CURS 2

2019 / 2020
2. SISTEMUL LEMN-UMIDITATE-CALDURA

MEDIU DE USCARE
CEDARE DE CEDARE DE
CALDURA UMIDITATE

LEMN
Deplasarea Deplasarea
CALDURII in lemn UMIDITATII in lemn
 Factorii care influenteaza procesul
de uscare:
MEDIU LEMN

 TIPUL DENSITATEA ●
AGENTULUI DE STRUCTURA /
USCARE PERMEABILITATEA 
 PARAMETRII STAREA APEI 
ACESTUIA (T, , v, p) IN LEMN
CONTRAGEREA si
ANIZOTROPIA
HIGROSCOPICITATEA  CONTRAGERII 
UMIDITATEA DE COMPOZITIA 
ECHILIBRU  CHIMICA
2.1. FACTORI CARE TIN DE INSUSIRILE LEMNULUI

 DENSITATEA

DURATA DE USCARE

DENSITATE CONTRAGEREA

PROPORTIA DE CRAPATURI
 DENSITATEA ESTE PRINCIPALUL
CRITERIU DE ALEGERE A REGIMULUI DE
USCARE (MAI BLAND PENTRU SPECII
DENSE; MAI DUR PENTRU SPECII MOI)

DIFERENTELE DE
DENSITATE INTRE
ALBURN-DURAMEN,
INTRE NOD SI LEMNUL
INCONJURATOR
Terminologie in stare anhidra - o=m0/V0
DENSITATEA
[kg/m3] conventionala - c=m0/Vmax

in stare umeda - u=f (U, c)

Valorile densitatii in stare anhidra si ale densitatii aparente
conventionale pentru cateva specii indigene

Specia 0, kg/m3 c, kg/m3

Brad 410 360

Molid 430 390
Pin 490 400
Larice 550 520
Paltin 590 570
Mesteacan 610 500
Nuc 640 510
Stejar 650 560
Fag 680 530
Carpen 760 640
Determinarea densitatii lemnului in stare umeda (u):
DIAGRAMA DENSITATII
APLICATIE Sa se determine densitatea
lemnului de mesteacan cu
umiditate de 60%.
  STRUCTURA / PERMEABILITATEA

RASINOASE  90% traheide  rol “conductiv”

 faciliteaza deplasarea apei in interiorul lemnului
 specii “usor de uscat”.

FOIOASE  structura mai complexa  fibrele

asigura rezistenta, dar vasele si razele au pereti
celulari f. subtiri  elemente slabe  risc crescut
de crapare  specii “dificil de uscat”
 STAREA APEI IN LEMN SI FORTELE DE
LEGATURA INTRE UMIDITATE SI SUBSTANTA
LEMNOASA

0 6 15 30 max

chimica fizico-chimica fizico-mecanica mecanica

APA LEGATA APA LIBERA

PSF
 CONTRAGEREA
 MICSORAREA DIMENSIUNILOR (IN SPECIAL A
GROSIMII)  SUPRADIMENSIUNI DE
CONTRAGERE
 CRAPAREA LEMNULUI, ATUNCI CAND
TENSIUNILE DE CONTRAGERE DEPASESC
LIMITA MAXIMA A REZISTENTEI LA
TRACTIUNE PERPENDICULAR PE FIBRE – PE
DIRECTIA RAZELOR SI IN ZONA NODURILOR
 ANIZOTROPIA CONTRAGERII
 DEFORMAREA PIESELOR PE LUNGIME SI
LATIME
 DEFECTE DE
USCARE
(DEFORMATII)
 COMPOZITIA CHIMICA
 CELULOZA  NU SUFERA MODIFICARI
HEMICELULOZELE  SUFERA TRANSFORMARI LA
t>120oC
 ROL IMPORTANT LA
TRATAREA IN VEDEREA CURBARII – CONFERA
PLASTICITATE LEMNULUI

 LIGNINA  POATE SUFERI DESCOMPUNERE

 LEMN MODIFICAT (inchiderea culorii, stabilizare
dimensionala)

 EXTRACTIVE (tanin, amidon, zaharuri etc.) 

REACTII CHIMICE IN PREZENTA OXIGENULUI DIN
AER SI A APEI LIBERE DIN LEMN  COLORATII
NEDORITE.
VA MULTUMESC
PENTRU
ATENTIE !