Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 11

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR ÎN FAZA TERMINALĂ

 Faza terminală este asociată cu perioada de timp de la sfârşitul vieţii care


începe în momentul instalării procesului activ al morţii.
 Moartea activă este procesul de decompensare al întregului organism.
 Ultimele ore se referă la ultimele 48 de ore de viaţă.
 Procesul de deces are un curs diferit pentru fiecare pacient în parte.
 Îngrijirea paliativă = Îngrijire în faza terminală???
 Incertitudinea iminenţei morţii
 Nu facem predicţii fixe

DIAGNOSTICUL APROPIERII MORŢII

 Starea generală a pacintului se deteriorează de la o zi la alta


 Somnolent, comatos, confuz, agitat
 Lipsa de interes faţă de mâncare şi lichide
 Reducerea funcţiei intestinale sau urinare, poate fi incontinent
 Respiraţia devine neregulată, uneori zgomotoasă
 Schimbarea culorii tegumentului – pielea devine pamântie sau cianotică,
mâini şi picioare reci.

TEMERILE PACIENŢILOR

 Să decedeze în dureri
 Pierderea demnităţii
 ex.: incontinenţă urinară, confuzie
 Să decedeaze în singuratate
 Să decedeze având multe persoane în preajmă
 Ce se va întâmpla după deces

TEMERILE FAMILIEI

 Să fie singură cu cel iubit în timpul decesului


 Să nu ştie ce să facă atunci când pacientul are dureri
 Să nu poată fi capabili de îngrijire în faza terminală
 Reacţia la jelire
INTERVENŢIILE PERSONALULUI MEDICAL
 Re-asigurarea pacientului şi familiei că:
 durerea şi simptomele supărătoare pot fi controlate
 echipa de îngrijire va asigura sprijin pe parcursul procesului.
 Explicarea celor ce se întâmplă şi celor ce urmează, vor reduce teama
familei.
 Încurajarea exprimării sentimentelor: temeri, îngrijorări, nelinişte.

SCOPUL ÎNGRIJIRII în faza terminală


 asigurarea confortului posibil pentru pacient- monitorizare atentă -
aplicarea corectă şi personalizată a planului de ingrijire
 păstrarea demnităţii pacientului
 suportul / pregătirea familiei şi a pacientului pentru ceea ce urmează
 sprijinul familiei după decesul pacientului

DIMENSIUNILE ÎNGRIJIRII

 Psiho-emotionala
 Culturală
 Religioasă
 Spirituală

TRATAMENTUL în starea terminală


 Întrerupeţi administrarea unor medicamente – explicaţi beneficiile/ non-
beneficiile familiei
 Continuaţi medicaţia pt. controlul simptomelor
 Simptomele şi tratamentul se vor evalua în permanenţă
 Adaptaţi calea de administrare, după caz
 Evitarea intervenţiilor inutile

ÎNGRIJIREA în starea terminală


 Încurajarea familiei să fie lângă pacient - poate auzi chiar dacă nu poate
răspunde!!!
 Explicaţii despre respiraţia zgomotoasă sau incontinenţă - deranjante pt.
familie
 Să nu hrănească pacientul dacă nu poate înghiţi - sufocare şi suferinţă
 Perfuziile nu vor prelungi viaţa şi nu previn setea - menţinerea cavităţii
bucale umedă
 Învăţaţi familia să:
o menţină pacientul curat şi uscat;
o să mobilizeze pacientul la 2 ore - prevenirea ulceraţiilor de decubit;
o să cureţe cavitatea bucală cu o ţesătură moale şi umezită, înfăşurată în
jurul degetului;
o să aplice cremă hidratantă pe buze pentru a preveni uscarea şi crăparea
lor.
 MEDICAŢIA
 Medicaţia poate fi percepută ca o povară şi trebuie menţinută la un nivel
minim;
 Se va administra numai medicatia care menţine confortul pacientului;
 Medicaţia pentru infectii, probleme cardiace poate fi oprită;
 Tratamentul pentru D.Z. poate fi oprit dacă pacientul nu mai mănâncă.

MEDICAŢIA NEPOTRIVITĂ

 Diuretice
 Antibiotice
 Hormoni
 Fier, vitamine
 Steroizi
 Laxative
 Bronhodilatatoare
 Anticonvulsivante

SIMPTOME FRECVENTE în starea terminală


 Respiraţie zgomotoasă 56%
 Durere 51%
 Agitaţie 42%
 Incontinenţă 32%
 Dispnee 22%
 Retenţie urinară 21%
 Greţă şi vărsături 14%
 Transpiraţie 14%
 Mişcări necontrolate 12%
 Confuzie 9%
DUREREA

 Tratament individualizat - efect monitorizat - doză ajustată


 Continuarea schemei de tratament şi la pacienţii inconstienţi
 Schimbarea căii de administrare
 Măsuri nemedicamentoase:
o durerea din xerostomie – îngrijirea cavităţii bucale
o escare - schimbarea poziţiei, pansament comod
o vezică urinară şi rect în distensie - cateterizare, evacuare

AGITAŢIA

 Discutaţi temerile, îngrijorările şi neliniştile


 Excludeţi agitaţia indusă de glob vezical, fecalom, durere prin mobilizare,
dispnee, medicamente neuroleptice şi corticosteroizi, probleme
emoţionale şi spirituale nerezolvate
 Medicaţie: Diazepam i.r. sau Midazolam s.c.
 Haloperidol p.o.,s.c.

RESPIRAŢIA DIFICILĂ

 Măsuri generale:
o explicaţie,
o poziţionare,
o aerare adecvată,
o nu lăsaţi pacientul singur
 Medicatie:
o Scobutil
o Morfină
o Diazepam / Lorazepam
 Suport emoţional

GREAŢĂ / VĂRSĂTURI

 Tratamentul se alege în funcţie de cauzele vomei


 Medicaţie:
o Metoclopramid- stază gastrică
o Ciclizină- hipertensiune intracraniană
o Haloperidol- medicamente, dereglări biochimice
 Metode nefarmacologice
CĂI NON-ORALE de administrare a medicaţiei
Subcutanată
 calea cea mai preferată în Î.P.
 fluturaş montat sub piele, menţinut pe loc mai multe zile pt. adm.
tratamentului
 mai puţin dureros, uşor de folosit
 folosită pt. antialgice, antiemetice, sedative
Bucală
 unele medicamente pot fi plasate între obraz şi dinţi sau sub limbă
 absorbţie prin mucoasa bucală
Transdermică,
 prin patch-uri cu substanţă opiacee (Fentanyl)
Rectală
 unele medicamente sunt produse ca supozitoare ( ex. antiinflamator
nesteroidian, sedative);
 unele tablete pot fi folosite pe această cale (ex. morfina)
Sondă nazogastrică sau gastrostomă
 pot fi folosite pt. administrarea medicaţiei

PLAN DE ÎNGRIJIRE post-mortem


 Arataţi-vă disponibilitatea pentru familie
 Îngăduiţi familiei răgaz alături de pacientul decedat
 Îndepărtaţi tuburile sau cateterele
 Rănile - pansamente adezive pentru a preveni scurgerile
 Ajutaţi familia să contacteze alţi membrii ai familiei
 Facilitaţi obţinerea Certificatului de deces
 Oferiţi informaţii legate de lanţul birocratic de urmat
 Informaţii necesare -oferte de servicii de pompe funebre

CONCLUZII

Planul de ingrijire la pacienţii terminali vizează:


 controlul simptomelor şi asigurarea confortului
 comunicarea cu pacientul şi familia în vederea includerii pacientului în
luarea de decizii şi respectarea dorinţelor acestuia
 păstratrea demnităţii pacientului
 suport emoţional pentru pacient şi familie
 găsirea înţelesului existenţial şi spiritual.