Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descrierea generală:
Interacțiunea unui copil cu tatăl și mama sa. Natura interac țiunii poate
varia de la un comportament de corecție din partea tatălui deoarece
copilul a făcut ceva rău, până la a informa copilul că s-a întâmplat ceva
rău și la a-și oferi sprijinul și sfatul în rezolvarea unei probleme. Mama de
obicei joacă un rol pasiv sau își susține soțul.
PLANȘA 2: SUPORTUL MATERN
Descrierea generală:
Descrierea generală:
O fată care este întinsă pe jos și o alta care stă în picioare și o observă
pe cea dintâi. Fata care este întinsă este văzută de obicei ca fiind rănită sau
bolnavă dintr-un motiv anume. Cea care stă în picioare este văzută de
obicei ca oferind ajutor celeilalte fete fie direct, fie cerând ajutorul.
PLANȘA 5: AFECȚIUNEA PARENTALĂ
Descrierea generală:
Trei copii sau adolescenți de același gen sunt înfățișați într-o situa ție în
care două dintre personajele din imagine sunt dintr-un grup etnic diferit fa ță
de cel de-al treilea. Cel de-al treilea personaj din imagine ar trebui să facă parte
din același grup etnic asemeni copilului care creează povestea. Temele variază
de la o interacțiune pozitivă cum ar fi să te împrietenești cu o persoană nouă
din școală, până la o interacțiune negativă în care două persoane agresează sau
o resping pe a treia. Unii copii ignoră diferențele etnice, pe când al ți copii
resping personajele pe criterii rasiale.
PLANȘA 7: ANXIETATE SAU BOALĂ
Descrierea generală:
Situația din planșă este văzută aproape de toți copiii ca o interac țiune
implicând agresivitate între doi băieți, în care cel care stă în picioare l-a
împins sau l-a lovit pe băiatul care este întins pe jos. Băiatul căzut este
adesea văzut ca fiindu-i frică și încercând să evite continuarea conflictului
fugind. Un profesor sau un prieten ar putea interveni, sau băieții ar putea
rezolva conflictul de unii singuri.
PLANȘA 10: RIVALITATEA DINTRE
FRAȚI
Fata din această planșă este de obicei descrisă ca având o reac ție de
frică în fața unei amenințări sau fiind implicată într-o situa ție - a șa cum ar
fi un accident sau un incendiu. Fetei i-ar putea fi frică pentru că este în
pericol: o persoană ar putea să o lovească sau ar putea fi atacată de un
animal sau ar putea fi călcată de o mașină.
PLANȘA 12: DEPRESIA SAU BOALA
MAMEI
În centrul acestei planșe se află relația dintre un copil și tatăl lui. Tatăl este
adesea descris ca citind ceva care are legătură cu copilul, cum ar fi o temă, un
proiect sau o lucrare. Alteori copilul din imagine este văzut ca cerând
permisiunea pentru a face ceva, cerând bani sau ajutor, în timp ce tatăl este
ocupat citind. La copiii fără dificultăți psihologice, răspunsurile vor descrie un
tată suportiv, care sprijină copilul și este deschis la nevoile acestuia, în timp ce
copiii cu dificultăți psihologice ar putea descrie respingerea copilului din
partea tatălui și refuzul acestuia de a ajuta copilul.
Studiu de caz 1
Fată – 10 ani și 4 luni;
Se prezintă la evaluare ca urmare a suspiciunii de abuz sexual din partea fiului
concubinului mamei – A., tânăr care are 19 ani;
Sesizarea a fost făcută la DPC de către tatăl fetiței;
Inițial fetița a relatat abuzului la DPC, însă la distanță de o săptămână a afirmat că tatăl a
învățat-o ce să povestească și că a mințit;
Inițial fetița a povestit scene în care A. a pus-o să se uite la filme pornografie, să îi atingă
organele sexuale cu mâna și să îi facă sex oral;
Fetița povestește cu admirație despre relația pe care o are cu A., care i se confesează cu
privire la relațiile lui amoroase și își alege iubitele dintre prietenele de pe Facebook ale
fetiței;
Mama neagă orice abuz și acuză tatăl că a învățat-o pe feti ță ce să spună pentru a o lua la el;
Relația dintre mamă și fiică este conflictuală, cu abuzuri fizice și emo ționale, pe fondul
preocupărilor precoce ale fetiței pentru relații cu băieții și îmbrăcăminte feminină;
Fetița își percepe tatăl ca fiind o persoană de suport, însă, datorită relației conflictuale pe
care o are cu fosta soție, tatăl preferă să nu se implice atât de multă în cre șterea feti ței
(aceasta are domiciliul la mamă).
Planșa 2F: ”O mamă cu fiica ei – se iau în brațe. Mama era supărată pe ea.
Mama ei nu știa care era adevărul și atunci a recunoscut adevărul și mama ei
într-adevăr a iertat-o. Mama era supărată dintr-o chestie pe care a făcut-o – poate
n-a luat o notă bună. Ea plânge pentru că mama a iertat-o, adică se bucură, și
mama ei se bucură că a recunoscut fata ei adevărul. Ele se îmbră țisează, dar se
îmbrățisează sufletește.”
Planșa 4: ”Mama și-a omorat propria fiică...ce cretină...fiindcă i-a făcut ceva rău,
dar din păcate nu trebuia s-o omoare, putea s-o ierte, sau s-o ducă undeva la
bunici, ce vină avea copila? E moartă. Cred că i-a făcut ceva ceva foarte
grav...poate a fugit de acasă și s-a dus la magazin singură, sau a dormit la o
prietenă. Dar nu trebuia s-o omoare, nu se gândea că omoară un copil cu suflet?
Dar mama ei era o cretină. N-am văzut niciodată o mamă care să- și omoare
copilul în halul ăsta. Am văzut mame care-și aruncă copiii când sunt mici, când îi
naște, la televizor. Putea s-o ducă în plasament. Dar acum i-a luat toate păcatele.
Iar acum e în rai pentru că e un înger. (...) Mama ei nu e supărată pe ea, stă și se
uită la ea, nu plânge. De ce nu plânge? Atât de rea să fii să-ți omori copilul?”
Planșa 13F: ”Fata e foarte agitată, se certa cu cineva, cred. Și are nervi și lua
scaunul și vrea să dea cu el. Cred că e supărată cu prietenii, s-a certat cu o
prietenă sau cu mama ei. Fata poate este agresivă, câ ți nervi po ți să ai să dai
unde vrei și să rupi scaunul? Fata are prea, prea mul ți nervi și de aceea dă cu
scaunul. Mama ei vrea s-o oprească, dar nu poate. Mama ei poate zice că o să
dea în ea cu scaunul. Mama n-a putut să o țină în casă ca să nu iasă afară să
dea cu scaunul. Mamei ei îi e frică să nu facă ceva rău, să omoare, sau să se
omoare, sau să spargă lucrurile din casă.”
Planșa 14F: ”Mama ei a vopsit și fata face urme. Mama ei a muncit atât de
mult și ea face urme. Fata n-a ascultat-o pe mamă. Mama ei atunci a vrut s-o
certe, să-i spună să nu mai facă așa, dar n-a ascultat-o. Mama ei i-a spus să
înceteze, dar ea tot nu încetează. A pus vopsea și pe jos, care se ia foarte greu.
Mama ei n-avea pe cine s-o ia s-o oprească, pentru că mama nu putea s-o
oprească, o murdărea, poate abia dădea în ea, nu era tata acasă.”
Planșa 5F: ”Tata, mama și eu! Tatăl ei și cu mama ei se iubeau foarte, foarte mult și
copilul era bucuros pentru ei. (...) Dar ea nu știa ce ascunde mama ei și cu tatăl ei, pentru
că pe el îl iubeau foarte puțin. El nu știa că ascund lucrul ăsta ei, el era bucuros pentru ei,
dar nu știa. Aceștia se îndrăgeau foarte mult, fiindcă ei, dacă copilul lor ar lua o notă
proastă, amândoi erau de acord ca să-l bată sau să nu mai aibe voie afară sau la televizor.”
Planșa 10F: ”E geloasă (fata din imagine – nota psihologului) pe copilul nou – născut,
sora ei. Mama ei a născut un copil mic și din cauza asta fata ei cea mare e invidioasă. Că ea
zice c-o să-l iubească pe copilul ăsta mai mult, dar nu e adevărat, pe ea n-o s-o mai
îndrăgească, n-o să-i dea bani, dar nu e adevărat. (...) Ea se uită cu du șmănie pe copilul
ăsta. (...) Mama îl mângaie pe copil și-i spune fetei:
Uite, vezi că e mai mic și trebuie să avem mai multă grijă de el.
Și ea a spus (fata a spus – nota psihologului):
Păi și de ce nu poți să ai grijă de amândoi la fel?
Nu, pentru că e nou – născut, îi trebuie lapte, pampers, să-l speli, să-l plimbi cu
căruciorul.”
Planșa 16F: ”Tata îi citește o poveste fiicei sale. Fata lui a fost cuminte și de-aia.
Dar acum ea vrea să fie ea mai presus ca copilul ăla fiindcă tatăl și mama îl iubeau
mai mult pe bebeluș (fetița face referire la bebelușul din planșa 10F – nota
psihologului). Tata îi spune că nu e adevărat:
Uite, dacă vrei, eu îți citesc o poveste. Ca să vezi că și pe tine te iubesc; asta nu
înseamnă că dacă pe el îl îngrijim mai mult, nu înseamnă că îl iubim mai mult, vă
iubim pe amândoi la fel.
Ba da! Pe el îl iubiți mai mult, că lui îi cumpărați orice vrea.
Tatăl ei a spus că normal, el are nevoie de pamperși, de lapte, de biberoane. Ea o să
spună și bunicii și lui tataie că îl iubesc mai mult pe bebelu ș. Tatăl a zis:
Uite, o să vezi că ei tot nouă o să ne dea dreptate, el e un bebelu ș, are nevoie de
mai multe.”
Planșa 8: ”Mama, tati, C. (fratele) și eu! Aici se ceartă mami cu tati pentru noi,
că tati nu-l primește pe C. acasă și că ne-a dat și afară din casă, de-asta se ceartă
cu el.
Mama ținea mâna pe copil și-i spunea: Tu mergi cu mine! Dar copilul nu a vrut,
fiindcă a fost influențat de tată. Fata e speriată că i-a dat afară din casă, adică eu,
și tatăl n-a gândit că face acest lucru și- și răne ște proprii copii. Fiica e bucuroasă
că va sta cu mama, și băiatul tot așa – voia să stea cu mama lor, dar e obligat de
tată să spună să stea cu tata.”
Planșa 7F: ”Cred că tatăl ei o bătea pe mama ei și ea (fetița – nota psihologului)
s-a speriat, a făcut un șoc. Fiindcă tatăl ei era un om foarte rău și mereu o bătea pe
mama ei. Așa era și tati (fetița se referă la tatăl ei biologic – nota psihologului )
Și ea când s-a trezit, a văzut că tatăl o bate pe mama ei și a făcut ca un șoc, că tatăl
ei era un cretin. El nu-și iubea familia deloc. Decât se iubea doar pe el, să mănance,
să bea, să se întrețină; se bucura pentru răul altuia. Fata atunci când a văzut asta, a
vrut să se ducă să ia telefonul să sune le urgențe. Ea atunci de nervi strângea
plapuma.”
Planșa 3M: ”Nu s-a culcat toată noaptea, a știut că are test, a stat afară cu
prietenii lui, s-a dus la culcare, dimineața n-a mai putut să se scoale, dar tot s-a
sculat, s-a dus la școală, a scris ce a scris, apoi l-a luat somnul.”
Planșa 2M: ”Un frate și o soră au fugit de acasă din cauza mamei lor vitrege
pentru că îi punea la muncă, îi certa, îi pedepsea. (...) Găsesc o casă, stau o vreme
acolo, îl găsesc pe tatăl lor și se întorc acasă (la tatăl lor – nota psihologului).”
Planșa 10: ”Era o familie fericită doar cu un copil. A continuat până la zece ani să
fie fericită. Mma lui a rămans gravidă iar și a născut un băiat. Băiatul (mai mare
– nota psihologului) era gelos pentru că nu se mai juca cu el. Până la urmă,
copilul s-a supărat și i-a zis mamei sale:
- Dar de ce nu mai mergem în parc?
- Eu trebuie să am grijă de copil.
A început să plângă băiatul mai mare, s-a dus în camera lui. Tatăl lui a venit
după el și a spus: Nu mai plânge că te iubim la fel de mult cum îl iubim și pe
celălalt. (...)”
Planșa 5M: ”Tatăl lui de dimineață se ducea la muncă și copilul a vrut să-i ceară
ceva. Voia să-l întrebe dacă nu poate să nu meargă azi la școală că se ia un băiat
de el (...)”;
Planșa 6M: ”Băieții i-au cerut bani sau s-au luat de el. Până la urmă l-au bătut,
băiatul s-a dus acasă umflat, părinții l-au văzut, au făcut reclama ție că i-au bătut
copilul (...)”;
Planșa 9: ”Doi copii în curtea școlii s-au luat la ceartă, la bătaie, cel mai mare l-a
bătut pe cel mai mic (...)”.
Planșa 12 M: ”Un copil se uita la părinții lui cum tatăl o bătea pe mama lui. A
văzut că i-a dat una și a lovit-o cu capul de dulap, băiatul a le șinat, s-a trezit
după zece minute și l-a văzut pe taică-su cum o înjunghia pe maică-sa în picior
(...)”.
Planșa 13M: ”Copilul era într-un centru de plasament când doamna n-a vrut să-l
scoată afară. A vrut să iasă ca să se ducă la fotbal. Copilul a luat scaunul și l-a dat
de ciment. A chemat poliția doamna respectivă, l-a lini știt pe băiat, într-un final l-
a lăsat afară.”
Planșa 14 M: ”Copilul avea probleme mintale, era la școală și i-a zis doamnei
profesoare că se duce la WC. Când s-a întors, a văzut în debara o cutie cu vopsea
și s-a gândit să dea pe pereți. A mângălit ce a mâzgălit, l-a văzut doamna, l-a
pedepsit, a chemat părinții (...)”.