ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

IMPLICAŢIILE ADOPTĂRII IFRS ASUPRA CONTABILITĂŢII DIN

REPUBLICA MOLDOVA

Referat la disciplina
‘’STANDARDE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ’’

Elaborat:

Masterand: Barbaroş Gheorghe

Dr. conf. univ. Lilia Grigoroi

Chişinau -2020
CUPRINS

Introducere..............................................................................................3

Istoricul aplicării IFRS în Republica Moldova…………….......4-5

Implicaţiile IFRS asupra contabilităţii din Republica Moldova….6-8

Avantajele aplicării IFRS în Repulica Moldova………………….9-10

Studiu de caz privind implicaţiile tranziţiei la IFRS – SA

“ENERGOCOM”…………………………………………………11-12

Concluzii...........................................................................................13-14

Bibliografie.............................................................................................1
5
INTRODUCERE

Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit

de la denumirea în limba engleză International Financial Reporting Standards) reprezintă un set
de standarde contabile. În prezent, ele sunt emise de International Accounting Standards Board
(IASB). Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de
Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS). IAS au fost emise între anii 1973 şi 2001de către
consiliul International Accounting Standards Committee (IASC). În aprilie 2001, IASB a adoptat
toate standardele IAS, ulterior continuând dezvoltarea lor. Noile standarde poartă însă denumirea
de IFRS. Circa 117 ţări ale lumii au decis să aplice IFRS în mod obligatoriu pentru anumite
categorii de entităţi sau să le accepte în calitate de alternativă la standardele naţionale.

Elaborarea IFRS-urilor a stat în sarcina Consiliului pentru Standardele

Internaţionale de Contabilitate (IASB). Acesta fost creat în anul 1973 de organismele
contabile profesionale din nouă ţări (Germania, Australia, Canada, SUA, Franţa, Japonia,
Mexic, Olanda şi Marea Britanie) cu scopul emiterii de norme contabile care să fie utilizate
pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare şi promovarea acceptării şi
aplicării acestora în lume. Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate
(IASB) este angajat în elaborarea, în interesul public, a unui singur set de standarde globale,
de o calitate superioară, care prevăd informaţii de înaltă calitate, transparente şi
comparabile în situaţiile financiare de uz general.

Complexitatea diferenţelor contabile între ţările şi implicit către adepţii unei contabilităţi
uniforme a apărut la finele anilor '60. Factorii determinanţi ai acestui curent au fost dintre cei
mai diverşi, iar unul dintre aceştia a fost mondializarea creşterii economice. În acest context
conceptul de „armonizare” a determinat acţiunea unor factori puternici de creştere economică. În
altă ordine de idei sistemele contabile au fost puternic influenţate de evoluţiile în plan
economic, social, juridic, politic şi religios a statelor în general. În acest context informaţiile
financiare comunicate de o companie străina pot servi ca bază de decizie a unui investitor
aflat în altă ţară.

Pentru un investitor internaţional, diferenţele contabile naţionale constituie o piedică majoră

în calea înţelegerii informaţiilor financiare din ţările partenere. Cu toate acestea, din 2002
Uniunea Europeană face eforturi în scopul alinierii statelor membre la Standardele
Internaţionale de Raportare Financiară(IFRS) şi, totodată, folosirea unui singur limbaj în
derularea afacerilor prin găsirea unui punct de convergenţă între contabilitatea europeană şi
cea a statelor membre.
tificate prin auditare, astfel asigurându-se unicitatea sensului economico-financiar.

Întru executarea prevederilor Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 24 aprilie 2007
(Monitorul Oficial, nr. 90-93/399 din 29.06.2007) şi Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova
nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare
Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial, nr. 47-48/302 din 07.03.2008),
se acceptă în baza Acordului de renunţare la dreptul de autor pe un teritoriu limitat semnat cu
Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate la 15 iulie 2008, aplicarea
pe teritoriul Republicii Moldova, publicarea în Ediţie Specială a Monitorului Oficial al
Republicii Moldova şi plasarea pe paginile oficiale ale Guvernului şi ale Ministerului Finanţelor
în reţeaua Internet a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS-urile) din tabelul
de mai jos:

Tabelul 1: IFRS conform Legii contabilităţii nr. 113-XVI din 24 aprilie 2007 (Monitorul Oficial, nr. 90-93/399 din 29.06.2007) şi
Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008

IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaţionale de Raportare

Financiară;

IFRS 2 Plata pe bază de acţiuni;

IFRS 3 Combinări de întreprinderi;

IFRS 4 Contracte de asigurări;

IFRS 5 Active imobilizate deţinute pentru vânzare şi activităţi întrerupte;

IFRS 6 Explorarea şi evaluarea resurselor minerale;

IFRS 7 Instrumente financiare: informaţii de furnizat;

IFRS 8 Segmente de activitate
Implicaţiile IFRS asupra contabilităţii din Republica Moldova

În faţa provocărilor internaţionale, contabilitatea RM nu putea să rămână pasivă. Ea a reuşit să se

adapteze proceselor de normalizare atât prin intermediul unor instituţiilor de stat prin
contribuţiile Guvernului RM şi Ministerului Finanţelor, cât şi prin acţiunea organismelor ce
reprezintă profesia contabilă. În continuare vom analiza care sunt provocările, respectiv
problemele ce ţin de aplicarea IFRS în Republica Moldova.

Tabelul 2 Provocări,probleme ce ţin de aplicarea IFRS în Republica Moldova

Provocări pentru entităţile ce vizează Problemele ce țin de aplicarea IFRS în

aplicarea IFRS
• înţelegerea principalelor probleme şi a
impactului potenţial al acestora, respectiv
planificarea, repartizarea responsabilităţilor şi
soluţionarea problemelor;
Republica Moldova
-implicarea și rolul puternic al statului, ceea ce
nu este specific pentru ţările cu economie de
piaţă dezvoltată;

• instruirea personalului în ceea ce priveşte -lipsa sistemului eficient de recalificare şi de

noile sisteme şi implicaţiile practice ale IFRS dezvoltare continuă a cadrelor în domeniu;
asupra activităţii zilnice a acestora;

• sistematizarea informaţiilor noi şi asigurarea -cadrul metodologic slab dezvoltat; lipsa

calităţii acestora si racordarea sistemelor literaturii metodice şi ştiinţifice în domeniul
informatice şi a procedurilor în funcţie de practicilor internaționale;
cerinţele IFRS;

• eliminarea eventualelor deficienţe ale -lipsa mecanismului eficient de control şi

operaţiunilor financiare din perspectiva supraveghere a activităţii de evaluare;
cerinţelor IFRS si elaborarea bugetelor şi
previziunilor conform cerinţelor IFRS;

• dezvoltarea unei strategii de comunicare - birocrația etc.

destinată să pregătească piaţa şi părţile
implicate în ce priveşte impactul potenţial
asupra principalilor indicatori ai performanţei
conform IFRS;

Scopul adoptării IFRS-urilor este acela de a spori transparenţa, comunicarea şi

comparabilitatea. Este evident că aplicarea a IFRS-urilor a consolidat şi va consolida
lichiditatea pieţei de valori şi va duce la scăderea costurilor de tranzacţie şi a
costurilor de capital, dar şi la o valoare de piaţă mai mare şi o mai bună reputaţie.
IFRS-urile au fost concepute să se aplice situaţiilor financiare şi altor raportări financiare
ale tuturor întreprinderilor orientate spre profit.
În ceea ce priveşte scopul IFRS-urilor, la nivel naţional s-a conştientizat faptul că prin
implementarea acestora s-ar putea atinge următoarele aspecte pozitive: ƒ

-se stabilesc norme comune tuturor utilizatorilor, pentru ca informaţia contabilă să reprezinte un
instrument fiabil de comunicare în domeniile: economic, financiar, juridic, fiscal; ƒ

-exprimarea unică a informaţiei contabile şi controlul acesteia; ƒ

-se reduc costurile companiilor româneşti care caută finanţare pe pieţele internaţionale de capital
în vederea elaborării informaţiilor contabile; ƒ

-se creează un cadru propice dezvoltării pieţei de capital din ţara noastră; ƒ

-armonizarea cu standarde internaţionale recunoscute internaţional; ƒ

-satisfacerea nevoilor analiştilor financiari şi investitorilor; ƒ

-se creează premisele atrageri de investiţii străine directe; îmbunătăţirea accesului la pieţele
internaţionale de capital; ƒ

-îmbunătăţirea comparabilităţii situaţiilor financiare a companiilor internaţionale; ƒ

Rolul Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară este acela de a mijloci

îmbunătăţirea comunicării financiar-contabile, transparenţa şi crearea unui mediu de afaceri
sănătos şi credibil, atât la nivel naţional, cât şi la nivel global.

Importanţa aplicării, utilizării şi respectării principiilor cuprinse în IFRS-uri asupra

situaţiilor financiare izvorăşte din următoarele premise: ƒasigură inteligibilitatea situaţiilor
financiare în sensul că IFRS-urile asigură înţelegerea cu uşurinţă a acestora; ƒasigură
relevanţa situaţiilor financiare care influenţează deciziile economice, contribuind
la evaluarea evenimentelor istorice, prezente sau prognozate de către utilizatori
confirmând sau corectând evaluările anterioare; ƒasigură credibilitate şi încredere în situaţiile
financiare elaborate pe baza acestor standarde; ƒasigură întocmirea situaţiilor economico-
financiare în concordanţă cu realitatea; ƒasigură comunicarea într-un unic care asigurăun
grad de încredere mai mare; ƒasigură oportunitatea firmelor româneşti de a optimiza
maniera în care evalueazăşi măsoarăperformanţa internă.

Riscurile la care este supusă o firmă în condiţiile economiei de piaţă face deosebit de
oportunăşi utilăobţinerea şi valorificarea informaţiei contabile şi financiare în timp
real. Informaţia financiar-contabilă, fidelă realităţii, trebuie să fie bine folosită, în direcţia
fixării de obiective coerente în funcţie de resursele disponibile sau posibil de procurat,
de aspiraţiile individuale ale persoanelor implicate şi de mediul în care evoluează o
organizaţie producătoare de bunuri ori prestatoare de servicii.

Totuși, orice modernizare, îmbunătățire,inclusiv aplicarea IFRS -urilor, este un fenomen

purtător de costuri. Probabil, una dintre cele mai mari probleme ar fi costurile destul de
impunătoare în ceea ce priveșteasigurarea utilizatorilor cu informații relevante, organizarea
training-urilor privind calificarea specialiștilor în domeniu, serviciile de consultanță și dotarea
entității cu un sistem informațional bine dotat. În acest context, considerăm că cea mai
maredificultateîn aplicarea IFRS-urilor în Republica Moldova rezidă înpregătirea potențialilor
utilizatori ai acestor standarde.

Procesul de adoptare a IFRS-urilor reprezintă:

-un proces sistematic şi complex de implementare a unui nou sistem de

proceduricontabile;ƒreprezintă mai mult decât o modificare areglementărilor
contabile;ƒeste un nou sistem de evaluare al performanţei;ƒ

-va impune schimbări decisive în domeniul managementului strategic;ƒ

-va permite grupurilor multinaţionale să aplice principii contabile comune la nivelul

tuturor filialelor, pentru optimizarea fluxul informaţional intern, precum şi calitatea deciziilor
manageriale;ƒ

-va facilita tranzacţiile economice prin asigurarea unui nivel mai mare de încredere,
relevanţăşi consecvenţă a interpretării contabile;ƒ

-va permite entităţilor patrimoniale, să se raporteze la alte entităţi similare de la nivel

mondial;ƒ

-va permite investitorilor şi altor părţi interesate, să compare performanţa cu competitorii de

la nivel global.

În principal, implicaţiile acestea sunt strict de natură contabilă şi se referă la:

-aplicarea noilor standarde IFRS (IFRS1 „Aplicarea pentru prima dată a standardelor
internaţionale de raportare financiară”);

-aplicarea integrală a anumitor standarde, care anterior erau atestate în practică (IAS 36
„Deprecierea activelor”, IAS 39 „Instrumente financiare” etc.);

-este posibil ca reglementările fiscale să nu ţină pasul cu reglementările contabile, iar implicaţiile
fiscale ale anumitor tranzacţii ar putea fi difuze.
Avantajele aplicării IFRS în Repulica Moldova

Aplicarea IFRS-urilor oferă cu siguranţă o serie de avantaje pentru companiile din ţara
noastră. Avantajele adoptării IFRS-urilor arată că acest proces reprezintă o oportunitate pentru
companii de a optimiza maniera în care: evaluează şi măsoară performanţa internă,
comunică cu exteriorul cu privire la informaţii mai multe, mai rapide şi oferite cu o
periodicitate mai mare, obţin un avantaj concurenţial, o mai mare valoare pentru acţionari,
răspunzând astfel aşteptărilor pieţei.

Acest lucru este conştientizat de majoritatea companiilor care consideră că prin

aplicarea acestor norme contabile imaginea întreprinderii se va îmbunătăţii. Un numar
semnificativ de companii chestionate consideră că principalul avantaj oferit de aplicarea
acestor norme contabile este posibilitatea consolidării situaţiilor financiare la nivel
internaţional pentru companiile multinaţionale şi creşterea încrederii potenţialilor
investitori străini în informaţiile furnizate de contabilitate, va creşte încrederea
instituţiilor finanţatoare în informaţiile contabile furnizate de companiile creditate.

După părerea mea, alte avantaje ale adoptării IFRS-urilor sunt: creşterea transparenţei
informaţiilor contabile care va conduce la noi oportunităţi de afaceri; reducerea costului
atragerii de capital prin creşterea încrederii investitorilor în raportările financiare;
implicarea prestatorilor de servicii de contabilitate deoarece vor fi antrenaţi în explicarea,
implementarea şi aplicarea noilor norme; ƒantrenarea prestatorilor de servicii informatice în
procesul de implementare a IFRS-urilor, deoarece firmele vor schimba programele
informatice; asigurarea în spaţiul european a unei mai bune comparabilităţi a informaţiilor
financiare; consolidarea rezultatelor pe filiale şi pe activităţi, astfel încât vor fi
cunoscute performanţele companiilor pe zone geografice şi pe sectoare de activitate;
analiştii şi investitorii vor dispune de mai multe informaţii în privinţa firmelor
partenere, astfel încât slabele performanţe ale acestora nu vor mai putea fi ascunse.

1. Asigurarea la nivel internaţional a comparabilităţii informaţiilor din situaţiile financiare ale

entităţilor. Concomitent cu aplicarea IFRS, entităţile vor adopta un limbaj global de raportare
financiară, care le va permite sa fie percepute corect, indiferent de originea utilizatorilor. O parte
dintre societăţile europene au constatat deja că, prin adoptarea IFRS, au acces la pieţele internaţi-
onale de capital şi chiar îşi pot reduce cheltuielile, tranzacţiile internaţionale derulează liber şi
fără dificultăţi.

2.Accesibilitatea liberă a utilizatorilor la informaţia financiară. Este imposibil ca o raportare

financiară care nu este pe înţelesul tuturor utilizatorilor să ofere unei entităţi oportunităţi noi de
afa-ceri sau capital suplimentar. Acesta este şi motivul pentru care unele entităţi aplică benevol
IFRS.

3.Crearea condiţiilor favorabile pentru atragerea investiţiilor străine. Pe pieţele cu un nivel

concurenţial avansat, aplicarea IFRS dă posibilitate entităţilor să se raporteze la alte entităţi
simila-re de la nivel mondial, permiţându-le investitorilor şi altor utilizatori interesaţi să compare
perfor-manţa entităţii cu competitori de la nivel global.
4.Asigurarea transparenţei şi sporirea gradului de dezvăluire a informaţiilor financiare. Co-
municarea efectuată în/şi pe baza unui limbaj cunoscut de toţi asigură un nivel mai mare de în-
credere şi duce la creşterea posibilităţilor de acces la piaţa de capital. De asemenea, ea permite
grupurilor multinaţionale să aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, fapt
care poate optimiza atât comunicarea internă, cât şi cea externă. În acelaşi timp, aplicarea IFRS
poate facilita procesele de achiziţii şi vânzări prin asigurarea unui nivel mai mare de încredere,
relevanţă şi consecvenţă a interpretării contabile.

5. Modernizarea procesului de învăţământ şi pregătirea specialiştilor pentru certificarea pro-

fesională. Încadrarea instituţiilor de învăţământ universitar în procesul de la Bologna.

6. Atragerea asistenţei financiare şi tehnice externe pentru dezvoltarea contabilităţii şi audi-

tului.Totodată, la implementarea IFRS apar şi o mulţime de dificultăţi şi probleme, precum inter-
pretări greşite ale standardelor, deficienţe legate de utilizare terminologiei, de etimologia,
termenilor din domeniul dreptului etc.Relaţia dintre standarde şi reglementări. Standardele, în
general, au caracter de recomandare, nu sunt imperative şi sunt emise de organisme
neguvernamentale, pe când reglementările au carac-ter imperativ şi sunt emise de instituţii
guvernamentale. Intervine problema implementării IFRS în sistemul naţional de reglementări
ale administraţiei. Această situaţie nu are o finalizare exactă generând destule confuzii.De multe
ori, survin întrebări de tipul: cum se înregistrează în contabilitate faptele descrise de IFRS sau
acestea sunt standarde de raportare şi nu de ţinere a contabilităţii.
Studiu de caz privind implicaţiile tranzitiei la IFRS – SA
“ENERGOCOM”
Seturile de raportări financiare diferite constituie, de asemenea, un impediment agravant în
accelerarea procesului de introducere a standardelor. Există o scindare totală între raportarea cu
scop general şi raportarea cu scop special, cea pe baze fiscale sau prudenţă, supraveghere. De
foarte multe ori cerinţele ce vădesc scopul special intră în contradicţie cu cele ce denotă scopul
general. O altă grupă de dificultăţi se referă la resurse, în special la cele financiare. Statul care nu
vede marele avantaj în aplicarea IFRS, niciodată nu va aloca resursele necesare implementării. În
aşa situaţie, iniţiativa ar trebui să o ia sectorul privat în ceea ce priveşte procesul de urgentare a
introducerii IFRS.

În continuare, vom analiza implicaţiile alinierii contabilităţii la IFRS, utilizand un exemplu

concret, si anume compania SA “ENERGOCOM”.

SA „ENERGOCOM”, în calitate de autoritate contractantă, își propune implementarea

pentru prima data a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și respectarea în
continuare a acestor standarde. Cu suportul furnizorului la finele proiectului vor fi întocmite
primele situaţii financiare anuale conform cerinţelor IFRS, bilanţul contabil de deschidere la 1
ianuarie 2019 și bilanţul contabil la 31 decembrie 2019, situația de profit şi pierdere, situaţia
capitalurilor proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul încheiat la 31 decembrie 2019,
elaborate politici contabile conform IFRS.

Etapele de tranziţie de la SNC la IFRS

Tranziţia de la SNC la IFRS va cuprinde următoarele etape principale:

• stabilirea datei trecerii la IFRS şi a primei date de raportare;

• identificarea diferenţelor dintre politicile contabile existente şi cele prevăzute de IFRS la

selectarea politicilor contabile şi elaborarea planului de conturi în conformitate cu cerinţele
IFRS;

• întocmirea bilanţului de deschidere IFRS, inclusiv:

- identificarea diferenţelor aferente recunoaşterii şi clasificării activelor şi datoriilor;

- identificarea diferenţelor aferente evaluării activelor şi datoriilor prin (1) luarea deciziei
privind aplicarea/neaplicarea uneia sau a mai multora dintre excepţiile facultative şi (2) aplicarea
excepţiilor obligatorii aferente aplicării retroactive a cerinţelor unor IFRS;

- ajustarea diferenţelor dintre SNC şi IRFS aferente recunoaşterii şi evaluării activelor şi

datoriilor;

• reconcilierea elementelor din primele situaţii financiare IFRS;

• prezentarea informaţiilor în primele situaţii financiare IFRS.

Prin achiziția serviciilor de consultanță se dorește, documentat:

- definirea politicilor contabile aplicate conform IFRS, inclusiv a planului de conturi, optime
pentru societate;

- identificarea diferenţelor dintre politicile contabile aplicate conform reglementărilor SNC şi

cele care vor fi aplicate conform IFRS;

- analiza diferenţelor dintre politicile contabile prevăzute de SNC şi cele solicitate de IFRS şi
identificarea surselor posibile de retratări în procesul de trecere la IFRS;

- selectarea excepţiilor facultative ce vor fi aplicate la data trecerii la IFRS;

- aplicarea excepţiilor obligatorii prevăzute de IFRS 1;

- reclasificarea informaţiilor din balanţele de verificare pregătite în conformitate cu SNC;

- întocmirea balanţei reclasificate în conformitate cu IFRS la 31.12.2019 în urma înregistrării în

contabilitate a efectelor reclasificărilor;

- pregătirea informaţiilor ce trebuie divulgate conform IFRS 1;

- pregătirea primelor situaţii financiare în conformitate cu IFRS;

- estimarea ajustărilor necesare și a modificărilor conform legislatiei fiscal;

- elaborarea politicii contabile conform IFRS;

- elaborarea unui raport cuprinzător privind modul de tranziţie şi diferențele dinte SNC și IFRS.

Ofertantul de servicii de consultanţă va avea, inclusiv, următoarele responsabilități:

• va asigura experți calificați pentru atingerea obiectivelor stipulate în caietul de sarcini și va

fi responsabil pentru activitatea lor și pentru atingerea rezultatelor cerute;

• va dispune de infrastructură, echipamente, materiale didactice și metodologice necesare

pentru realizarea serviciilor în conformitate cu cerințele contractuale;

• va prezenta un grafic de lucru pentru implementarea IFRS;

• va asigura confidențialitatea informațiilor obținute în perioada de analiză, pe parcursul și

după perioada de implementare a contractului, pe o perioadă nedeterminată;

• va asigura transparența în desfășurarea activităților de culegere a informațiilor și redactarea

documentelor solicitate;

• va demonstra că are capacitatea de adaptare la cerințele solicitate de beneficiar;

• de comun acord cu beneficiarul va elaborara un plan de acțiuni în scopul adoptării IFRS și

întocmirii rapoartelor financiare;

• pe tot parcursul adoptării IFRS, va asigura prezența unui ghid în corectitudinea

contabilizării operațiunilor economice.
Concluzii

În ceea ce priveşte implementarea IFRS în Republica Moldova, acest proces, inevitabil, a

determinat pe termen scurt muncă suplimentară pentru companii, instituţiile de reglementare şi
instituţiile de învăţământ, precum şi costuri adiţionale, întrucât a reprezentat mai mult decât o
modificare a reglementărilor contabile. Este un nou sistem de evaluare a performanţei, un nou
sistem de proceduri, care trebuie adoptat la nivelul întregii entităţi.

Implementarea IFRS trebuie privită ca o reformă deosebit de importantă pentru dezvoltarea

ţării, ca un pas în contextul integrării europene. Aceasta se adresează în primul rând
profesioniştilor financiar-contabili care ar trebui să acorde sprijin Guvernului întru realizarea
acestei cerinţe de o importanţă strategică pentru Moldova. Sistemul de contabilitate este un
element foarte important al infrastructurii economiei de piaţă ce leagă împreună atât organizaţiile
private, cât şi cele de stat. Cele mai importante avantaje ale implementării IFRS în Republica
Moldova sunt: atragerea de investiţii, comparabilitatea informaţiei, accesibilitatea informaţiilor,
modernizarea sistemului contabil etc.. În urma acestor avantaje entităţile ar putea să cunoască o
dezvoltare în ceea ce privește globalizarea operațiunilor de schimb, parteneriat și susținere
externă. Cu toate acestea, pentru a fi familiarizați și a fi mai apropiați de aceste presupuse
avantaje, apare necesitatea de a prezenta unele situații concrete în care să se evidențieze nu doar
eficiența, dar și eficacitatea acestora.

În articol am argumentat beneficiile implementării IFRS în Republica Moldova, luând în

calcul condițiile actuale ale economiei de piață autohtone. Avantajele aplicării standardelor
menționate au fost demonstrate prin studierea anumitor situații în parte, care reflectă diferențe
între practicile naționale și internaționale, astfel fiind evidențiat punctele forte. Este cert faptul că
orice îmbunătățire, modernizare presupune efort major și investiție consistentă, care trebuie să
înceapă atât de la actorii economici, individual, cât și cu susținerea din partea statului. Evident
este faptul că entitățile economice din Republica Moldova au nevoie de această
schimbare, care va deschide alte orizonturi și oportunități.

IFRS-urile, aplicate consecvent, măresc comparabilitatea informaţiilor financiare.

Diferenţele contabile pot ascunde comparaţiile pe care le fac investitorii creditorii şi alte
persoane. Având ca rezultat prezentarea unor informaţii financiare comparabile de înaltă
calitate, IFRS-urile îmbunătăţesc eficacitatea alocării şi evaluării capitalului. De acest lucru
beneficiază nu numai cei care furnizează capital pentru datorii sau capitaluri proprii, ci şi
acele entităţi care caută capital, deoarece reduce costurile lor de conformare şi elimină
incertitudinile care afecteaza costurile lor de capital. Standardele globale îmbunătăţesc, de
asemenea, consecvenţa calităţii auditului şi facilitează educaţia şi pregătirea.

Aplicarea IFRS ca bază contabilă presupune soluţionarea interacţiunilor cu prevederile

legislaţiei în vigoare, astfel încât să fie evitate incertitudinile, confuziile sau
incoerenţele care ar putea afecta calitatea raportării contabile conforme cu IFRS. Trebuie
analizat în ce măsură informaţia contabilă produsă potrivit standardelor IFRS poate
fi utilizată în scopuri prudenţiale, la calculul profitului distribuibil sau al
profitului fiscal şi care sunt soluţiile pentru convieţuirea optimă, având în vedere
obiectivele diferitelor reglementări. Adoptarea IFRS-urilor creează un cadru propice
dezvoltării pieţei de capital, diminueazăbarierele comerciale şi cele aferente fluxurilor
monetare internaţionale. În contextul globalizării, obţinerea unor situaţii financiare care să
ofere o imagine reală a unei companii este posibilă prin aplicarea standardelor
internaţionale de contabilitate.

Multe dintre aceste probleme rămân insuficient dezbătute, necesitând aprofundări, precizări,
argumente, completări și actualizări prin adaptare la conjunctura actuală. Aceasta cercetare se
rezumă la plus-valoarea pe care ar genera- o implementarea IFRS, reprezentând o investigare
destul de complexă, care nu poate elucida, într-un singur articol, toate aspectele privind
domeniul abordat. Dimpotrivă, valoarea acesteia este dată de capacitatea de a genera noi
întrebări în căutare de răspunsuri. Analizând literatura de specialitate (atât străină, cât și
autohtonă), am constatat că aria de abordarea tematicii date este vastă, ceea ce ne permite să
facem aprecieri și interpretări care pot aprofunda investigațiile în domeniul de cercetare selectat.
Bibliografie:

Hotărârea Guvernului nr. 1507 din 31.12.2008 „Cu privire la aprobarea Planului de dezvoltare a
contabilității și auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014”, cu completările și
modificările efectuate prin Hotărârea Guvernului nr.717 din 10.08.2010;

Hotărârea Guvernului nr. 238 din 29.02.2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova”, cu modificările şi completările efectuate
prin Hotărârea Guvernului nr. 341 din 03.05.2010;

Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, cu modificările ulterioare;

APLICAREA IFRS ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ: PROVOCĂRI, AVANTAJE, RISCURI,

PROBLEME Maleca Ina, dr., conf. univ. inter. (UCCM);

OPORTUNITĂŢI DE DEZVOLTARE A CONTABILITĂŢII, AUDITULUI ŞI FINANŢELOR

ALINIATE NOILOR REGLEMENTĂRI CONTABILE dedicate jubiliarului Tudor Tuhari –
profesor universitar, doctor habilitat;

EFICIENȚA APLICĂRII STANDARDELOR INTERNAȚIONALE DE RAPORTARE

FINANCIARĂ (IFRS) ÎN REPUBLICA MOLDOVA, ÎN CONDIȚIILE ACTUALE ALE
ECONOMIEI DE PIAȚĂ Svetlana MIHAILA, Nicolai JIERI Academia de Studii Economice a
Moldovei.

Ion Sclifos. Tranziţia la SIRF: moft sau necesitate?! // Buletinul informativ al asociaţiei conta-
bililor şi auditorilor profesionişti din Republica Moldova, nr.1, 2008.

Raportarea financiară în sectorul corporativ al Republicii Moldova: provocări şi consideraţii în

contextul reformelor//Buletinul informativ al asociaţiei contabililor şi auditorilor profesionişti
din Republica Moldova, nr.1, 2010.