Statul Modelul Diplomației Culturale
cooperativ Observăm o proiecție statală de imagine a
(proiecție/cooperare)
REPUBLICA COREEA DE SUD
voluntarist cooperativ
(voluntarism/directivitate)
Autor: Svetlana ZAPȘA, masterand, FRIȘPA, Studiu Individual la Diplomația Publică și Culturală
Prof. Coordonator: Veronica ROTARU, dr., lector superior, FRIȘPA
Argumentarea
statului moderată, mai mult condiționată de
bruiajele din afară a actanților aflați în
vecinătate, cum ar fi Coreea de Nord, China
și Japonia, ultimile două menținînd poziția
de hegemon al diplomației publice și
culturale în regiune. Există și varii
stereotipuri care nu permit Coreenilor
abordarea unor proiecții foarte puternice și
agresive pe arenă internațională.
* Pe dimensiunea de cooperare este,
probabil, statul cu una dintre cele mai
dezvoltate politici de cooperare din lume,
care ar putea fi egalabilă cu politici
implementate la nivelul Uniunii Europene.
Există numeroase structuri și instituții atît în
cadrul statului, cît și cu titlu de filiale ale
acestora aflate peste hotare, care
promovează cooperarea intensivă dintre
cetățeni străini și coreeni, fie din perspectivă
a persoanelor fizice, fie din perspectivă a
ONG-urilor sau persoanelor juridice și
schimburilor economice. Un amplu
domeniu din politica diplomației publice și
culturale a statului este ocupat de
schimburile de experiență și bursele
acordate studenților internaționali.
Putem remarca un voluntarism politic
accentuat. Societatea coreeană pune un
deosebit accent pe libertatea de asociere în
sindicate, partied politice, etc. Conchidem
persistența unui mecanism funcțional și
eficient de asigurare a integrității,
incoruptibilității și inalienabilității
voluntarismului. Drept exemple relevante
pot servi demisiile numeroase, a înalților
demnitari de stat, elitelor de conducere a
corporațiilor, în cazul depistărilor
neregulilor ce atentau, inclusiv și la acest
mecanism.
* În materie de sistemul directivității,
observăm un sistem mixt. În contextul
diplomației publice și culturale se folosesc
atît metode și abodări directe cît și indirecte.
Statul Modelul Diplomației Culturale
Mesianic (proiecție/cooperare)
REPUBLICA INDONEZIA
Partenerial
(voluntarism/directivitate)
Autor: Andrei ZAPȘA, masterand, FRIȘPA, Studiu Individual la Diplomația Publică și Culturală
Prof. Coordonator: Veronica ROTARU, dr., lector superior, FRIȘPA
Argumentarea
Lupta pentru independența de jugul
colonialiștilor olandezi a condiționat
anumite particularități ale statului.
Fragmentarea geografică excesivă, și
marile distanțe „locale” au impus
anumite particularități ale procesului
de promovare a proiecției statului,
menită să păstreze statul integru și să
aboliționescă toate tendințele
separatiste. Acestui lucru se datorează
apariția conceptului de „Merdeka”
promovat la o multitudine de sărbători
naționale, menite să cultiveze
sentimentul de apartenență și
patriotism.
* Cooperarea puternică promovată de
stat, mai cu seamă în țările membre
ale ASEAN, dar și în alte părți ale
mapamondului, este realizată prin
intermediul unei multitudini de
programe culturale și educaționale,
forumuri politice și extra-politice cît și
prin pornirea Indoneziei de a găzdui o
multitudine de evenimente cu
implicarea statelor ASEAN, împreună
cu suportărea unor cheltuieli
exorbitante la acest capitol.
Voluntarismul politic în Indonezia
este unul moderat, cu înclinații spre
slab. Deși din punct de vedere oficial
și legal, lucrurile stau bine, societatea
este măcinată de stereotipuri și rigori
impuse de mediul islamic și de alte
impuneri ale elitelor societale. Putem
constata de multe ori mimarea
libertăților politice, fiind anumite
dimensiuni expuse unor largi riscuri
de distorsionări și abuzuri.
* Observăm un sistem mixt de
directivitate. În contextul diplomației
publice și culturale se folosesc atît
tactici directe, cît și indirecte.
Imaginea statului este promovată atît
prin proiecte menite cetățenilor străini
cît și prin produse culturale de masă:
filme, telenovele, muzică, programe
informatice, ș. a.