ROBERTS - 2

Testul Roberts – 2 dispune de 16 planșe care ilustrează situa ții sociale

specifice vieții de zi cu zi a copilului și adolescentului. La fiecare plan șa, i
se cere copilului să creeze o poveste cu un început, un cuprins și o
încheiere și care face referire la sentimente și emoții.

Testul Roberts – 2 poate fi utilizat în lucrul cu copiii și adolescen ții cu

vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
 ADMINISTRAREA
TESTULUI
Copilului sau adolescentului îi este arătată o imagine și este
rugat mai apoi să facă o povestea pornind de la acea imagine.

Poveștile create nu trebuie să fie lungi, dar trebuie să fie

complete, ceea ce înseamnă că fiecare poveste ar trebui să aibă un
început, un cuprins și o încheiere cu referire la evenimentele care
sunt ilustrate în imagine, și de asemenea, cu referire la ceea ce se
întâmplă înainte de evenimentele înfățișate în imagine și după ele.
 PAȘI ÎN ADMINISTRAREA
TESTULUI:
 Pasul 1: Selectarea planșelor;

 Pasul 2: Stabilirea relației cu copilul și observarea comportamentului

acestuia;

 Pasul 3: Transcrierea poveștilor;

 Pasul 4: Luarea de notițe.

DESCRIEREA
PLANȘELOR
PLANȘA 1: INTERACȚIUNEA ÎN FAMILIE
(PĂRINȚII ȘI COPILUL)

Descrierea generală:

Interacțiunea unui copil cu tatăl și mama sa. Natura interac țiunii poate
varia de la un comportament de corecție din partea tatălui deoarece
copilul a făcut ceva rău, până la a informa copilul că s-a întâmplat ceva
rău și la a-și oferi sprijinul și sfatul în rezolvarea unei probleme. Mama de
obicei joacă un rol pasiv sau își susține soțul.
 PLANȘA 2: SUPORTUL MATERN

Principala temă a planșei 2 este îmbrățișarea dintre un adult femeie (de

obicei caracterizată ca fiind mama) și copilul ei. Sunt câteva aspecte
importante ale răspunsurilor oferite la această planșă: ce se întâmplă cu
copilul, cum răspunde mama, cum se termină povestea. Copilul din plan șă
este de obicei caracterizat ca trăind o experiență negativă, cum ar fi că a picat
la un test, că este rănit fizic, sau respins și tachinat de ceilal ți copii. Motivul
îmbrățișării poate ține de faptul că copilul s-a dus la mamă pentru a fi consolat,
sau copilul sau mama ar putea fi priviți ca trecând împreună printr-un
eveniment negativ.
 PLANȘA 3: TEMELE

Descrierea generală:

Imaginea înfățișează un copil sau un adolescent făcând ceva legat de

școală, fie acasă, fie la școală. Personajul din imagine este de obicei
caracterizat ca fiind frustrat în legătură cu dificultatea temei sau ar putea să
fie capabil sau nu să rezolve tema cu succes. Capacitatea sau incapacitatea
personajului din imagine de a rezolva problema sau de a primi ajutor din
partea persoanelor – suport, sunt aspecte importante care pot apărea în
povestea creată.
 PLANȘA 4: SPRIJIN DIN PARTEA
EGALILOR

Descrierea generală:

O fată care este întinsă pe jos și o alta care stă în picioare și o observă
pe cea dintâi. Fata care este întinsă este văzută de obicei ca fiind rănită sau
bolnavă dintr-un motiv anume. Cea care stă în picioare este văzută de
obicei ca oferind ajutor celeilalte fete fie direct, fie cerând ajutorul.
 PLANȘA 5: AFECȚIUNEA PARENTALĂ

Planșa 5 înfățișează un bărbat și o femeie care sunt afectuo și unul fa ță

de celălalt sau vor să se sărute și un copil care îi observă. Adul ții sunt
adesea descriși ca fiind părinții copilului sau un părinte vitreg sau o altă
persoană ar putea să relaționeze cu unul dintre părinți. Copilul din
imagine poate fi descris ca fiind de acord cu interacțiunea dintre adul ți sau
ca respingând-o, fiind stânjenit de ea sau fiind furios cu privire la
afecțiunea dintre cei doi.
 PLANȘA 6: INTERACȚIUNEA CU EGALII
SAU CU COPII DE ALTĂ RASĂ/ETNIE

Descrierea generală:

Trei copii sau adolescenți de același gen sunt înfățișați într-o situa ție în
care două dintre personajele din imagine sunt dintr-un grup etnic diferit fa ță
de cel de-al treilea. Cel de-al treilea personaj din imagine ar trebui să facă parte
din același grup etnic asemeni copilului care creează povestea. Temele variază
de la o interacțiune pozitivă cum ar fi să te împrietenești cu o persoană nouă
din școală, până la o interacțiune negativă în care două persoane agresează sau
o resping pe a treia. Unii copii ignoră diferențele etnice, pe când al ți copii
resping personajele pe criterii rasiale.
 PLANȘA 7: ANXIETATE SAU BOALĂ

Planșa 7 conduce de obicei la crearea de povești care implică

sentimentul de frică, în care un copil sau un adolescent s-a trezit dintr-un
coșmar sau a fost trezit de un zgomot. Zgomotele care ar fi putut să-l
sperie ar putea veni de la o persoană care intră în cameră sau de la ceva
care se aude de afară. Adesea, personajul din planșă este descris ca fiind
bolnav sau rănit, sau având nevoie de afecțiune. Mai rar, personajul din
planșă este descris ca trezindu-se de dimineață sau fiind trimis la culcare.
PLANȘA 8: INTERACȚIUNEA ÎN FAMILIE

Descrierea generală:

Planșa înfățișează o familie în cadrul căreia mama vorbește cu tatăl, iar

cei doi copii ascultă discuția. Adesea, cei doi părin ți sunt văzu ți ca
discutând despre pedepsirea copiilor care au făcut ceva greșit. Pot exista și
interacțiuni pozitive cum ar fi rezolvarea unei probleme sau realizarea unui
plan. Uneori părinții sunt percepuți ca certându-se sau spunând copilului
despre un lucru rău care se va întâmpla, cum ar fi un divorț sau o boală.
 PLANȘA 9: AGRESARE FIZICĂ

Situația din planșă este văzută aproape de toți copiii ca o interac țiune
implicând agresivitate între doi băieți, în care cel care stă în picioare l-a
împins sau l-a lovit pe băiatul care este întins pe jos. Băiatul căzut este
adesea văzut ca fiindu-i frică și încercând să evite continuarea conflictului
fugind. Un profesor sau un prieten ar putea interveni, sau băieții ar putea
rezolva conflictul de unii singuri.
 PLANȘA 10: RIVALITATEA DINTRE
FRAȚI

Planșa înfățișează o situație de familie în care o mamă are grijă de un

bebeluș și un copil mai mare observă interacțiune mamei cu bebelu șul.
Copilul mai mare este de obicei descris ca fiind gelos sau simțindu-se
respins sau ignorat de către mamă. Uneori copilul mai mare este văzut ca
răspunzând pozitiv atenției pe care mama o oferă bebelu șului și ajutându-
o pe aceasta să aibă grijă de bebeluș.
 PLANȘA 11: FRICA

Fata din această planșă este de obicei descrisă ca având o reac ție de
frică în fața unei amenințări sau fiind implicată într-o situa ție - a șa cum ar
fi un accident sau un incendiu. Fetei i-ar putea fi frică pentru că este în
pericol: o persoană ar putea să o lovească sau ar putea fi atacată de un
animal sau ar putea fi călcată de o mașină.
 PLANȘA 12: DEPRESIA SAU BOALA
MAMEI

În această planșă copiii sau adolescenții văd de obicei o familie, în cadrul

căreia mama este fie deprimată, fie bolnavă iar tatăl și copilul o privesc.
Motivele pentru starea mamei sunt variate: cel mai frecvent motivul pentru
starea mamei ține de un conflict pe care îl are cu tatăl; alt motiv ar putea ține
de vestea unei boli sau a unui deces în familie, sau purtarea urâtă a copilului,
sau pierderea locului de muncă de către tată. Tatăl este descris în această
planșă fie ca sprijinând mama, fie ca abuzând-o. Copilul din planșă este adesea
descris ca observând toată această scenă cu anxietate.
 PLANȘA 13: DESCĂRCAREA
AGRESIVITĂȚII

Planșa înfățișează un copil sau un adolescent furios și fiind pregătit să

arunce un scaun. Motivul pentru care copilul este furios variază: poate ca
urmare a unui eșec, sau ca urmare a respingerii celor de aceea și vârstă,
sau ca urmare a unei pedepse din parte părintelui sau a profesorului. Rar
răspunsurile indică o situație non – agresivă, așa cum ar fi mutarea
mobilei în casă.
 PLANȘA 14: TRASAREA LIMITELOR DIN
PARTEA FIGURII MATERNE

Planșa înfățișează un copil care murdărește cu vopsea un perete, în

timp ce mama copilului observă, având o reacție negativă. Aspectul avut
în vedere în interpretarea acestei planșe ține de reacția mamei și cum
disciplinează sau pedepsește copilul.
 PLANȘA 15: FEMEIE ÎN CADĂ

Planșa înfățișează un bărbat tânăr observând o femeie mai în vârstă,

identificată, de obicei, ca fiind mama sau o soră mai mare. Răspunsurile la
această planșă pot varia de la deschiderea din gre șeală a u șii, fără să știe că
este deja cineva înăuntru, până la observarea intenționată a femeii din
cadă. Reacțiile femeii din cadă variază de la a nu fii con știentă că este
observată, la furie și trasarea de limite și stânjeneală urmată de pedepsirea
bărbatului.
 PLANȘA 16: SPRIJINUL DIN PARTEA
FIGURII PATERNE

În centrul acestei planșe se află relația dintre un copil și tatăl lui. Tatăl este
adesea descris ca citind ceva care are legătură cu copilul, cum ar fi o temă, un
proiect sau o lucrare. Alteori copilul din imagine este văzut ca cerând
permisiunea pentru a face ceva, cerând bani sau ajutor, în timp ce tatăl este
ocupat citind. La copiii fără dificultăți psihologice, răspunsurile vor descrie un
tată suportiv, care sprijină copilul și este deschis la nevoile acestuia, în timp ce
copiii cu dificultăți psihologice ar putea descrie respingerea copilului din
partea tatălui și refuzul acestuia de a ajuta copilul.
Studiu de caz 1
 Fată – 10 ani și 4 luni;
 Se prezintă la evaluare ca urmare a suspiciunii de abuz sexual din partea fiului
concubinului mamei – A., tânăr care are 19 ani;
 Sesizarea a fost făcută la DPC de către tatăl fetiței;
 Inițial fetița a relatat abuzului la DPC, însă la distanță de o săptămână a afirmat că tatăl a
învățat-o ce să povestească și că a mințit;
 Inițial fetița a povestit scene în care A. a pus-o să se uite la filme pornografie, să îi atingă
organele sexuale cu mâna și să îi facă sex oral;
 Fetița povestește cu admirație despre relația pe care o are cu A., care i se confesează cu
privire la relațiile lui amoroase și își alege iubitele dintre prietenele de pe Facebook ale
fetiței;
 Mama neagă orice abuz și acuză tatăl că a învățat-o pe feti ță ce să spună pentru a o lua la el;
 Relația dintre mamă și fiică este conflictuală, cu abuzuri fizice și emo ționale, pe fondul
preocupărilor precoce ale fetiței pentru relații cu băieții și îmbrăcăminte feminină;
 Fetița își percepe tatăl ca fiind o persoană de suport, însă, datorită relației conflictuale pe
care o are cu fosta soție, tatăl preferă să nu se implice atât de multă în cre șterea feti ței
(aceasta are domiciliul la mamă).
Planșa 2F: ”O mamă cu fiica ei – se iau în brațe. Mama era supărată pe ea.
Mama ei nu știa care era adevărul și atunci a recunoscut adevărul și mama ei
într-adevăr a iertat-o. Mama era supărată dintr-o chestie pe care a făcut-o – poate
n-a luat o notă bună. Ea plânge pentru că mama a iertat-o, adică se bucură, și
mama ei se bucură că a recunoscut fata ei adevărul. Ele se îmbră țisează, dar se
îmbrățisează sufletește.”
Planșa 4: ”Mama și-a omorat propria fiică...ce cretină...fiindcă i-a făcut ceva rău,
dar din păcate nu trebuia s-o omoare, putea s-o ierte, sau s-o ducă undeva la
bunici, ce vină avea copila? E moartă. Cred că i-a făcut ceva ceva foarte
grav...poate a fugit de acasă și s-a dus la magazin singură, sau a dormit la o
prietenă. Dar nu trebuia s-o omoare, nu se gândea că omoară un copil cu suflet?
Dar mama ei era o cretină. N-am văzut niciodată o mamă care să- și omoare
copilul în halul ăsta. Am văzut mame care-și aruncă copiii când sunt mici, când îi
naște, la televizor. Putea s-o ducă în plasament. Dar acum i-a luat toate păcatele.
Iar acum e în rai pentru că e un înger. (...) Mama ei nu e supărată pe ea, stă și se
uită la ea, nu plânge. De ce nu plânge? Atât de rea să fii să-ți omori copilul?”
 Planșa 13F: ”Fata e foarte agitată, se certa cu cineva, cred. Și are nervi și lua
scaunul și vrea să dea cu el. Cred că e supărată cu prietenii, s-a certat cu o
prietenă sau cu mama ei. Fata poate este agresivă, câ ți nervi po ți să ai să dai
unde vrei și să rupi scaunul? Fata are prea, prea mul ți nervi și de aceea dă cu
scaunul. Mama ei vrea s-o oprească, dar nu poate. Mama ei poate zice că o să
dea în ea cu scaunul. Mama n-a putut să o țină în casă ca să nu iasă afară să
dea cu scaunul. Mamei ei îi e frică să nu facă ceva rău, să omoare, sau să se
omoare, sau să spargă lucrurile din casă.”
  Planșa 14F: ”Mama ei a vopsit și fata face urme. Mama ei a muncit atât de
mult și ea face urme. Fata n-a ascultat-o pe mamă. Mama ei atunci a vrut s-o
certe, să-i spună să nu mai facă așa, dar n-a ascultat-o. Mama ei i-a spus să
înceteze, dar ea tot nu încetează. A pus vopsea și pe jos, care se ia foarte greu.
Mama ei n-avea pe cine s-o ia s-o oprească, pentru că mama nu putea s-o
oprească, o murdărea, poate abia dădea în ea, nu era tata acasă.”
Planșa 5F: ”Tata, mama și eu! Tatăl ei și cu mama ei se iubeau foarte, foarte mult și
copilul era bucuros pentru ei. (...) Dar ea nu știa ce ascunde mama ei și cu tatăl ei, pentru
că pe el îl iubeau foarte puțin. El nu știa că ascund lucrul ăsta ei, el era bucuros pentru ei,
dar nu știa. Aceștia se îndrăgeau foarte mult, fiindcă ei, dacă copilul lor ar lua o notă
proastă, amândoi erau de acord ca să-l bată sau să nu mai aibe voie afară sau la televizor.”
Planșa 10F: ”E geloasă (fata din imagine – nota psihologului) pe copilul nou – născut,
sora ei. Mama ei a născut un copil mic și din cauza asta fata ei cea mare e invidioasă. Că ea
zice c-o să-l iubească pe copilul ăsta mai mult, dar nu e adevărat, pe ea n-o s-o mai
îndrăgească, n-o să-i dea bani, dar nu e adevărat. (...) Ea se uită cu du șmănie pe copilul
ăsta. (...) Mama îl mângaie pe copil și-i spune fetei:
Uite, vezi că e mai mic și trebuie să avem mai multă grijă de el.
Și ea a spus (fata a spus – nota psihologului):
Păi și de ce nu poți să ai grijă de amândoi la fel?
Nu, pentru că e nou – născut, îi trebuie lapte, pampers, să-l speli, să-l plimbi cu
căruciorul.”
Planșa 16F: ”Tata îi citește o poveste fiicei sale. Fata lui a fost cuminte și de-aia.
Dar acum ea vrea să fie ea mai presus ca copilul ăla fiindcă tatăl și mama îl iubeau
mai mult pe bebeluș (fetița face referire la bebelușul din planșa 10F – nota
psihologului). Tata îi spune că nu e adevărat:
Uite, dacă vrei, eu îți citesc o poveste. Ca să vezi că și pe tine te iubesc; asta nu
înseamnă că dacă pe el îl îngrijim mai mult, nu înseamnă că îl iubim mai mult, vă
iubim pe amândoi la fel.
Ba da! Pe el îl iubiți mai mult, că lui îi cumpărați orice vrea.
Tatăl ei a spus că normal, el are nevoie de pamperși, de lapte, de biberoane. Ea o să
spună și bunicii și lui tataie că îl iubesc mai mult pe bebelu ș. Tatăl a zis:
Uite, o să vezi că ei tot nouă o să ne dea dreptate, el e un bebelu ș, are nevoie de
mai multe.”
Planșa 8: ”Mama, tati, C. (fratele) și eu! Aici se ceartă mami cu tati pentru noi,
că tati nu-l primește pe C. acasă și că ne-a dat și afară din casă, de-asta se ceartă
cu el.
Mama ținea mâna pe copil și-i spunea: Tu mergi cu mine! Dar copilul nu a vrut,
fiindcă a fost influențat de tată. Fata e speriată că i-a dat afară din casă, adică eu,
și tatăl n-a gândit că face acest lucru și- și răne ște proprii copii. Fiica e bucuroasă
că va sta cu mama, și băiatul tot așa – voia să stea cu mama lor, dar e obligat de
tată să spună să stea cu tata.”
Planșa 7F: ”Cred că tatăl ei o bătea pe mama ei și ea (fetița – nota psihologului)
s-a speriat, a făcut un șoc. Fiindcă tatăl ei era un om foarte rău și mereu o bătea pe
mama ei. Așa era și tati (fetița se referă la tatăl ei biologic – nota psihologului )
Și ea când s-a trezit, a văzut că tatăl o bate pe mama ei și a făcut ca un șoc, că tatăl
ei era un cretin. El nu-și iubea familia deloc. Decât se iubea doar pe el, să mănance,
să bea, să se întrețină; se bucura pentru răul altuia. Fata atunci când a văzut asta, a
vrut să se ducă să ia telefonul să sune le urgențe. Ea atunci de nervi strângea
plapuma.”

Planșa 12F: ”Tata a bătut-o pe mama ei (a fetiței din imagine – nota

psihologului) până a dărâmat-o pe jos și fata stătea în scaun și a văzut când a
bătut-o și a țipat. Se vede pe fața lui că tata e un agresiv și un cretin și un nesimțit.
Pe mama o doare și plânge, săraca. Și fata plânge și țipă fiindcă îi e frică, foarte frică.
Mama ei suferă că tatăl ei a bătut-o și tatălui îi e bine, se simte mare șmecher că a
bătut-o. Fetei îi e teamă că o va bate și pe ea, dar asta nu se va întampla, doar o să
țipe la ea. (...) Fata speriată, nu știe ce să facă. Lui tata îi pare bine că a jignit-o și pe
mamă și pe fiică și nu-l interesează că pe mamă o doare.”
Planșa 15: ”E un om și cu o femeie. Acea femeie făcea baie și umbla pe telefon și omul acesta, cred că
era o rudă, poate era fratele lui tata sau mama, sau poate era prietenul ei, a tras perdeaua și se uita la ea.
Și ea nu observă pentru că era pe telefon. El o urmărea, credea că vorbe ște cu vreun băiat, zicea că îl
înșală și de-aia. Tot s-a uitat la ea, dar fata tot nu- și dădea seama. El observă că de fapt, nu vorbea cu
cineva, ci cu o fată și a deschis u șa și atunci ea a văzut că se uită la ea și cred că l-a făcut nesim țit. El a
spus că are tot dreptul să se uite la ea că e prietenul, iubitul ei, dar acest lucru nu era. Era de fapt
prietenul ei, nu era chiar iubitul. Și fata a spus că:
- Deci dacă mai faci o dată lucrul ăsta, eu te dau afară din casa mea!
-Și el a spus că nu îi pasă, el oricum are o altă prietenă.
- Ia, ieși imediat! (fata a spus – nota psihologului)
Și-a pus halatul pe ea, i-a tras hainele și l-a dat afară. El a plecat de bunăvoie că era gonit. Fetei i-a
părut bine, fiindcă el era un idiot, stătea cu un idiot în casă. El profita, stătea cu ea numai pentru bani,
fiindcă ea era foarte bogată. Tatăl ei credea că era un om de casă și bun. Dar s-au în șelat to ți în privin ța
lui. El atunci avea o altă parteneră și din cauza asta el a plecat, că știa c-o să-l ia la goană până la urmă.
Dar ea îl iubea, fata la care s-a mutat nu-l iubea deloc. Și până la urmă a stat vreo trei săptămani la fata
aceea, și fata aceea până la urmă tot l-a luat la goană și aceea. Atunci a văzut că a dat cu piciorul la fata
care îl iubea și tatăl ei și toată familia îl iubea, îl respecta, îi dădea să mănânce, dar din păcate el era
foarte sărac și l-au luat în casă ca să aibă grijă de el și el s-a făcut foarte rău. L-a luat tatăl de pe stradă
și lui îi plăcea de fata lui. Și el a vrut să fie partenerul ei. Dar tatăl nu știa ce partener o să aibă fiica lui.
După ce l-a dat afară, a revenit să stea pe stradă.”
Studiu de caz 2
 Băiat – 7 ani – suspiciune de abuz sexual din partea tatălui;
 Copilul povestește în cadrul interviului: ”Tati i-a băgat pu... (copilul
pronunța doar începutul cuvântului, cu o expresie de stânjeneală pe fa ță –
nota psihologului) în cu... lui mami”; ”lui mami îi plăcea că stătea”;
altădată copilul povestește: ”Tati i-a băgat prostia în cu... lui mami. Dar
mami l-a păcălit. I-a spus să facă îmbrăcați. Apoi mami a fugit pe u șă
și s-a ascuns sub scări”;
 ”Tati mi-a băgat prostia în gură și a curs apă, bale, apoi s-a dus și s-a
spălat”; ”l-a văzut și mami, i-a zis să nu mai facă”; ”tati a vrut să ia
prostia mea în gură, dar nu l-am lăsat”;
 ”Lui C. (surorii – nota psihologului) nu i-a băgat pu... în gură, ci în
cu...; i-au curs bale, s-a dus și s-a spălat”; ”Mami nu l-a văzut pe tati
când i-a băgat lui C. în fund pentru că mami era la rulotă și noi
acasă”.
Planșa 2M: ”Mami și copilul se iubesc. Stau îmbrățișați.”
Planșa 5M: ”Părinții se iubesc – tati și mami. Copilul se uită să spună la oameni
că mami și tati au făcut prostii.”
Planșa 7M: ”Copilul dormea – se uită la mami și tati cum se iubeau.”
Planșa 12M: ”Ea (mama – nota psihologului) stătea la colț și tati o punea la
colț pentru că bătea copilul și l-a pedepsit. El (copilul – nota psihologului) era
pedepsit pe scaun că n-a fost cuminte.”
Planșa 13M: ”Tati dădea cu scaunul de pământ că era nervos pentru că l-a
enervat cineva – mami că i-a dat cu tigaia în cap.”
Planșa 15: ”Mami făcea baie și tati stătea și se uita. Și ea se spăla și el se uita.
Tati spune la toți la oameni că el se uită și nu e frumos să te ui ți la ea.”
Planșa 16: ”Tati citea o poveste și tati era rău cu copilul. L-a pus în picioare pe el
(pe băiat – nota psihologului) până ascultă toată povestea. Copilul a făcut niște
prostii cu mami, că e mare, îi băga lui mami prostia în gură.”
Studiu de caz 3 – B 14 ani, Măsură de protecție: plasament în cadrul unui centru reziden țial
din București; suspiciune abuz sexual din partea unei persoane adulte de sex feminin

Planșa 15: ”A vrut să se ducă la WC (băiatul – nota psihologului), era într-un

centru de plasament și nu știa că e o fată acolo. Când a văzut, s-a ru șinat, a închis
ușa; s-a mai dus o dată, fata era cu spatele, când l-a văzut, a luat prosopul repede:
- Nesimțitule, nu știi să bați la ușă?
A ieșit fata, băiatul s-a dus la baie. Și-a cerut scuze de la fată, n-a știut că e în
baie. A zis că altădată n-o să se mai întâmple și de acum încolo o să bată la u șă.”

Planșa 3M: ”Nu s-a culcat toată noaptea, a știut că are test, a stat afară cu
prietenii lui, s-a dus la culcare, dimineața n-a mai putut să se scoale, dar tot s-a
sculat, s-a dus la școală, a scris ce a scris, apoi l-a luat somnul.”
Planșa 2M: ”Un frate și o soră au fugit de acasă din cauza mamei lor vitrege
pentru că îi punea la muncă, îi certa, îi pedepsea. (...) Găsesc o casă, stau o vreme
acolo, îl găsesc pe tatăl lor și se întorc acasă (la tatăl lor – nota psihologului).”

Planșa 10: ”Era o familie fericită doar cu un copil. A continuat până la zece ani să
fie fericită. Mma lui a rămans gravidă iar și a născut un băiat. Băiatul (mai mare
– nota psihologului) era gelos pentru că nu se mai juca cu el. Până la urmă,
copilul s-a supărat și i-a zis mamei sale:
- Dar de ce nu mai mergem în parc?
- Eu trebuie să am grijă de copil.
A început să plângă băiatul mai mare, s-a dus în camera lui. Tatăl lui a venit
după el și a spus: Nu mai plânge că te iubim la fel de mult cum îl iubim și pe
celălalt. (...)”
Planșa 5M: ”Tatăl lui de dimineață se ducea la muncă și copilul a vrut să-i ceară
ceva. Voia să-l întrebe dacă nu poate să nu meargă azi la școală că se ia un băiat
de el (...)”;

Planșa 6M: ”Băieții i-au cerut bani sau s-au luat de el. Până la urmă l-au bătut,
băiatul s-a dus acasă umflat, părinții l-au văzut, au făcut reclama ție că i-au bătut
copilul (...)”;

Planșa 9: ”Doi copii în curtea școlii s-au luat la ceartă, la bătaie, cel mai mare l-a
bătut pe cel mai mic (...)”.
Planșa 12 M: ”Un copil se uita la părinții lui cum tatăl o bătea pe mama lui. A
văzut că i-a dat una și a lovit-o cu capul de dulap, băiatul a le șinat, s-a trezit
după zece minute și l-a văzut pe taică-su cum o înjunghia pe maică-sa în picior
(...)”.

Planșa 13M: ”Copilul era într-un centru de plasament când doamna n-a vrut să-l
scoată afară. A vrut să iasă ca să se ducă la fotbal. Copilul a luat scaunul și l-a dat
de ciment. A chemat poliția doamna respectivă, l-a lini știt pe băiat, într-un final l-
a lăsat afară.”

Planșa 14 M: ”Copilul avea probleme mintale, era la școală și i-a zis doamnei
profesoare că se duce la WC. Când s-a întors, a văzut în debara o cutie cu vopsea
și s-a gândit să dea pe pereți. A mângălit ce a mâzgălit, l-a văzut doamna, l-a
pedepsit, a chemat părinții (...)”.