COMISIA EUROPEANA

CUPRINS
1. Scurt istoric.
2. Constituirea Comisiei Europene.
3. Organizarea Comisiei Europene.
4. Func�ionarea Comisiei Europene.
5. Atribu�iile Comisiei Europene.
5.1.����������� ����� Func�ia de supraveghere legislativ�.
5.2.����������� ����� Func�ia de ini�iativ� legislativ�.
5.3.����������� ����� Func�ia de execu�ie.
5.4.����������� ����� Func�ia de decizie.
5.5.����������� ����� Func�ia de reprezentare.
6. Concluzii.
7. Bibliografie.

1. Scurt istoric

Comisia este institu?ia UE care are monopolul ini?iativelor legislative ?i al

competen?elor executive importante �n domenii precum concuren?a ?i comer?ul
exterior. Este principalul organ executiv al Uniunii Europene ?i este format�
dintrun colegiu de membri care reune?te c�te un comisar pentru fiecare stat membru.
Comisia conduce, de asemenea, ?i comitetele responsabile de punerea �n aplicare a
dreptului Uniunii. Fostul sistem de comitologie a fost �nlocuit de noi instrumente
juridice, respectiv actele de punere �n aplicare ?i actele delegate.
Comisia European� a fost la origine �nalta Autoritate, �nfiin�at� prin Tratatul de
la Paris privind constituirea�Comunit�ii Europene a C�rbunelui �i O�elului�(CECO).
�n calitate de organ executiv al Comunit�ii, cu sediul la Luxemburg, aceast�
autoritate r�spundea de punerea �n aplicare a hot�r�rilor luate de CECO. La 10
august 1952, �nalta Autoritate, prezidat� de Jean Monnet, �i-a �nceput prima
�edin�� la Luxemburg.
�nalta Autoritate era independent� de guverne �i �ns�rcinat� cu administrarea
produc�iei c�rbunelui �i o�elului, de altfel �i principala ac�iune a noi �nfiin�ate
comunit�i. Ea de�inea puterea executiv�. Printre principalele sale atribu�ii se mai
num�rau: definirea obiectivelor comune, acordarea de �mprumuturi, interven�ie
asupra pre�urilor �i cotelor de produc�ie. Institu�ia era format� din nou� membri,
numi�i prin comun acord de guvernele statelor membre CECO.
Cele �ase state semnatare numeau direct un num�r de opt membri, al nou�lea fiind
ales de �nalta Autoritate. Hot�r�rile membrilor �naltei Autorit�i se luau cu
majoritate simpl� de voturi. �n 1967 �nalta Autoritate a CECO fuzioneaz� cu organul
executiv al celorlalte Comunit�i Europene CEE (Comunitatea Economic� European�) �i
CEA (Comunitatea European� a Atomului), lu�nd astfel na�tere Comisia Comunit�ii
Europene.
2. Constituirea Comisiei Europene
Comisia reprezint� organul executiv comunitar, av�nd un caracter suprana�ional, ce
a evoluat odat� cu progresul construc�iei europene. Comisia a fost prev�zut� ca
organ comunitar �n fiecare din cele trei tratate constitutive ale Comunit�ilor
europene, exprim�nd interesul comun, independent de compozi�ia statal� a acestor
organe.
Comisia European�1, cea mai original� dintre institu�iile comunitare, este format�
�n prezent din 27 de comisari desemna�i de guvernele statelor membre, pe baza
competen�ei lor generale, profesionale.
Num�rul membrilor Comisiei poate fi modificat de Consiliu statu�nd �n unanimitate.
�n perspectiva primirii de noi membri �n cadrul Uniunii Europene, problema
modific�rii num�rului membrilor Comisiei r�m�ne deschis�. �n literatura de
specialitate2�s-a exprimat opinia conform c�reia fiecare stat membru ar trebui s�
aib� doar un comisar.
Reuniunea de la Nisa �ncheiat� la 11 decembrie 2000, a examinat printre alte
probleme legate de viitoarea extindere a Uniunii Europene �i problema componen�ei
Comisiei. �n leg�tura cu aceasta s-a convenit ca statele membre care au doi
comisari s� renun�e la cel de al doilea p�n� �n anul 2005 �n favoarea statelor nou
primite, dar num�rul comisarilor s� nu dep�easc� 27 de membri.
Calitatea de comisar poate fi de�inut� numai de c�tre cet�eni ai statelor membre,
Comisia trebuind s� cuprind� cel pu�in un cet�ean al fiec�rui stat membru, f�r� ca
num�rul comisarilor av�nd cet�enia aceluia�i stat s� fie mai mare dec�t doi3.
�n prezent cinci state au c�te doi membri �n cadrul Comisiei, respectiv Fran�a,
Germania, Italia, Marea Britanie �i Spania.
Tratatul de la Maastricht a adus modific�ri �n privin�a modalit�ii de desemnare a
membrilor Comisiei. Astfel, Guvernele statelor membre desemneaz� de comun acord,
dup� consultarea Parlamentului European, personalitatea pe care inten�ioneaz� s� o
numeasc� pre�edinte al Comisiei. �n acest mod, desemnarea Pre�edintelui Comisiei
cap�t� din partea Parlamentului European o legitimitate democratic� direct�.
Guvernele statelor membre, �n consultarea cu pre�edintele desemnat al Comisiei,
desemneaz� celelalte personalit�i pe care urmeaz� s� le numeasc� drept membri ai
Comisiei.
Tratatul de la Amsterdam a adus o modificare de con�inut �n leg�tur� cu modul de
desemnare al pre�edintelui Comisiei, constat�ndu-se cre�terea rolului Parlamentului
European �n cadrul acestei proceduri. Desemnarea de c�tre statele membre a
persoanei avute �n vedere ca pre�edinte al Comisiei este supus� aprob�rii
Parlamentului. Prin urmare, simpla consultare a Parlamentului European prev�zut�
prin Tratatul de la Maastricht se �nlocuie�te cu necesitatea aprob�rii de c�tre
aceast� institu�ie.
Procedura de numire a Comisiei este urm�toarea4:
* �n termen de �ase luni de la alegerea membrilor Parlamentului European, �efii de
state �i de guverne ai statelor membre cad de comun acord asupra numelui viitorului
pre�edinte al Comisiei;
* pre�edintele desemnat al Comisiei, �mpreun� cu guvernele statelor membre,
desemneaz� celelalte persoane pe care inten�ioneaz� s� le numeasc� membri ai
Comisiei;
* pre�edintele �i membrii Comisiei desemna�i potrivit procedurii de mai sus, sunt
supu�i spre aprobare Parlamentului European;
* dup� aprobarea Parlamentului European, pre�edintele �i ceilal�i membri ai
Comisiei sunt numi�i de Consiliu.
Membrii Comisiei sunt numi�i pentru o perioad� de cinci ani, mandatul put�nd fi
re�nnoit. De asemenea �i mandatul pre�edintelui Comisiei este tot de cinci ani.
Comisia r�spunde politic �n fa�a Parlamentului European, care are posibilitatea s�
o demit�, prin adoptarea unei mo�iuni de cenzur�.
Pre�edintele Comisiei este figura cea mai proeminent� a Uniunii Europene, cea mai
mediatizat� persoan� din angrenajul institu�ional comunitar. Nu este de mirare,
a�adar, c� toate comisiile care au func�ionat p�n� �n prezent au purtat numele
pre�edin�ilor lor � de exemplu � Comisia Jenkins, Comisia Thorn, Comisia Delors,
Comisia Santer, Comisia Prodi, Comisia Baroso5.
Pre�edintele Comisiei are, teoretic, rol administrativ �i protocolar, el
reprezent�nd Comisia �n fa�a celorlalte institu�ii comunitare, precum �i �n
rela�iile cu ter�ii. Influen�a pre�edintelui poate fi �ns�, �n practic�, destul de
mare, fapt demonstrat de perioada Delors, �i confirmat prin modificarea
Regulamentului intern al Comisiei, prin care sunt recunoscute largi puteri
discre�ionare pre�edintelui �n atribuirea sarcinilor �n interiorul institu�iei �i
�n revizuirea acestora. Continu�nd pe linia acestei orient�ri, Tratatul de la Nisa
a �nt�rit rolul pre�edintelui Comisiei europene �n raport cu ceilal�i comisari: el
define�te orient�rile politice �i organizarea intern� a Comisiei, asigur�nd
coeren�a, eficacitatea �i colegialitatea ac�iunilor acesteia �i nume�te
vicepre�edin�ii Comisiei.
Vicepre�edin�ii, �n num�r de doi, sunt desemna�i de c�tre pre�edinte6, dintre
comisari. Vicepre�edin�ii au ca rol suplinirea pre�edintelui atunci c�nd
�mprejur�rile o cer.
Membrii Comisiei �i exercit� func�iile �n deplin� independen��, �n interesul
general al Comunit�ii. �n �ndeplinirea �ndatoririlor lor, ei nu solicit� �i nu
accept� instruc�iuni de la nici un guvern �i de la nici un alt organism.
Independen�a membrilor Comisiei reprezint� o obliga�ie �i pentru statele membre, �n
sensul c� fiecare dintre ele se angajeaz� s� respecte aceast� independen�� �i s� nu
caute s�-i influen�eze pe membrii Comisiei �n execu�ia sarcinilor lor.
Pe durata exercit�rii func�iilor lor, membrii Comisiei nu pot s� exercite vreo
activitate profesional�, remunerat� sau nu.
Mandatul membrilor Comisiei �nceteaz�: la expirarea mandatului, prin deces,
demitere, demitere individual� sau de bloc. �n cazul vot�rii unei mo�iuni de
cenzur� de c�tre Parlament se poate ajunge la o demisie �n bloc a Comisiei. �n
cazul demisiei voluntare sau �n cazul �n care Curtea de Justi�ie �l declar�
demisionat pe un membru al Comisiei, acesta va fi �nlocuit cu alt comisar, pentru
perioada de mandat restant�, fiind numit prin acordul comun al statelor membre.
�n cazul decesului, demisiei sau demiterii unui membru, Consiliul, cu votul unanim,
fie va hot�r� �nlocuirea celui �n cauz� cu o alt� persoan� pentru durata de mandat
care a mai r�mas de executat, fie, �n situa�iile �n care mandatul se apropie de
final, va decide c� nu mai este cazul s� fac� o astfel de �nlocuire. Dac�
pre�edintele Comisiei a decedat sau �i-a dat demisia, �nlocuirea lui pentru restul
de mandat este obligatorie. Demiterea unui membru al Comisiei se hot�r�te de c�tre
Curtea de Justi�ie �n situa�iile �n care se constat� c� persoana �n cauz� �i-a
�nc�lcat obliga�iile asumate la preluarea func�iei, nu mai �ndepline�te condi�iile
necesare pentru exercitarea mandatului sau a comis o fapt� de culpabilitate grav�.
Membrii Comisiei se bucur� de privilegiile �i imunit�ile �nscrise �n�Protocolul cu
privire la privilegiile �i imunit�ile Comunit�ilor europene�din anul 1965 �i anume:
imunitatea de jurisdic�ie pentru actele �ndeplinite �n exercitarea atribu�iilor
comunitare (aceast� imunitate se extinde �i dup� �ncetarea func�iilor comunitare,
�n concordan�� cu men�inerea responsabilit�ilor de c�tre fo�tii func�ionari sau
agen�i comunitari); scutire de impozite na�ionale asupra salariilor �i altor sume
b�ne�ti acordate de comunit�i.
3. Organizarea Comisiei Europene
Sediul Comisiei este la Bruxelles, iar serviciile r�m�n stabilite la Luxemburg, a�a
cum prevede �i Protocolul la Tratatul de la Amsterdam privind sediul institu�iilor
comunitare.
Organizarea Comisiei poate fi analizat� sub dou� aspecte7:
* sub aspect static, prin identificarea elementelor sale structurale;
* sub aspect dinamic, prin stabilirea raporturilor existente �ntre elementele
structurale.
De-a lungul timpului, structura Comisiei a suferit o serie de modific�ri �n func�ie
de evolu�ia atribu�iilor Comisiei. Dac� �n forma ini�ial� Comisia a fost conceput�
ca o �administra�ie de misiune�, destinat� pentru o misiune precis�, ulterior a
devenit �o administra�ie de gestiune�.
Fiecare comisar este asistat �n activitatea sa de un Cabinet, format din
func�ionari administrativi. �efii de cabinet se �nt�lnesc s�pt�m�nal pentru
discutarea problemelor ce necesit� �ntrunirea Comisiei �i pentru a preg�ti
lucr�rile acesteia. Membrii cabinetului sunt speciali�ti, put�nd fi compara�i cu
consilierii tehnici din administra�iile na�ionale care r�spund de activitatea unui
anumit sector din minister. Regimul lor juridic, diferit de cel al func�ionarilor
comunitari se remarc� �i prin faptul c� numirea membrilor cabinetului nu se face
dup� acelea�i reguli ca cele aplicabile pentru desemnarea func�ionarilor comunitari
�n general.
Cabinetul comisarului formeaz� echipa ce dispare odat� cu �ncetarea mandatului
comisarului, ceea ce presupune c� rela�iile dintre comisar �i membrii cabinetului
s�u s� fie bazate pe �ncredere total� �i reciproc�.
Activitatea comisarilor se realizeaz� at�t pe orizontal� (�n cadrul Comisiei, ca
institu�ie colegial�), c�t �i pe vertical� (fiecare fiind responsabil unui sector
din activitatea Comisiei �n ansamblul s�u). Aceast� dubl� func�ie a comisarilor a
f�cut ca �n fapt, Comisia s� func�ioneze pe baza unui sistem de �portofolii�. �n
cadrul Comisiei Europene, num�rul portofoliilor este adecvat num�rului comisarilor
�i nu invers, cum se �nt�mpl� �n administra�iile na�ionale. Stabilitatea acestor
portofolii depinde, �n principal, de dinamica procesului comunitar.
�n cadrul structurii organizatorice a Comisiei, un rol deosebit de important revine
Secretariatului general. Secretariatul general este prezent �n toate etapele
activit�ii Comisiei, av�nd un rol de acumulare �i redistribuire a informa�iei.
Secretariatul general, ajutat de Serviciul Juridic, joac� un rol esen�ial �n ceea
ce prive�te respectarea procedurilor interne �i de drept comunitar �n cadrul
serviciilor.
Comisia, ca institu�ie, este compus� din 38 de departamente, dintre care 23 de
Direc�ii Generale �i 15 Servicii Specializate. Fiecare departament are la conducere
un director general, care r�spunde �n fa�a unui comisar.
Fiecare direc�ie general� este structurat� �n direc�ii, iar acestea �n divizii, ce
constituie unit�ile de baz� ale structurii administra�iei comunitare.
�n cadrul Comisiei �i exercit� activitatea �i o serie de servicii speciale. La
origine, acestea au fost reprezentate de a�a � numitele �Task forces�8, unit�i
create de Comisie pentru �ndeplinierea unor sarcini ad � hoc, ceea ce presupunea c�
au un caracter temporar. Tendin�a de evolu�ie a acestor servicii speciale de la
provizoriu la permanent reprezint� o consecin�� a transform�rii Comisiei dintr-o
administra�ie de misiune �ntr-o administra�ie de gestiune, �n care accentul este
pus pe structurile permanente9.
�n ansamblu, pentru a-�i �ndeplini sarcinile, Comisia are aproximativ 24.000 de
angaja�i permanen�i, dintre care o cincime se ocup� de traducere �i interpretare.
La ace�ti func�ionari se mai adaug� c�teva mii de angaja�i temporari.
4. Func�ionarea Comisiei Europene
Principiul de func�ionare al Comisiei Europene este colegialitatea ceea ce �nseamn�
c� hot�r�rile sunt luate printr-o decizie colectiv�, membrii Comisiei fiind
responsabili �n comun de m�surile adoptate.
Principiul colegialit�ii �n adoptarea deciziilor Comisiei a fost considerat ca o
garan�ie a eficacit�ii activit�ii Comisiei cu ocazia conferin�ei
interguvernamentale ce a condus la adoptarea Tratatului asupra Uniunii Europene.
Comisia are sediul la Bruxelles �i se �ntrune�te s�pt�m�nal (de regul� miercurea),
prezen�a comisarilor la �edin�� fiind obligatorie. Hot�r�rile se iau �n prezen�a
majorit�ii membrilor, cu majoritate simpl�, �i implic� r�spunderea colectiv� a
comisarilor europeni.
�n procesul de adoptare a unei decizii de c�tre Comisie sunt implicate mai multe
niveluri ale structurii administrative ale acesteia. Mai �nt�i proiectul actului
normativ este avizat de Serviciul Juridic, ce asigur� conformitatea textului cu
ordinea juridic� comunitar�. �n cazul �n care o propunere necesit� avizul mai
multor direc�ii generale pentru a putea fi �nscris pe ordinea de zi, proiectul se
distribuie �n prealabil �i celorlalte servicii interesate, precum �i cabinetelor
comisarilor coresponden�i.
Pe l�ng� procedura oral� �n �edin�a plenar� au mai fost stabilite alte dou�
modalit�i de luare a deciziei: procedura de abilitare �i procedura scris�10.
Procedura de abilitare are rolul de a scuti colegiul Comisiei s� ia decizii �n
materii care nu prezint� dificult�i politice. Comisia poate abilita pe membrii s�i
s� ia, �n numele �i sub controlul s�u, m�suri de gestiune sau de administrare clar
diferite, cu condi�ia ca principiul responsabilit�ii colegiale s� fie respectate.
Procedura scris� este un mecanism ce permite Comisiei s� ia decizii �n probleme ce
nu necesit� discutarea �n cadrul reuniunii sale s�pt�m�nale �i care nu sunt
rezolvate nici prin procedura de delegare. Procedura scris� se folose�te �n cazul
�n care Serviciul Juridic �i-a dat avizul favorabil cu privire la proiectul de
text, iar direc�iile generale �i celelalte servicii implicate au ajuns �n prealabil
la un acord asupra problemei �n cauz�.
Reuniunile Comisiei nu sunt publice, dezbaterile fiind confiden�iale, la �edin�e
put�nd participa persoanele stabilite �n regulament. Activit�ile Comisiei se
desf�oar� pe baza unui prorgam anual de lucru adoptat de aceasta, defalcat pe
programe trimestriale.
Secretariatul general este prezent la toate nivelurile de func�ionare a Comisiei,
av�nd rolul de coordonator, de supraveghetor administrativ �i de mediator. Dup�
adoptarea deciziilor de c�tre Comisie, secretarul general are obliga�ia de a
asigura punerea �n aplicare a procedurilor decizionale �i de a veghea la executarea
deciziilor.11
Comisia r�spunde pentru activitatea sa �n fa�a Parlamentului European care o poate
demite �n bloc prin mo�iune de cenzur�. De�i cenzurat�, Comisia �i va exercita
prerogativele p�n� la numirea unei noi Comisii.
Comisarii pot fi revoca�i de Curtea de Justi�ie, la cererea Comisiei �n ansamblu
sau la cererea Consiliului.
5. Atribu�iile Comisiei Europene
Ca organ executiv al Uniunii Europene puterile Comisiei se refer� la urm�toarele
categorii de probleme[12]:
1.�Func�ia de supraveghere legislativ�: vegheaz� la respectarea, interpretarea �i
aplicarea corect� a Tratatelor (legisla�iei comunitare), �mpreun� cu Curtea de
Justi�ie a Comunit�ilor Europene.
2.�Func�ia de ini�iativ� legislativ�: formuleaz� propuneri, recomand�ri �i avize pe
linie legislativ�, ini�iaz� dezvoltarea legisla�iei comunitare; f�c�nd propuneri
legislative Parlamentului �i Consiliului Uniunii Europene, Comisia trebuie s� �in�
seama de principiul subsidiarit�ii � dac� problema respectiv� nu se poate rezolva
mai bine la nivel local, regional sau na�ional.
3.�Func�ia de execu�ie: Comisia exercit� competen�ele de execu�ie conferite de
Consiliul Uniunii Europene � execu�ia bugetului Uniunii Europene, aplicarea
legisla�iei, a programelor �i a politicilor comunitare.
4.�Func�ia de decizie: Comisia are putere de decizie proprie �i ia parte la
adoptarea actelor de c�tre Consiliul European �i Parlamentul European.
5.�Func�ia de reprezentare: Comisia este abilitat� �n domeniul reprezent�rii
interne �i interna�ionale a Uniunii Europene, negociind acordurile interna�ionale
�ntre Uniunea European� �i alte ��ri, permi��nd Uniunii Europene s� vorbeasc� �cu o
singur� voce�.
5.1. Func�ia de supraveghere legislativ�
Tratatele originale �ns�rcineaz� Comisia European� s� vegheze la aplicarea acestora
�i �i acord� �n acest scop at�t puteri specifice, c�t �i misiunea de a declan�a o
ac�iune �n justi�ie contra statului care nu aplic� tratatele.
Prin exercitarea acestei func�ii de supraveghere a mandatului de respectare a
dispozi�iilor tratatelor comunitare, Comisia a fost denumit� �i �gardian al
tratatelor�[13].
Pentru a-�i �ndeplini func�ia de �gardian al tratatelor�, Comisia poate cere
informa�ii statelor, �ntreprinderilor sau persoanelor fizice, �n scop preventiv sau
de informare. Comisia beneficiaz� �i de o putere de aplicare a unor sanc�iuni
(amenzi sau plata unor penalit�i) �n special �ntreprinderilor care �ncalc� regulile
concuren�ei.
5.2. Func�ia de ini�iativ� legislativ�
Comisia European� de�ine monopolul ini�iativei legislative �n sfera primului
�pilon�, cel comunitar, ini�iativ� care este transpus� spre decizie Consiliului
Uniunii Eurpene. �n cazul celui de al doilea �pilon�, Comisia este doar asociat�
Consiliului Uniunii Europene, iar �n cazul celui de al treilea ea �mparte aceast�
atribu�ie cu statele membre.
Garant� a interesului general comunitar, Comisia a fost conceput� ca �institu�ie
motrice� a integr�rii europene, fiind �ns�rcinat� cu o misiune general� de
ini�iativ�. Consiliul Uniunii Europene singur sau �mpreun� cu Parlamentul European
adopt� acte normative �n principiu numai pe baza propunerilor �naintate de Comisie.
A�adar, Comisia dispune de un monopol al ini�iativei �n Uniunea European�, deoarece
Consiliul nu poate s� delibereze dec�t pe baza unei propuneri a acesteia. Comisia
are posibilitatea de a-�i retrage propunerea at�t timp c�t Consiliul nu a statuat.
Modificarea propunerii se poate face de c�tre Comisie pe tot parcursul procedurii
de adoptare a unui act normativ. �n cazul retragerii propunerii, aceasta trebuie
motivat� �i este necesar� informarea Parlamentului European ori de c�te ori este
implicat� procedura de consultare a acestuia.
Consiliul poate stimula func�ia de ini�iativ� legislativ� a Comisiei, atunci c�nd
exist� posibilitatea s�-i cear� acesteia s� efectueze toate studiile pe care le
consider� oportune pentru realizarea obiectivelor comune �i s�-i prezinte toate
propunerile corespunz�toare.
�n practic�, propunerile Comisiei sunt preg�tite �n cadrul departamentelor sale
administrative, apoi sunt supuse comisarilor pentru examinare �i adoptare. Pentru a
realiza o analiz� tehnic� a problemelor, �n cadrul departamentelor Comisiei se
apeleaz� �n mod frecvent la exper�ii independen�i. De asemenea, sunt solicitate s�
�i exprime opiniile Comitetele consultative alc�tuite din reprezentan�i ai mediilor
socio-profesionale europene.
�5.3. Func�ia de execu�ie
P�n� la adoptarea Actului Unic European, Consiliul de�inea at�t puterea legislativ�
c�t �i pe cea executiv�, Comisia neput�nd s� ia m�suri de execu�ie dec�t �n urma
unei abilit�i date de Consiliu.
Comisia reprezint� organul executiv al Uniunii Europene, cel care pune �n executare
actele normative emise de Consiliul Uniunii Europene sau de acesta �n codecizie cu
Parlamentul European. �n exercitarea acestei atribu�ii Comisia European� dispune de
putere normativ� proprie, put�nd adopta regulamente, directive �i decizii, precum
�i recomand�ri sau avize.
Domeniile �n care Comisia� are putere normativ� subordonat�, de executare, sunt,
conform tratatelor:
* implementarea (execu�ia) bugetului comunitar, al c�rui proiect este tot de
competen�a Comisiei;
* �uniunea vamal�;
* concuren�a;
* �func�ionarea pie�ei comune (cu excep�ia agriculturii);
* gestiunea fondurilor comunitare[14].
Prin Decizia 87/373 din 13 iulie 1987, Consiliul a fixat modalit�ile de exercitare
a competen�elor de executare conferite Comisiei. Decizia 87/373 a consacrat
existen�a a trei tipuri de comitete care s� reprezinte interesele guvernelor
na�ionale �n rela�iile cu Comisia. Codificarea procedurilor raporturilor stabilite
�ntre Comisie �i Comitete, prev�zut� �i de Actul Unic European, a fost denumit�
�comitologie�[15].
Aceste comitete sunt: Comitetele consultative,
Comitetele de gestiune �i Comitetele de reglementare.
Comitetele sunt compuse din reprezentan�i ai guvernelor statelor membre,
func�ion�nd pe l�ng� Comisie ca organisme de avizare a ini�iativelor acesteia.
Comitetele consultative�reprezint� modelul tip al organelor consultative. Comisia
nu are alt� obliga�ie dec�t de a solicita �i a analiza avizul emis de un comitet.
�n cazul unui dezacord �ntre Comisie �i Comitet, puterea de decizie apar�ine
Comisiei. Aceste comitete sunt solicitate �n deciziile privind realizarea pie�ei
comune.
Comitetele de gestiune�pot interveni �n administrarea organiza�iilor pie�ei comune
�n cadrul Politicii Agricole comune (de exemplu: Comitetul de gestiune pentru
zah�r). �n func�ie de rezultatul votului, �n cadrul comitetului exist� dou�
posibilit�i: �n cazul avizului favorabil � decizia Comisiei r�m�ne definitiv�, iar
�n cazul avizului negativ va fi sesizat Consiliul, care poate adopta, cu
majoritatea calificat�, alte m�suri de execu�ie dec�t cele propuse de Comisie.
Comitetele de reglementare�sunt active �n special �n domeniul reglement�rilor
privind produsele alimentare (exemplu: comitetul permanent pentru industria
alimentar�). Procedura de consultare a acestora presupune dou� modalit�i: �n cazul
avizului favorabil � Comisia adopt� decizia de implementare stabilit�; �n cazul
avizului negativ, este sesizat Consiliul care poate adopta propunerea Comisiei cu
votul majorit�ii calificate, sau o poate modifica �n unanimitate.
�5.4. Func�ia de decizie
Comisia are at�t competen�� de executare, c�t �i competen�� decizional�. Ea poate
s� elaboreze regulamente, emite directive sau adopt� decizii, aceste atribu�ii
fiindu-i conferite direct prin dispozitiile tratatelor sau prin delegare de
competen�� de c�tre Consiliu[16].
Comisia beneficiaz� de un �nalt grad de autonomie �n exercitarea atribu�iilor sale,
�n special �n domeniul politicii concuren�iale �i al controlului aplic�rii
politicilor comune (�n agricultur�, transporturi).
Comisia administreaz� bugetul Uniunii Europene �i fondurile speciale ce �i sunt
atribuite (Fondul Social European, Fondul Agricol European de Garan�ie �i
Orientare).
Comisia poate administra �i m�suri protec�ioniste � acestea fiind m�suri temporare
ce constituie excep�ii de la tratate, fiind adoptate de statele membre �n acord cu
Comisia pentru a dep�i unele dificult�i deosebite. Astfel, Comisia, dup�
consultarea Comitetului monetar, poate autoriza un stat membru a c�rui pia�� de
capital este �n dificultate, s� adopte m�suri protec�ioniste ale c�ror condi�ii
sunt definite de Comisie. �n eventualitatea unui dezechilibru al balan�ei de pl�i,
Comisia poate autoriza un stat membru s� adopte m�surile considerate necesare
pentru redresarea situa�iei[17].
5.5. Func�ia de reprezentare
Comisia reprezint� Uniunea European� �n rela�iile cu statele nemembre �i
organismele interna�ionale; �n interiorul Uniunii ea reprezint� interesul
comunitar, �n raport cu persoanele fizice sau juridice, cu celelalte institu�ii
comunitare sau cu statele membre.
Comisia European� trebuie s� ac�ioneze �n a�a fel �nc�t interesul comunitar s�
primeze �n fa�a intereselor statelor membre. Rolul ei este cu at�t mai dificil, cu
c�t el necesit� negocieri prealabile adopt�rii oric�rei ini�iative legislative cu
statele membre, c�t �i medierea negocierilor dintre statele membre.
Ca reprezentant pe plan extern al Uniunii, Comisia este cea care negociaz�
tratatele interna�ionale �ncheiate de Uniune, fiind �mputernicit� de fiecare dat�
de c�tre Consiliul Uniunii Europene printr-o �decizie de negociere�. Ulterior,
Consiliul Uniunii Europene va ratifica acordul interna�ional, vot�nd de regul� cu
majoritate calificat�, cu excep�ia acordurilor de asociere sau aderare, care
trebuie votate cu unanimitate.
6. Concluzii
Comisia European� se num�r� printre organismele comunitare cele mai importante,
reprezent�nd organul executiv al Uniunii Europene. Comisia European� are ca rol
principal, �ntr-o formulare foarte general� exprimarea interesului comunitar �i
asigurarea realiz�rii acestuia. Ea �ntruchipeaz� �ideea european�, �ntruc�t membrii
s�i, de�i numi�i de guvernele na�ionale, nu au nici o obliga�ie fa�� de acestea,
fiind loiali doar intereselor Uniunii Europene.
�Pe l�ng� atribu�iile legislative, Comisia este �i ap�r�toarea tratatelor europene,
control�nd aplicarea lor. De asemenea, ea asigur� formularea �i implementarea
politicilor comunitare, administreaz� bugetul �i programele comunitare, cu ajutorul
administra�iilor na�ionale.
Comisia reprezint� Uniunea �n negocierile interna�ionale din toate domeniile, cu
excep�ia domeniului politicii externe �i de securitate comun�, unde intervine
Ministrul de externe al Uniunii.
Rolul Comisiei este de a asigura respectarea prevederilor tratatelor, de a ini�ia
proiecte legislative �i de a pune �n practic� politicile comunitare. Comisia
administreaz� bugetul Uniunii Europene, precum �i programele de asisten��
comunitare ale Uniunii Europene, inclusiv pe cele care se ocup� de sprijinirea
��rilor din afara Comunit�ii.
Printre alte atribu�ii ale Comisiei Europene amintim faptul ca:
* vegheaz� la dezvoltarea �i buna func�ionare a pie�ei comune;
* �emite recomand�ri �i avize chiar �i �n lipsa unei �mputerniciri exprese;
* �administreaz� diferite fonduri;
* �are atribu�ii �n domeniul concuren�ei.
Spre deosebire de situa�ia existent� �ntr-un stat na�ional, unde dreptul de
initia�iv� legislativ� este exercitat de Guvern �i Parlament, la nivel comunitar
respectivul drept revine �n principal Comisiei Europene, �n unele cazuri, cu titlu
de excep�ie, revenind �i Consiliului Mini�trilor Uniunii Europene sau
Parlamentului.
Comisia r�spunde politic �n fa�a Parlamentului European, care are posibilitatea s�
o demit�, prin adoptarea unei mo�iuni de cenzur�.
�n ceea ce prive�te membrii Comisiei, ace�tia �si exercit? functiile �n deplin?
independen�?, �n interesul general al Comunit�ii, �n realizarea �ndatoririlor lor,
ei nesolicit�nd �i neaccept�nd instruc�iuni de la vreun guvern �i nici de la un alt
organism.
�n privin�a viitorului Comisiei se urm�re�te ca aceasta s� fie compus� dintr-un
num�r de membri egal cu dou� treimi din num�rul statelor membre, cu excep�ia
cazului �n care Consiliul European nu va hot�r� cu unanimitate de voturi
modificarea acestui num�r. Reducerea num�rului de membri ai Comisiei are ca scop
cre�terea eficien�ei activit�ii acesteia, respectiv a capacit�ii de ac�iune a
comisiei �ntr-o UE l�rgit�.
7. Bibliografie
1. Diaconu, Nicoleta,�Dreptul Uniunii Europene. Partea general�, Ed. Lumina Lex,
Bucure�ti, 2007
2. Drago�, Dacian Cosmin,�Uniunea European�: institu�ii �i mecanisme, Edi�ia a II-
a, Ed. All Beck, Bucure�ti, 2005
3. Fuerea, Augustin,�Manualul Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic, Bucure�ti,
2003
4. Fuerea, Augustin,�Drept comunitar. Partea general�, Ed. All Beck, Bucure�ti,
2003
5. Lefter, Cornelia,�Fundamente ale dreptului comunitar institu�ional, Ed.
Economic�, Bucure�ti, 2003
6. Stoica, Ovidiu,�Mecanisme��i institu�ii ale Uniunii Europene, Suport de curs,
Ed. Univ. Al. I. Cuza, Ia�i, 2007
Webografie
1. http://www.europa.eu
2. http://www.europeana.ro/
3. http://www.infoeuropa.ro

�[4]�
[5]�.
[6]� [7]�.
[8]� [9]� [10]� [11]�Idem, p. 150.
[12]�
[13]�Drago�, Dacian Cosmin, op. cit., p. 48.
[14]�Idem, p. 49.
[15]�Diaconu, Nicoleta,�op. cit., p. 153.
[16]�Lefter, Cornelia,�Fundamente ale dreptului comunitar institu�ional, Ed.
Economic�, Bucure�ti, 2003, p. 134.
[17]�Diaconu, Nicoleta,�op. cit., p. 154.

1Denumirea de �Comisie European� a fost adoptat� numai dup� Tratatul de la

Maastricht privind Uniunea European�, anterior fiind folosit� sintagma �Comisia
Comunit�ilor Europene�. Cu toate c� denumirea s-a schimbat, �n documentele oficiale
se �nt�lne�te �n continuare �i vechea denumire.

2 Diaconu, Nicoleta,�Dreptul Uniunii Europene. Partea general�, Ed. Lumina Lex,

Bucure�ti, 2007, p. 139.
3 De obicei, comisarii europene sunt politicieni din statele membre, de regul� din
partidul aflat la guvernare; excep�ie face Marea Britanie care nume�te constant
comisarii din opozi�ie.
4 Stoica, Ovidiu,�Mecanisme �i institu�ii ale Uniunii Europene, Suport de curs, Ed.
Univ. Al. I. Cuza, Ia�i, 2007, p. 26.
5 Actuala Comisie European�, condus� de Jose Manuel Baroso, din Portugalia, �i va
�ncheia mandatul �n 2009.
6 �nainte de Tratatul de la Nisa, vicepre�edin�ii erau desemna�i de Comisie ca
organ colegial, dintre comisari.

7 Diaconu, Nicoleta,�op. cit., p. 142.

8 Primul serviciu special Task-force a fost construit pentru coordonarea
negocierilor de aderare la comunit�i a Marii Britanii, Irlandei �i Danemarcii.
9 Drago�, Dacian Cosmin,�Uniunea European�: institu�ii �i mecanisme, Edi�ia a II-a,
Ed. All Beck, Bucure�ti, 2005 , p. 53.

10 Diaconu, Nicoleta,�op. cit., p. 149.

11 Stoica, Ovidiu,�op. cit., p. 29.
??

??

??

??