CURS 7

PARTEA a II-a. PRACTICA USCARII CHERESTELEI

Capitolul 5. PROCEDEE DE USCARE

5.1. Istoric

Importanta uscarii lemnului inainte de a-l prelucra

este cunoscuta inca din antichitate.
 Obiecte din
lemn conservate
in mormintele
faraonilor
egipteni
(1300 iCh)
 Barca Solara a
Zeului Soarelui la
egipteni (2690 iCh)
Muzeul Barcii Solare – Gizeh
(Cairo)
Primele procedee (naturale) de uscare si
primele atestari scrise

Hesiod (750 iCh)

Vitruvius (50 iCh)
Plinius (50 dCh)

Uscarea prin
afumare
Uscarea in nisip fierbinte
Uscarea in aer liber
 PROCEDEE DE USCARE. ISTORIC

 1636: PRIMUL BREVET – emis in Anglia,

se refera la uscarea lemnului pentru
ambarcatiuni (Villiere 1966).
 Sfarsitul sec. 17: UTILIZAREA EFECTULUI
DE SERA – inceputurile USCARII SOLARE in
“conservatoire”-le regelui Ludovic al XIV-lea
 PROCEDEE DE USCARE. ISTORIC

 Inceputul sec. 18: inceputul USCARII

ARTIFICIALE – primele instalatii erau simple, fara ventilatoare, cu
incalzire directa cu gaze de ardere rezultate prin arderea deseurilor lemnoase

Sursa: Villiere 1966

 Sfarsitul sec. 18: USCATOARE CU
CONVECTIE NATURALA

Sursa: Villiere 1966

 Dupa 1850: sunt
recunoscute beneficiile
CIRCULATIEI FORTATE
 uscarea artificiala trece
intr-o etapa de dezvoltare
superioara
 Performantele instalatiilor dotate cu
ventilatoare cresc semnificativ, atat prin
reducerea duratei, cat si prin imbunatatirea
calitatii uscarii. Se fac cercetari privind
importanta circulatiei (vitezei) uniforme.

Sursa: Kollmann & Cote

1968
 Se incearca diferite tipuri de instalatii:
Cu ventilatoare centrifugale

Sursa: Marinescu 1980

Sau axiale
Amplasate deasupra, sub sau
lateral de stiva
 Inceputul sec. 20: uscarea cu aer cald ca agent
de uscare – perfectionata in SUA, adoptata si in
Europa dupa cativa ani, va deveni si ramane
procedeul cel mai cunoscut si larg raspandit
pana in zilele noastre.
 Sfarsitul sec. 19-inceputul sec. 20: se
inregistreaza numeroase brevete de inventie,
pentru procedee ALTERNATIVE la uscarea
conventionala (alt agent, alta temp, alta
presiune):

 1865: USCAREA
IN VAPORII UNOR
LICHIDE
ORGANICE
(Robbins)
 1879: USCAREA IN LICHIDE FIERBINTI
(PETROLATUM ULEIOS
 1893: USCAREA IN VID (Howard)
 1928: USCAREA IN CIF (Whitney)

Tunel de uscare a
frizelor de fag
Brown (1963)
 1934: USCAREA SOLARA a lemnului rotund
(Schwalbe & Bartels)

 Primele instalatii de uscare cu energie solara:

America de Sud

Johnson (1961) Maldonado si Peck (1962)

1937: USCAREA IN
LEAGANE (Grau)

Specie Grosime, Ui, % Durata de

mm uscare
pana la
20%, in
zile

Molid 25 90 9.5

50 21.75

Pin 25 90 9.5

50 25.25
 1943: USCAREA CENTRIFUGALA (Kastmark)

Sursa: Villiere 1966 Sursa: Eichler 1961

 Krämer (2004) – carusel pentru uscarea lobdelor
de foc

Sursa: Holz-Zentralblatt 2004

Dupa 1950
 Optimizarea uscarii la temperaturi inalte

HD Trockner

Sursa: Hildebrand 1968

 1965: USCAREA IN VID PRIN PRESARE
(Vincenzo Pagnozzi)

Sursa: WDE-MASPELL
 1976: USCAREA PRIN CONDENSARE

Sursa: INCOMAC
 USCAREA IN VID-CIF

Sursa: Industries Drywood (UK)

 1992: PROCEDEUL I/D – PRIN INCUBATIE SI
DECOMPRIMARE (Schill s.a)
100
90
80

Moisture content, %
70
60
50
40
30
20
10
0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21
Drying time, days
10 bar, no heating
10 bar, t=35oC
0.6 bar,no heating
Sursa: Stahl et al 1996
 USCAREA IN VID PRIN IMPULSURI (Rusia)

Sursa: NPO VISP 2002

 Sfarsitul anilor
1990: USCAREA CU
MICROUNDE
 USCAREA IN VID SI CU MICROUNDE

Fag Fag Stejar

aburit
Ui 32% 58% 79%
Uf 8% 8% 12%
Durata ~2min ~4min ~6min
de uscare

Sursa: Proc. of 8th Int.IUFRO Wood Drying Conference – Brasov (Romania)

 1996: USCAREA CU MISCARE ALTERNATIVA A
AERULUI IN STIVA (Stanasila s.a)

Sursa: 5th Int. IUFRO Wood Drying Conference, Quebec

(Canada)
DEZVOLTAREA ISTORICA A PROCEDEELOR
DE USCARE - CONCLUZII. TENDINTE
 USCAREA CHERESTELEI IN ANUL 2019

USCARE IN USCARE
AER LIBER ARTIFICIALA
PROCEDEE APLICATE LA SCARA INDUSTRIALA

prin condensare
conventionala

cca. 85%
cu aer

10% sub 5%
in vid CIF
5.2. USCAREA CONVENTIONALA
a) PRINCIPIU
 b) PERFORMANTE
DURATA
Grosime Durata, zile
mm
Brad, Pin, Mesteacan, Fag, frasin, Stejar
molid cedru, arin larice
plop

19 -22 1-2 2 3 5 10

25 – 30 2-3 2-3 4 6 12

30 - 40 3 3 5 6-8 15

40 -50 3-4 4 6 10 20

50 -60 4-5 5 8 12 25

60 - 70 6 6 10 15 30

70 - 80 6-8 8 12 20 -

CONSUM ENERGETIC: 300 … 500 kWh/m3

(termic 70% + electric 30%)

COSTUL USCARII dubleaza costul materiei prime: 500 … 1500 RON/m3

c) DOMENIUL OPTIM DE APLICABLITATE

AVANTAJE
PROCEDEU UNIVERSAL
PROCEDEU BINE-CUNOSCUT

DEZAVANTAJE
LA F: DURATA LUNGA, CALITATE ADESEORI
NESATISFACATOARE (CRAPATURI, COLORATII)

DOMENIU OPTIM DE APLICABILITATE

SPECIFICATIE DIVERSA (R + F, diferite grosimi)

VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!