ABUZUL SEXUAL

Definitie: Violenta sexuala a adultului (barbat/femeie), care foloseste increderea, inocenta,

dependenta sau imposibilitatea de a se apara a copilului pentru a-si satisface trebuintele sexuale.

Forme ale abuzului sexual:

• Expunerea la bancuri sau clisee verbale obscene
• Obligarea copilului sa priveasca adultul dezbracat
• Obligarea copilului sa priveasca impreuna cu adultul imagini pornografice
• Contact sexual

Observatie: Abuzul sexual nu se confunda cu jocurile sexuale ale copiilor de o anumita varsta

Informatie: In Romania sunt dezvaluite anual aproximativ 150 de cazuri de pedofilie.

Expertiza psihologica a abuzului sexual asupra copilului

Preliminarii

Simptomele psihologice ale abuzului sexual:

Este dificil de descoperit un copil abuzat sexual prin intermediul testelor psihologice. Asupra
fiecarui copil, efectele sunt particulare, simptomele depinzand de varsta lui, de gradul de
apropiere relationala fata de agentul abuzator, de forta lui, de locul de desfasurare a
evenimentului, de frecventa situatiilor abuzive. (a) Aspect clinic: Inrosirea sau lezarea orificiului
anal sau vaginal - 'reflexul dilatarii' (in cazul contactului anal) sau 'numai' vulnerabilitate la bolile
cu transmitere sexuala (inclusiv negi genitali, gonoree), tulburarile digestive, de somn, panica,
agravarea unor boli cu componenta psihica (astmul), tulburarile de instinct alimentar. Se pot
adauga simptomele vagi, nespecifice, cum sunt cefaleea si durerile abdominale. (b) Trairi
emotionale: culpabilitate, responsabilitate tensionanta de pastrare a secretului, frica, pedeapsa,
degradarea imaginii de sine, sentiment de murdarire corporala, teama de deteriorarea sexuala si a
reproducerii, ostilitate, furie, depresie, eventual tendinte suicidare. (c) Manifestari
comportamentale: regresie, ostilitate sau agresiune fata de alte persoane, pierderea deprinderilor
sociale, letargie, nepasare fata de sine, postura corpului exprimand coplesire, greutate, tendinta
de confesare (la fete) sau ascunderea cu obstinatie a secretului dureros, atitudine protectoare fata
de parinti.
Consecinte: (a) In plan emotional: introversiune, tulburari emotionale, depresie, autoestimare
deficitara. (b) In plan social: fuga de acasa, esec scolar, prostitutie, consum de droguri, alcool. Ca
adulti pot avea un comportament sexual neadecvat, masturbare compulsiva, dificultati in
alegerea partenerului si in rolul de parinti (se distanteaza fata de propriii lor copii pentru ca
asociaza afectiunea cu contactul fizic).

Elemente educative psihologice, preventive ale abuzului sexual la copilul mic

Pentru ca la varsta mica universul este perceput la modul egocentric, copilul incearca sa-si
explice experienta abuzului, considerand ca este singurul vinovat de cele intamplate. De aceea,
este obligatorie educatia preventiva, care presupune: a-i oferi copilului prilejul de a-si cunoaste si
a-si identifica emotiile pozitive/ negative (de siguranta/insecuritate, frica, nefericire, furie,
confuzie); a-l invata strategii comportamentale pentru a se proteja de trairi neplacute (reguli de
baza pentru evitarea situatiilor cotidiene ce pot conduce la un posibil abuz, cand este singur
acasa, cand se rataceste pe strada, cand este acostat etc); a-l ajuta sa distinga intre mingaierile
firesti si cele nepotrivite, ce sa accepte si ce sa refuze si cum anume; a-l ajuta sa recunoasca
oamenii in care poate sa aiba sau nu incredere si cum sa nu tina secret ceva ce nu i-a placut; cui
sa se adreseze intr-o situatie periculoasa; Copiii mici au nevoie de informatii clare, care sa-i
ghideze si sa-i ajute sa devina mai putin vulnerabili.

Etiologia si factorii de risc ai abuzului asupra copilului

Caracteristici parentale (sau ale adultului abuzator):
- adultii abuzatori au suferit, la randul lor, episoade de maltratare sau au avut o copilarie
nefericita, conformandu-se modelului comportamental al caror victime au fost. Adultii respectivi
au nevoie de suport si de rezolvarea psihologica a problemelor ramase din copilarie;
- consuma excesiv alcool, droguri;
- au boli mentale (depresie, inclusiv comportament suicidar ori psihotic) sau o sanatate precara,
care nu le permite sa securizeze viata copilului;
- sunt imaturi din punct de vedere mental sau afectiv, instabili emotional, cu prag scazut de
toleranta a frustrarilor si cu dificultati de adaptare, lipsiti de empatie relationala. Nu-si pot amana
propria satisfactie si isi descarca stresul pe loc. Sunt ostili si rejectivi pentru ca nu au incredere in
propriile lor abilitati. Cauta suport 'parental' protector in propriul lor copil, pe care-l incarca
emotional cu problemele personale;
- au cunostinte sumare despre dezvoltarea copilului, nu-l apreciaza corect, nu-l accepta, nu-l
aproba;
- au asteptari nerealiste din partea lui (privitor la reactii, performante);
- au un stil educativ conflictual (fie autoritar, critic, intolerant, ostil, restrictiv, fie hiperprotector
anxios sau perfectionist, fie indolent, indiferent);
- comunicarea lor este ambigua, nu stiu cum sa-si exprime trairile fata de cei apropiati, nu pot
separa sentimentul pozitiv fata de copil de sentimentul negativ fata de ceea ce a comis copilul.
Au o rigiditate relationala si o rata crescuta de agresivitate;
- egocentrism sau/si atasament redus fata de un copil nedorit, ale carui nevoi nu le intelege si nu
le satisface;
- sunt izolati social, se tem ca vor fi respinsi, nu incearca sa se apropie;
- le lipseste imaginatia, spiritul ludic.

Recomandari pentru abordarea copilului in cazul expertizei psihologice a copilului abuzat sexual

• Dati-i incredere 
• Securizati-l cu privire la respectul pe care i-l acordati, indiferent de dezvaluire
• Asigurati copilul ca este bine sa dezvaluie si ca nu are nicio vinovatie pentru cele petrecute
• Asigurati-l ca dezvaluirea sa va determina ca niciodata sa nu se mai intample
• Respectati intimitatea copilului, nu discutati cu alte persoane (daca totusi se intampla acest
lucru, cereti acceptul copilului)
• Asigurati copilul ca sunteti mereu disponibil sa il ascultati si sa-l aparati
• Asigurati copilul ca isi va mentine aceiasi situatie familiala si sociala (copilul are nevoie de
stabilitate)
• Nu va panicati, nu reactionati exagerat, nu fiti insistent
• Lasati copilul sa dezvaluie cele petrecute in ritmul sau
• Nu verificati spusele copilului si nu il confruntati cu alte persoane
• Nu se confrunta cu agresorul!
• Nu blamati copilul pentru lipsa de reactie si nu ii blamati familia sau prietenii care nu au
intervenit!
• Evitati aparitia altor factori de stres (familie, societate, scoala, justitie, etc.)