10/19/2016

LEGISLAŢIE EUROPEANĂ
PRIVIND CERCETAREA
Prof. dr. Ofelia Crişan

1. Proprietatea intelectuală

Domeniu:
 Dreptul de proprietate intelectuală
(DPI):
 drepturile de autor (DA),
 drepturile de proprietate industrială (DPInd);
 au ca obiect rezultatul unei activităţi de
creaţie:
 artistică, literară, ştiinţifică – DA,
 invenţii, mărci, concurenţa neloială etc. –
DPInd. [1,2]

1
 10/19/2016

2. Dreptul de autor
Definire:
- Instituţie juridică:
- totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile
sociale rezultate din:
- crearea de opere artistice, literare, ştiinţifice (creaţie
intelectuală) şi
- valorificarea lor prin difuzare către public.
- Cuprinde:
- ansamblul de drepturi personale (patrimoniale şi
nepatrimoniale),
- recunoscute de lege autorilor, asupra operelor lor
exprimate în formă concretă, perceptibilă simţurilor
- pentru punerea în valoare a rezultatelor muncii lor de
creaţie intelectuală (prin difuzare către public) şi
- pentru ocrotirea drepturilor lor. [1,2]

2. Dreptul de autor
Cadru legal - UE:
 Directiva 93/83/CEE privind armonizarea anumitor
dispoziţii referitoare la dreptul de autor şi drepturile
conexe aplicabile difuzării de programe prin satelit şi
retransmisiei prin cablu
 Directiva 96/9/CE privind protecţia juridică a bazelor
de date
 Directiva 2001/29/CE privind armonizarea anumitor
aspecte ale dreptului de autor şi drepturilor conexe în
societatea informaţională
 Directiva 2001/84/CE privind dreptul de suită în
beneficiul autorului unei opere de artă originale
 Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor
de proprietate intelectuală
 Directiva 2006/115/CE privind dreptul de închiriere şi
de împrumut şi anumite drepturi conexe dreptului de
autor în domeniul proprietăţii intelectuale

2
 10/19/2016

2. Dreptul de autor
Cadru legal - UE:
 Directiva 2006/116/CE privind durata de protecţie a
dreptului de autor şi a anumitor drepturi conexe
 Directiva 2009/94/CE privind protecţia juridică a
programelor pentru calculator
 Directiva 2012/28/UE privind anumite utilizări permise ale
operelor orfane
 Directiva 2014/26/UE privind gestiunea colectivă a
drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de
licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor
muzicale pentru utilizare online pe piața internă

Cadru legal – România - transpune legislaţia europeană:

 Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, cu modificările şi completările ulterioare.

2.1.Subiectul dreptului de autor

Autorul:
- Persoana fizică creatoare a operei = persoana sub numele căreia s-a
publicat opera prima dată.
- Pseudonim, anonim – autor = persoana fizică sau juridică ce o
face publică, atât timp cât autorul nu-şi dezvăluie identitatea.
- Autori angajaţi cu contract de muncă – sunt subiecţi ai DA
(patrimonial), dacă prin contract nu se prevede altfel.
- Colectivul de persoane fizice care a creat opera:
- Opera colectivă = contribuţiile autorilor formează un tot unitar,
fără a fi posibil să li se atribuie un drept distinct asupra unui
domeniu al operei.
- Subiect DA asupra întregii opere = persoana fizică sau
juridică din iniţiativa căreia, sub responsabilitatea căreia şi
în numele căreia a fost creată – coordonator (alege subiectul,
organizează, finisează) - ex. dicţionare, enciclopedii.
- Subiect DA individual = fiecare autor pentru partea sa de
contribuţie la opera colectivă. [3]

3
 10/19/2016

2.1. Subiectul dreptului de autor

- Opera comună – DA asupra operei aparţin colectivului de coautori:

- Opera comună divizibilă = fiecare autor are o contribuţie
distinctă, dar armonizată într-un tot unitar cu a celorlalţi – ex.
lucrări muzicale: compozitor + textier; carte cu autori pe
capitole.
- Subiect DA al operei comune = toţi co-autorii – de comun
acord pot exploata opera comună, dacă nu există o
convenţie contrară.
- Subiect DA individual = fiecare autor pentru contribuţia sa.
- Opera comună indivizibilă = activitatea creatoare a fiecăruia
în procesul de creaţie nu poate fi distinsă în opera comună
finală – ex. articole, tratate cu mai mulţi autori.
- Subiect DA al operei comune = toţi co-autorii – de comun
acord pot exploata opera comună, dacă nu există o
convenţie contrară.
- Orice autor poate exercita singur drepturi ce constituie
mijloace de apărare a operei comune – profită tuturor.
- Distribuirea foloaselor patrimoniale:
- după convenţia autorilor;
- operă divizibilă – după contribuţie;
- operă indivizibilă – în mod egal, dacă nu au stabilit
altfel. [3]

2.2. Obiectul dreptului de autor

Obiectul DA:
 operele originale de creaţie intelectuală, din
domeniul artistic, literar, ştiinţific, indiferent de
modul de exprimare a acestora şi indiferent de
valoarea şi de destinaţia lor;
 opere derivate:
 traducerile, adaptările, adnotările, lucrările
documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte
transformări ale unei opere literare, artistice sau
ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de
creaţie;
 culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice,
cum ar fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau
compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu,
inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau
dispunerea materialului, constituie creaţii
intelectuale. [3]

4
 10/19/2016

2.2. Obiectul dreptului de autor

Opere:
a) scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile,
pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale,
precum şi programele pentru calculator;
b) operele ştiinţifice, scrise sau orale, precum: comunicările,
studiile, cursurile universitare, manualele şcolare,
proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
c) compoziţiile muzicale cu sau fără text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, coregrafice,
pantomimele;
e) operele cinematografice, alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice sau exprimate printr-un procedeu analog;
g) operele de artă grafică sau plastică;
h) operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi
lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei,
geografiei şi ştiinţei în general. [3]

2.2. Obiectul dreptului de autor

Nu pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor:

a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile ştiinţifice,
procedeele, metodele de funcţionare sau conceptele
matematice ca atare şi invenţiile, conţinute într-o operă,
oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare
sau de exprimare;
b) textele oficiale de natură politică, legislativă,
administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale
acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice
şi ale organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul,
emblema, blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;
d) mijloacele de plată;
e) ştirile şi informaţiile de presă;
f) simplele fapte şi date. [3]

5
 10/19/2016

2.3. Conţinutul dreptului de autor

Autorul unei opere are următoarele drepturi morale

(neevaluabile în bani):

a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă

opera la cunoştință publică:
- pentru opera care nu a fost publicată în timpul vieții -
dreptul moștenitorilor de a o publica:
- dacă autorul nu și-a exprimat dorința în acest sens,
- dacă nu prejudiciază memoria autorului;

b) dreptul de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor al

operei = dreptul la paternitatea operei;

c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la

cunoştinţă publică;

2.3. Conţinutul dreptului de autor

Autorul unei opere are următoarele drepturi morale

(neevaluabile în bani):

d) dreptul de a pretinde respectarea integrităţii operei şi de a se

opune oricărei modificări, precum şi oricărei atingeri aduse
operei, dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia sa = dreptul
la inviolabilitatea operei;

e) dreptul de a retracta opera, despăgubind, dacă este cazul,

persoanele prejudiciate prin exercitarea retractării:
- ceilalți autori, pentru opera comună (drept comun de
exploatare);
- contractantul pentru valorificarea operei (reproducere,
difuzare). [3]

6
 10/19/2016

2.3. Conţinutul dreptului de autor

Autorul unei opere are următoarele drepturi patrimoniale:

1. Dreptul exclusiv de utilizare şi de exploatare a operei

= de a decide dacă, în ce mod şi când va fi utilizată opera sa,
inclusiv de a consimţi la utilizarea sa de către alţii;
= de a autoriza sau de a interzice:
a) reproducerea operei (integrală sau parţială, în special pentru
uz public);
b) distribuirea operei (difuzare prin comercializare);
c) importul cópiilor realizate după operă;
d) închirierea operei;
e) împrumutul operei (cu titlu gratuit, biblioteci);
f) comunicarea publică, direct sau indirect, prin orice mijloace,
g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;
i) realizarea de opere derivate;

2.3. Conţinutul dreptului de autor

2. Dreptul de a autoriza traducerea, publicarea în culegeri,
adaptarea sau orice transformare pentru obţinerea de opere
derivate – când e destinată publicului şi nu e parodie sau caricatură
(atenţie la confuzii);

3. Dreptul de suită – autorul unei opere originale de artă grafică sau

plastică ori al unei opere fotografice
= dreptul de a încasa o cotă din preţul net de vânzare obţinut la orice
revânzare a operei, ulterioară primei înstrăinări de către autor,
= dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa;

Suma datorată se calculează conform următoarelor cote, fără a putea depăşi 12.500
euro sau contravaloarea în lei:
 de la 300 la 3.000 euro - 5%;
 de la 3.000,01 la 50.000 euro - 4%; […]
 peste 500.000 euro - 0,25%

4. Dreptul de recuperare a operei – proprietarul originalului nu-l poate

distruge înainte de a-l oferi autorului la preţul de cost al
materialelor. [3]

7
 10/19/2016

2.4. Durata protecţiei dreptului de autor

1. Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau

înstrăinări. Ele sunt recunoscute autorului pe toată
perioada vieţii sale.

După moartea autorului, moştenitorii au dreptul la exerciţiul

următoarelor drepturi morale, pe durată nelimitată:
a) dreptul de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera
la cunoştinţă publică (pentru opera nepublicată în timpul vieţii
autorului);
b) dreptul la paternitatea operei;
d) dreptul la inviolabilitatea operei.

Dacă nu există moştenitori, exerciţiul acestor drepturi revine:

 organismului de gestiune colectivă care a administrat
drepturile autorului (ex. Uniunea Compozitorilor) sau, după
caz,
 organismului cu cel mai mare număr de membri, din domeniul
respectiv de creaţie. [3]

2.4. Durata protecţiei dreptului de autor

2. Drepturile patrimoniale:
 tot timpul vieţii autorului;
 după moartea autorului se transmit prin moştenire, potrivit
legislaţiei civile, pe o perioadă de 70 de ani, oricare ar fi data
la care opera a fost adusă la cunoştinţă publică în mod legal;
 dacă nu există moştenitori – exerciţiul acestor drepturi
revine organismului de gestiune colectivă mandatat în
timpul vieţii de către autor sau, în lipsa unui mandat,
organismului de gestiune colectivă cu cel mai mare număr
de membri, din domeniul respectiv de creaţie.
 persoana care, după încetarea protecţiei dreptului de autor,
aduce la cunoştinţa publică, în mod legal, pentru prima oară,
o operă nepublicată înainte, beneficiază de protecţia
echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului,
timp de 25 ani;

8
 10/19/2016

2.4. Durata protecţiei dreptului de autor

2. Drepturile patrimoniale:
 opere aduse la cunoştinţa publică în mod legal, sub pseudonim
sau fără indicarea autorului: 70 de ani de la data aducerii la
cunoştinţa publică a acestora;
 opere comune, contribuţii indistincte: 70 de ani de la moartea
ultimului coautor;
 opere comune, contribuţii distincte: 70 de ani de la moartea
fiecărui coautor;
 opere colective: 70 de ani de la data aducerii operelor la
cunoştinţă publică; în cazul în care aceasta nu se realizează
timp de 70 de ani de la crearea operelor, durata drepturilor
patrimoniale expiră după trecerea a 70 de ani de la crearea
operelor.
Termenele se calculează începând cu 1 ianuarie a anului următor
morţii autorului sau aducerii operei la cunoştinţă publică,
după caz. [3]

2.5. Limitele exercitării dreptului de autor

Sunt permise, fără consimţământul autorului şi fără plata

vreunei remuneraţii, următoarele utilizări ale unei opere
aduse anterior la cunoştinţă publică, cu condiţia ca:
- să fie conforme bunelor uzanţe (ex. citare corectă),
- să nu contravină exploatării normale a operei şi
- să nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor
de utilizare:

a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare,

parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de
siguranţă publică;
b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză,
comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura
în care folosirea lor justifică întinderea citatului;

9
 10/19/2016

2.5. Limitele exercitării dreptului de autor

c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în

publicaţii, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări
sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv învăţământului, precum
şi reproducerea pentru învăţământ, în cadrul instituţiilor de
învăţământ sau de ocrotire socială, de articole izolate sau de scurte
extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;

d) reproducerea pentru informare şi cercetare de scurte extrase din

opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor,
arhivelor instituţiilor publice culturale sau ştiinţifice, care
funcţionează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a
exemplarului unei opere este permisă, pentru înlocuirea acestuia, în
cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului
unic din colecţia permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective;

e) reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului,

de instituţiile de învăţământ sau de muzee ori de către arhive, care
nu sunt realizate în scopul obţinerii unui avantaj comercial sau
economic, direct ori indirect;

2.5. Limitele exercitării dreptului de autor

f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact

direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii
unei opere de arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă
aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în
care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de
reproduceri, distribuiri sau comunicări şi dacă este utilizată în
scopuri comerciale;

g) reprezentarea şi executarea unei opere în cadrul activităţilor

instituţiilor de învăţământ, exclusiv în scopuri specifice şi cu
condiţia ca atât reprezentarea sau executarea, cât şi accesul
publicului să fie fără plată;

h) utilizarea operelor în timpul celebrărilor religioase sau al

ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate publică;

i) utilizarea, în scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate în

cadrul expoziţiilor cu acces public sau cu vânzare, al târgurilor,
licitaţiilor publice de opere de artă, ca mijloc de promovare a
evenimentului, excluzând orice utilizare comercială. [3]

10
 10/19/2016

2.5. Limitele exercitării dreptului de autor

În aceleaşi condiţii sunt permise reproducerea, distribuirea,

radiodifuzarea sau comunicarea către public, fără un avantaj
direct sau indirect, comercial sau economic:
a) de scurte extrase din articole de presă şi reportaje radiofonice sau
televizate, în scopul informării asupra problemelor de actualitate, cu
excepţia celor pentru care o astfel de utilizare este, în mod expres,
rezervată;
b) de scurte fragmente ale conferinţelor, alocuţiunilor, pledoariilor şi
ale altor opere de acelaşi fel, care au fost exprimate oral în public,
cu condiţia ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind
actualitatea;
c) de scurte fragmente ale operelor, în cadrul informaţiilor privind
evenimentele de actualitate, dar numai în măsura justificată de
scopul informării;
d) de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învăţământ
sau pentru cercetare ştiinţifică;
e) de opere, în beneficiul persoanelor cu handicap, care sunt direct
legate de acel handicap şi în limita cerută de handicapul respectiv.
[3]

2.5. Limitele exercitării dreptului de autor

Transformarea unei opere, fără consimţământul autorului

şi fără plata unei remuneraţii, este permisă în
următoarele cazuri:
a) dacă este o transformare privată, care nu este destinată
şi nu este pusă la dispoziţia publicului;
b) dacă rezultatul transformării este o parodie sau o
caricatură, cu condiţia ca rezultatul să nu creeze
confuzie în ceea ce priveşte opera originală şi autorul
acesteia;
c) dacă transformarea este impusă de scopul utilizării
permise de autor;
d) dacă rezultatul transformării este o prezentare
rezumativă a operelor în scop didactic, cu
menţionarea autorului. [3]

11
 10/19/2016

2.6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract

altor persoane numai drepturile sale patrimoniale:
 cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitată:
 la anumite drepturi,
 pentru un anumit teritoriu şi
 pentru o anumită durată.
 cesiunea poate fi exclusivă ori neexclusivă:
 exclusivă = însuşi titularul dreptului de autor nu mai poate
utiliza opera în modalităţile, pe termenul şi pentru teritoriul
convenite cu cesionarul şi nici nu mai poate transmite
dreptul respectiv unei alte persoane; caracterul exclusiv al
cesiunii trebuie să fie expres prevăzut în contract;
 neexclusivă = titularul dreptului de autor poate utiliza el
însuşi opera şi poate transmite dreptul neexclusiv şi altor
persoane; cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul său
unei alte persoane decât cu consimţământul expres al
cedentului. [3]

2.6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Contractul de cesiune – trebuie să prevadă:

- caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii;
- drepturile patrimoniale transmise;
- pentru fiecare drept transmis:
- modalităţile de utilizare;
- durata şi întinderea cesiunii;
- remuneraţia titularului dreptului de autor (acordul
părţilor).

- Absenţa oricăreia dintre aceste prevederi dă dreptul părţii

interesate de a cere rezilierea contractului.
- Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea
operelor viitoare ale autorului, nominalizate sau
nenominalizate, este lovită de nulitate absolută. [3]

12
 10/19/2016

2.6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Contractul de editare = titularul dreptului de autor cedează

editorului, în schimbul unei remuneraţii, dreptul de a
reproduce şi de a distribui opera.

NU constituie contract de editare convenţia prin care titularul

dreptului de autor îl împuterniceşte, pe cheltuiala sa, pe un
editor, pentru a reproduce şi, eventual, a distribui opera =
contract de antrepriză.

Titularul dreptului de autor poate ceda editorului şi dreptul de a

autoriza traducerea şi adaptarea operei;
 cesiunea către editor a dreptului de a autoriza alte
persoane să adapteze opera sau să o utilizeze în orice alt
mod trebuie să facă obiectul unei prevederi contractuale
exprese. [3]

2.6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Contractul de editare trebuie să cuprindă clauze cu privire la:

a) durata cesiunii;
b) natura exclusivă sau neexclusivă şi întinderea teritorială a cesiunii;
c) numărul maxim şi minim de exemplare;
d) remuneraţia autorului, stabilită în condiţiile legii;
e) numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit;
f) termenul pentru apariţia şi difuzarea exemplarelor fiecărei ediţii
sau, după caz, ale fiecărui tiraj;
g) termenul de predare a originalului operei de către autor;
h) procedura de control al numărului de exemplare produse de către
editor.

Absenţa oricăreia dintre clauzele prevăzute la lit. a), b) şi d) dă

dreptul părţii interesate de a cere anularea contractului. [3]

13
 10/19/2016

2.6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Operele create în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu

precizate în contractul individual de muncă:
- drepturile patrimoniale aparţin autorului operei,
în absența unei clauze contractuale contrare:
- autorul poate autoriza utilizarea operei de către terţi numai
cu consimţământul angajatorului şi cu recompensarea
acestuia pentru contribuţia la costurile creaţiei;
- utilizarea operei de către angajator, în cadrul obiectului de
activitate, nu necesită autorizarea angajatului autor;
- drepturile patrimoniale aparțin angajatorului,
în prezența unei clauze contractuale în acest sens:
- în absenţa precizării unui termen, acesta este de 3 ani de la
data predării operei, iar la expirarea lui drepturile revin
autorului;
- angajatorul este îndreptăţit să îi pretindă autorului plata
unei cote rezonabile din veniturile obţinute din utilizarea
operei sale, pentru a compensa costurile suportate de
angajator pentru crearea operei de către angajat, în cadrul
atribuţiilor de serviciu. [3]

2.6. Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor

Opere apărute în publicații periodice (articole în reviste):

 în lipsa unei convenţii contrare, titularul dreptului de
autor asupra unei opere apărute într-o publicaţie
periodică păstrează dreptul de a o utiliza sub orice formă,
cu condiţia să nu prejudicieze publicaţia în care a apărut
opera;
 în lipsa unei convenţii contrare, titularul dreptului de
autor poate dispune liber de operă, dacă aceasta nu a
fost publicată în termen de o lună de la data acceptării,
în cazul unui cotidian, sau în termen de 6 luni, în cazul
altor publicaţii. [3]

14
 10/19/2016

2.7. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

(ORDA) www.orda.ro
ORDA = autoritatea naţională în domeniu – atribuţii:
 elaborează propuneri și reglementează activitatea din domeniu;
 organizează şi administrează înregistrarea în registrele naţionale
(programe de calculator, fonograme etc.) şi în alte evidenţe naţionale
specifice, prevăzute de lege;
 eliberează marcaje holografice utilizabile în condiţiile legii în
domeniul drepturilor de autor şi al drepturilor conexe;
 avizează constituirea şi supraveghează funcţionarea organismelor de
gestiune colectivă;
 avizează, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale,
potrivit legii, înscrierea, în registrul aflat la grefa judecătoriei, a
asociaţiilor şi fundaţiilor constituite în domeniul drepturilor de autor
şi al drepturilor conexe, inclusiv în ceea ce priveşte asociaţiile pentru
combaterea pirateriei;
 efectuează constatări tehnico-ştiinţifice și expertize în domeniu;
 desfăşoară activităţi de informare privind legislaţia din domeniu, pe
cheltuiala proprie, precum şi activităţi de instruire, pe cheltuiala celor
interesaţi etc. [3]

2.8. Răspunderea

Încălcarea DA recunoscute şi protejate prin lege atrage:

 răspunderea civilă – dreptul titularului DA de a solicita instanţei
competente recunoaşterea drepturilor lui, constatarea încălcării
lor, acordarea de despăgubiri pt. repararea prejudiciului cauzat;

 răspunderea contravenţională – contravenţii la regimul DA

Ex. Amendă 3000 – 30000 lei - comunicarea publică, fără
autorizarea sau consimţământul titularului DA, a operelor ori a
produselor purtătoare de drepturi conexe (ex. interpreţi).

 răspunderea penală - infracţiuni la regimul DA

Ex. Închisoare 6 luni - 3 ani sau amendă
realizarea, distribuirea, deţinerea, depozitarea sau
transportul, în scopul distribuirii, de mărfuri-pirat (cópii
realizate fără consimțământul titularului DA);
reproducerea neautorizată a programelor de calculator;
însuşirea, fără drept, în întregime sau în parte, a operei
unui alt autor şi prezentarea ei ca fiind o creaţie intelectuală
proprie (plagiat); împăcarea înlătură răspunderea penală. [3]

15
 10/19/2016

3. Drepturile de proprietate
industrială
Definire:
 Instituţie juridică:
- totalitatea normelor juridice care reglementează
relaţiile sociale rezultate din:
- creaţia intelectuală aplicabilă în industrie şi
semnele distinctive ale acestei activităţi.
 Cuprinde:
- ansamblul de drepturi personale (patrimoniale şi
nepatrimoniale),
- recunoscute de lege autorilor creaţiei şi titularilor
protecţiei
- pentru exploatarea creaţiei lor la nivel industrial,
comercial şi
- pentru ocrotirea drepturilor lor. [1,2]

3. Drepturile de proprietate
industrială
Protecţia proprietăţii industriale are ca obiect:
- brevetele de invenţie,
- modelele de utilitate (invenţii tehnice, variante
constructive ale produsului brevetat, inovaţii),
- desenele sau modelele industriale (exteriorul unui
produs),
- mărcile de fabrică, de comerţ, de serviciu (semne
distinctive),
- numele comercial şi indicaţiile de provenienţă sau
denumirile de origine,
- reprimarea concurenţei neloiale. [1,2]

Legislaţie specială, naţională şi internaţională pentru

fiecare din aceste domenii !!!
Sursă de informare: Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
http://www.osim.ro

16
 10/19/2016

4. Invenţia. Brevetul de invenţie.

Cadru legal – internațional – numeroase convenții și tratate [4]:

Convenţia de la Munchen privind eliberarea brevetelor

europene 1973, revizuită 2000 http://www.epo.org
Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale
1883, în forma revizuită la Stockholm, 1967
Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale de
Proprietate Intelectuală semnată la Stockholm, 1967
http://www.wipo.int
Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la
Conferinţa diplomatică de la Washington, 1970
Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională a
depozitului de microorganisme în scopul procedurii de
brevetare 1977, modificat 1980
Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizatiei
Mondiale de Comerţ - Anexa 1C. Acordul privind aspectele
drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ, 1994

4. Invenţia. Brevetul de invenţie.

Cadru legal – România:

Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare
Hotărârea Guvernului României nr. 547/2008 pentru
aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.
64/1991 privind brevetele de invenţie, cu modificările şi
completările ulterioare
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr. 100/2005
privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate
industrială, cu modificările şi completările ulterioare
Ordonanţa Guvernului României nr. 41/1998 privind taxele
în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul
de utilizare a acestora, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare

17
 10/19/2016

4.1. Definire. Condiţii.

Brevetul = titlul de proprietate industrială eliberat de

autoritatea competentă, care conferă titularului său sau
succesorilor lui un drept exclusiv de exploatare a
invenţiei, în condiţiile legii.

Condiţii pentru brevetare:

 invenţia trebuie să fie nouă = condiţia de noutate în
raport cu stadiul tehnicii (cunoașterea actuală în
domeniu);
 invenţia trebuie să implice o activitate inventivă =
condiţia intervenţiei creative a omului, lipsa unei soluţii
evidente pentru cineva din domeniu;
 invenţia trebuie să fie susceptibilă de aplicare industrială
= condiţia de utilitate, aplicabilitate în industrie,
agricultură etc. [5]

4.2. Invenţia brevetabilă

Nu sunt considerate invenţii brevetabile în special:

a) descoperirile (descoperirea substanței active dintr-o
plantă), teoriile ştiinţifice şi metodele matematice
(cercetare fundamentală, nu are aplicaţie industrială);
b) creaţiile estetice;
c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea de
activităţi mentale, în materie de jocuri sau în domeniul
activităţilor economice, precum şi programele de
calculator (sunt protejate prin dreptul de autor);
d) prezentările de informaţii. [5]

18
 10/19/2016

4.2. Invenţia brevetabilă

Nu se acordă brevet de invenţie pentru:

a) invenţiile a căror exploatare comercială este contrară ordinii
publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare
sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor ori plantelor, şi care
sunt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca
această excludere să nu depindă numai de faptul că exploatarea
este interzisă printr-o dispoziţie legală;
b) soiurile de plante şi rasele de animale, precum şi procedeele
esenţial biologice pentru obţinerea plantelor sau animalelor;
prevederea nu se aplică procedeelor microbiologice şi
produselor obţinute prin aceste procedee;
c) invenţiile având ca obiect corpul uman în diferitele stadii ale
formării şi dezvoltării sale, precum şi simpla descoperire a
unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa
parţială a unei gene;
d) metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin
chirurgie ori prin terapie, şi metodele de diagnosticare
practicate asupra corpului uman sau animal, cu excepţia
produselor utilizate în oricare dintre aceste metode. [5]

4.2. Invenţia brevetabilă

Invenţiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile

dacă se referă la:
a) un material biologic care este izolat din mediul natural sau este
produs prin orice procedeu tehnic, chiar dacă înainte se
producea în natură;
b) plante sau animale, dacă posibilitatea tehnică de realizare a
invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o
anumită rasă de animale;
 ex. soi de soia cu conţinut crescut de proteine se poate
breveta;
c) un procedeu microbiologic sau un alt procedeu tehnic ori un
produs, altul decât un soi de plante sau o rasă de animale,
obţinut prin acest procedeu;
d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un
procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei
gene, chiar dacă structura acelui element este identică cu
structura unui element natural [5];
 ex. metoda de izolare sau de producere a unei gene se
poate breveta - utilizarea industrială a secvenţei sau a
fragmentului de secvenţă genică trebuie să fie descrisă
în cererea de brevet de invenţie.

19
 10/19/2016

4.3. Dreptul de brevet

Dreptul la brevet de invenţie aparţine:

 inventatorului sau succesorului său în drepturi;
 în cazul în care invenţia a fost creată împreună
de mai mulţi inventatori, fiecăruia dintre
aceştia în calitate de coautori ai invenţiei,
respectiv în comun, pentru invenția ca întreg;
 dacă două sau mai multe persoane au creat
aceeaşi invenţie, independent una de alta,
aceleia care a depus o cerere de brevet a cărei
dată de depozit (depunere) este cea mai veche.
[5]

4.3. Dreptul de brevet

Dacă inventatorul este salariat, în lipsa unei prevederi

contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la
brevetul de invenţie aparţine:
a) angajatorului, pentru invenţiile realizate de salariat în
exercitarea unui contract de muncă ce prevede o
misiune inventivă încredinţată în mod explicit, care
corespunde cu funcţiile sale; inventatorul beneficiază de o
remuneraţie suplimentară stabilită prin contract;
b) salariatului, pentru invenţiile realizate de către acesta
- fie în exercitarea funcţiei sale,
- fie în domeniul activităţii angajatorului, prin
cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice
ale unităţii sau ale datelor existente în unitate,
- fie cu ajutorul material al acesteia,
în lipsa unei prevederi contractuale contrare. [5]

20
 10/19/2016

4.4. Brevetarea

Autorităţi competente:
 brevet naţional = protecţie pe teritoriul României =
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
http://www.osim.ro
 brevet european = protecţie posibilă pe teritoriul statelor
membre ale Organizaţiei Europene a Brevetelor (40 de
state) = Oficiul European al Brevetelor (Munchen, Berlin,
La Haye) http://www.epo.org
 brevet internaţional = protecţie posibilă pe teritoriul
statelor membre ale Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii
Intelectuale (peste 125 de state părţi ale Convenţiei de la
Paris pentru protecţia proprietăţii industriale) =
Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale
(Geneva) http://www.wipo.int

Apel la mandatar autorizat = consilier în proprietate

industrială, care poate avea şi calitatea de reprezentant
în procedurile specifice în faţa autorităţii competente
(necesită autorizare, agreare din partea acesteia). [5]

4.4. Brevetarea

Depunerea cererii de brevet naţional la autoritatea competentă:

- naţională – OSIM în România

Cererile pentru brevet european se pot depune la:

- autoritatea naţională – OSIM în România
- autoritatea europeană – Oficiul European al Brevetelor
(Munchen, Berlin, La Haye)

Cererile pentru brevet internaţional se pot depune la:

- OSIM, care acţionează ca oficiu receptor pentru autoritatea
internaţională – Organizaţia Mondială a Proprietăţii
Intelectuale (Geneva) [4]

După faza internaţională, urmează faza naţională, implicând

cerificarea validității brevetelor la nivelul statelor pe
teritoriul cărora se dorește protecţia ! [1,2]

21
 10/19/2016

4.4. Brevetarea
Cererea de brevet de invenţie trebuie să cuprindă:
 solicitarea acordării unui brevet;
 datele de identificare a solicitantului;
 dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul, cererea de brevet
de invenţie :
 va conţine şi indicaţii care să permită stabilirea identităţii
inventatorului şi
 va fi însoţită de un document din care să reiasă modul în care
solicitantul a dobândit dreptul la acordarea brevetului;
 o descriere a invenţiei (cum se realizează şi cum se pune în practică);
 una sau mai multe revendicări (ce elemente se cer a fi protejate);
 desenele la care se face referire în descriere sau în revendicări;
 un rezumat, destinat în mod exclusiv informării tehnice. [5]

Proceduri, conţinutul cererii şi informaţii detaliate, inclusiv depunere

online – pe site-urile autorităţilor !

4.4. Brevetarea
Ex. Brevet european – aplicant Tohoku University
Site EPO, European Patent Register, EP2657238:
Compus macrolidic cu efect anticanceros - revendicări:
1. Un compus cu formula chimică […] (sunt prezentate toate variantele formulei
chimice, cu diferiţi radicali etc.) sau o sare acceptabilă farmaceutic.
2. Un inhibitor al creşterii celulare incluzând compusul sau sarea la care face
referire revendicarea 1.
3. Un inhibitor al creşterii celulare la care face referire revendicarea 2, unde
acesta inhibă dezvoltarea celulelor canceroase.
4. Un inhibitor al creşterii celulare la care face referire revendicarea 3, unde
cancerul este selectat din grupul incluzând: cancer pancreatic, cancer de
colon, cancer hepatic […]. (sunt enumerate 21 de tipuri)
5. Un inhibitor al creşterii celulare la care face referire revendicarea 3, unde
cancerul este cancer pulmonar.
6. Un medicament anticanceros conţinând compusul sau sarea la care face
referire revendicarea 1.
7. Medicamentul la care face referire revendicarea 6, unde cancerul este
selectat din grupul incluzând: cancer pancreatic, cancer de colon, cancer
hepatic […]. (sunt enumerate cele 21 de tipuri)
8. Medicamentul la care face referire revendicarea 6, unde cancerul este cancer
pulmonar. [6,7]

22
 10/19/2016

4.5. Drepturile legate de invenţia brevetată

1. Dreptul de exploatare exclusivă a invenţiei – titularul

brevetului.
2. Dreptul inventatorului de a i se menţiona numele şi
prenumele în brevet, în alte documente referitoare la
invenţie, în carnetul de muncă.
3. Dreptul inventatorului de a stabili prin contract drepturile
patrimoniale ce i se cuvin pentru realizarea invenţiei în
cadrul unui contract de muncă sau de cercetare.
4. Dreptul inventatorului la despăgubiri materiale în cazul
încălcării drepturilor sale.
5. Dreptul unității titulare de brevet de a beneficia de
asistenţă tehnică din partea inventatorului – necesită
contract de asistenţă tehnică – remunerarea inventatorului.
6. Dreptul de a transmite pe cale convenţională (prin contract)
drepturile asupra brevetului. [5]

4.5. Drepturile legate de invenţia brevetată

1. Dreptul de exploatare exclusivă a invenţiei - limite:

 în timp – 20 de ani de la depunerea cererii de brevet;
 în spaţiu – teritoriul statului/statelor care a/au emis brevetul;
 limite speciale:
 imunitatea vehiculelor – pentru nevoi de transport, temporar,
accidental, pe teritoriul unui stat unde invenţia e protejată;
 dreptul de posesiune anterioară şi personală al unei persoane
care deţine şi aplică o invenţie identică de dinainte de depunerea
cererii titularului de brevet, în secret;
 producerea sau folosirea invenţiei exclusiv în scop experimental
sau în scopuri private, necomerciale;
 decăderea din drepturi a titularului de brevet – pentru neplata
taxelor anuale;
 epuizarea dreptului titularului de brevet – punerea în circulaţie a
produsului de către titular sau alţii, cu consimţământul său (odată
pus produsul în circulaţie, titularul de brevet pierde controlul
asupra comercializării pe teritoriile supuse liberei circulaţii =
vând și alții produsul);
 licenţele facultative sau obligatorii. [5]

23
 10/19/2016

4.5. Drepturile legate de invenţia brevetată

6. Dreptul de a transmite pe cale convenţională drepturile asupra

brevetului (înregistrare la autoritatea competentă):

 Cesiune = transmiterea drepturilor – contract, donaţie, succesiune

legală sau testamentară:
 dreptul la brevet;
 dreptul la acordarea brevetului;
 drepturile ce decurg din brevet.

 Licenţă = se transmite dreptul de folosire a invenţiei brevetate, de

exploatare la nivel industrial, fără a se schimba titularul brevetului
(licenţe facultative).
 Statul poate acorda licenţă, la cerere, prin Tribunal, dacă
invenţia nu a fost aplicată, nejustificat, timp de 4 ani de la
depunerea cererii de brevet sau timp de 3 ani de la eliberarea
brevetului (licenţă obligatorie, neexclusivă). [5]

4.6. Sancţiunea drepturilor titularului de brevet

1. Expirarea termenului de valabilitate – 20 ani de la data

depunerii cererii de brevet
CSP (Regulament UE 469/2009) = certificat suplimentar de
protecție pt. medicamente originale – încă max. 5 ani, dacă
cererea e depusă în termen de 6 luni de la data obţinerii
autorizaţiei de punere pe piaţă + eventual încă 6 luni, ca
recompensă pentru studii autorizate pe populații pediatrice.
2. Renunţarea la brevet – act unilateral de voinţă al titularului,
irevocabil, declaraţie înregistrată la autoritatea competentă.
3. Decăderea din drepturi a titularului - pentru neplata taxelor
privind brevetul
Anuale, cu excepţia primilor 2 ani; în RO, până la 20 de ani: 150-
500 Euro, apoi pt. CSP: 1000-1400 Euro.
4. Revocarea administrativă a brevetului de către autoritatea
competentă – pentru neîndeplinirea condiţiilor de brevetare (în
termen de 6 luni de la publicarea menţiunii acordării acestuia).
5. Anularea brevetului – la cererea persoanelor interesate,
pentru neîndeplinirea condiţiilor de brevetare (după trecerea
termenului de 6 luni …). [5,8]

24
 10/19/2016

4.7. Apărarea drepturilor titularului de brevet

 Contestaţia administrativă – împotriva deciziilor pronunţate de

autoritatea competentă în legătură cu cererea de brevet şi brevetul
eliberat (ex. cerere de revocare sau de anulare).
 Acţiune civilă – în răspundere contractuală sau delictuală, pentru
acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile produse prin încălcarea
drepturilor legate de brevet şi exploatarea acestuia de către titular.
 Acţiune penală – în cazul săvârşirii de infracţiuni la regimul
brevetelor de invenţie.
Ex.
Însuşirea fără drept a calităţii de inventator: închisoare 3 luni - 2 ani
sau amendă. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Contrafacerea (produse care sunt puse pe piață cu încălcarea
drepturilor titularului brevetului): închisoare 3 luni - 2 ani sau
amendă. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Divulgarea, de către personalul OSIM, precum şi de către persoanele
care efectuează lucrări în legătură cu invențiile, a datelor cuprinse
în cererile de brevet, până la publicarea lor: închisoare 3 luni - 3
ani sau amendă. [5]

4.8. Jurisprudenţă – exemplu Nexium

http://www.eplawpatentblog.com
KRKA vs. AstraZeneca, Curtea de Apel Borgarting, Norvegia,
24 ianuarie 2014, Cazul nr. 12-103103ASD-BORG/02:
 AstraZeneca – titular brevet emis de Norwegian Industrial Property Office
307378 – pt. enantiomerul activ S esomeprazol optic pur + pt. medicamentul
conținând substanța descrisă ca putând fi obținută la o înaltă puritate optică,
peste 99,8%.
 Puritatea substanței poate fi măsurată prin excesul său enantiomeric,
care descrie cantitatea de enantiomer S dorit în comparație cu
cantitatea de enantiomer R omeprazol nedorit.
 KRKA – a lansat un produs generic conținând esomeprazol, cu exces
enantiomeric S între 98,8 % și 99,5 %.
 AstraZeneca acţionează KRKA în instanţă pt. încălcarea brevetului.
 KRKA se apără susținând că brevetul se aplică doar substanței cu o puritate
optică de cel puțin 99,8%.
 Curtea de Apel decide că scopul invenției a fost de a atinge o puritate
suficient de înaltă pt. a obține efectul terapeutic dorit și că o concentrație
sub 99,8 % nu este importantă pentru inventator și pentru autoritate. Prin
urmare, produsul KRKA este considerat optic pur și încalcă brevetul
AstraZeneca. [9]

25
 10/19/2016

4.8. Jurisprudenţă – exemplu Nexium

http://www.eplawpatentblog.com

Despre evoluția brevetelor AstraZeneca pentru esomeprazol:

 1993-1994 – cerere și eliberare brevete: european la EPO,
naționale în SUA, Canada, Australia – ultimele expirau în mai
2014 !
 2000-2001 – obținerea primelor autorizații de punere pe piață
pt. Nexium în statele UE, SUA, Canada, Australia.
 2006 – anulare brevet european de către EPO – în urma
contestării noutății de către Ratiopharm International GmbH !
 În UE rămâne în vigoare protecția administrativă prin legislația
medicamentului (exclusivitate de comercializare timp de 10
ani de la prima autorizare de punere pe piață) – până în 2010,
când începe comercializarea primelor medicamente generice
cu esomeprazol.
 2006-2014 – au rămas în vigoare brevetele SUA, Canada,
Australia, iar, în Europa, Norvegia, care a devenit membră a
EPO doar în 2008 ! – brevet eliberat la nivel național – valabil
până în 2014 ! [10,11]

5. Referinţe

1. WIPO Intellectual Property Handbook: Policy, Law and Use. Chapter 1

Introduction, disponibil la
http://www.wipo.int/export/sites/www/about-
ip/en/iprm/pdf/ch1.pdf, accesat la: 10.2015.
2. WIPO Intellectual Property Handbook: Policy, Law and Use. Chapter 2
Fields of Intellectual Property Protection, disponibil la
http://www.wipo.int/export/sites/www/about-
ip/en/iprm/pdf/ch2.pdf, accesat la: 10.2015.
3. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe,
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 60/1996, cu modificările şi
completările ulterioare.
4. WIPO Intellectual Property Handbook: Policy, Law and Use. Chapter 5
International Treaties and Conventions on Intellectual Property,
disponibil la http://www.wipo.int/export/sites/www/about-
ip/en/iprm/pdf/ch5.pdf, accesat la: 10.2015

26
 10/19/2016

5. Referinţe

5. Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată,

Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 613/2014.
6. Office européen des brevets, Registre européen des brevets,
Présentation générale: EP2657238, disponibil la:
https://register.epo.org/application?lng=fr&number=EP11851233&tab=m
ain, accesat la: 08.2015.
7. Office européen des brevets, Registre européen des brevets, Le
dossier: 11851233.4, Revendications, disponibil la:
https://register.epo.org/application?documentId=EUS46R223814FI4&num
ber=EP11851233&lng=fr&npl=false, accesat la: 08.2015.
8. Ordonanţa Guvernului României nr. 41/1998 privind taxele în domeniul
protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora,
republicată, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 959/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;

5. Referinţe

9. Austdal H., Hagen T., NO - KRKA Sverige AB and Krka D.D. Novo Mesto
v. AstraZeneca AB (esomeprazole), disponibil la:
http://www.eplawpatentblog.com/eplaw/2014/02/no-krka-sverige-ab-
and-krka-dd-novo-mesto-v-astrazeneca-ab-esomeprazole.html#more,
accesat la: 10.2015.
10. Howard L., Drug In Focus: Esomeprazole, January 2007, disponibil la:
http://www.genericsweb.com/index.php?object_id=515, accesat la:
10.2015.
11. Noonan K., The Demise of Enantiomer Patenting ?, December 22,
2006, disponibil la: http://www.patentdocs.org/2006/12/, accesat la:
10.2015.

27