Prima legtur pe care o cunoayte n general copilul, legtura cu propria lui mam, devine,

prin forja lucrurilor, primul model a ceea ce este o relajie yi a ceea ce el poate aytepta de la ea.
(ohn Bowlby)
Pentru a avea copii sntosi din punct de vedere psihologic, dotati cu un robust concept despre
sine, trebuie ca printii s-i lase s-si exprime sentimentele.(|1|, p.)
Disponibilitatea aIectiv bun decurge din adaptarea realizrii, adaptare ce implic starea de
conIort psihic ce rezult din asocierea a numerosi stimuli din ambiant ce sunt implicati n
satisIacerea trebuintelor (alimentare, de cldur agreabil, de aerare, etc. si de aIectiune, protectie,
sigurant). Atasamentul si cerinta de apartenent se dezvolt n aceste conditii.(|2|, p.111)
Cercetrile realizate asupra atasamentului la copil au Iost puternic inIluentate de teoria
psihanalitic a lui Freud, care a accentuat importanta relatiei mam-copil.

Teoria atasamentului a Iost Iormulat pentru a explica anumite tipare comportamentale
caracteristice nu doar bebelusilor si copiilor mici, ci si adolescentilor si adultilor, tipare care au Iost
anterior exprimate n Iunctie de dependent si supradependent. n Iormularea lor original,
observatiile privind modul n care copiii mici rspund atunci cnd se aIl ntr-un loc strin, n compania
unor oameni strini, precum si eIectele pe care aceste experiente le au asupra relatiilor ulterioare ale
copilului cu printii si au Iost deosebit de inIluente. n toate lucrrile care au urmat, teoria a continuat
s Iie pus ntr-o strns legtur cu observatii detaliate si inIormatii extrase din interviuri privind
modul n care indivizii rspund n anumite relatii. Istoric vorbind, teoria s-a dezvoltat din traditia
relatiilor obiectuale aplicat n psihanaliz, dar s-a bazat si pe concepte mprumutate din teoria
evolutiei, etnologie, teoria controlului si psihologia cognitiv. Unul dintre rezultate este reIormularea
metapsihologiei psihanalitice n moduri care sunt compatibile cu biologia modern si psihologia si n
conIormitate cu criteriile comun acceptate ale stiintei naturale.
Teoria atasamentului subliniaz urmtoarele idei:
a) statutul primordial si Iunctia biologic a legturilor aIective intime ntre indivizi, a cror stabilire
si mentinere se consider a Ii controlate de un sistem cibernetic situat n sistemul nervos central,
Iolosind modelele Iunctionale ale sinelui si Iigurii atasamentului n relatie cu Iiecare.
b) inIluenta puternic asupra dezvoltrii copilului a modului n care acesta este tratat de printii si,
n special de Iigura matern, si
c) Iaptul c nivelul actual de cunoastere a dezvoltrii bebelusului si a copilului impune ca o teorie a
parcursurilor de dezvoltare s nlocuiasc teoriile care presupun anumite etape speciIice de
dezvoltare Iat de care, se sustine c o persoan poate dezvolta o Iixatie si/sau la care s
regreseze.

CICLUL NCREDERII 1 an



Surs: Adaptare Icut de Marielle Sulmoni plecnd de la schemele lui J. PETERSON, The invisible
road, oving Homes publication, 1995, p.3 si A. BOSWORTH, Lenfant blesse, lenfant qui blesse,
2000, p. 19.

a vrsta de 1 an si jumtate, atasamentul Iat de mam sau de persoana care o nlocuieste
devine acaparant. Se maniIest gelozia dac mama acord atentie altui copil sau chiar dac nu i acord
lui (copilului) destul atentie.
NLVCIL
SA1ISIACLkLA
NLVCII
uezvolLarea
increderll ;l a
aLa;amenLulul
MANIILS1AkLA
NLVCII
RSPUNS
'oi avea grif de tine i iti voi satisface nevoile`
GRATIFICATIE
ngrijire Iizic
ngrijire aIectiv
Spre 2 ani, tatl este admirat si devine Iavoritul copilului.

CICLUL NCREDERII
2 ani


DORINTELE COPILULUI
nu-l pot apuca`

RSPUNSUL ADULTULUI NEVOIE
te protefe: totui` il vreau`
Echilibru ntre structur si
libertate ncurajeaz
autonomia

ACTIUNE
voi pune mana pe el`
INTENSIFICAREA
STIMULRII
nu-mi place cand nu m lai`
Copilul testeaz si sIideaz
limitele
STABILIREA LIMITELOR
DE CTRE ADULT
este periculos, n-o s te las s te loveti`
voi avea grif de tine i iti voi satisface nevoile`


Surs: Adaptare Icut de Marielle Sulmoni plecnd de la schemele lui J. PETERSON, The invisible
road, oving Homes publication, 1995, p.3 si A. BOSWORTH, Lenfant blesse, lenfant qui blesse,
2000, p. 19.

Dup 2 ani copilul devine impulsiv si nentelegtor, instabil. Tendintele ostile Iat de adult
cresc, deoarece creste cmpul Irustratiilor.
Se poate considera c la 2 ani si jumtate cucerirea propriei identitti se realizeaz prin opozitie
cu ceilalti. Gessel atrage atentia asupra nesigurantei copilului n situatii de alegere, la aceast vrst.
Experienta alternativelor ncepe s se constituie si devine relativ evident la 3 ani, cnd copilul si
dobndeste siguranta de sine, o mai mare independent si cooperare.(|2|, pp. 111-112)
n Iinalul vrstei anteprescolare se Iormeaz gelozia latent Iat de intrusiunea parental (la
baieti) sau maternal (la Ietite).
ncredere in llmlLe
Dezvoltarea
autonomiei si
a identitatii
n timpul unei adolescente robuste si n viata adult, legturile Iata de parinti persist, dar sunt
completate de alte legturi, de cele mai multe ori de natur heterosexual. Desi hrana si sexul joac
uneori roluri importante n relatiile de atasament, relatia exist n sine si are o Iunctie principal a sa,
respectiv protectia. Initial, singurele mijloace de comunicare ntre sugar si mam sunt exprimrile
aIective si comportamentul care le nsoteste. Desi completat ulterior de vorbire, comunicarea aIectiv
mediat rmne ns una dintre caracteristicile principale ale relatiilor intime pe tot parcursul vietii.(|3|,
p. 4)
Ca regul, o persoan mai slab si mai putin experimentat caut atentia si grija cuiva considerat
mai puternic si/sau mai ntelept. Un copil sau o persoan mai n vrst, care ocup rolul celui care caut
grija altcuiva, st mereu n apropierea celui care l ngrijeste, gradul proximittii sau a accesibilittii
imediate depinznd de anumite conditii: de aici conceptul de comportament de atasare.
ngrijirea, rolul cel mai important al printilor si complementar comportamentului de atasare,
este privit n aceeasi lumin ca si tendinta de a cuta atentie si ngrijire, respectiv ca o component de
baz a naturii umane.
Explorarea mediului, inclusiv jocul si diversele activitti initiate cu cei de-o seam, este privit
ca o a treia component de baz, n antitez cu comportamentul de atasare. Atunci cnd un individ (de
orice vrst) se simte sigur, el poate explora departe de Iigura de atasament. Atunci cnd este speriat,
anxios, obosit sau bolnav, el simte un puternic impuls de a restabili proximitatea Iat de Iigura de
atasament. AstIel, vedem modelul tipic de interactiune dintre copil si printe, cunoscut ca explorarea
plecnd de la o baz sigur, descris pentru ntia dat de Ainsworth (1967). Cu conditia s stie c
printele este usor accesibil si c va rspunde de ndat ce este solicitat, un copil sntos se simte destul
de sigur pentru a porni n explorare. a nceput, aceste explorri sunt limitate att n timp, ct si n
spatiu. Pe la jumtatea celui de-al treilea an, ns, un copil sigur ncepe s devin destul de ncreztor
pentru a creste durata de timp si distanta la care se aIl mai nti jumtti de zi, apoi chiar zile ntregi.
Pe msur ce creste si devine adolescent, excursiile sale se prelungesc de-a lungul a sptmni sau
chiar luni ntregi, ns un cmin sigur rmne ntotdeauna indispensabil pentru Iunctionarea optim si
pentru sntatea mental a individului. Atragem atentia asupra conceptului de baz sigur ca o trstur
central a teoriei psihoterapeutice propuse.
n timpul primelor luni de viat un sugar maniIest multe dintre rspunsurile componente a ceea
ce va deveni ulterior comportamentul su de atasare, ns tiparul organizat nu se dezvolt nainte de
prima jumtate a primului an. De la nastere, copilul prezint o abilitate primar de a se angaja n
interactiuni sociale si maniIest plcere n a o Iace (Stern, 1985); ca urmare, aceasta nu este o etap
narcisist sau autist. Mai mult, n decurs de cteva zile, el poate distinge Iigura matern de alte Iiguri
dup miros, dup voce, precum si dup modul n care l tine n brate. Capacitatea de distinctie vizual
nu este bine dezvoltat naintea celui de-al doilea trimestru. Initial, plnsul este singurul mijloc de care
dispune pentru a-si semnaliza nevoia de grij, iar multumirea singurul mod n care arat c a Iost
satisIcut. n cea de-a doua lun, ns, zmbetul su social are un rol Ioarte puternic n a-si ncuraja
mama s i oIere atentie si grij, iar repertoriul comunicrilor sale emotionale se extinde cu rapiditate
(Izard, 1982; Emde, 1983).
Dezvoltarea comportamentului de atasare ca sistem organizat, avnd ca scop principal
mentinerea proximittii sau accesibilittii Iigurii materne distincte, presupune ca micutul copil s si Ii
dezvoltat capacitatea cognitiv de a-si pstra mama n minte si atunci cnd aceasta nu este prezent;
aceast capacitate se dezvolt n cea de-a doua parte a primului an de viat. AstIel, dup nou luni,
marea majoritate a micutilor reactioneaz atunci cnd sunt lsati singuri cu o person strin, prin
proteste si plnsete, dar si cu o stare de neliniste mai mult sau mai putin accentuat, precum si
respingnd persoana strin. Aceste observatii demonstreaz Iaptul c, n timpul acestor luni de viat,
copilul devine capabil s aib o reprezentare, iar aceasta este modelul Iunctional al mamei sale, model
care este aplicat pentru a realiza comparatii n timpul absentei acesteia, dar si pentru recunoasterea ei la
momentul reuniunii. n mod complementar cu modelul mamei sale, copilul dezvolt un model
Iunctional al lui nsusi n interactiunea cu mama si la Iel si n cazul tatlui.
O trstur principal a teoriei atasamentului este ipoteza prin care comportamentul de
atasare este organizat prin intermediul unui sistem de control din sistemul nervos central, analog
sistemelor de control Iiziologic care mentin parametrii Iiziologici, cum ar Ii presiunea sngelui si
temperatura corpului, n niste limite bine stabilite. Ca urmare, teoria propune ca, ntr-un mod analog
homeostazei Iiziologice, sistemul de control al atasamentului s mentin relatia unei persoane cu Iigura
atasamentului acesteia n anumite limite de distant si accesibilitate, aplicnd metode de comunicare
din ce n ce mai soIisticate pentru a realiza acest lucru. Ca atare, eIectele operatiunii sale pot Ii privite
ca exemplu a ceea ce poate Ii denumit, Ir a gresi, homeostaz ambiental (Bowlby, 1969, 1982).
Acceptnd un asemenea sistem de control (cu sisteme analoge care controleaz alte Iorme de
comportament), teoria atasamentului include o teorie a motivatiei care poate nlocui teoriile traditionale
ce invoc o acumulare de energie sau impulsuri. Printre numeroasele avantaje ale teoriei controlului
putem mentiona Iaptul c acord o mare atentie conditiilor care anuleaz o secvent comportamental,
precum si celor care o initiaz si se dovedeste a Ii un cadru bogat pentru cercetri empirice.
Prezenta unui sistem de control al atasamentului si legturile acestuia cu modelele
Iunctionale ale sinelui si Iigurii (Iigurilor) de atasament care sunt construite n mintea individului n
timpul copilriei sunt niste caracteristici de baz ale personalittii care Iunctioneaz pe ntreaga durat
a vietii.
J. Bowlby, elaboreaz n jurul anilor `50 teoria atasamentului, teorie care asimileaz concept din
teoria psihanalist, etologie si psihologie cognitiv (|4|, p. 579).
El arat c nevoia de atasament a copilului Iat de mama sa evidentiaz o nevoie nnscut,
structural, nevoia de contact social care este o nevoie primar. Bowlby mparte dezvoltarea
atasamentului n 4 etape:
etapa de preatasament de la nastere la 6 sptmni cnd comportamentul este o problem de
rspunsuri reIlexive determinate genetic cu valoare de supravietuire.
etapa atasamentului de actiune (6 sptmni-6/8 luni) n aceast Iaz copiii mici se
orienteaz si rspund marcnd mai mult dect pn acum preIerinta Iat de mam.
etapa atasamentului delimitat 6/8 luni pn la 18 luni/2 ani corespunztoare etapei n care
atasamentul Iat de mam este Ioarte evident. n aceast perioad copiii maniIest anxietate de
separare. Aceast perioad de atasament delimitat si gseste echivalenta n permanenta obiectului din
teoria lui Piaget.
etapa Iormrii unei relatii reciproce 18 luni/2 ani si dup. n aceast perioad copilul
construieste progresiv o reprezentare intern a Iigurilor de atasament care i va permite s suporte din
ce n ce mai bine absenta si s anticipeze ntoarcerea lor. Bowlby descrie c n jurul vrstei de 3 ani se
Iormeaz un palier matur n constructia acestei reprezentri care l va ajuta pe copil s suporte mai bine
separarea corespunztoare intrrii n grdinit. Ca urmare, anxietatea de separare scade la vrsta de 3
ani.(|5|, p. 197)
Teoria lui Bowlby contine o serie de concepte extrase din biologie:
comportamentul de atasament era vzut ca un sistem care se dezvolt n scopul de a asigura
protectia copilului asa cum se deruleaz ea si la celelalte mamiIere cu alte cuvinte este de natur
adaptativ (are valoare de supravietuire). Tendinta de mentinere a unei relatii strnse cu adultii oIer
protectia mpotriva animalelor de prad si reduce probabilitatea separrii copilului de adultul care
asigur supravietuirea. Bowlby sugereaz c acest mecanism poate Ii nteles numai n termenii
mediului omului primitiv (cele mai timpurii stadii ale dezvoltrii umane), deoarece schimbrile destul
de recente din istoria dezvoltrii omului au Iost prea rapide pentru mentinerea mecanismelor
evolutioniste;
n opinia lui Bowlby, comportamentele de atasament nu sunt destinate s mentin
proximitatea cu orice adult. Pe masur ce copilul se dezvolt, atentia lui se orienteaz, n special, ctre
o singur persoan, de obicei mama. Desi copilul poate Iorma si alte atasamente, Bowlby considera c
exist totdeauna un comportament de atasament care diIer calitativ de celelalte. Acest aspect al teoriei
lui Bowlby se reIer n general la monotropie.
Cele trei lucrri ale lui Bowlby (1969, 1973, 1980) au revolutionat conceptiile cu privire la ce
anume este implicat n dezvoltarea relatiilor sociale, iar teoria sa Iundamentat pe principiile etologiei
domin acest domeniu de cercetare. (|6|, p. 50)

Tipare de atayament yi condi(iile care determin dezvoltarea acestora
Cea de-a doua zon creia i este acordat o atentie special n cadrul teoriei atasamentului este
rolul printilor copilului n stabilirea modului n care se dezvolt acesta. Astzi se nregistreaz un
volum impresionant de dovezi n sprijinul ideii c tiparul de atasament pe care individul l dezvolt n
timpul anilor imaturittii perioada de sugar, copilrie si adolescent este proIund inIluentat de
modul n care printii si (sau alte Iiguri printesti) l trateaz. Aceste dovezi provin dintr-o serie de
cercetri sistematice, cele mai impresionante Iiind studiile dezvoltrii socio-aIective n primii cinci ani
de viat, realizate de psihologi ai dezvoltrii, studii soIisticate, n acelasi timp, din punct de vedere
clinic. ncepnd cu Ainsworth (Ainsworth, Blehar, Waters si Wall, 1978; Ainsworth, 1985) si
continuate n principal de Main (Main, Kaplan si Cassidy, 1985) si SrouIe (1983, 1985) n Statele Unite
si de Grossmann (Grossmann, Grossmann si Schwan, 1986) n Germania, aceste studii se nmultesc
acum cu rapiditate. Constatrile pe care le prezint sunt remarcabil de consecvente si au o important
relevant clinic.
Trei tipare principale de comportament, descrise pentru ntia dat de Ainsworth si colegii si n
1971, sunt acum identiIicate cu certitudine, mpreun cu conditiile Iamiliale care le promoveaz.
Acestea sunt, mai nti, tiparul de ataament sigur, n care copilul este ncreztor n Iaptul c printele
(sau Iigura printeasc) va Ii disponibil, va rspunde si l va ajuta n cazul n care se conIrunt cu
situatii potrivnice sau nspimnttoare. Avnd aceast sigurant, copilul se simte ndrznet n
explorrile sale din lumea nconjurtoare. Acest tipar de atasament este promovat n primii ani de un
printe, n special mama, Iiind imediat disponibil, sensibil la semnalele copilului si rspunznd cu
dragoste atunci cnd copilul caut protectie si/sau mngiere.
Un al doilea tipar este cel al ataamentului anxios-re:istent n care individul este nesigur dac
printele este disponibil, dac rspunde sau dac l ajut atunci cnd este solicitat. Din cauza acestei
nesigurante, copilul maniIest n permanent predispozitia de a tri anxietatea separrii, tinde s se
agate si este anxios n ceea ce priveste explorarea lumii nconjurtoare. Acest tipar de atasament, n
care conIlictul este evident, este promovat de un printe care este disponibil si gata s-si oIere ajutorul
doar n anumite situatii si nu n toate; n acelasi timp, acest tipar de atasament este Iavorizat de separri
si, dup cum indic observatiile clinice, de amenintrile cu abandonul aplicate ca mijloc de a controla
copilul.
Un al treilea tipar este ataamentul anxios-evitant, n care individul nu are niciun Iel de
certitudine c i se va rspunde n mod pozitiv la solicitrile lui de atentie si grij ci, din contr, se
asteapt s Iie respins. Atunci cnd un astIel de individ ncearc s si trieasc viata Ir dragostea si
sprijinul altora, el ncearc s si devin autosuIicient din punct de vedere aIectiv si poate Ii ulterior
diagnosticat ca narcisist sau ca avnd un eu Ials, de tipul celui descris de Winnicott (1960). Acest tipar
de atasament, n care conIlictul este mai ascuns, apare ca eIect al respingerilor permanente ale mamei
atunci cnd copilul se apropie de ea pentru a cuta mngiere sau protectie. Cele mai extreme cazuri
apar n urma respingerilor repetate.
Desi n cele mai multe situatii modelul constatat practic se apropie destul de mult de unul dintre
cele trei tipare unanim recunoscute, s-au nregistrat si exceptii extrem de complicate. n timpul
procedurii de evaluare aplicat n aceste studii (situatia necunoscut a lui Ainsworth) n care bebelusul
si mama sunt observati n timpul interactiunii de-a lungul unei serii de scurte episoade, anumiti copii au
prut a Ii dezorientati si/sau dezorganizati. Un copil pare a Ii uluit; altul pur si simplu mpietreste; un al
treilea se angajeaz ntr-un Iel de stereotipie; un al patrulea ncepe s se miste si apoi se opreste brusc.
Dup mai multe studii, Main si colegii si au concluzionat c aceste Iorme particulare de
comportament apar la copiii care maniIest o Iorm dezorganizat a unuia dintre cele trei tipare de
baz, mai Irecvent la cei care nu prezint un atasament anxios-rezistent (Maine si Weston, 1981; Main
si Solomon, 1990). Unele situatii reprezint observatii la copiii care au suIerit abuzuri Iizice si/sau au
Iost extrem de neglijati de printi (Crittenden, 1985). Altele apar la diadele n care mama suIer de o
Iorm grav de boal aIectiv bipolar si si trateaz copilul ntr-un mod inconstant si imprevizibil
(Radke-Yarrow et al, 1985). Altele sunt indicate la copiii ale cror mame sunt nc preocupate s
plng o Iigur printeasc pierduta n timpul copilriei lor si de cei ale cror mame, au suIerit ele
nsele abuzuri Iizice sau sexuale n copilrie (Main si Hesse, 1990). Cazurile care prezint aceste
modele deviante Iac obiectul unei preocupri clinice iar n prezent le este acordat o mare atentie.
Cunostintele pe care le detinem despre originea acestor modele deviante conIirm n cel mai clar
mod posibil inIluenta exercitat de tratamentul aplicat de printi copilului asupra tiparului de atasament
al copilului. Cu toate acestea, alte dovezi care vin s ne conIirme teoria provin din observatiile detaliate
ale modului n care diIerite mame si trateaz copiii n timpul unui studiu de laborator organizat cnd
copilul are 2 ani si jumtate (Matas, Arend si SrouIe, 1978). n acest studiu copilului i se d o mic, dar
diIicil sarcin, la rezolvarea creia are nevoie de o mic asistent din partea mamei, aceasta avnd
libertatea de a interactiona cu el. n aceast situatie, se constat c modul n care mama l trateaz este
ntr-o strns corelatie cu tiparul de atasament pe care copilul l-a maniIestat Iat de ea cu 18 luni
nainte. Ca urmare, mama unui copil care a Iost evaluat cu atasament sigur s-a constatat c este atent,
sensibil la activittile copilului si rspunde corespunztor succeselor si diIiculttilor sale ntr-un mod
util si ncurajator. Tot asa, mama unui copil care a Iost evaluat cu un atasament nesigur se constat c
este mai putin atent si/sau sensibil. n unele cazuri, rspunsurile sale nu apar la momentul potrivit si
nu sunt de ajutor micutului; n alte cazuri, ea nu d prea mult atentie la ceea ce Iace copilul sau cum se
simte el; alteori, ea pur si simplu l descurajeaz sau i respinge initiativele si nevoile sale de ajutor si
ncurajare. Remarcati Iaptul c modelul de interactiune adoptat de mama unui copil cu atasament sigur
oIer un model excelent pentru tipul de interventie terapeutic promovat aici.
AstIel, subliniind inIluenta major pe care mama o are n dezvoltarea copilului, este, de
asemenea, necesar s avem n vedere ce anume mpinge o mam s adopte stilul de ngrijire matern pe
care l practic. O inIluent Ioarte important o are sprijinul emotional pe care ea nssi l primeste la
acel moment. Un alt Iactor esential este tipul de grij matern de care ea nssi a beneIiciat n timpul
copilriei. Odat ce acesti Iactori sunt recunoscuti, dup cum multi clinicieni cu orientare analitic o
Iac de mult timp, obiceiul de a da vina pe printi a disprut si a Iost nlocuit de o abordare terapeutic.













BIBLIOGRAFIE



1. Savin, A. TOTUL SE INTMPL INAINTE DE 6 ANI

2. Schiopu, U., Verza, E. PSIHOLOGIA '#STELO#. CICLU#ILE 'IE]II
Editura Didactic si Pedagogic, Bucuresti, 1997

3. Bowlby, J. O BAZ SIGU#.Aplicatii Clinice ale Teoriei
Ataamentului

4. Atkinson, R.., INT#ODUCE#E IN PSIHOLOGIE
Atkinson, R.C., Editura Tehnic, Bucuresti, 2002
Smith, E.E.,
Bem, D.J.


5. Sion, G. PSIHOLOGIA '#STELO#
Editura Fundatiei Romnia de Mine

6. Birch, A. PSIHOLOGIA DEZ'OLT#II
Editura Tehnic, Bucuresti, 2000