Home Exploreaza

Administratie
Arta cultura
Biologie
Casa gradina LUCRARE DE LICENTA
Diverse
Economie Management si Marketing in
Geografie
Gradinita Afaceri Economice SERVICIILE
Istorie
Jurnalism DE TRANSPORT AERIAN
Limba
LUCRARE DE LICENTA
Literatura romana
Management Marketing
Medicina management
Personalitati
Profesor scoala
Sociologie
Stiinta
Tehnica mecanica
Timp liber

ALTE DOCUMENTE

DISCIPLINA MUNCII - Continutul

disciplinei muncii
echilibrul consumatorului
Vizualizarea configuratiei
echipamentului de calcul
MANAMAGENUNTUL STRATEGIC
AL HOTELULUI ,,FULTON"
Lucrare MANAGEMENTUL
STRATEGIC IN CADRUL
HOTELULUI MAJESTIC
ORGANIZAREA PROCESUALA
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
PRIN METODA ABORDARII LOGICE
DE ANSAMBLU (ALA)
Anca Borza -" Managemenrul Resurselor
Umane in Context European"
UNIVERSIT Proiec MANAGEMENTU
SISTEMELOR INFORMATICE
ATEA APLICAREA STRATEGIEI
MANAGEMENT STRATEGIC
CONSTANTI
N
BRÂNCOVE
ANU
-PITEsTI-
Facultatea de
Management si
Marketing în
Afaceri
Economice
Râmnicu Vâlcea
SPECIALIZAREA

ECONOMIA COMERŢULUI,TURISMULUI sI
SERVICIILOR

SERVICIILE DE
TRANSPORT AERIAN
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator
Lect.univ.dr.
Absolvent:
-2008-

CUPRINS
CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE
PRIVIND NOŢIUNEA DE ,,SERVICIU''

1.1.Notiunea si caracterizarea
serviciilor.........................................3

1.2.Importanta serviciilor
publice...................................................16

CAPITOLUL II ACTIVITATEA DE
TRANSPORT AERIAN PRIN PRISMA
SERVICIILOR
2.1.Dezvoltarea transportului aerian prin prisma
serviciilor.20

2.2.Clasificarea serviciilor de transport

aerian.........................25

2.3.Contractul de transport aerian...........33

CAPITOLUL III IMPORTANŢA

SERVICIILOR IN CADRUL COMPANIEI.
3.1. Tarom.scurt istoric................39

3.2. Raporturile asociatiei cu publicul larg..........41

3.3. Serviciile oferite in timpul

calatoriei....................................47

BIBLIOGRAFIE...............50

CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE

 PRIVIND NOŢIUNEA DE SERVICIU

1.1 Notiunea si caracterizarea serviciilor

,,Serviciile'' reprezinta una din cele mai dinamice zone ale
economiei moderne, fiind totodata si un domeniu de larg interes
teoretic. Redefinirea marfii, în conformitate cu specificul
economiei de piata, ca un bun care se vinde si se cumpara-
definitie simpla de maxima concentrare, retinând ceea ce e
esential pentru un bun ce face obiectul unui act de comert-
permite si totodata obliga la extinderea problematicii
merceologice în zona serviciilor.O scurta studiere a acestei
problematici orientata spre servicii evidentiaza acest lucru:
- ,,Serviciile reprezinta corespondentele unor nevoi cel
putin la fel de numeroase ca nevoile de bunuri materiale, dar cu
un caracter mai complex si mai eterogen; cunoasterea esentei si
structurii acestor nevoi intereseaza major stiinta marfurilor, care
considera acest aspect ca fiind foarte important pentru cercetarea
calitologica.1 Gama serviciilor se alcatuieste si evolueaza
destul de asemanator cu sortimentul bunurilor materiale, încât se
poate vorbi de sortimentul serviciilor; oferta de servicii are,
particularitatile sale conferite în buna masura de caracterul
nematerial al multora dintre ele, dar abordarile specifice
bunurilor materiale în zona serviciilor evidentiaza compatibilitati
generalizate.
- Cercetarea calitatii serviciilor detine-ca si în cazul marfurilor o
pozitie centrala în problematica serviciilor, atât din punct de

1 Cosmescu I.Ilie,L. Economia serviciilor,Sibiu,Editura Universitatii ,,Lucian Blaga'',1999

vedere al politicii economico-sociale, unde se evidentiaza o mare
nevoie de lamuriri cât si din punct de vedere teoretic
- Afirmarea problematicii protectiei mediului evidentiaza
elementele de incidenta cu zona serviciilor care sunt specifice si
studiului marfurilor.
- Interesul major si crescând pentru protectia consumatorilor e
pus în lumina de faptul ca serviciile prezinta, pe lânga abordari
comune marfurilor tangibile si nevoia unor abordari comune
foarte variate.
- Cercetarea functiilor serviciilor reclama demersuri cel putin la
fel de complexe ca cele impuse în cazul marfurilor

Înca din zona definitiilor se desprind observatii demne de

remarcat.
Astfel, daca produsele sunt considerate bunuri pentru nevoi
distincte, altele decât cele proprii (personale) si destinate
schimbului (vânzarii-cumpararii), serviciile sunt considerate
activitati oferite pietei ori prestate în asociere cu vânzarea de
bunuri sau "activitati ce confera beneficii" sau, mai explicit,
"bun economic de natura activitatilor umane (human worth)
concretizat într-o activitate fizica (labour), consiliere (advice),
activitate manageriala etc, altele decât marfurile cu atribute
fizice.".

Problematica serviciilor se particularizeaza prin aceea ca

si-a consacrat o terminologie de baza cu privire la termenii
implicati: producatorul de servicii este numit prestator, iar
consumatorul serviciului este client sau beneficiar.

Trebuie remarcat ca tot mai frecvent se manifesta o

 tendinta de adjudecare reciproca a semnificatiilor specifice
domeniului marfurilor comune (tangibile) si specifice
domeniului serviciilor: în rândul producatorilor de marfuri se
vorbeste de "serviciile noastre", facându-se referire la activitatile
de productie-livrare-instalare-asistenta specifice produselor
complexe; în rândul prestatorilor, mai frecvent, se vorbeste "de
produsele oferite de noi" sintagma fiind justificata de
similitudinea demersurilor presupuse, de prestarea celor mai
frecvente servicii cu acelea specifice marfurilor tangibile.

Cu privire la obtinerea produselor si serviciilor trebuie

observat ca asemanarile se grupeaza doar într-o zona tipologica a
serviciilor, respectiv în cazul serviciilor materiale, ipostaza în
care se pot evidentia elemente de tehnologie mai mult sau mai
putin specifice.1

Serviciile în general, însa, prezinta numeroase elemente de

particularitate "tehnologica", fiind, din acest punct de vedere
originale si chiar unice. Independenta celor mai multe servicii de
materii prime si tehnologii asigura serviciilor posibilitatea
maximei folosiri la o nevoie definita
Tipologia serviciilor constituie segmentul tematic cel mai des
tratat în sursele bibliografice din domeniu.
Fiecare autor face trimitere la tipologia consacrata ori aduce
contributii la sistematica serviciilor, evidentiind criterii si
structuri neamintite anterior, care pun în evidenta elemente reale

1 Ioncica M. Economia serviciilor,Bucuresti,Editura Uranus, 2000

 Între criteriile operationale tipologic, cea mai mare
frecventa o au:
a)Materialitatea ( servicii materiale /imateriale)
b)Adresabilitatea (personale/sociale)
c)Scopul economic (profitabilitate/neprofitabilitate)
d)Durata prestatiei (permanente/ciclice /sezoniere/sporadice )
e) Mobilitatea partilor (prestate la sediul prestatorilor/prestate la
client)
f) Gradul de personalizare (personalizate/standard)

Evident, tipologia serviciilor este determinata de nevoi-

factor esential al genezei serviciilor. Cum caracterul mereu
mobil al nevoilor umane este dominant, la fel ca ierarhia acestor
nevoi, rezulta ca si tipologia serviciilor cunoaste o permanenta
miscare
Daca se iau în considerare si dimensiunile promotionale
specifice activitatilor de diversificare-înnoire-modernizare a
serviciilor în care se evidentiaza sporirea accentului pus pe
actiunile de dirijare a cererii catre serviciile destinate unei nevoi
insatiabile, se realizeaza tabloul amplei problematici a tipologiei
serviciilor.

În consecinta, din punct de vedere tipologic, serviciile

prezinta mai degraba particularitati decât asemanari cu
produsele, cum se observa din simpla enumerare a criteriilor mai
importante de grupare.
 În plus, a devenit foarte evidenta tendinta de substituire a
produselor prin servicii, acestea preluând rolul produselor în tot
mai multe situatii, ca urmare a unor cauze obiective.1

Gradul de satisfacere al numeroaselor nevoi este

indiscutabil superior în cazul prestarii unui serviciu profesional,
prompt, comod, de unde si tendinta restrângerii pietei unor
produse generatoare de servicii si extinderea corespunzatoare a
pietei serviciilor respective.

O trasatura notabila a serviciilor este data de caracterul lor

prin excelenta marfar, orice serviciu pretându-se numai pentru
vânzare, fara exceptii. Prestatiile care nu ar îndeplini aceste
conditii nu întrunesc statutul de serviciu.

În cazul produselor, desi se consacrase o definitie care

stabilea 111i85b ca marfa e un produs creat pentru schimb si
apoi supus procesului de vânzare-cumparare, realitatea
evidentiaza alte ipostaze în care bunuri materiale create pentru
alte destinatii decât schimbul, ajung în ipostaza de marfa
întâmplator, ceea ce denota ca trebuie considerat principiul dupa
care caracterul de marfa este deseori pasager si întâmplator.

Concomitent, se întâlnesc situatii în care produse destinate

vânzarii ajung nevandabile si se consuma în sistemul propriu.

În legatura cu caracterul exclusiv marfar al serviciilor

trebuie precizat ca, în cele mai multe cazuri, momentul prestarii
coincide cu momentul schimbului, situatie din care rezulta o alta

1 Ionescu I. Turismul fenomen social economic si cultural,Bucuresti,Editura ASE 2005

particularitate a serviciului, respectiv caracterul nestocabil,
specific serviciilor imateriale. Implicatiile acestei trasaturi
vizeaza în primul rând domeniul prestarii serviciilor, care trebuie
sa creeze o capacitate de prestare, apta sa raspunda unei cereri
deseori fluctuanta si imprevizibila dimensional.

Totodata, reteaua de prestare trebuie alcatuita astfel încât

sa poata sustine activitatea în perioada de manifestare a cererii
cu maxima intensitate, fara diminuare calitativa.

În privinta factorilor care determina si influenteaza

calitatea serviciilor, trebuie observat ca daca în cazul produselor
factorii materiali sunt majoritari, la servicii sunt prioritari factorii
nemateriali, situatie determinata de caracterul preponderent
nematerial al serviciilor.
În cazul serviciilor se delimiteaza cel putin trei categorii de
factori specifici calitatii.
Fondul conceptual-perceptiv al prestatorilor si clientilor
este definit de urmatoarele caracteristici: competenta
profesionala, nivelul educatiei, disponibilitatea prestatorului
pentru activitate în regim "stand-by", flexibilitatea si spiritul de
"public-relations".

Competenta profesionala are o implicatie considerabila

asupra calitatii si priveste nu numai pe prestator (factorul decisiv
în realizarea serviciului de calitate superioara) ci si pe client
(care are rolul sau în colaborarea cu prestatorul, formulând
comanda serviciului si beneficiind de serviciu în postura de
cunoscator). Numeroase servicii comune implica elemente
traditionale si elemente culturale specifice, care pot avea o
pondere importanta în aprecierea calitatii prestatiei.

Disponibilitatea pentru prestarea de servicii în orice

moment al manifestarii cererii si în conditii care sa asigure
maxima satisfactie clientului constituie una din cerintele exprese
impuse prestatorilor de servicii de manifestarea careia depinde în
buna masura calitatea unui serviciu.

În strânsa legatura cu acest factor, intereseaza capacitatea

de comunicare umana, bunele maniere, flexibilitatea, capacitatea
de a releva nevoia reala a clientului si, complementar, asigura
acel "plus", serviciului pe care nici un utilaj, oricât de
perfectionat, nu-l poate oferi, realizând personalizarea
serviciului.

Foarte important este ca aproape toate conditiile

mentionate se refera deopotriva si la client, constituind ceea ce
deja s-a obisnuit sa se spuna "educatia clientului", factor notoriu
pentru calitatea serviciilor, care oricât de bine ar fi pregatite si
prestate ramân la un nivel calitativ incert în lipsa unei educatii
adecvate a clientului.

Conditiile de oportunitate constituie, de asemenea o

particularitate a serviciilor si se refera la gradul de adecvare a
prestatiei, oportunitatea interesând cel putin din trei puncte de
vedere: temporal, spatial si ca mod de prestare.

Într-o masura mult mai mare decât la produse, la servicii

intereseaza ca prestatia sa fie realizata la timp, la locul potrivit si
cât mai adecvat cerintelor clientului.
 Viata contemporana are multe exemple care evidentiaza
mari ramâneri în urma în privinta respectului furnizorilor de
servicii fata de cerintele de oportunitate: în cazul serviciilor
publice continua sa se manifeste grave neajunsuri pe linia
asigurarii oportunitatilor (serviciile de transport), majoritatea
acestora realizându-se în baza unor contracte "unilaterale".

Factorii tehnici antrenati în domeniul prestarii serviciilor

se refera la totalitatea elementelor de natura tehnico-materiala
care servesc nemijlocit sau mijlocesc prestarea de servicii.

Este remarcabil procesul de accentuare a "migratiei"

tehnice din domeniul productiei bunurilor de consum catre
domeniul tot mai variat si dinamic al prestatorilor de servicii.
Se observa ca spre acest sector se orienteaza tehnica cea
mai elevata, respectiv elementele cele mai progresiste, capabile
sa asigure nu numai cerinte de productivitate si calitate foarte
înalte, dar si aptitudini variationale care prefigureaza adevarate
posibilitati de personalizare a serviciilor.

Implicatiile factorilor tehnici asupra calitatii serviciilor

sunt în buna masura comune cu cele specifice productiei de
bunuri.

Caracterul particular domeniului serviciilor este legat de

posibilitatea etalarii tehnicii respective, consumatorul având
posibilitatea vizualizarii prestatiei, ipostaza care aduce un plus
de satisfactie clientului, prin trasaturile de modernitate si
dezanonimizare ce se adauga prestatiei, aceasta practica fiind în
ascensiune.
 Tot în rândul factorilor tehnici intra si materialele, care
constituie o parte din serviciu. Unele tehnici moderne bazate pe
deja raspânditele tehnici "instant" permit realizarea unor produse
relativ laborioase în fata clientului.

În privinta stabilirii unui vocabular unic privind

caracteristicile serviciilor, premisa vizând ordonarea acestui larg
si dinamic domeniu, sunt consemnabile demersuri staruitoare si
practice.

Prefacerile si mutatiile din domeniul consumului,

concomitent cu dezvoltarea prioritara a serviciilor, reclama
solutii adecvate si implicarea specialistilor interesati.

Caracteristicile serviciilor presupun1

1.Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile

turistice sa fie vazute, gustate inainte de cumparare, aspectele
concrete ale acestora referindu-se numai la pret, denumire si
informatii legate de structura. 2.Inseparabilitatea serviciilor
turistice de persoana prestatorului. 3.Eterogenitatea si
variabilitatea serviciilor.
4.Caracterul nematerial al prestatiei care ne conduce spre o
alta caracteristica, si anume nestocabilitatea.
5.Coincidenta în timp si spatiu a productiei si consumului de
servicii.
6.Serviciile turistice reclama prezenta în proportie covârsitoare
a fortei de munca vie.

1 Ioncica M. Economia Serviciilor ,Bucuresti,Editura Uranus 2000

7.Caracteristica de individualizare la nivelul individului
determinata de faptul ca la baza cererii turistice stau o
multitudine de motivatii care conduc la o particularizare la
nivelul individului sau al grupului organizat.
8.Complexitatea si dinamismul serviciilor turistice. Acestea
sunt date de faptul ca serviciile turistice pot fi combinate in
forme multiple in functie de componentele naturale si antropice
ale ofertei, iar pe de alta parte exista posibilitatea substituirii
unor elemente din cuprinsul prestatiei turistice, aceasta
substituire concretizându-se în stimularea consumului turistic.

PRINCIPALELE TIPURI DE SERVICII

1.Serviciile de transport turistic :

Serviciile de transport turistic se incadreaza în categoria

serviciilor turistice de baza si ele asigura deplasarea turistului
din bazinul cererii în bazinul ofertei, în cazul turismului de sejur
sau pe toata durata calatoriei în cazul turismului itinerant
Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare
a consumului turistic fiind singura componenta din structura
produsului la care nu se poate renunta.
Exista o legatura strânsa între turism si transporturi, este de
fapt vorba de o interconditionare. În desfasurarea transportului
turistic se apeleaza la o varietate de mijloace de transport,
alegerea acestora fiind determinata de o serie de factori. Este
vorba de distanta de parcurs, specificul itinerariilor, motivul
deplasarii, starea cailor de comunicatii, nivelul tarifelor
practicate. a)Transporturile turistice rutiere
-acestea detin primul loc în desfasurarea traficului turistic,
deplasarea realizîndu-se fie cu autovehicule proprii, fie cu
 autovehicule apartinând societatilor comerciale specializate.
Avantajele turismului rutier :
-libertatea de miscare ;
-atractivitatea voiajului ;
-costul calatoriei ;
Gradul de utilizare a spatiului de transport rutier depaseste
75% si este superior celui înregistrat de transporturile feroviare
si maritime. b.Transportul turistic feroviar - reprezinta
una din formele de transport cele mai vechi. Transportul feroviar
prezinta ca avantaje :
-costul relativ mai scazut
-un grad de confort mai ridicat
În circulatia turistica internationala transportul feroviar
detine 44%, iar în Romania calatoriile cu trenul detin 25% din
traficul international
Aranjamentele turistice in transportul feroviar :
R.I.T: presupune comercializarea de catre agentia de
voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate
la un pret global. Acest aranjament presupune obligativitatea
unui numar minim de înnoptari si se poate organiza fie în circuit,
fie dus-întors. Acest aranjament ofera reduceri de pret de pâna la
20% în cazul turismului individual si de pâna la 50% în cazul
aranjamentelor oferite tinerilor
Aranjamentele R.I.T. se comercializeaza numai prin
agentiile de voiaj care au incheiat contracte cu administratia
cailor ferate din tarile de destinatie.
Atât agentul de voiaj cât si transportatorul au obligatia de

 R.I.T. Romania International Touring

a efectua publicitate turistica, iar pretul transportului nu se aplica
separat ci este inclus în pretul forfetar.

c.Transportul turistic aerian- este utilizat in principal

pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.

Dintre avantajele transportului aerian :

-durata scazuta a calatoriei ;
-un grad de confort ridicat ;
-o perioada scurta de timp între momentul achizitionarii
aranjamentului turistic.
Dezavantaje:
-dependenta de conditiile atmosferice ;
-costul ridicat al calatoriei
-imbarcarea si debarcarea se realizeaza în afara marilor
orase ceea ce reclama utilizarea transportului la sol.
Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza
cursele regulate si cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se
deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de
turistii potentiali. De regula, acestea sunt utilizate de turistii care
calatoresc pe cont propriu, care achita costul integral.
În cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere,
rutele se stabilesc in functie de cerintele turistice, iar tarifele sunt
mai reduse.
În transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele
tipuri de aranjamente turistice. Este vorba de "inclusiv tour"(I.T.)
si "Part Charter".
Aranjamentul I.T. reprezinta o calatorie turistica
organizata de o agentie de voiaj impreuna cu o companie de
transport aeriana.
 Agentia organizatoare trebuie sa fie agreata de I.A.T.A.
si ea este aceea care inchiriaza o parte a capacitatii de transport
pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spatiilor. Pretul
unui asemenea aranjament include costul de
transport,cazare,masa si divertisment
Aranjamentele I.T.se comercializeaza sub 2 forme
-aranjamente de grup ;
-aranjament individual ;
Biletele pentru o asemenea calatorie trebuie procurate
dintr-o agentie de turism, pretul se achita integral înainte de
începerea calatoriei si sunt de regula cu 50% mai mici decât
tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate si se calculeaza
cu ajutorul cartilor de calcul în functie de distanta si în functie de
zona I.A.T.A. respectiva. Part-Charter presupune folosirea din
spatiul aeronavei si vânzarea acestuia în sistem charter.
Aranjamente turistice pe curse charter :
-chartere de grup cu sau fara afinitate:
-chartere I.T.;
-chartere pentru uzul propriu;
-chartere speciale .
Cursele charter de grup presupun închirierea de catre
organizatorul de voiaj a unui numar minim de locuri, locuri ce
trebuie cumparate cu cel putin 60 de zile înaintea calatoriei.
Fiecare pasager plateste o parte egala din costul transportului si
exista obligativitatea achitarii a minimum 25% din tarif înainte
de calatorie.
Cursele charter I.T.C.(total inchis) presupun un

 I.A.T.A. International Air Transport Asociation

aranjament organizat de un bun operator care consta într-o
calatorie dus-intors sau in circuit efectuata total sau partial pe
calea aerului contra unui tarif corespunzator achitat integral
înainte de calatorie. Sejurul are o durata de minim 4 zile.
Tariful de închiriere în cazul curselor charter poate
imbraca una din urmatoarele forme :
a)tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotatii avion, caz
în care transportatorul primeste o suma constanta pentru fiecare
cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de
transport revine firmei de turism.
Tariful se calculeaza ca produs între tarif / ora de zbor si
numarul mediu de ore necesar efectuarii cursei în ambele
sensuri.
a)tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica în
cazul lanturilor charter (o succesiune de curse efectuate într-o
perioada de timp egala, de regula 7, 14, 21 zile, aceste curse
fiind destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si-au
achizitionat prestatiile prin intermediul unei agentii;
-sistemul rotatii-pasager conform caruia firma
organizatoare de turism plateste un tarif stabilit pe pasager
neasumându-si nici un risc legat de utilizarea întregii capacitati a
avionului ;
-sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia în calcul tariful
pe ora de zbor,facturându-se numai timpul efectiv realizat
2.Serviciile de cazare
Vizeaza crearea conditiilor si a confortului pentru
adapostirea si odihna calatorului. Serviciile de cazare reprezinta
un produs al industriei hoteliere care cuprinde totalitatea
proceselor desfasurate în unitatile de cazare în legatura cu
primirea,sejurul si plecarea turistilor.
Serviciile de cazare se constituie într-un factor de
atractivitate a produsului turistic care nu se mai limiteaza la
cazarea propriu-zisa si cuprinde si o serie de prestatii
suplimentare care sa asigure un confort mai ridicat.
Principalele activitati ale serviciilor de cazare sunt :
-cazarea propriu-zisa ;
-serviciul de alimentatie ;
-activitati cultural artistice si de agrement ;
-activitati de intermediere: închirieri de obiecte, inchirieri
de locuri în mijloace de transport, servicii de traducere, servicii
de supraveghere a copiilor, servicii comerciale.

1.2. Importanta serviciilor publice

La începutul secolului al XX-lea , cunoscut în literatura

de specialitate drept "secolul serviciilor" , economistii si-au pus
problema definirii SERVICIILOR PUBLICE pornind de la rolul
în acoperirea unor nevoi colective , ce nu pot fi înlocuite , ale
cetatenilor de stat ( servicii publice privind productia , distributia
si consumul energiei electrice , gazelor naturale ,servicii publice
de educatie , sanatate si asistenta sociala , transporturi ,
telecomunicatii , servicii publice postale etc.)

Delimitarea categoriei serviciilor publice de celelalte

categorii de servicii a fost impusa din urmatoarele motive:
serviciile publice constituie activitati de interes general din care
cea mai mare parte produc bunuri publice furnizate de
administratii si colectivitati locale.
 Scopul lor este indreptat spre recuperarea costului de
productie si nu spre obtinerea profitului. Organizarea si
functionarea serviciilor revine în mare parte organelor autoritatii
publice (administratia centrala - ministere , alte organe
subordonate guvernului ; administratia locala - primarii ,
prefecturi , consilii comunale si întreprinderi publice - regii
autonome de transport , posta) Pîna in 1939 persoanele juridice
private nu aveau dreptul sa presteze servicii publice ,însa datorita
faptului ca statul numai facea fata cerintelor sociale , s-a pus
problema delegarii unor servicii de interes general pentru
societatea unor persoane juridice private .În domeniul serviciilor
publice statul are rolul de a supraveghea firmele private care au
preluat sarcina producerii serviciilor publice.

Consumul de servicii publice constituie un indicator

important al calitatii vietii într-o tara .De exemplu , modul de
organizare a serviciilor publice de sanatate , educatie ,
transporturi , protectie si paza , salubritate ofera informatii
asupra nivelului de trai al consumatorilor , asupra existentei
preocuparilor pentru conservarea mediului inconjurator .

Exista mai multe definitii ale notiunii de servicii publice

.

Unii economisti considera serviciile publice drept o

srtuctura organizatorica înfiintata prin lege , de catre stat , judet
sau municipii , oras sau comuna ori de catre particulari , dotata
cu anumite atributii , încadrata cu personal specializat care
exercita aceste atributii înzestrate cu mijloace materiale si
banesti în scopul satisfacerii în mod continuu si permanent a
unor interese comune ale unei colectivitati.

Alti specialisti dau o definitie generala a serviciilor

publice considerându-le : "activitati de interes general asumate
de organe publice ".

Paul Negulescu în lucrarea "Tratat de drept

administrativ " defineste serviciul public astfel: <<
"Administratiunea , prin activitatea sa , urmareste sa satisfaca
interesele generale" .>>

În acest scop , pentru a satisface o nevoie a publicului ,

ea organizeaza un serviciu administrativ cu menirea de a urmari
aceasta satisfactiune .Spre deosebire de particulari , care,
urmarind satisfacerea unei nevoi obstesti, cauta o remuneratie a
investitiilor si a muncii lor, administratia urmareste satisfactia
publicului , indiferent daca activitatea se soldeaza cu deficit .

Când statul îsi propune sa satisfaca o nevoie a

societatii... el stabileste organizatiunea care va fi destinata sa se
ocupe de aceste nevoi si îi determina competenta si îi pune la
dispozitie mijloace prin care sa-si poata atinge scopul .Acest
organism se numeste serviciu public , el fiind destinat sa aduca
un serviciu publicului .

Sintetizând mai multe puncte de vedere serviciul public

este "un organism administrativ , creat de stat , judet sau comuna
,cu o competenta si servicii determinate cu mijloace financiare
procurate din patrimoniul general al Administratiei publice
creatoare , pus la dispozitia publicului pentru a satisface în mod
regulat si continuu o nevoie cu caracter general , careia initiativa
privata nu ar putea sa-i dea decât o solutie incompleta si
intermitenta ."

Clasificerea serviciilor publice

Problema tipologiei serviciilor publice nu este inca pe

deplin clarificata , existând , in opinia specialistilor , criterii
extrem de variate de clasificare .

De aceea prezentam aici câteva criterii , acestea fiind cele

mai cunoscute în literatura de specialitate .

- dupa obiectul de activitate - servicii publice administrative ,

acestea fiind realizate numai de stat prin institutiile sale

ex. servicii publice judiciare , de legiferare , de

administrare a domeniului public: servicii publice industriale si
comerciale

-au ca obiect activitatile cu caracter industrial si comercial

ex. serviciile de transport feroviar , de transport

urban sau metroul , exploatarea liniilor de tramvai sau autobuz,
servicii publice de distribuire a apei , gazului si electricitatii

- dupa scopul propus - servicii publice înfiintate de autoritati

ale administratiei publice centrale si locale

ex. servicii publice de salubritate, de sanatate,

educatie serviciile publice înfiintate de institutii publice centrale
si locale

ex. servicii publice de invatamînt organizate în

vederea reconversiei profesionale regii autonome de interes local
si national

ex. Regia Autonoma de Transport Bucuresti

Conform Clasificarii Centrale a Productiei serviciile

publice se regasesc în urmatoarele categorii :

-SERVICII DE COMUNICAŢII

-SERVICII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

-SERVICII DE AMBIENT

-SERVICII LEGATE DE SĂNĂTATE sI SOCIALE

-SERVICII DE TRANSPORT

Caracteristicile serviciilor publice

Serviciile publice prezinta caracteristici comune cu

ale serviciilor în general ( imaterialitatea , nestocabilitatea ,
intagibilitatea , indivizibilitatea , inseparabilitatea etc.) dar au si
caracteristici specifice :

*scopul exclusiv al serviciilor publice : satisfacerea

continua si eficienta a nevoilor permanente , de interes general
ale întregii populatii sau numai a unor categotii distincte ale
acesteia :

* gratuitatea serviciilor publice .Unele sunt furnizate gratuit

. Exista , însa si servicii publice al caror pret trebuie sa asigure
recuperarea cheltuielilor si asigurarea unui profit minim .
 Calitatea serviciilor publice este data de gradul în
care acestea satisfac nacesitatile permanente , de interes ale
consumatorilor , ce poate fi exprimat prin timpul cheltuit pentru
prestarea serviciilor , sau prin gradul de confort asigurat de
serviciile respective , ori prin efectul pe care îl au asupra
intlectului , sanatatii , sigurantei , integritatii consumatorilor .

CAPITOLUL II ACTIVITATEA DE
TRANSPORT AERIAN PRIN PRISMA
SERVICIILOR

2.1 Dezvoltarea transportului aerian prin prisma

serviciilor

Cea mai dinamica modalitate de transport este cea aeriana.

Traficul

international de marfuri s-a dublat la fiecare 5 ani. Astazi în

traficul international nu numai marfurile asa numite clasice ca
supliment de bagaj la trasportul calatorilor, ci au aparut linii
aeriene specializate în trasportul de marfuri.1

La acestea au contribuit în primul rând operativitatea si

1 Stefan C. Si colective-Transporturi si asigurari Editura Independenta Economica,Pitesti 2003

rapiditatea derularii expeditiei, dar si reducerea în mod constant
a pretului de transport, confortabilitatea primirii si expedierii
marfurilor, siguranta si nu în ultimul rând cooperarea existenta
între companiile aeriene ceea ce simplifica foarte mult
actrivitatea benificiarilor de trasport.

Aceste facilitati au fost posibile de realizat ca urmare a

dezvoltarii bazei tehnico-materiale. În întreaga lume, trasportul
pasagerilor si a marfurilor în trafic international se desfasoara
numai cu permisiunea autoritatilor din statul respectiv. Fiecare
stat a stabilit reguli proprii ceea ce a complicat foarte mult
activitatea de transporturi internationale pe calea aerului.

Chiar în prezent, dupa semnarea, elaborarea si adoptarea

unui mare numar de conventii multilaterele, traficul aerian nu se
desfasoara uniform, dar se deruleaza normal având la baza si
unele întelegeri bilaterale.

Deasemenea, pentru a se putea acorda servicii de calitate

în domeniul trasporturilor în trafic aerian s-a adoptat cooperarea
internationala între companiile de navigatie. Astfel cooperarea
imbraca forme diferite de contacte care permit asigurarea si
acordarea de servicii prompte si sigure.

Traficul aerian are o valoare comerciala nationala si ca

urmare în abordarea politicilor nationale a trasporturilor aeriene
s-au statornicit practici privind:

a) protejarea traficului intern prin trasportatorii aerieni

nationali cu particularitatea ca pentru Comunitatea Europeana
acest înteles s-a extins recent la nivelul intercomunitar;
 b) acordarea accesului trasportatorilor straini la traficul
national în trasporturile internationale pe baza de reciprocitate.
În lipsa unor acorduri guvernamentale de reciprocitate accesul la
traficul aerian national al unei tari poate fi autorizat în schimbul
unor compensatii comerciale sub forma baneasca a taxelor de
royalitate.

Transporturile aeriene interne se organizeaza si se

deruleaza în conformitate cu legislatia interna nationala.

Transporturile aeriene civile internationale se organizeaza

si se deruleaza în baza unor Conventii guvernamentale
internationale sub egida Organizatiei Aviatiei Civile
Internationale ca organism specializat al ONU.

Atât transporturile aeriene pe curse regulate cat si

transporturile aeriene pe curse charter cunosc anumite
particularitati si structurari care trebuiesc cunoscute avînd în
vedere faptul ca implica diferentieri de organizare si derulare
precum si costuri si preturi diferite.

Transporturile aeriene reprezinta o arie de comert în care

aeronavele sunt angajate pentru a transporta pasageri, marfa si
posta. Companiile de transport aerian opereaza servicii pe rute
aeriene locale, regionale, nationale si internationale.

Primele servicii de pasageri au început din 1910, când

dirijabilele au
 început sa opereze între câteva orase din Germania1.

Prima cursa regulata de pasageri a început din 1914 în

Statele Unite.

Înainte de primul razboi mondial au avut loc cateva curse

experimentale de transport postal din Anglia spre India, în cîteva
tari din Europa si Statele Unite, dar mentinerea lor cu
regularitate nu a avut loc decât dupa razboi.

În 1918 Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite si-a

achizitionat primul escadron de avioane si a inaugurat serviciile
aeriene ce faceau legatura dintre principalele orase de la Coasta
de est.2

Serviciile aeriene transamericane (de pe o coasta pe alta)

au început din 1921, numai zboruri de zi, dar dupa 3 ani si cele
de noapte a caror aterizare era asigurata de un lant de faruri
asezate de-a lungul pistelor bazelor aeriene, care se aprindeau si
se stingeau facilitând aterizarea.

Cu legatura pe care o faceau Serviciul Aerian Postal, în

1925, Departamentul Oficiilor Postale din Statele Unite a
început sa se debarcheze de propria flota si sa transfere operatiile
sale companiilor particulare. Spre sfârsitul anului 1920 câteva
din aceste companii au inceput sa asigure servicii de transport de
pasageri folosind monoplane mari cu cabina inchisa (ex.:

1 Caraiani Gh.,Cazacu C. Transporturi expeditii internationale,Ed economica Bucuresti 1995

2 Caraiani Gh.,Cazacu C. Transporturi expeditii internationale,Ed economica Bucuresti 1995

trimotorul Ford cu o capacitate de 15 pasageri).

Pentru ca transportul la sol a fost ingreunat, consecinta a

primului razboi mondial, multe guverne au dezvoltat extensiv un
sistem aerian de transport de calatori, urmând, bineânteles si
transporturile postale. Cu toate ca servicile aeriene de posta (sau
PAR-AVION) din Europa nu se puteau compara cu cele
americane care erau destul de rapide (de stilul "de la o zi la
alta"), transportul pasagerilor în Europa a devenit mult mai
sofisticat. Din 1929, Anglia opera o ruta comerciala din Londra
catre India, si pâna în 1930 mai multe state europene au început
sa opereze zboruri combinate de posta, marfa si pasageri pe
distante lungi catre Orientul Mijlociu, Orientul Îndepartat, Africa
si America Latina.

Anii dintre 1919 si începutul celui de al doilea razboi

mondial în 1939 au inclus o serie de descoperiri semnificative în
ceea ce priveste prezicerea vremii, echipamentele de navigatie,
aerodinamica.

Pe durata celui de-al doilea razboi mondial, caile aeriene

erau parte integranta din sistemul national de aparare din
majoritatea statelor europene precum si din Statele Unite ;
aproximativ jumatate din activul de aeronave existent la
momentul acela a servit transporturilor militare. Cursele de
calatori internationale s-au dezvoltat în perioada imediat
urmatoare razboiului; spre mijlocul anilor `50 numarul
pasagerilor ce calatoreau cu avionul pe deasupra Atlanticului a
depasit cu mult numarul tuturor pasagerilor de pe cursele
oceanice. Pe teritoriul Statelor Unite, din punct de vedere al
distantei de parcurs, liniile aeriene au înlocuit caile ferate. La
sfârsitul anilor `50 introducerea turbojeturilor în trasportul
national, international si continental a însemnat un avantaj major
în ceea ce priveste timpul de zbor. O noua generatie de avioane
cu reactie si-a început operatiile în 1970, iar anglo-francezul
Concorde, o aeronava supersonica, a intrat în serviciile aeriene
de pasageri în 1976. Operatiile de transport aerian sunt
monitorizate si reglate de câteva corporatii nationale si
internationale. În Statele Unite, Actul de Comert Aerian din
1926 a început prin stabilirea standardelor pentru aeronave si
piloti. În 1940, noua Administratie Civila (CM) a continuat cu
activitati similare, iar separat Comitetul Aeronautic Civil
(CAC,organizatie similara existand si în Europa- ECAC) a
primit un mandat prin care era autorizat sa optimizeze rutele
aeriene de pasageri precum si sa investigheze accidentele
aeriene. O alta reorganizare a avut loc în 1958, când, Comitetului
pentru Siguranta Transporturilor i-a fost acordata exclusivitatea
investigatiilor accidentelor, si Administratia Aeronautica Civila
a fost redenumita în Agentia Federala de Aviatie, care a devenit
din 1967 Administratia Federala a Aviatiei1[*]. Dezvoltarea
extraordinara a transporturilor aeriene în perioada imediat
urmatoare razboiului a dus la formarea Organizatiei
Internationale a Aviatiei (ICAO), afiliata Natiunilor Unite. De
când a fost fondata în 1947, ICAO a facilitat stabilirea
standardelor la nivel mondial privind protectia si siguranta
navigatiei, si a participat cu regularitate la perfectionarea
legislatiei în domeniu. Pentru Europa exista o astfel de
organizatie numita Organizatia Europeana pentru Siguranta
Spatiului Aerian - EUROCONTROL.

Transporturile aeriene moderne presupun, prin importanta

lor, si servicii auxiliare cum ar fi: întretinerea aeronavelor si
motoarelor, pregatirea personalului (care include pilotii,
insotitorii de bord, agentii, echipajele de sol, s.a.).

2.2. Clasificarea serviciilor de transport aerian

Activitatea de transport aerian a cunoscut o importanta

dezvoltare determinata de cresterea economiei, de implicarea
României în schimbul international de marfuri, în turismul
international. La aceasta se adauga caracteristicile specifice ale
transportului aerian, care, în corelare cu caracteristicile celorlalte
moduri de transport, capata pentru anumite obiecte de transport o
importanta tot mai mare.

Diversificarea mijloacelor de transport a aparut din

necesitatea de a folosi noi cai de comunicatie, din caracteristicile
specifice ale acestora, care hotarasc eficienta transportului.
Mijloacele de transport aerian poseda mai multe caracteristici
specifice, si anume: rapiditate, convertibilitate, oportunitate,
confort, siguranta, accesibilitate si economicitate.

Rapiditatea este data de viteza de deplasare a aeronavelor

si constituie un avantaj hotarâtor, în special pentru doua situatii:
pentru distantele lungi si foarte lungi si pentru traseele unde
mijloacele tereste se face prin zone care, prin configuratia
terenului, determina un parcurs deosebit de lung sau dificil de
parcurs. Viteza mare ofera mijloacelor de transport aerian
posibilitatea evitarii zonelor cu conditii meteorologice ostile.

Convertibilitatea (adaptabilitatea) presupune

flexibilitatea în adaptarea aeronavei pentru diverse genuri de
transport, servicii, actiuni (transport de marfa, pasageri, în mai
multe clase, mixt, pentru scopuri speciale).

Oportunitatea se manifesta prin punerea la dispozitia

beneficiarilor a capacitatii de transport necesare, în locul si
timpul solicitat, stabilirea de orarii in conformitate cu cererea
beneficiarilor, aprecierea corespunzatoare a structurii activitatii
de transport, în curse regulate charter si utilitare, mentinerea,
extinderea, înfiintarea de noi linii.

Regularizarea curselor aeriene presupune respecterea

stricta a curselor programate si se determina ca un raport între
numarul curselor plecate conform orarului, fara întarzieri si
numarul curselor programate. Frecventa curselor aeriene
evidentiazs numarul de curse efectuate de o companie aeriana,
pe o anumita ruta, într-o anumita perioada de timp. Regularitatea
curselor este dependenta de conditiile meteorologice, de starea
tehnica a aparatului, conditiile de navigatie aeriana si
organizarea serviciilor la sol.

Accesibilitatea presupune cresterea posibilitatilor

economice ale populatiei de a folosi ca mijloc de transport
aeronava. Ea reflecta, pe de o parte, cresterea veniturilor
populatiei, iar pe de alta parte, cresterea eficientei economice a
activitatii de transport.

Confortul presupune realizarea unei calatorii de scurta

durata, fara a obosi organismul, precum si asigurarea unor
conditii civilizate, placute, comode, calatorilor atât la sol, cât si
în timpul zborului.

Siguranta prezinta importanta deosebita pentru

transportul aerian si reflecta calitatea companiei aeriene.
Siguranta zborului este influentata de factori tehnici (aeronave
cu performante ridicate, perfectionarea infra-structurii
aeroportuare si de ruta, adoptarea unor sisteme de întretinere,
reparatii si control moderne); factori umani (selectia si pregatirea
continua a personalului navigant, proportionarea justa a
echipajului în functie de numarul calatorilor); factori
meteorologici si piraterie aeriana.

Efectele economice obtinute din transportul aerian se

manifesta atât direct, prin activitatea propriu-zisa de transport,
cât si indirect, prin beneficiile si economiile ce se obtin în
ramurile economice care beneficiaza de serviciile transportului
aerian.

Principalele conponente ale infrastructurii sistemului de

transport aerian sunt aeronavele si aeroporturile.

Mediul de deplasare al aeronavelor este atmosfera terestra

careia nu i se pot impune conditii sau amenajari (se poate vorbi
de unele amenajari ale spatiului aerian, în ceea ce priveste
îndrumarea zborului, prin sisteme de radiolocatie, instalatii de
îndepartare a pasarilor, a cetii, iluminat).

Clasificarea serviciilor de transport aerian

În conformitate cu nomenclatorul activitatilor propuse de

UE, "sectorul transporturilor aeriene", cuprinde companiile care
activeaza exclusiv sau în principal în transportul de persoane si
de marfuri, pe calea aerului, în cursele de linie sau charter,
precum si activitatea prestata cu elicoptere, avioane taxi sau
avioane private.

"Traficul aerian civil" este grupat în doua mari

subsectoare:

A. Aviatia comerciala;

B. Aviatia generala.

A "Aviatia comerciala" se poate clasifica astfel:

Dupa obiectul transportului:

 transportul de pasageri (cu curse de linie sau charter);

 transportul de marfa (cu avioane cargo, avioane de

transport combinat pasageri/marfa sau de pasageri, cu
marfa transportata in cala avionului);

 transportul de mesagerie si de posta.

Dupa destinatia transportului:

  transporturi interne, se organizeaza si se deruleaza în
conformitate cu legislatia interna nationala;

 transporturi internationale, se organizeaza si se deruleaza

în baza unor conventii guvernamentale internationale sub
egida Organizatiei Aviatiei Civile Internationale (OACI)
ca organism specializat al ONU.

Dupa principiul de organizare si cadrul de reglementare:

 transporturi aeriene pe curse regulate;

 transporturi aeriene pe curse charter.

Aviatia civila îsi organizeaza activitatea în urmatoarele

forme:

curse regulate, curse charter, activitati utilitare.

Cursele regulate se desfasoara pe anumite itinerarii (linii)

dupa un program prestabilit, pe o perioada de timp delimitata.
Calatoria se efectueaza pe baza de bilet, al carui tarif este stabilit
în functie de distanta, perioada, categorie de calatori.

Asociatia de Transport Aerian International a fixat doua

perioade de timp pentru stabilirea orariilor;

 perioada de iarna: 1 noiembrie - 31 martie;

 perioada de vara: 1 aprilie - 31 octombrie.

Dupa felul încarcaturii cursele regulate sunt: de pasageri,

de marfuri si
mixte (pentru transportul pasagerilor si pentru transportul de
marfa si posta).

Pentru zilele sau perioadele de timp în care cererile de transport

depasesc capacitatea nominala a avionului se recurge fie la
înlocuirea acestuia cu altul de capacitate mai mare, fie se
organizeaza una sau mai multe curse aditionale, care au acelasi
ritm cu cele existente.

Prelungirea unei linii existente sau deschiderea unei linii

noi presupune desfasurarea urmatoarelor activitati:

 studiul pietei prin care sunt prospectate posibilitatile de

trafic pentru noua linie sau escala. Cu aceasta ocazie sunt
cercetate: traficul potential, componenta traficului
(calatori, marfuri, posta), interesele pentru care calatoresc
pasagerii (turistice, de afaceri), perioade sau ziua din
saptamâna când cerintele de trafic sunt maxime. Pe baza
acestui studiu se apreciaza programul curselor (numarul
de curse saptamânal), tipul avionului;

 încheierea acordului aerian semnat de guvernele statelor

interesate, prin care se reglementeaza transportul aerian
regulat. Provizoriu, se acorda o autorizatie de operare,
pâna la încheierea acordului aerian;

 încheierea contractului de reprezentanta generala si

vânzari prin care se asigura reprezentarea companiei,
precum si vânzarea serviciilor oferite de companie. Daca
contractul este încheiat cu o agentie de voiaj, concomitent
trebuie incheiat si un contract "interline" cu compania
 nationala pentru a se asigura recunoasterea documentelor
de transport în mod reciproc.

 încheierea contractului de handling prin care se asigura

efectuarea servirii avionului, pasagerilor, transportul
bagajelor, marfurilor si postei, precum si modul de
decontare a serviciilor;

 încheierea contractului de alimentare se refera la

alimentarea avioanelor companiei cu combustibili. În
acest sens, este necesar sa se încheie un contract cu o
companie petroliera specializata;

 precizarea programului curselor care se face concomitent

cu comunicarea acestuia în publicatiile de specialitate
internationale, cu reclama catre publicul calator;

 primirea autorizatiei de survol de la autoritatile aeriene ale

statelor survolate si a celei de survol si aterizare, pentru
statul cu escala finala.

Dupa parcurgerea acestor etape, se poate inaugura o noua

cursa a

companiei. Pentru noua companie se întocmeste orarul si se

stabilesc numarul curselor saptamânale. La întocmirea orarului
se iau în considerare urmatoarele elemente: disponibilitatile
tehnice (ca numar, tip de avion si ora de zbor) ; disponibilitatea
de echipaje (ce timp si tipuri de avioane) ; evolutia traficului (pe
anumite perioade ale anilor precedenti) ; fisele de survol;
restrictii de zgomot, de servire tehnica, de servire comerciala a
cursei (timpul între doua curse, pentru îmbarcare-debarcare a
pasagerilor), de trafic (conditionata de capacitatea de servire a
aeroporturilor).

B."Aviatia generala"

Sectorul de aviatie generala al transporturilor aeriene

contine zboruri

de tipul celor neconventionale (adica nu urmeaza neaparat un

plan de zbor prestabilit) în acest tip de zbor intra zborurile si
activitatile militare, de afaceri, comerciale, instructive sau
scoala, recreationale.

Aeronavele utilizate pentru agrement, afaceri, în

agricultura sau alte

servicii speciale sau pentru instruirea în zbor pot fi denumite

aeronave utilitare sau de aviatie generala. Cea mai raspândita
utilizare a aeronavelor pentru servicii speciale este în agricultura.
Aplicatiile agricole includ imprastierea de prafuri insecticide si
ierbicide, îngrasaminte si seminte.

Inspectia aeriana a conductelor si liniile de tensiune este

de asemenea o importanta aplicatie. Alte utilizari ale aeronavelor
pentru servicii speciale include: cartografierea, patrularea
deasupra padurilor, fotografierea aeriana precum si controlul
rezervatiilor de vânat si al animalelor pradatoare. Aeronavele
erau în trecut utilizate pentru operatiuni politiste si de salvare,
dar elicopterele s-au dovedit mult mai potrivite pentru acest tip
de munca.

Un sector al aviatiei generale, cel pentru industria

transportului aerian, cuprinde activitati nonmilitare si care nu
apartin companiilor aeriene de transport de linie: zbor în interes
de afaceri, zboruri comerciale, zboruri scoala si zboruri de
agrement.

Zborurile pentru oamenii de afaceri includ avioane

particulare precum si avioane mai mari ale unor corporatii.

Activitatile comerciale se refera la zboruri charter si la

zboruri transport de marfa precum si la zboruri utilitare (tratarea
recoltelor, cartografiere si reclame). Activitatile de afaceri si
comerciale reprezinta aproximativ jumatate din totalul orelor de
zbor, iar zborul în interes de afaceri cam o treime din total. Cam
o treime din numarul de pasageri transportati cu avionul pe
distante intre orase an SUA sunt transportati cu avioane
apartinând flotei de aviatie generala.

Înca de la începutul anilor 1920, aviatia generala a devenit

o parte integranta din sistemul de transport aerian în majoritatea
tarilor. Echipamentul aviatiei generale cuprinde: elicoptere,
avioane cu un motor, cu doua motoare si cu reactie; vitezele lor
se esaloneaza de la 240km\h (cam 150 mile\h) pentru
monomotor pâna la 800km\h (cam 500 mile\h) pentru avioanele
cu reactie.

O mare dezvoltare a zborurilor de afaceri economice si

comerciale în SUA a avut loc dupa cel de-al doilea razboi
mondial, când, descentralizarea industriei americane a creat
necesitatea unei deplasari rapide în interes de afaceri, în special
în micile zone urbane unde nu existau curse aeriene regulate.
Multe din avioanele mono-motor si bimotoarele mai mici sunt
produse cu motoare turbopropulsoare. Avioanele bimotoare si
cele cu reactie cu cabina de pasageri mai mare, introduse prin
anii '60, au fost presurizate, permitând operatiuni economice si
eficiente la altitudini mari. Pilotate de piloti angajati cu program
întreg (full-time), aceste avioane gazduiesc pâna la 15 pasageri si
sunt echipate cu: masute pliante, compartimente cu gustari,
bauturi si cu toalete.

Chiar avioanele mici pot avea radar meteorologic iar game

complete de aparate de bord de pe avioanele mai mari pot
rivaliza cu echipamentul sofisticat de pe avioanele de linie.

Aeronavele pentru afaceri au o flexibilitate remercabila în

urgentarea programelor de lucru ale persoanelor cu putere
executiva, permitând vizite pe teritoriu care ar dura mai mult cu
masina sau care ar deveni neconvenabile din cauza orarului fix al
companiilor aeriene de stat. Multe corporatii mari au avioane
proprii, cu servicii gen naveta între marile uzine si pietele urbane
pentru agentii lor de vânzari, ingineri si clienti potentiali.
Folosind avioane de aviatie generala, unii operatori
comerciali încheie contracte sa transporte corespondenta din
orasele foarte mici catre orasele foarte mari, pentru redistribuire.
Alti operatori comerciali transporta cecuri pentru banci si
institutiile Sistemului Federal de rezerve.

2.3. Contractul de transport aerian

 Contractul de transport aerian este acel contract prin care
o companie aeriana se obliga sa transporte expeditorului o
cantitate determinata de marfa de la un aeroport la altul în
schimbul unei sume de bani (taxa de transport).1

Contractul se încheie în baza prezentarii marfii la transport

de catre expeditor, insotita de scrisoarea de transport aerian, si a
platii taxei de transport de catre acesta. Din punct de vedere
juridic, contractul are un caracter real, deoarece presupune din
partea expeditorului sa predea efectiv marfa la transport si de
adeziune, deoarece atât expeditorul cât si compania aeriana sunt
obligate sa respecte conditiile de transport dinainte stabilite.

Scrisoarea de transport aerian, acceptata de transportator,

face dovada încheierii contractului de transport aerian, a
conditiilor si termenilor acestuia, precum si a predarii marfii în
custodia companiei de transport aerian.

Documentul contine mentiuni care permit identificarea

transportului, a expeditorului si destinatarului, a aeroportului de
plecare si de destinatie, a marfii (denumire, cantitate, volum,
numar de colete, felul ambalajului si marcajele existente). Data
stampilei companiei aeriene pe scrisoarea de transport aerian
este considerata ca data a expedierii marfii.

Durata unui transport se socoteste din momentul

înregistrarii si primirii efective a marfurilor de catre
transportator, la plecare si pâna la momentul predarii la sosire

1 Bombos S.G. Transportul intern de marfuri, Ed. Economica Bucuresti

catre destinatar. Transportul de marfuri efectuat pe parcursuri
succesive, pe baza aceleiasi scrisori de transport aerian, se
considera un singur transport.

Forma si continutul scrisorii de transport aerian se

stabilesc de catre transportator. Mentiunile din scrisoarea de
transport aerian referitoare la greutatea, dimensiunile si
ambalajul marfurilor, precum si la numarul de colete, fac dovada
pâna la proba contrarie. Mentiunile referitoare la cantitatea,
volumul si starea marfurilor nu fac dovada împotriva carausului,
decât atunci când verificarea a fost facuta de catre acesta în
prezenta expeditorului iar rezultatul verificarii a fost mentionat
în scrisoarea de transport aerian; la fel si în cazul mentiunilor
referitoare la starea aparenta a marfii.

Scrisoarea de transport aerian, completata prin grija

expeditorului, se prezinta companiei de transport aerian o data cu
predarea marfurilor la transport. Înscrierea în scrisoarea de
transport aerian a taxei tarifare de transport si a celorlalte taxe
aferente se face numai de catre compania de transport aerian.

Expeditorul trebuie sa furnizeze informatiile solicitate si

sa anexeze la scrisoarea de transport aerian documentele care
sunt necesare, înainte de remiterea marfii catre destinatar. El este
raspunzator fata de caraus pentru orice dauna care ar putea
rezulta din lipsa, insuficienta sau neregula acestor informatii si
documente, în afara cauzelor de greseala din partea carausului
sau a presupusilor sai. Carausul nu este obligat sa examineze
 daca aceste informatii si documente sunt exacte sau suficiente.1

Prin contractul de transport, compania aeriana îsi poate

rezerva dreptul de a transporta marfa pâna la destinatie numai pe
cale aeriana sau combinat cu alte mijloace de transport
(îndeosebi autovehicule). În acest caz, prevederile Codului
aerian sunt aplicabile numai pe segmentul de drum parcurs de
aeronava; pentru restul parcursului se vor aplica reglementarile
în vigoare în transportul auto3.

Cu conditia îndeplinirii obligatiilor care-i revin din

contractul încheiat, expeditorul are dreptul de dispozitie asupra
marfii care face obiectul transportului, putând cere companiei
aeriene:

a) retragerea marfii pe aeroportul de plecare;

b) oprirea marfii pe un aeroport de escala în parcurs;

c) eliberarea marfii altei persoane decât destinatarul initial

pe aeroportul de destinatie, sau pe un aeroport de escala în
parcurs.

Pentru executarea modificata a contractului de transport,

expeditorul nu are dreptul sa perturbe activitatea normala a
companiei aeriene si nici sa aduca prejudicii altor expeditori si
destinatari. Dispozitia de modificare a contractului trebuie data
în scris, prezentându-se si copia scrisorii de transport aerian
(care va contine modificarea respectiva) si va trebui sa se refere

1 Alexa C-tin Transporturile internationale, Ed ASE, Bucuresti 2003

 la întreaga expeditie (nu este permisa divizarea transportului).

Dreptul de dispozitie al expeditorului asupra marfii

înceteaza în momentul în care destinatarul a intrat în posesia
scrisorii de transport aerian.

În cazul anularii sau suspendarii zborului din cauze

neimputabile companiei aeriene si a caror înlaturare nu depinde
de ea, aceasta este obligata sa restituie expeditorului taxele de
transport achitate de acesta.

Eliberarea marfii pe un aeroport de escala din parcurs, la

cererea expeditorului sau ca urmare a încalcarii contractului de
catre acesta, nu da dreptul expeditorului sa ceara restituirea taxei
de transport aferente parcursului neefectuat pâna la aeroportul de
destinatie.

În cazul incalcarii de catre expeditor a obligatiilor

contractuale sau a prevederilor legale referitoare la transportul
aerian, compania aeriana are drept de reziliere a contractului,
fara restituirea taxei de transport si drept de actiune în justitie
pentru acoperirea pagubelor suferite din cauza marfii care a
provocat stricaciuni aeronavei sau altor marfuri.1

Transportatorul are obligatia de a aviza sosirea marfii pe

aeroportul de destinatie si de a efectua livrarea acesteia numai
destinatarului si pe baza semnaturii de primire a acestuia pe
scrisoarea de transport aerian.

1 Filip Gh. ,Dreptul transporturilor,Sansa-SRL,Bucuresti,1993,p.183

 Daca destinatarul semneaza de primire fara rezerve
înscrise pe documentul de transport, opereaza prezumtia, pâna la
proba contrara, ca marfa a fost livrata în buna regula conform
mentiunilor înscrise în contract.

În caz ca destinatarul refuza primirea marfii sau nu se

prezinta în termen de trei zile de la avizarea sosirii, ori nu poate
fi gasit la adresa indicata în termen de cinci zile, compania
aeriana are obligatia sa ceara instructiuni urgente din partea
expeditorului. Daca asemenea instructiuni nu parvin companiei
aeriene în termen de 15 zile de la înstiintare, marfa se considera
abandonata, compania aeriana putând dispune valorificarea ei
potrivit dispozitiilor legale.

Obligatia de receptionare a marfurilor perisabile de catre

destinatar trebuie îndeplinita în termen de 6 ore de la avizarea
sosirii lor.

CAPITOLUL III. IMPORTANŢA

SERVICIILOR ÎN CADRUL COMPANIEI
TAROM
Compania de transport aerian
Compania de transport aerian este o societate comerciala
cu capital de stat, privat sau mixt care exploateaza din punct de
vedere tehnic si comercial un parc de aeronave proprii, inchiriate
sau detinute sub orice alta forma, în scopul obtinerii de profit
prin transportul de marfuri, pasageri, posta etc., sau alte prestari
de servicii incluse în obiectul sau de activitate.

Companiile care deruleaza transporturi aeriene contra

cost, dupa un orar adus la cunostinta clientelei, între
aeroporturile situate pe o anumita ruta de transport, se numesc
companii de curse regulate (schedules flights), în timp ce
companiile care angajeaza transporturi ad-hoc, fara orar si
itinerar dinainte stabilite, se numesc companii de curse la cerere
(charter).

Pentru a putea functiona valabil si legal, o companie

aeriana trebuie sa aiba contract de societate si statut, emblema si
denumire proprii, sa fie înregistrata la Registrul Comertului si la
Ministerul de Finante, sa aiba autorizatie de operator aerian
eliberata de Ministerul Transporturilor, aeronavele pe care le
detine sa fie înmatriculate în Registrul Aerian; totodata
compania aeriana trebuie sa se conformeze reglementarilor
nationale si internationale privind utilizarea spatiului aerian.

Compania aeriana principala a unui stat este compania

nationala port-drapel, statul fiind de obicei actionarul principal
sau singurul actionar al acesteia. Date statistice recente atesta ca
mai mult de jumatate din cele 180 companii membre ale
Asociatiei companiilor de transport international aerian (IATA)
au peste 55% din capital controlat de stat.

Statul sprijina companiile aeriene prin mijloace fiscale, de

politica economica si chiar din punct de vedere financiar, dar, în
acelasi timp, le cere acestora programe de ajustare si privatizare
care sa asigure profitabilitatea pe termen mediu si lung.

Pentru a obtine profit, o companie aeriana trebuie sa aiba

o strategie proprie de piata si o tactica adecvata care sa-i asigure
cresterea economica a profitului pe perioada implementarii
planului sau de afaceri. Ea va avea de ales între transportul de
curse regulate si charter, sau va actiona pentru derularea
afacerilor pe ambele piete, daca situatia ei financiara si alte
considerente permit acest lucru; va opta numai pentru transportul
de marfa, sau transportul de pasageri, sau de efecte postale, sau
toate la un loc?; va actiona numai pe rutele scurte, pe cele medii
sau lungi, sau pe toate la un loc?; va oferi servicii cargo de tip
aeroport- aeroport sau door-to-door?; va oferi servicii de
transport numai pe rute principale sau se va multumi cu rute
secundare unde competitia este mai scazuta sau inexistenta?

Raspunsuri la asemenea întrebari nu sunt usor de gasit. Ele

depind de calitatea managementului si necesita o analiza
temeinica a traficului care poate fi atras, a veniturilor care pot fi
obtinute si a costurilor. În ultima instanta, veniturile trebuie sa
acopere costurile si sa asigure un profit.

3.1 TAROM.SCURT ISTORIC

1. Istoric

Tarom este principala companie aeriana din România, cu

o îndelungata traditie în domeniu. Tarom îsi are originile în anul
1920. Acela a fost anul în care s-a creat Compania Franco-
Româna Pentru Navigatie Aeriana (CFRNA). Compania folosea
avioane franceze POTEZ pentru a transporta calatori, marfa si
posta, de la Paris la Bucuresti, via multe orase din Europa.

Compania TAROM - Transporturile Aeriene Române - a

fost înfiintata la 18 septembrie 1954. La câtiva ani dupa lansare,
TAROM opera deja catre aproape toate tarile europene. În 1966,
TAROM a efectuat primul zbor peste Atlantic.

Începând cu anul 1974 a realizat primul zbor catre Sydney

via Calcutta si a introdus zboruri regulate spre New York si
Beijing. În anul 1990, în vederea alinierii la criteriile de
performanta ale economiei libere de piata, TAROM a dat startul
unui nou program strategic. Competitia mondiala a reprezentat
un real stimulent pentru TAROM, fapt ce a determinat alinierea
serviciilor oferite de TAROM la nivelul standardelor
internationale având în vedere faptul ca unele din cele mai
importante companii aeriene din lume operau deja zboruri spre
Bucuresti.

Compania TAROM este membra a urmatoarelor

organizatii/organisme internationale ale aviatiei:

IATA (International Air Transport Association) - din 22.04.1993

MITA (Multilateral Interline Traffic Agreements/ Passengers

and Cargo) - din 31.03.1994

AEA (Association of European Airlines) - din 01.07.2000

ICH (IATA Clearing House) - din 01.10.2006.

TAROM este certificat IOSA (IATA Operational Safety Audit)

din luna martie 2007

2. TAROM este certificat IOSA din luna martie 2007

La sfârsitul lunii martie 2007 Compania TAROM a primit

din partea IATA certificarea IOSA (IATA Operational Safety
Audit) prin care se atesta respectarea standardelor globale de
siguranta a zborului.

Programul IOSA este un sistem de evaluare recunoscut si

acceptat international destinat verificarii sistemului de
managament operational si de control al unei companii de
transport aerian. IOSA utilizeaza principiile internationale ale
auditului de calitate iar auditurile se realizeaza într-un mod
standardizat si consistent. IATA a creat un standard aplicabil
international (IOSA Standards Manual) pe care toate companiile
membre trebuie sa îl respecte pentru a ramâne membre ale
organizatiei.

Auditul IOSA se concentreaza asupra zonelor cheie din

cadrul unei companii aeriene: organizarea si conducerea
companiei, operatiunile de zbor, controlul operational,
operatiunile la sol, întretinerea aeronavelor, operatiunile cargo,
siguranta cabinei de pasageri si securitatea aeronautica.

Pâna în acest moment exista 144 de companii aeriene care sunt

certificate IOSA, certificarea trebuie reînnoita la fiecare doi ani.

Certificarea IOSA plaseaza TAROM în elita transportului

aerian international prin respectarea celor mai stringente
standarde de siguranta si calitate, în beneficiul clientilor nostri.

3.2 Raporturile asociatiei cu publicul larg

Prin lege, TAROM, Compania Aeriana Nationala a

României, este o societate comerciala cu capital de stat si privat,
având ca obiectiv transportul aerian intern si extern, operând atât
curse regulate cât si în sistem charter.

Pachetele de actiuni ale Companiei TAROM sunt împartite

astfel:

95% din actiuni sunt detinute de Statul Român - prin intermediul

Ministerului Transporturilor;

2,58% Aeroportului International Henri Coanda Bucuresti;

2,18% apartin ROMATSA (Romanian Air Traffic);

0,15% Societatii de Investitii Financiare "Muntenia";

0,09% Autoritatii Aeronautice Civile Române.

Datorita tendintelor predominante manifestate la nivelul

transportului aerian international: întârzieri, liberalizari,
competitie libera, fuziuni ale companiilor aeriene etc, TAROM
se confrunta cu o competitie acerba, atât pe plan local cât si pe
plan international. De aceea, în procesul restructurarii, TAROM
a avut în vedere si alte aspecte în afara de modernizarea flotei.
Compania a adoptat o noua strategie de marketing, având
ca obiectiv prioritar dezvoltarea si diversificarea serviciilor
aeriene. De asemenea, TAROM a luat o serie de masuri pentru
a reduce în mod drastic costurile si pentru a spori utilizarea
flotei. Flexibilitatea, dinamismul, continuitatea, intensificarea
planificarii zborurilor prin pastrarea destinatiilor deja traditionale
si prin atragerea de noi piete constituie principalele obiective ale
strategiei de marketing TAROM.
 O schimbarea în structura rutelor a fost deja demarata, atât
în ceea ce priveste traficul înspre România, cât si cel din
România. Având în vedere schimbarile rapide la nivelul
traficului aerian international, TAROM si-a adoptat strategia în
functie de cerintele pasagerilor în particular si în functie de
cerintele pietei în general. Drept rezultat, Europa reprezinta
astazi un procent de 64% din activitatea TAROM. Legaturile
avantajoase prin Bucuresti spre diferite locuri din toata lumea au
facut din Bucuresti un oras-cheie din Europa de Est.

Satisfactia si confortul pasagerilor reprezinta obiectivul principal

al oricarei companii aeriene. TAROM acorda o atentie deosebita
calitatii tuturor serviciilor oferite pasagerilor.

Flota

În anii 1980, România fiind o tara din Blocul Estic, Tarom

a fost fortata sa cumpere doar aeronave sovietice. Dupa
prabusirea URSS în 1991, TAROM a demarat un proces intensiv
de modernizare a flotei. Doua aeronave AIRBUS A-310 au fost
achizitionate în 1992, doua aeronave BOEING 737 în 1993, iar
alte trei aeronave BOEING 737 în 1994. Începând cu anul 1998,
flota TAROM s-a îmbogatit cu sapte aeronave ATR 42-500
pentru curse interne si regionale, precum si cu alte 4 aeronave
BOEING 737.

TAROM opereaza în prezent pe zborurile externe si interne cu o

flota compusa din 18 aeronave:
5 aeronave BOEING 737-300 7 aeronave ATR 42-500

Capacitate : 26 B + 84 Y / 10 B + 114 Capacitate : 10 B + 38 Y

Y Viteza de croaziera : 474
Viteza de croaziera : 795 Km/h Km/h
Anvergura : 28.9 m Anvergura : 24.56 m
Lungime : 33.4 m Lungime : 22.68 m
Greutate maxima : 56.472 t / 60.1 t Greutate maxima : 18.6 t
Distanta max. de zbor : 3.900 km / Distanta max. de zbor : 1.778
4.600 Km Km

Tarom încearca sa-si mareasca oportunitatiile de zbor,

concentrându-se asupra aeroporturilor din Bucuresti (OTP),
Timisoara (TSR) si Cluj-Napoca (CLJ) (în ordinea traficului de
pasageri).

În 2006 a devenit membru asociat al aliantei globale

Skyteam, din care fac parte prestigioase companii precum Air
France sau Delta Airlines.

Flota moderna a TAROM poate opera - la cerere - curse charter

astfel:

- Airbus 318 pe destinatii europene (mediu curier);

- ATR-42 pe destinatii europene (scurt curier);

- Boeing 737 pe destinatii, europene, nordul Africii

si Orientul mijlociu (mediu curier);
Personalul TAROM

Compania TAROM îsi doreste sa atinga performante cât

mai ridicate folosind la maxim capacitatile si pregatirea unui
personal foarte dinamic. Structura de personal a companiei
TAROM respecta în general categoriile de personal specifice
activitatii de transport aerian, si anume: piloti, însotitori zbor,
personal tehnic de întretinere si reparatii, personal operatiuni sol,
personal vânzari si ticketing, functionari , administrativ, IT,
financiar. Având tot timpul în vedere siguranta si calitatea
serviciilor, compania TAROM pregateste personalul atât prin
centrul propriu de pregatire profesionala cât si prin cursuri si
conferinte efectuate de alte organizatii.

Partenerii TAROM

TAROM mentine si dezvolta parteneriate cu cele mai

renumite companii externe pentru o mai buna acoperire a
nevoilor calatorilor. Pe lânga cele 150 de contracte bilaterale cu
companii din întreaga lume, TAROM s-a orientat si catre
parteneriate code-share cu alte companii de marca pentru a veni
in întâmpinarea clientilor.

a) Parteneri Interline

Compania TAROM are încheiate peste 150 de contracte

bilaterale interline, cu companii aeriene din întreaga lume, în
vederea promovarii reciproce a serviciilor de transport aerian si
oferirea unei retele extinse de rute, precum si multiple
posibilitati de transport international al pasagerilor.
b) Parteneri Code Share

În dorinta de a oferi clientilor sîi mai multe destinatii si

zboruri, TAROM a încheiat parteneriate speciale (code-share) cu
alte companii aeriene de marca. Astfel, zborurile respective sunt
operate de oricare dintre companii, fiind oferite la vânzare sub
codul ambilor operatori aerieni.

Compania
LOGO Ruta Operator
Partenera

Bucuresti-Moscova-
AEROFLOT AEROFLOT
Bucuresti

TAROM
Bucuresti-Paris-
AIR FRANCE
Bucuresti
AIR FRANCE

TAROM
Bucuresti-Chisinau-
AIR MOLDOVA
Bucuresti
AIR MOLDOVA

Bucuresti-Roma-
Bucuresti
TAROM/ALITALIA

Bucuresti-Milano-
ALITALIA
Bucuresti
ALITALIA
ALITALIA
Timisoara-Milano-
Timisoara TAROM

Cluj-Milano-Cluj

Bucuresti-Viena- TAROM/

AUSTRIAN Bucuresti AUSTRIAN

AIRLINES
Cluj-Viena-Cluj TAROM
 Sibiu-Viena-Sibiu AUSTRIAN

Iasi-Viena-Iasi AUSTRIAN

Timisoara-Viena- AUSTRIAN
Timisoara
AUSTRIAN
Bucuresti-NewYork-
AUSTRIAN
Bucuresti*

AUSTRIAN
Bucuresti-
Washington-
AUSTRIAN
Bucuresti*
AUSTRIAN
Bucuresti-Toronto-
Bucuresti*

Bucuresti-Zurich-
Bucuresti*

Bucuresti -Geneva-
Bucuresti*

Bucuresti-Madrid-
Bucuresti TAROM
IBERIA
Bucuresti-Barcelona- TAROM
Bucuresti

LOT POLISH Bucuresti-Varsovia-

LOT
AIRLINES Bucuresti

TAROM
Bucuresti-Budapesta-
MALEV
Bucuresti
MALEV

Bucuresti-Damasc SYRIAN
SYRIAN ARAB
AIRLINES
Damasc-Aleppo- TAROM
 Bucuresti

BRUSSELS Bucuresti-Bruxelles-
TAROM
AIRLINES Bucuresti

* zboruri via Viena cu tronsoanele Bucuresti-Viena-Bucuresti -

operate de TAROM

Calatorii la conferinte si alte evenimente

Compania TAROM este onorata de implicarea, în calitate

de transportator oficial, în organizarea de evenimente, cele mai
multe având un caracter economic, social, cultural, sportiv,
educativ sau religios.

Multe dintre evenimentele majore cu participare

românesca din ultimii ani au beneficiat de suportul companiei
TAROM. Fie ca a fost vorba de echipe sau loturi sportive
nationale, de participanti la mari festivaluri sau congrese
internationale, beneficiarii acestor servicii au putut constata
profesionalismul si atentia cu care compania TAROM trateaza
acest segment de trafic, aducându-si, contributia la reusita
evenimentelor a caror transportator oficial a fost.

Grupuri turistice sau de afaceri, formatii, echipe sportive,

participanti la congrese, expozitii sau pelerinaje religioase sunt
doar câteva din categoriile de pasageri care apeleaza frecvent la
serviciile Companiei TAROM.

3.3 Servicii oferite în timpul calatoriei

Tipurile de mâncare oferite sunt create în functie de

preferinte, de diete prescrise pentru diferite afectiuni, pentru
diferite categorii de vârsta:

 Pentru diabetici

 Pentru sugari

 Pentru copii

 Fara  Asiatica vegetariana

 Vegetariana cruda
grasime/colesterol  Cu specific hindu
 Lacto-vegetariana
 Fara sodiu  Kosher
 Preparate din
 Fara lactoza  Musulmana
peste
 Hrana usoara pentru  Orientala
probleme digestive
 Fara zahar

 Fructe

Oricare din aceste tipuri de mâncare poate fi cerut de catre

pasageri în momentul rezervarii biletului.

La bordul aeronavelor sunt interzise acele instrumente

electronice ce pot intra în interferenta cu echipamentele
electronice de la bord. Aparatele electrice de ras, sistemele de
reproducere analogica a sunetului si laptop-urile pot fi folosite
doar cu aprobarea echipajului. Telefoanele mobile trebuie
închise.

La bordul aeronavelor TAROM exista urmatoarele

facilitati:

 filme de lung metraj pe relatiile: Madrid, Barcelona,

Londra, Paris, Dubai;
  programe de divertisment - pe toate relatiile realizate cu
aeronave dotate cu sistem audio-video. Programele sunt
traduse si subtitrate în limba engleza;

 muzica (la aeronavele dotate cu sistem audio - video:

BOEING 737: BGC, BGD, BGE,BGF, BGG, BGH, BGI
si AIRBUS 318: ASA, ASB). Compania TAROM va
ofera 7 genuri muzicale: pop hits, oldies, fonoteca de aur
romana, jazz cafe, latino, muzica de film, clasica/opera.

 publicatii (un numar de 18 publicatii cu aparitie zilnica,

saptamânala si lunara)

Creata special de TAROM pentru informarea în timpul

zborului, Revista Insight va ofera atât informatii utile despre
calatorie, cât si multe articole interesante. Revista Insight este
publicata trimestrial si este redactata pentru a oferi informatii
pasagerilor TAROM pe durata calatoriei acestora cu avionul.

Articolele revistei acopera diverse domenii de interes, de

la prezentari de orase si biografii celebre pâna la informatii
despre afaceri, ecologie si descoperiri. De asemenea, revista
contine o sectiune speciala destinata informatiilor despre
serviciile TAROM, un ghid al calatorului, oferte de calatorie,
precum si o lista de preturi a produselor duty free disponibile la
bord.

Duty free

Începând cu data de 02.06.2003, TAROM desfasoara în

nume propriu activitatea de duty free la bordul aeronavelor sale
care opereaza curse în trafic extern de pasageri.

Daca veti zbura cu TAROM, veti avea ocazia sa cumparati

produse duty free la preturi avantajoase. Printre articolele
selectate pentru pasasgeri se numara coniac, whisky, brandy, gin,
vodka, vermut, liqueur, tigarete si parfumuri, produse de firme
prestigioase pe plan international.

Preturile produselor sunt exprimate in EURO. Plata se

poate efectua:

1. cash (monedele acceptate la plata sunt lira sterlina, francul

elvetian, euro si dolarul SUA);

2. mijloace electronice (carduri VISA si MASTERCARD

EUROCARD) pentru cumparaturi a caror valoare nu
depaseste suma de 500 USD/card.

Produsele duty-free sunt oferite numai la cursele cu

destinatii non-UE.

Confort si calitate la preturi promotionale!

Acum, cu TAROM, ajungi din Germania, de la Munchen,

sau de la Frankfurt, la Bucuresti, Cluj-Napoca si Sibiu, în timp
scurt si la costuri minime!

Tarifele promotionale, care au toate taxele incluse, mai

putin tariful de serviciu, se aplica pentru urmatoarele zboruri:

Frankfurt - Bucuresti - Frankfurt - 208 Eur. R.T. */ 117 Eur.

O.W.*
Frankfurt - Cluj - Frankfurt - 204 Eur. R.T./ 117 Eur. O.W.

Munchen - Bucuresti - Munchen - 204 Eur. R.T./ 112 Eur. O.W.

Munchen - Sibiu - Munchen - 197 Eur. R.T./ 112 Eur. O.W.

*R.T. - round trip (dus-intors)

*O.W. - one way (dus

BIBLIOGRAFIE

1.Alexa C-tin Transporturile internationale, Ed. ASE,

Bucuresti, 2003

2.Bombos S.G. Transportul intern de marfuri, Ed. Tribuna

Economica, Bucuresti 199

3.Caraiani Gh. Transporturi expeditii si asigurari

inernationale, Ed. Lumina Lex Bucuresti, 2001

4. Cosmescu I., Turismul - fenomen complex contemporan,

Bucuresti, Editura Economica, 2005

5. Cosmescu, I.Ilie, L. Economia serviciilor, Sibiu, Editura

Universitatii"Lucian Blaga", 1999

6. Cristescu Ilie, Economia serviciilor,Editura Univ. Murgu ,

Resita ,1996

7. Enache S.,Stefan C. si colectiv Transporturi si asigurari, Ed.

Independenta Economica Pitesti 2003

8.Fistung D. Transporturi. Teorie economica

,ecologie,legislatie, Ed. All Beck , Bucuresti 1999

9. Ioncica, M. Economia serviciilor, Bucuresti, Editura

Uranus, 2000

10. Ionescu, I. Turismul fenomen social economic si

cultural, Bucuresti, Editura Oscar Print, 2000

11. Nistoreanu, P. Management în turism si servicii, Bucuresti,

Editura ASE, 2005

12. Stanciulescu, G.Managementul agentiei de turism,

Bucuresti, Editura ASE, 2002

13.Zaharia Marian - Economia Serviciilor,Editura Universala,

Bucuresti, 2005

Document A fost util?

Info
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Accesari:
5486 Copiaza codul
Apreciat: in pagina web a site-ului tau.

<a
Comenteaz
a
documentu
l:

Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou
Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2012 )