane, împreună cu capacitatea entității
pentru a genera profit (David-Sobolevschi, 2003). Țâțu (2006) a analizat impactul impozitului pe
profit asupra profitabilității unei entități și a unei întreprinderi a examinat modul în care cheltuielile
deductibile și cota de impozitare reflectă asupra indicatorului respectiv.

Plecând de la premisa că rentabilitatea este diferența dintre veniturile totale și cheltuielile și

dezvoltarea acestei formulări în prezența impozitării, sa constatat că dimensiunea acest indicator
activează volumul veniturilor, valoarea cheltuielilor, ponderea necondiționată cheltuielile în total și
rata de impozitare în același timp. Diferite ipoteze au fost testat, pe baza relației dintre venituri și
cheltuieli totale, concluziile fiind următorul: rentabilitatea unei întreprinderi este influențată de
impozitul pe profit prin ponderea cheltuielile nedeductibile în total și, pe măsura creșterii,
rentabilitatea este redusă cu o valoare în valoare de π * Cned, unde π este rata de impozitare și
Cned valoarea cheltuielilor nedeductibileAnaliza abordărilor privind impozitul pe profit evidențiază
faptul că este un concept cu multiple valențele informaționale în ceea ce privește impactul asupra
procesului de luare a deciziilor în legătură cu aspectele financiare poziția și performanța entităților
economice.

3. RESEARCH METHODOLOGY

Eșantionul utilizat în acest studiu a inclus un total de 20 de companii listate la Bursa din București
Exchange, a cărui informație contabilă financiară pentru perioada 2012-2014 a fost analizată.
selecția întreprinderilor a luat în considerare gradul de acces la contabilitate și financiar informații și,
din acest motiv, au fost luate în considerare numai societățile cotate la bursă. Criteriile lor de
selecție au fost după cum urmează: selectarea unei singure industrii în care operează, pentru a
reduce până la maximum posibil, aceiași factori specifici numai pentru anumite domenii de
activitate; fabricarea industria a fost considerată, inclusiv toate diviziunile sale (din grupa 10 - 33);

societăți din prima și a doua categorie a Bursei de Valori București au fost luate în considerare;

pentru a colecta suficiente informații pentru studiu, acele companii listate ale căror nu au fost
disponibile situații financiare (ale căror statut a fost suspendat) sau doar parțial disponibile au fost
eliminate din eșantion;

numai societățile care nu au înregistrat pierderi în perioada analizată au fost reținute - această
ajustare a fost considerată necesară pentru a evita crearea de distorsiuni în model. Pentru a
cuantifica impactul impozitului pe profit asupra performanței financiare, a fost considerate utile
pentru a efectua analiza de regresie multiplă pe baza utilizării statisticilor module Analiza datelor
existente în foile de lucru Excel și programul Eviews 9. Bazat pe datele colectate, aceasta implică
identificarea relațiilor de dependență între variabile utilizat, în termeni de coeficienți și alți indicatori
specifici. Pe baza rezultatelor, semnificație teste au fost efectuate, corecții model, atunci când este
necesar, și interpretările lor, în scopul de a exprimă câteva concluzii pertinente la sfârșitul cercetării.
Sinteza literaturii a evidențiat mai mulți factori care influențează rezultatele companiei. În în această
privință, s-au păstrat următoarele variabile pentru construirea modelului de analiză: endogen: profit
net, randamentul activelor;

exogeni: rata efectivă de impozitare, mărimea firmei, structura activelor, datoria pe termen lung
față de activele totale raportul, pârghia financiară.

Table 1. Formulas for calculating the indicators used as explanatory variables Indicator Formula
Effective tax rate (RIE) Tax expenses * 100/ Earnings before tax Firm size (DIM) LN (Total assets)
Asset structure (STRA) Non-current assets * 100/ Total assets Long-term debt to total assets ratio
(RDatTL) Long term debts * 100/Total assets Financial leverage (LEV) Total liabilities * 100/Equity
Source: Authors’ synthesis of the relevant literature

4. RESULTS

Sa efectuat o regresie pentru fiecare variabilă endogenă, rezultatele fiind prezentate și interpretate
pentru fiecare dintre ele. Modelul econometric al profitului net (PN) este cel prezentat mai jos.

LN(PN) = β1 + β2RIE + β3DIM + β4STRA + β5RDatTL + β6LEV + et (1)

Înainte de analiza rezultatelor, este important să urmărim existența unor corelații între variabile care
ar putea influența negativ rezultatul. Tabelul de mai jos indică faptul că în primul model de regresie
colinearitatea nu este prezentă, coeficienții corespunzători având valori considerabil mai scăzute
decât limita de detecție a colinearității de 0,85. Negativ relația dintre profitul net și rata de
impozitare poate fi observată, altfel o situație normală sau relația directă dintre valoarea activelor și
cea a profitului, coeficientul de corelare având o valoare de 0,60. În plus, au fost efectuate teste
suplimentare prin efectuarea unei regresii pentru fiecare variabilă explicativă, în funcție de restul
celor din modelul inițial, Valorile obținute pentru R Square erau sub valoarea maximă acceptabilă de
0,8

Table 2. Correlation coefficients values from net profit model LN(PN) RIE DIM STRA RDatTL LEV
LN(PN) 1.0000 RIE -0.3604 1.0000 DIM 0.6034 -0.0848 1.0000 STRA -0.3539 -0.0362 0.1846 1.0000
RDatTL 0.3208 0.1918 0.4921 -0.0345 1.0000 LEV 0.1360 -0.1408 0.3111 -0.0187 0.4555 1.0000
Source: Authors’ processing

Conform tabelului cu statisticile descriptive prezentate mai jos, se pare că media randamentul este
de aproximativ 15,64 mil., rata medie efectivă de impozitare este de 16,87%, cu aproximativ 1
procent punct mai mare decât cel legat și datoria pe termen lung față de totalul activelor are o
valoare medie de 11,77%. De asemenea, activele fixe ale companiilor sunt de 50,47% din totalul
activelor lor, a un procent satisfăcător în termenii unui eșantion care operează în industria
prelucrătoare, în timp ce ponderea datoriilor în capitalurile proprii are un procent de 58,23%, ceea
ce este relativ ridicat parghie

Table 3. Values of net profit descriptive statistics indicators LN(PN) RIE DIM STRA LEV RDatTL Mean
15.6479 0.1687 18.9727 0.5047 0.5823 0.1177 Standard Error 0.1824 0.0101 0.1311 0.0210 0.0448
0.0142 Median 15.8884 0.1602 19.0562 0.5113 0.4822 0.0731 Standard Deviation 1.3893 0.0772
0.9988 0.1598 0.3413 0.1081 Sample Variance 1.9300 0.0060 0.9976 0.0255 0.1165 0.0117
Minimum 12.4055 0.0132 16.3217 0.1928 0.1450 0.0019 Maximum 17.8090 0.4961 20.6718 0.8207
1.4293 0.3909 Sum 907.5807 9.7863 1,100.4146 29.2753 33.7732 6.8264 Count 58 58 58 58 58 58
Source: Authors’ processing
Mai mult, s-au efectuat teste pentru a identifica valori extreme, pentru a le trata, dacă
este posibil, sau pentru a le elimina. După utilizarea a trei metode de abatere
standard, două observații au fost eliminate din eșantionul inițial, depășirea ratei
efective de impozitare. Valorile estimate ale coeficienților de regresie sunt prezentate
în tabelul de mai jos, obținute prin rulare regresia pentru un nivel de încredere de
95%. Fiecare valoare va fi analizată;relația între ele și profitul net variabil dependent,
precum și nivelul de semnificație dat de valoarea testului t-Student și a valorii P.
Table 4: Estimated values of coefficients from the initial net profit model Coefficients Standard Error
t Stat P-value Lower 95% Upper 95% Intercept 2.0164 2.2748 0.8864 0.3795 -2.5482 6.5810 RIE -
6.8102 1.4180 -4.8027 0.0000 -9.6556 - 3.9648 DIM 0.9042 0.1233 7.3329 0.0000 0.6568 1.1517
STRA -4.2268 0.6555 -6.4484 0.0000 -5.5422 - 2.9115 LEV -0.7931 0.3478 -2.2803 0.0267 -1.4911 -
0.0952 RDatTL 1.8695 1.2451 1.5015 0.1393 -0.6289 4.3679 Source: Authors’ processing

În urma substituției coeficienților, ecuația de regresie este prezentată mai jos: LN(PN) = 2.0164 –
6.8102RIE + 0.9042DIM – 4.2268STRA – 0.7931LEV + 1.8695RDatTL (2 La o primă analiză a valorilor t-
test și a probabilității asociate cu aceasta, sa constatat că variabilele factoriale LEV și RDatTL nu sunt
semnificative și ar trebui, prin urmare, să fie eliminat din model. Coeficientul estimat al datoriei pe
termen lung față de rata totală a activelor este egală cu 1,8695, dar valoarea t-testului de 1,5015
este mai mică decât cea critică (tricică) a 2.3082, prin urmare ipoteza nul H0 va fi acceptată: β5 = 0,
conform căreia examinată variabilă independentă nu are niciun efect asupra profitului. În
consecință, va fi eliminată din model.

Inițial, sa intenționat menținerea variabilei LEV, deoarece probabilitatea asociată testului t sume
0.027, mai puțin decât pragul de semnificație. Comparând valoarea -2,2803 cu tricic de -2.3082, deși
ipoteza nulă H0: β5 = 0, variabila excluse ar trebui să fie admis. Având în vedere diferența redusă
dintre cei doi indici și valoarea tricică = -2.0066 pentru nivelul de încredere de 90%, a fost efectuată
o nouă regresie pentru a determina dacă efectul de levier vor fi excluse din model. Rezultatele
obținute sunt o probabilitate a valorii P de 0,0769 și o valoare de -1,8039, mai mare decât cea a
triclului de -2,3082. Acestea necesită eliminarea LEV variabilă din model.

În urma ajustărilor efectuate, ecuația profitului net va fi redusă și va include doar trei variabile
independente, ale căror coeficienți datorită funcționării regresiei pentru a nivelul de încredere de
95%, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Table 5. Estimated values of coefficients from the narrowed net profit model Coefficients Standard
Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% Intercept 1.1858 2.0394 0.5815 0.5633 -2.9029 5.2746 RIE
-5.7907 1.3676 -4.2342 0.0001 -8.5326 -3.0488 DIM 0.9267 0.1074 8.6270 0.0000 0.7114 1.1421
STRA -4.2470 0.6694 -6.3446 0.0000 -5.5890 -2.9049 Source: Authors’ processing

Interceptul are o valoare de 1,1858, dar valoarea P corespondentă este mai mare decât
materialitatea prag α = 0,05, fiind nesemnificativ în modelul studiat. Valoarea negativă a
coeficientului RIE arată că exercită o influență negativă asupra profitului, și anume o creștere unitară
a ratei efective de impozitare va determina o reducere a rezultatului 5.6262%. Această informație a
fost obținută din conversia variabilei dependente de către aplicând puterea exponențială, pentru a
avea sens din punct de vedere economic. Coeficientul este statistic semnificativ, deoarece valoarea P
este mai mică decât cea a pragului de semnificație.

Valoarea t-testului este -4.2342, mai mică decât cea a triclului de -2.3056 (pentru distribuția tcu α / 2
= 0,025 și (T-k) = 54 grade de libertate). Prin urmare, respingem ipoteza nulă H0: β2 = 0, deci
variabila independentă RIE are un impact asupra variabilei dependente PN.
Dimensiunea firmelor are un impact pozitiv asupra variabilei dependente, coeficientul fiind în
valoare de 0,9267. Valoarea sa poate fi tradusă în sens economic după cum urmează: cu o creștere
de 1% în 2009 valoarea activelor totale, profiturile vor crește cu 0,9264%. Important este că este din
punct de vedere statistic, valoarea P fiind mai mică decât valoarea pragului de semnificație de 0,05.

Mai mult decât atât, prin aplicarea testului t se observă că valoarea calculată a lui 8.6270 este mai
mare decât aceea de tricică de 2.3056, prin urmare, variabila LN (PN) este influențată de factorul
DIM. Între profitul net și structura activelor există o relație negativă, ceea ce înseamnă că la un an o
creștere cu 1% a procentului raportului STRA, se va înregistra o scădere de 4,1580% din variabilă
endogenă. Situația existentă nu reflectă teoria actuală, o cotă mai mare din activele fixe care duc la o
reducere a profitului și nu la creșterea acestuia, așa cum ar fi fost așteptat. Ca rezultat, testul t,
ipoteza nul H0: β4 = 0 este respinsă și, prin compararea valorii P cu pragul α, se poate argumenta că
acest coeficient este semnificativ.

Prin urmare, modelul econometric de profit net final este după cum urmează:

LN(PN) = 1.1858 – 5.7907RIE + 0.9267DIM – 4.2470STRA (3)

Pentru a exprima o opinie cu privire la validitatea modelului, este necesar să se interpreteze

Coeficienții tabelului ANOVA și valorile obținute pentru coeficienții utilizați în analiza analizei relația
dintre intensitatea variabilelor. Tabelul de mai jos prezintă valorile obținute după finalizarea
regresiei multiple

Table 6 Estimate values of quality analysis coefficients for net profit model Regression Statistics
Multiple R 0.831171 R Square 0.690846 Adjusted R Square 0.673671 Standard Error 0.793613
Observations 58 Anova df SS MS F Significance F Regression 3 76.00066 25.33355 40.22340
8.54947E-14 Residual 54 34.01034 0.62982 Total 57 110.01100 Source: Authors’ processing

Coeficientul de corelație multiplu este de 0.831171, valoare apropiată de limita superioară a

coeficientului de corelație interval. Aceasta indică o legătură puternică între variabilele analizate, și
anume profitul net ca variabilă dependentă și rata efectivă de impozitare, dimensiunea firmelor și
structura activelor ca fiind independente cele. În plus, prin raportul de determinare, putem estima
că aproximativ 69,08% din variația profitului net se explică prin modelul de regresie. Coeficientul
este satisfăcătoare, având în vedere numărul relativ mic de factori explicativi utilizați în ecuația.
Coeficientul de determinare este ajustat la aproximativ 2 puncte procentuale mai mic decât cea
inițială, valoare considerată a fi de asemenea satisfăcătoare.

Rolul factorilor sistematici ar trebui să fie mai mare față de factorii reziduali, așa cum se întâmplă în
a studiat modelul. Statisticile F sunt calculate cu ajutorul lor, a căror valoare de 40.22340 este mai
mare decât cea a tableiF de 2,77576. Ca o consecință, ipoteza nulă H0: β2 = β3 = β4 = 0 este respins,
astfel încât se poate afirma că acțiunea factorilor determinanți este semnificativ diferită de la rolul
hazardului la variația profitului net. Mai mult decât atât, valoarea semnificației F este 8,54947E -14,
cu mult sub pragul de semnificație α, și putem spune astfel că modelul este relevante din punct de
vedere statistic. Un alt test utilizat este cel al normalizării erorilor. Analiza distribuției variabilelor
reziduale histograma și folosind testul Jarque-Bera, vom decide asupra presupunerii normalelor
erorilor.

Graficul de mai jos arată că distribuția erorilor este una normală și, în plus, de către comparând
valoarea testului Jarque-Bera de 1,75 cu valoarea critică selectată din χ2 distribuție cu două grade de
libertate de 5.9914, decizia de a accepta ipoteza nulă

H0: distribuția normală a erorilor este luată. Valoarea probabilității asociate

Testul Jarque-Bera este 0.4166, mai mare decât pragul de prag de semnificație, deci același lucru
decizia este obținută.

Figure 1. Histogram of errors in net profit model Source: Authors’ processing

Autocorelația erorilor se realizează prin intermediul testului Lagrange Multiplier, modelul corectarea
fiind necesară dacă rezultatul indică prezența fenomenului. A fost a constatat că valoarea valorii P
asociată coeficientului êt-1 este mai mică decât valoarea materială prag, care implică respingerea
ipotezei nula H0: ρ = 0 nu există nici o corelație în favoarea alternativei. În consecință, am procedat
la corectarea modelului estimările imparțiale ale coeficienților fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Table 7. Estimated values of net profit model coefficients in the absence of autocorrelation
Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% Intercept 1.7796 2.5982 0.6849
0.4963 -3.4294 6.9886 RIE -4.9061 1.3481 -3.6392 0.0006 -7.6089 -2.2033 DIM 0.8898 0.1380 6.4455
0.0000 0.6130 1.1665 STRA -4.3234 0.7343 -5.8876 0.0000 -5.7956 -2.8512 Source: Authors’
processing

Din punct de vedere al erorilor heteroscedasticitate, după aplicarea testului alb, sa constatat că
acesta statisticile, reprezentate de produsul numărului de observații eșantion și R Square, au o
valoare de 30,70 și este mai mare decât valoarea critică selectată din distribuția χ2 = 16,91898
(pentru α = 0,05 și numărul de grade de libertate = 9). Acesta este motivul pentru care se acceptă
ipoteza alternativă H1 a heteroscedasticității. Această observație va fi menționate în limitele
studiului, motivele acestui fenomen fiind multiple: omite variabilele variabilelor independente sau
variația parametrilor. În urma procedurii aplicate altor modele, pentru modelul econometric de
revenire (ROA), se efectuează o analiză a coeficienților de corelare stabiliți între variabile cu
următoarea formulă:

ROA = β1 + β2RIE + β3DIM + β4STRA + β5RDatTL + β6LEV + et

Situația identificată reflectă faptul că multicolinaritatea nu există, coeficienții valorile fiind în limita
acceptabilă. De asemenea, ca și în cazul returnării financiare, variabilele factoriale au o influență
pozitivă asupra ROA, valorile coeficienților de corelație fiind negativ. Tabelul de mai jos rezumă
valorile obținute:

Table 8. Values of correlation coefficients in ROA model ROA RIE DIM STRA RDatTL LEV ROA 1 RIE -
0.3427 1 DIM -0.3022 -0.0848 1 STRA -0.4949 -0.0362 0.1846 1 RDatTL -0.1612 0.1918 0.4921 -
0.0345 1 LEV -0.1011 -0.1408 0.3111 -0.0187 0.4555 1 Source: Authors’ processing

Rezultatele testării modelului inițial au indicat că există coeficienți estimați nu sunt

semnificative statistic. Valorile obținute pentru valoarea P corespunzătoare pârghiei
sau la ratele datoriilor pe termen lung sunt peste pragul de semnificație și, prin
urmare, este mai mare tratamentul recomandat este excluderea acestor variabile
nesemnificative din model. Prin urmare, modelul final al rentabilității activelor
(rentabilitatea activelor) este compus din trei elemente exogene variabile, și anume:
rata efectivă de impozitare, mărimea societății și structura activelor. Pentru o nivelul
de încredere de 95%, estimarea coeficienților corelați cu cei menționați anterior
variabilele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Table 9. Estimated values of coefficients in ROA model Coefficients Standard Error t Stat P-value
Lower 95% Upper 95% Intercept 0.5306 0.1262 4.2058 0.0001 0.2777 0.7836 RIE -0.3135 0.0846 -
3.7052 0.0005 -0.4831 -0.1439 DIM -0.0158 0.0066 -2.3843 0.0207 -0.0292 -0.0025 STRA -0.1840
0.0414 -4.4436 0.0000 -0.2670 -0.1010 Source: Authors’ processing

Ca rezultat al substituției coeficienților estimate, modelul devine după cum urmează:

ROA = 0.5306 – 0.3135RIE – 0.0158DIM – 0.1840STRA (5)

În primul rând, se găsesc valorile scăzute obținute pentru valoarea P, ceea ce înseamnă că toate sunt
estimate coeficienții sunt semnificativi și, prin urmare, interpretarea lor poate fi efectuată. Ca și în
cazul ăsta din rentabilitatea financiară, numai termenul liber al regresiei determină o influență
pozitivă asupra acesteia variația indicatorului analizat. În plus, interceptarea coeficientului este
relativ mare, implicând existența altor factori care nu sunt incluși în modelul prezent, ceea ce
determină creșterea randamentului activelor. Valoarea calculată a testului t de 4.2058 este suficient
de mare încât, când se compară cu valoarea critică a aceluiași test egal cu 2.3056, ipoteza nulă H0 de
nesemnificativ să fie respinsă. Rezultatul valorii P susține de asemenea raționamentul anterior,
deoarece este mai aproape de 0 decât pragul de semnificație.

Pentru o creștere de 1% a ratei efective de impozitare, randamentul activelor va scădea cu 0,3135

puncte procentuale. Acesta este modul de interpretare a coeficientului estimat pentru RIE variabilă,
pentru care trebuie efectuat testul t. Valoarea calculată a testului este egală cu -3,7052, mai mică
decât cea critică, deci H0: β2 = 0 este respinsă în favoarea alternativei și variabila are un impact
asupra rentabilității activelor. În plus, coeficientul trece de asemenea testul de semnificație,
Valoarea P de 0,0005 fiind mult mai mică decât pragul de semnificație α. Coeficientul estimat al
variabilei DIM este -0,0158, situație care indică faptul că activele valoarea nu afectează într-un sens
pozitiv variabila dependentă așa cum ar fi fost a crezut. Cu toate acestea, valoarea coeficientului
este suficient de mică, astfel încât o creștere de 1% în valoarea activelor totale va avea ca rezultat o
reducere a rentabilității activelor de 0,0157%. Pentru a analiza importanței variabilei în model, testul
t este efectuat. Comparând valoarea calculată (compusă = -2.3843) cu cea critică (trictivă = -2.3056),
alternativa

ipoteza H1: β3 ≠ 0 este acceptată, astfel, o parte a variației randamentului activului decurge din
modificări ale valorii activelor totale. Mai mult decât atât, valoarea P egală cu 0,0207 este inferioară
pragul de prag material α, motiv pentru care coeficientul trece testul de semnificație. Ca și în cazul
rentabilității financiare, coeficientul estimat pentru variabila STRA are a valoare negativă, ceea ce
indică o creștere a raportului structurii activelor cu un procentaj duce la o scădere a rentabilității
activelor de 0,1840 puncte procentuale. Ipoteza nulă H0: β3 = 0 este respins ca rezultat al
interpretării t-test, valoarea sa calculată fiind de -4,4436 fiind mai mică decât cea critică. În plus,
coeficientul estimat este semnificativ, valoarea P având a valoare apropiată de 0.

Ca urmare a interpretărilor făcute asupra factorilor de mai sus, este important ca validitatea modelul
ca întreg să fie testat statistic. În acest sens, tabelul de mai jos furnizează informațiile necesare
pentru adoptarea deciziei corecte.

Table 10. Estimate values of quality analysis coefficients for ROA model Regression Statistics Multiple
R 0.659293 R Square 0.434668 Adjusted R Square 0.403260 Standard Error 0.049094 Observations
58 Anova df SS MS F Significance F Regression 3 0.10007 0.03336 13.83968 8.23E-07 Residual 54
0.13015 0.00241 Total 57 0.23022 Source: Authors’ processing
Valoarea coeficientului de corelație indică faptul că există o conexiune suficient de puternică între
rata impozitului, mărimea societății și structura activelor, pe de o parte, și randamentul activelor ca
variabila dependentă, pe de altă parte. Argumentarea acestei afirmații este valoarea de fapt
înregistrat, în acest caz 0.659293, o valoare care este mai aproape de limita superioară.
Randamentul variației activelor este explicat în proporție de 40,32% prin modelul actual, având o
relativă valoare scăzută, dar satisfăcătoare pentru numărul variabilelor factoriale reținute în ea.
Tabelul ANOVA conduce la o decizie privind validitatea modelului econometric. Yt variație în jurul
valorii de medie se împarte în două elemente: variația explicată, oferită de efectele factorilor incluși
în model, cu valoarea de 0.10007 și inexplicabilă varianța derivată din erorile modelului, în valoare
de 0,13015. Statisticile F, a căror valoare din 13.8398 este mai mare decât cea a tableF de 2.77576,
conduce la respingerea nulului

ipoteza H0: β2 = β3 = β4 = 0. Astfel, putem spune că acțiunea factorilor determinanți este

semnificativ diferit de rolul hazardului în variația rentabilității activelor. Pe lângă să completeze
avizul privind calitatea modelului, o analiză a probabilității asociate cu testul F este necesar. Valoarea
semnificației F a lui 8.23E-07, mult mai mică decât valoarea pragul de praguri α, confirmă faptul că
modelul este relevant statistic. Prin testarea normalității erorilor, constatăm că variația lor în
modelul de rentabilitate este relativ mare, histograma prezentând o situație anormală. Se remarcă
faptul că, în acest caz, diagrama de mai jos nu se apropie de Gauss clopot, astfel încât erorile nu
urmează o distribuție normală. În pentru a obține o confirmare a metodei grafului, analiza
rezultatului testului Jarque-Bera este necesar. Valoarea sa calculată de 65.31525 este mai mare
decât cea critică de 5.9914, selectată de la χ 2 distribuție cu două grade de libertate, un motiv pentru
care decizia de respingere a nulității ipoteza H0 este luată: distribuția normală a erorilor. Prin
urmare, este irelevant ce este metoda aleasă, fie ea grafică, fie testul menționat mai sus, deoarece
aceeași concluzie este a ajuns: reziduurile modelului nu prezintă o distribuție normală.

Figure 2. Histogram of errors in ROA model Source: Authors’ processing

Prezența autocorelației erorilor poate influența valorile estimate ale coeficienți prin metoda celor
mai mici pătrate, acestea putând rămîne imparțiale, dar nu cele mai bune. Testarea existenței
fenomenului se realizează prin intermediul modelului Lagrange Multiplier, corectarea fiind necesară
dacă rezultatul este pozitiv. În cazul revenirii la regresia activelor, sa constatat că suma valorii P
corespunzătoare coeficientului êt-1 este mai mică decât valoarea pragul pragului de semnificație,
care implică respingerea ipotezei nula H0: ρ = 0 nu există corelație în favoarea alternativei.
Rezultatul obținut necesită corectarea modelului, noile valori ale coeficienților variabili
independenți, fiind prezentați în tabelul de mai jos:

Table 11. Estimated values of ROA model coefficients in the absence of autocorrelation Coefficients
Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% Intercept 0.5104 0.1414 3.6095 0.0007 0.2269
0.7938 RIE -0.2959 0.0857 -3.4531 0.0011 -0.4678 -0.1241 DIM -0.0147 0.0074 -2.9690 0.0441 -
0.0296 0.0003 STRA -0.1938 0.0486 -3.9874 0.0002 -0.2912 -0.0964 Source: Authors’ processing

Testul alb a fost folosit pentru testarea ipotezei variației constante a erorilor pentru fiecare
observare. Statistica sa, reprezentată de produs între numărul de observații din proba și R Square,
are o valoare de 11.54067 și este mai mică decât valoarea critică selectată din distribuția χ2 =
16.91898 (pentru α = 0.05 și nouă grade de libertate), motiv pentru care se acceptă ipoteza nul H0 a
homoscedasticității
5. CONCLUSIONS

Scopul acestei cercetări a fost de a identifica posibila influență a impozitului pe performanța

financiară a unei companii. În acest sens, după clarificarea conceptului de performanță, au fost
selectați doi indicatori reprezentativi, respectiv profitul net și cel economic rentabilitatea
(rentabilitatea activelor). Pentru fiecare dintre ele, a fost construit un model pentru a explica variația
indicatorului de performanță, determinată într - o măsură mai mică sau mai mare de asemenea de
indicatorul de performanță rata efectivă de impozitare ca variabilă factorială. Se justifică faptul că
într-o entitate economică există un set de variabile care determină modificările rezultatelor sale
economice, pe de o parte, și în deciziile de conducere de orice fel, pe de altă parte. Astfel, am
considerat esențiali, ca și în viața reală, pentru a identifica impactul impozitului în interdependența
acestuia cu alți factori și nu individual, utilizând analiza de regresie multiplă ca instrument.

După finalizarea regresiei profitului net, sa constatat că nu toate cele cinci sunt independente
variabilele au un efect asupra acesteia și, prin urmare, cele nesemnificative au fost eliminate din
model. Analiza rezultatelor obținute a confirmat ipoteza legată de impactul impozitul pe profit, rata
efectivă de impozitare care influențează negativ variabila dependentă. În plus, în cadrul acestui
model, am identificat efectul cel mai puternic al ratei efective de impozitare, rezultând în a profit net
mai mic cu 5,63%, comparativ cu aproximativ 0,31% în cazul rentabilității activelor. În ceea ce
privește celelalte variabile factoriale ale modelului, mărimea firmei este reflectată favorabil în plasă
profit, în timp ce structura activelor, contrar teoriei existente, determină analiza scădere indicator.
Legat de validitatea modelului, testele aplicate determină un rezultat pozitiv opinia generală și
calitatea sa. Prin urmare, se poate concluziona că un procent de 67,36% din variația rezultatului net
se explică prin modelul de regresie. Pentru returnarea activelor, a fost construit un model de
regresie, a cărui compoziție este formată din final rata efectivă de impozitare, dimensiunea firmelor
și structura activelor, ca variabile exogene. Am observat, cu excepția termenului constant, o
influență negativă a tuturor factorilor incluși în model, variația cea mai mare a rentabilității activelor
fiind determinată de cota efectivă de impozitare. În ceea ce privește alți factori, valoarea activelor și
structura acestora determină în cadrul societăților din eșantion, o scădere a indicatorului studiat cu
0.0158 puncte procentuale, respectiv 0.1840 puncte procentuale. În ceea ce privește calitatea
regresiei, testul F a confirmat validitatea modelului, 40,32% din rentabilitatea variației activelor fiind
cauzată de acțiunea factorilor determinanți. În ceea ce privește limitele cercetării noastre, este
important de menționat că acestea sunt de metodologic. Unul dintre motive este faptul că
eșantionul utilizat cuprinde 20 de companii listate pe Bursa de Valori București, valoare care poate fi
considerată relativ scăzută. Si pentru ca analiza nu a putut fi efectuată pe un singur sector de
producție din cauza insuficienței pot exista caracteristici specifice fiecărui sector care nu au fost
luate în considerare. În în plus, limitele modelării econometrice, precum și cele rezultate din
operațiunile de procesare realizate de autor, sunt inerente unei cercetări empirice. Nu în cele din
urmă, rezultatele ar trebui luate în considerare testele heteroscedasticității, care pot fi, de
asemenea, parte din limitări asociate cu acest studiu.

Principala contribuție adusă de sau cercetare este analiza empirică a impactului impozitul pe profit
pe performanțele companiei. A fost împărțit în două coordonate, cu intenția de a demonstra și
cuantifica efectul impozitării asupra fiecăruia dintre indicatorii selectați: profitul net și rentabilitatea
activelor. Faptul că, în ambele modele, rata efectivă de impozitare a trecut testele de semnificație și,
de asemenea, au avut un efect negativ asupra indicatorilor de performanță o indicație și o condiție
prealabilă pentru realizarea de studii viitoare de mărime superioară, ale căror rezultatele pot fi
generalizate.