MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV

Motoarele de curent alternativ functioneaza pe

baza campului magnetic invartitor.

Curentul alternativ (c.a.) – este curentul care-şi

schimbă periodic direcţia, datorită unei tensiuni
electrice alternative generată prin inducţie
electromagnetică.

Motorul asincron trifazat este cel mai utilizat

motor electric in actionarile de puteri medii si
mari.
 O infasurare electrica se caracterizeaza prin:
numarul de faze (m)
numarul de perechi de poli (p)
 pasul diametral (pasul polar) (yt);
 numarul de crestaturi pe pol si faza (q);
 felul pasului y1 al infasurarii.
Statorul (inductorul) motorului asincron trifazat–
este format din armatura feromagnetica
statorica, pe care este plasata infasurarea
statorica necesara formarii campului magnetic
invartitor.
Este prevazut cu o infasurare trifazata cu “p” perechi
de poli alimentati de cei trei conductori “R S T”

Rotorul (indusul) motorului asincron trifazat –

este format din armatura feromagnetica in care
este amplasata infasurarea rotorica.
 MOTORUL ASINCRON
– Turatia rotorului este intotdeauna mai mica decat
turatia campului magnetic invartitor.

Avantajele motorului asincron:

 constructie simpla;
 cost redus;
 fiabilitate ridicata si intretinere usoara;
 alimentare directa de la reteaua de curent
alternativ;
 viteza constanta, independenta de sarcina.
Dezavantajele motorului asincron:
 posibilitatea redusa de reglare a turatiei
 cuplu redus de pornire al motorului.

 Regimurile de functionare ale masinii asincrone

sunt:
 in regim de motor
 in regim de generator
 ca frana
CLASIFICAREA MASINILOR ASINCRONE:
1 - cu rotorul bobinat şi cu inele colectoare - este
format dintr-un arbore de oţel, pe care este
împachetat pachetul de tole prevǎzut cu crestǎturi
la exterior.
Suplimetar
 Înfǎşurarea este realizatǎ similar cu cea a statorului.
Capetele înfǎşurǎrii se scot printr-o gaurǎ practicatǎ axial în
arbore, la capǎtul unde este montat subansamblul de inele
colectoare.
 Acesta are 3 inele, executate din bronz, alamǎ sau oţel,
izolate între ele şi montate pe un butuc izolat. La fiecare inel,
se leagǎ unul din capetele înfǎşurǎrii rotorului;
 Turatia maxima este de 1500 rot/min si frecventa de 50 Hz
2 – CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT - (cu rotor în
colivie sau cu rotor în colivie de veveriţǎ).
 Rotorul în scurtcircuit este format din: arbore,
pachetul de tole prevǎzut cu crestǎturi şi
înfǎşurarea în scurtcircuit.
Forme de crestaturi rotorice
 Variante constructive de motoare asincrone cu
rotorul în scurtcircuit
 Motoare cu talpi

 Motoare cu flansa
In functie de pozitia axului avem:
 Motoare cu axul in pozitie orizontala

 Motoare cu axul in pozitie verticala

Inscriptionarea motorului produs de firma Siemens
Data fabricatiei Clasa de temperatura
155F = 68.30C
Greutatea

Distanta de la ax la suprafata talpilor

L – rotor Lung

Tipul motorului – Motor cu talpi cu functionare orizontala

Motoare asincrone cu rotorul (indusul) in scurtcircuit
In cazul masinilor-unelte se intalnesc urmatoarele
variante standard:
Puteri cuprinse intre 0.8 – 100kW;
Tensiuni de alimentare pana la 500V;
Turatii nominale intre 750-3000 rot/min
Fixare pe talpi sau cu flansa
 Simbiolizarea motoarelor cu rotorul de tip colivie:
ASI-_ _ _ - S, M, L _
Descriere:
A – asincron
S – rotorul in scurtcircuit
I – construtie inchisa
_ _ _ - un numar format din 2 sau 3 cifre ce indica
distanta de la axa arborelui la suprafata de asezare a
talpilor
S, M, L – lungimea rotorului masinii (S = scurt; M =
mediu; L = Lung)
_ - numarul de poli (sau lungime in consola a
arborelui/numarul de poli)
MOTORUL DE INDUCŢIE TRIFAZAT sau
MOTORUL ASINCRON TRIFAZAT de C.A.
Este cel mai folosit motor electric în acţionǎrile
electrice;
Prin intermediul inducţiei electromagnetice,
câmpul magnetic învartitor va induce în
înfǎşurarea rotoricǎ o tensiune.
Aceasta tensiune creeazǎ un curent electric prin
înfǎşurare. Asupra acesteia va actiona o forţǎ
electromagneticǎ ce va pune rotorul în mişcare
în sensul câmpului magnetic învartitor.
 Motoarele sincrone trifazate se folosesc pentru puteri de
la 0.25kW-400kW si tensiuni de 1000V, respectiv de la
400kW-1000kW si tensiuni pana la 10kV
 Curentul alternativ trifazat este un curent schimbator,
format din trei curenti variabili monofazici, ale caror
tensiuni sunt defazate la 1200
 Forma de unda a curentului aleternativ trifazat este
prezentat in imaginea de mai jos:

R S T
 Functionarea se bazeaza pe utilizarea campului
magnetic invartitor produs de C.A. trifazat
 Shimbarea sensului de rotatie se realizeaza prin
inversarea campului magnetic invartitor al statorului
 Cele trei infasurari RST ale statorului sunt conectate in
stea sau triunghi

Conectare stea Conectare triunghi

Cele trei înfǎşurǎri (RST) ale MOTORULUI
ASINCRON TRIFAZAT se scot la cutia de borne şi
pot fi legate în stea sau în triunghi.

Tensiunea nominalǎ a reţelei de alimentare

(tensiunea de linie a reţelei, adicǎ 400V,)
trebuie sǎ fie cel mult egalǎ cu tensiunea de pe
înfǎşurarea motorului (tensiunea nominala a
motorului, inscripţionatǎ pe plǎcuţa motorului,
în functie de tipul conexiunii – Y sau Δ)
Daca pe înfǎşurare s-ar aplica de la reţea o
tensiune mai mare, atunci va exista riscul arderii
bobinajului motorului.
De la reţeaua trifazatǎ naţionalǎ cu tensiunea
de 400V si fecventa de 50Hz, nu pot fi
alimentate decât motoare care au pe plǎcuţa
de borne inscripţionat: 400VΔ sau 400/690V
Δ/Y.
Conform noilor stardarde, tensiunea trifazatǎ a
reţelei este acum de 400V în loc de 380V, iar
tensiunea monofazatǎ a reţelei a devenit 230V,
în loc de 220V.
 ACTIONARI PNEUMATICE
SISTEMUL PNEUMATIC de putere este un circuit care
transmite si controleaza energia prin utilizarea unui lichid
sau a unui gaz sub presiune.
in cazul pneumaticii, fluidul aflat sub presiune este
aerul.
aerul comprimat este folosit ca principal agent de lucru
pentru actionarea unui piston au a unei palete
In industrie, pneumatica se utilizeaza la:
actionarea sistemelor de distributie a aerului, apei si
compusilor chimici;
manevrarea usilor grele;
descarcara carucioarelor in constructii, otelarii,
industria miniera si siderurgica
 la prepararea cimentului
la pulverizarea vopselelor
la actionarea utilajelor agricole
la blocarea si punerea in miscare a utilajelor
pentru prelucrarea lemnului si fabricarii mobilei
blocarea echipamentelor subansamblurilor
masinilor unelte si utilajelor
dispozitivele de ghidare si avans pentru
prelucrarea lemnului
roboti pneumatici, etc
 Sistemele pneumatice sunt folosite atunci când:
- trebuiesc controlate forţe şi momente de valori medii;
- viteza de deplasare a sarcinii nu trebuie să respecte cu
stricteţe o numită lege;
- poziţionarea obiectelor nu trebuie făcută cu precizie
ridicată;
- condiţiile de funcţionare sunt severe (pericol de explozie,
incendiu, umiditate etc) ;
- trebuiesc respectate norme stricte igienico-sanitare (în
industria alimentară, farmaceutică, tehnică dentară).
 Producerea aerului comprimat
Aerul comprimat folosit în sistemele pneumatice poate
fi produs local cu ajutorul unui compresor sau
centralizat într-o staţie de compresoare;
În staţia de compresoare, aerul este aspirat din
atmosferă şi comprimat cu ajutorul compresoarelor,
după care este tratat şi înmagazinat în rezervoare
tampon, de unde este distribuit consumatorilor.
Fiabilitatea, durata de viaţă şi performanţele unui
sistem pneumatic de acţionare depind în mare măsură
de calitatea agentului de lucru folosit.
Deoarece aerul intră în contact cu elementele mobile
(sertare, plunjere, pistoane, supape etc.) sau fixe
(corpuri, plăci, capace etc.) ale echipamentelor şi
traversează secţiuni de curgere, uneori de dimensiuni
foarte mici, calibrate, acestuia i se impun următoarele
cerinţe:
să fie cât mai curat posibil - un aer contaminat cu
particule mai mari sau egale cu jocurile existente între
elementele constructive mobile şi cele fixe pot duce la
blocarea (griparea) elementelor mobile, la uzura lor prin
abraziune şi la îmbâcsirea filtrelor;
să asigure lubrifierea sistemului de acţionare – deoarece
aerul nu are proprietăţi de lubrifiere se folosesc
ungătoare, care pulverizează în masa de aer particule fine
de ulei;
să conţină cât mai puţină apă - în aer există apă sub
formă de vapori, iar prin condensarea acestora se
obţine apa care va coroda piesele de oţel. La
temperaturi scăzute poate îngheţa;
să aibă o temperatură apropiată de temperatura
mediului ambiant - pentru a evita modificările de stare
care la rândul lor ar duce la modificări ale parametrilor
funcţionali ai sistemului;
să intre în sistem la presiunea şi debitul corespunzător
bunei funcţionări a sistemului - o presiune prea mică
nu asigură forţa de apăsare necesară, iar una prea mare
poate duce la avarii.
 Sistemul pneumatic
Utilizare aer
Supapa siguranta Filtru
Intrerupator presiune
Compresor
Motor electric

Manometru

1 – priza de aer
Uscator cu ciclu frigorific 2 – separator automat
Supapa de 3 – unitatea de tratare a
sens unic Rezervor Descarcare automata aerului
4 – supapa de sens unic
5 – motorul pneumatic
6 – regulator de viteza
Producere aer
 Sistemul de producere al aerului
1 – compresorul – aerul aspirat este comprimat si furnizat la o presiune mai
mare sistemului pneumatic;
2 – motorul electric
3 – Intrerupatorul de presiune – presostat – controleaza motorul electric si
presiunea din rezervor
4 – supapa de sens unic – permite trecerea aerului comprimat de la
compresor la rezervor si impiedica intoarcerea acestuia atunci cand
compresorul este inchis
5 – rezervorul – inmagazineaza aerul comprimat
6 – manometrul - indica presiunea din rezervor
7 – descarcare automata – evacueaza toata apa de condens prezenta in
rezervor
8 – supapa de siguranta – evacueaza aerul comprimat daca presiunea din
rezervor creste peste presiunea prevazuta
9 – uscatorul de ciclu frigorific – raceste aerul comprimat cu putin deasupra
punctului de congelare si condenseaza cea mai mare parte a umiditatii
aerului
10 – filtru de linie – mentinerea in limite permise a prafului, apei de codens
si a uleiului de ungere
 Sistemul de utilizare a aerului
1 – priza de aer – aerul este colectat din partea superioara a
conductei pentru a permite condensului ocazional sa ramana in
conducta principala
2 – separatorul automat – impiedica apa sa ramana in
conducta
3 – unitatea de tratare a aerului – trateaza aerul astfel incat
acesta sa fie furnizat in stare curata si la presiunea optima
4 – supapa de sens unic – presurizeaza si descarca cele doua cai
ale cilindrului pentru controlul directiei miscarii acestuia
5 –motorul pneumatic – transforma energia potentiala a
aerului in energie mecanica
6 – regulatorul de viteza – asigura un control sigur si continuu
al vitezei motorului pneumatic
 COMPRESOARE
Aerul comprimat este produs de compresoare
In functie de principiul de funcţionare compresoarele pot fi:
1 - volumice
2 - centrifugale (turbocompresoare)

1 - Compresoarele volumice - funcţionează pe principiul camerei de

volum variabil: în faza de aspiraţie, aerul este închis într-o cameră
care îşi micşorează volumul şi care se deschide în faza de refulare.
Aerul este evacuat având o presiune proporţională cu variaţia de
volum a camerei.

Clasificare:
■ Compresoare volumice cu piston: cu comprimare directă, cu
comprimare prin membrană;
■ Compresoare volumice cu angrenaje
■ Compresoare volumice rotative.
 Compresoare cu piston cu comprimare directă
Clasificare:
1 - după presiunea creată:
- de joasă presiune (3... 10 daN/cm2),
- de presiune medie (10...100daN/cm2),
- de înaltă presiune (>l00daN/cm2);
2 - după acţiunea pistonului:
- cu simplu efect,
- cu dublu efect;
3 - după poziţia pistonului (cilindrului):
- cu piston orizontal,
- cu piston vertical,
- cu piston în unghi,
- cu pistoane orizontale opuse,
- cu cilindri în V,
- cu cilindri în stea;
4 - după debit:
- debit mic <1m3/min,
- debit mijlociu 1... 10m3/min,
- debit mare 10...50m3/min,
- debit foarte mare > 100m3 /min
 Compresor cu o treaptă
1 - motor de antrenare electric; 2 - mecanism bielă-
manivelă; 3 - tija pistonului; 4 - piston; 5 - cilindru;
6- supapă de refulare; 7-conductă de refulare;
8- rezervor de aer comprimat; 9- filtru de aer;
10- conductă de aspiraţie; 11- supapă de aspiraţie
Functionare:
În timpul cursei de aspiraţie a pistonului, supapa de
aspiraţie este deschisă, iar supapa de refulare este
închisă;
aerul aspirat din atmosferă este trecut prin filtru şi
ajunge în cilindru;
în timpul cursei inverse (de refulare) aerul este
comprimat, supapa de admisie este închisă iar supapa
de refulare este deschisă;
aerul comprimat intră în cilindrul de stocare a aerului
comprimat.
 UNITĂŢI PENTRU PREPARAREA AERULUI COMPRIMAT

 În acţionările pneumatice pe lângă unităţile de

producere a aerului comprimat sunt utilizate şi unităţi
de preparare a aerului comprimat.
 O unitate de preparare a aerului comprimat conţine:
- filtru;
- sistem de reglare a parametrilor aerului comprimat
(debit-presiune, temperatură, umiditate);
- aparate de măsură (monometre, termometre,
presostate, etc);
- ungătoare.
 DISTRIBUITOARE
Distribuitoarele pneumatice dirijeaza aerul comprimat pe
anumite trasee în funcţie de comenzile primite din
exterior.

Într-un sistem de acţionare distribuitorul poate fi

distribuitor principal având rolul de a realiza inversarea
sensului de mişcare al organului de ieşire al motorului şi
oprirea acestuia şi distribuitor auxiliar pentru generarea
unor semnale de comandă pneumatice;

din această categorie fac parte: butoanele pneumatice,

limitatoarele de cursă şi electrovalvele.
Clasificarea distribuitoarelor:
a – dupa numarul de cai;
b – numarul de pozitii de comutare si pozitia
normala (neactionata);
c – dupa metoda de actionare
Distribuitoarele din categoria “a” si “b” se
noteaza astfel: 5/2, 3/2 si 2/2

Numarul de cai Numarul de pozitii pe

sau orificii ale care distribuitorul le
distribuitoului poate ocupa in timp
Distribuitor 3/2
1, 2 si 3 - orificii; 4-corpul distribuitorului; 5- resort; 6- sertăraş
(piston); 7- buton de comandă; 8- cilindrul de lucru; 9- piston;
10-resort.
 În poziţia de repaus (a) aerul va trece între racordurile 2-3.
 După comanda de comutare(b) trecerea aerului se face de la
sursa de aer la cilindru între racordurile 1-2. Poziţia de comutare
se obţine prin deplasarea dreptunghiului.
Conform ISO 1219 sunt prevazute urmatoarele notatii:
- Cifra “1” – se utilizeaza pentru conducta de alimentare
- Cifrele “2” si “4” – se utilizeaza pentru conductele de
iesire
- Cifrele “3” si “5” - se utilizeaza pentru conductele de
descarcare

a - distribuitor 2/2 normal închis;

b - distribuitor 2/2 normal deschis;
 Supape
 Supapele sunt elemente pneumatice care au funcţii de
reglare şi control a parametrilor circuitului de lucru.
 După funcţiile pe care le-au într-un sistem, avem:
a - supape de sens şi derivaţie;
b - supape de debit (drosele);
c - supape pentru controlul presiunii.

a - Supapele de sens sunt echipamente care permit

trecerea fluidului numai într-un singur sens de curgere.
 SIMBOLURILE SUPAPELOR DE SENS ŞI DERIVAŢIE
a - supapă de sens fără arc; b - supapă de sens cu arc;
c, d - supapă de sens pilotată;
e - supapă de evacuare rapidă; f - supapă selectoare (element
logic SAU);
g - supapă cu două presiuni (element logic SI);
h - supapă NON SI
b - Supape de debit (drosele)
Pentru reglarea debitului se folosesc drosele
(rezistenţe reglabile) ce sunt montate pe circuitele ale
căror debite trebuie controlate.
Acest reglaj se realizează manual sau mecanic.
Valoarea reglată se menţine în timp doar dacă,
condiţiile de funcţionare nu se modifică în raport cu
cele existente în momentul reglajului.
Atunci când condiţiile de funcţionare se modifică,
atunci se va modifica si valoarea debitului.
 Drosele simbolizare
a - nereglabil; b-reglabil; c, d - reglabil acţionat manual;
e, f - reglabil acţionat mecanic;
g - reglabilă cu supapă de ocolire;
h - diafragmă
 Droselele sunt de obicei reglabile şi se întâlnesc sub
două forme
1 - drosel simplu are un orificiu de intrare 1 şi unul de
ieşire 2 ce reglează debitul de fluid indiferent de sensul de
curgerea al acestuia; prin reglarea cu şurubul 3 a poziţiei
obturatorului 4 se reglează secţiunea de trecere a fluidului.

Orificiu intrare
Orificiu iesire
2 - drosel combinat: de sens unic - când droselul şi supapa
sunt înseriate, şi drosel de cale - când droselul şi supapa
sunt montate în paralel.

MOTOARE PNEUMATICE
 Motoarele pneumatice au rolul funcţional de a
transforma energia fluidului (aerul comprimat) într-o
energie mecanică pe care o transmit mecanismelor
acţionate.
 Motoarele pneumatice liniare efectuează lucrul
mecanic printr-o mişcare rectilinie - se mai numesc şi
CILINDRI PNEUMATICI
 Mişcarea axului de ieşire a motorului are loc între două
poziţii limită, stabilite constructiv sau funcţional, ce
definesc cursa motorului.
După modul în care sunt separate cele două camere
funcţionale motoarele pneumatice se clasifica in:
■ cilindri - la aceste motoare separarea se face prin
intermediul unui piston 4, iar etanşarea se realizează prin
intermediul unor garnituri nemetalice;
■ camere cu membrană - la aceste motoare rolul
pistonului este preluat de o membrană nemetalică, care
realizează şi etanşarea celor două camere.

Cilindru pneumatic
1 – camera
2 si 3 – capace
4 – piston
5 - tija
 MOTOARELE PNEUMATICE CU PISTON DE
CONSTRUCŢIE CLASICĂ
 Au aplicaţii foarte largi şi se constituie într-o varietate
de forme şi tipodimensiuni foarte mare.
 Performanţe constructiv-funcţionale:
• Diametre : 6 - 320 mm;
• Lungimea cursei: până la 4 m;
• Viteze:
- cilindrii de uz general: până la 1,5 m/s;
- cilindrii de uz special: până la 10 m/s;
• Forţe: până la 50 000N.
CLASIFICARE
1 - Cilindrii cu simplu efect:
- cu revenire cu arc;
- cu revenire sub acţiunea unei forţe rezistente.
2 - Cilindrii cu dublu efect:
- cu tijă unilaterală;
- cu tijă bilaterală.
3 - Cilindrii în tandem:
- cu amplificare de forţă;
- având cursa în două trepte.
4 - După posibilitatea de frânare la cap de cursă:
• Cilindrii fără frânare la cap de cursă.
• Cilindrii cu frânare la cap de cursă:
- reglabilă;
- ne reglabilă.
a - cilindru cu simplu efect; b - cilindru cu dublu efect;
c - cilindru cu dublu efect cu tijă bilaterală ; d -cilindru cu
dublu efect fără ajustarea cursei; e - cilindru cu dublu efect
cu ajustarea cursei într-un sens; f - cilindru cu dublu efect
cu ajustarea cursei în ambele sensuri;
g - cilindru cu dublu efect cu ajustarea cursei într-un sens şi
inel magnetic; h - cilindru cu dublu efect cu ajustarea cursei
în ambele sensuri şi inel magnetic.