sistemul nervos

noțiuni elementare de anatomie

și fiziologie
 Legătura organismului cu mediul înconjurător precum și reglarea
activităţii organelor interne sunt realizate de sistemul nervos.

Din punct de vedere funcţional distingem 2 componente:

sistemul nervos somatic (de relaţie) - asigură legătura
organismului cu mediul.
sistemul nervos vegetativ - asigură coordonarea activităţii
organelor interne.

Din punct de vedere topografic întâlnim :

-sistem nervos central (SNC sau nevrax sau cerebrospinal)

-sistem nervos periferic

SNC este format din măduva spinării şi encefal, fiind acoperit de meninge
ce protejează creierul și măduva spinării.
Meningele este alcătuit din 3 membrane care sunt aşezate plecând de la
interior spre exterior:
piamater, arahnoida şi duramater.
Sistemul nervos simpatic acționează asupra organismului în situații
deosebite, caracterizate ca - de fugă sau de luptă- prin intermediul hormonilor.

Adrenalina si noradrenalina sunt hormoni secretati în sânge de glanda

medulosuprarenală si are ca efect imediat la nivelul organismului:
-creșterea ritmului cardiac
-constricția vaselor sanguine
-dilatarea pupilelor
-piloerecția (pielea de găină)
-dilatarea bronhiilor
-scăderea motilității intestinului gros
-creșterea transpirației
-creșterea presiunii sanguine

Sistemul nervos simpatic intervine în situații ce țin de supraviețuirea

organismului (ex . șoc , hemoragii )
Sistemul nervos parasimpatic
Este inhibitorul sistemului simpatic și are drept scop , prin mecanisme
specifice de control și secreție a acetilcolinei , relaxarea organismului ,
instituirea stării de repaus, reducerea contracției mușchiului cardiac ,
creșterea activității intestinale , creșterea activității glandelor , etc
 sistemul nervos
În strucura S.N. găsim 2 componente:
sistem nervos central
-encefal-2 emisfere stg.+ dr.
-trunchi cerebral
-cerebel-2 emisfere stg.+dr.
-măduva spinării
sistem nervos periferic
-fibre nervoase
nervi senzitivi -duc informatia la centru
nervi motori - transmit răspunsul de la centru la organele
terminale
-organe terminale
Sistemul nervos este alcătuit din ţesut nervos ce cuprinde neuroni şi celule gliale.
Celula functională de bază a sistemului nervos este neuronul , cu dimensiuni între
cuprinse între 100-200 μm și 4-8 μm.
Se estimează că numărul neuronilor din creierul uman poate ajunge la 16-18
miliarde.
neuronul este alcătuit din corp celular si prelungiri:
-axonul prelungire unică prin care influxul nervos pleacă din celulă
-dendritele -prelungiri scurte prin care impulsul nervos intră in celulă.

legăturile dintre 2 neuroni poartă numele de sinapsă.

Neuronul este o celulă de formă stelată
Neuronii precum celulele Purkinje pot avea peste 1000 de ramificații dendritice,
făcând conexiuni cu alte zeci de mii de celule.
În fiecare zi un om pierde aprox. 100 de mii de neuroni , deci aprox. 3 miliarde în
toată viaţa.
Astfel,un bătrân la sfârşitul vieţii ar putea avea 35% mai puţine sinapse decât în
momentul naşterii sale.

Sinapsele pot fi
chimice sau electrice,
Cele chimice folosesc
mediatori chimici:
-acetilcolina
-noradrenalina
-dopamina
-serotonina
-acidul γ-aminobutiric (GABA)

hotnews.md
mademan.go.ro
www.descopera.ro
creierul este format din :

substanță albă-
fibre de asociație , de legătură

substanță cenușie
ce formează
scoarța cerebrală

și
nucleii centrali (bazali)

Scoarța este responsabilă de :

-integrarea superioară,
-adaptarea organismului la
mediul extern
semnal.eu
Cortexul cerebral

-porțiunea exterioară a creierului .

- primește și procesează informațiile senzoriale.
- este împarțit în lobi cerebrali.

Functii:

-determină inteligența;
- determină personalitatea;
- rol în - interpretarea impulsurilor senzoriale;
- funcționarea motorie;
- planificare și organizare;
- procesarea senzațiilor tactile.

Localizare:

-cortexul cerebral reprezintă stratul exterior de la nivelul creierului.

El este împărțit în mai mulți lobi:

frontal, parietal, temporal si occipital.
dli.ro -
www.corpul-uman.com
 Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai dezvoltată a S.N.C

Fiecare dintre ele cuprinde cîte 4 lobi :

-frontal
-parietal
-temporal
-occipital
lobul frontal-
-sediul mișcărilor voluntare
-controlul personalității
Funcții:
- funcții motorii;
- funcții superioare;
- planificare;
- raționament;
- hotărâre, motivație;
- controlul impulsurilor;
- memoria.

leziunile la nivelul lobului frontal:

-paralizii
-tulburări în articulația vorbirii caun.at.ua
-tulburări de comportament
lobul parietal realizează sinteza sensibilității generale.
leziunile la acest nivel vor da tulburări privind aprecierea volumului și formelor
obiectelor sau a greutății.

Funcții:

- gândirea;
- procesarea informațiilor;
- senzațiile dureroase și tactile;
- orientarea spațială;
- vorbirea
- percepția vizuală.

Localizare:

- lobii parietali sunt localizați superior față de lobii occipitali și posterior de

șanțul central Rolando și de lobii frontali.
lobul temporal cuprinde sediul cortical
al analizatorului auditiv.

Functii:

- răspunsul emoțional;
- auzul;
- memoria;
- vorbirea.

Localizare:

- lobii temporali se găsesc

anterior de lobii occipitali si
lateral de sanțul Sylvius.

leziunea sa poate da ,,surditate verbală“,

halucinații auditive, tulburări de echilibru,
imposibilitatea de a înțelege scrisul ,
incapacitatea de utilizare a obiectelor.
lobul occipital este sediul cortical al
analizatorului vizual.

leziunea sa duce la tulburări de

orientare în spațiu,
tulburări de vedere , halucinații

Funcții:

-controlul vederii;
- recunoașterea culorilor.

Localizare:

-- lobii occipitali reprezintă

porțiunea posterioară
a cortexului cerebral.
www.stiintasitehnica.com -
Șantul central Rolando
este un șant adânc ce separă lobii
frontal de cel parietal.

-Funcții:
șantul central este o regiune de
separație între lobul parietal și cel
frontal.

Șantul lateral Sylvius

-este un șant adânc ce separă
lobiii parietali de lobii temporali.
Aria Broca
limbajul expresiv;
- înțelegerea limbajului.

Funcții:
- controlează neuronii faciali;
- controleaza producerea vorbirii;
- are rol în ințelegerea limbajului.

Localizare:
- Aria Broca este localizată în lobul frontal stâng, în jurul regiunilor operculare si
triunghiulare ale girusului frontal inferior.
Aria Wernicke

-regiune a creierului unde

limbajul vorbit este înțeles.

-Neurologul Carl Wernicke

este considerat descoperitorul
funcțiilor acestei porțiuni a
creierului.

Funcțiile ariei Wernike sunt:

-Înțelegerea limbajului;
- procesarea semantica;
- recunoașterea limbajului;
- interpretarea limbajului.

Localizare:

-Aria Wernike este localizată

în lobul temporal stâng,
posterior de complexul auditiv
primar.
www.esanatos.com
Cerebelul (creierul mic) se compune
din emisferele cerebeloase unite prin
vermis.

Are rol rol în păstrarea

echilibrului static și dinamic .

Are rol în reglarea tonusului

muscular.

Coordoneaza mișcările fine

comandate de scoarța cerebrală.
Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe segmente şi anume:

- Bulbul;
- Puntea;
- Mezencefalul.

În trunchiul cerebral
se
găsesc centri nervoși
responsabili
de controlul funcțiilor
vitale

Trunchiul cerebral face legatura între encefal și cerebel și mai departe cu

măduva spinării

www.corpul-uman.com
Diencefalul este situat în continuarea trunchiului cerebral, deasupra maxilarului, sub
emisferele cerebrale. La nivelul diencefalului se află ventriculul III.

Diencefalul este parțial acoperit de emisferele cerebrale și prezintă pe partea ventrală

un grup de nuclei care formează hipotalamusul;

aceștia aparțin sistemului nervos vegetativ ; ei controlează activitatea organelor

interne, compoziția mediului intern,
metabolism, comportamentul alimentar, sexual și afectiv etc.

Alți nuclei diencefalici formează

două mase laterale,
talamusul;

ei primesc impulsuri prin căile senzitive

și le dirijează spre alte strucuturi ale creierului;

În legătură strânsă cu diencefalul sunt

două glande endocrine hipofiza pe
partea ventrală și epifiza pe partea dorsală
Bulbul rahidian
Este porțiunea inferioară a trunchiului cerebral care ajută la controlul funcțiilor
autonome.

Funcții:
- controlează funcțiile autonome;
- transmite semnale nervoase între creier și măduva spinării.

Localizare:
- bulbul rahidian este porțiunea cea mai joasă a trunchiului cerebral.
Se găsește inferior față de punte și anterior față de cerebel.

Puntea
- transmite informații senzoriale între encefal și cerebel.

Funcții:
- starea de trezire;
- are rol în controlarea funcțiilor autonome;
- transmite informații senzoriale între encefal și cerebel;
- reglează somnul.

Localizare:
- puntea este porțiunea trunchiului cerebral situată superior de bulbul rahidian.
Substanța neagră
-ajută la controlul mișcărilor voluntare și reglează dispoziția.

Funcții:
- controlează mișcările voluntare;
- produce neurotransmițătorul - dopamina;
- reglează dispoziția.
Localizare:
- substanța neagră este situată în mezencefal, fiind o parte a ganglionilor bazali.

Formațiunea reticulată
- fibre nervoase localizate în interiorul trunchiului cerebral;
- reglează starea de trezire și starea de somn.
Funcții:
- starea de trezire;
- atenția;
- reflexele cardiace;
- funcțiile motorii;
- reglează starea de constiență;
- transmite semnale nervoase spre cortexul cerebral;
- somnul.
Localizare:
- formațiunea reticulată este un grup de fibre nervoase situate în interiorul trunchiului
cerebral.
Tectum
-regiunea dorsală a mezencefalului.

Functii:
- controlează răspunsurile auditive și vizuale.

Localizare:
- tectum-ul este localizat în porțiunea dorsală a mezencefalului. Este format din
coliculii cvadrigemeni superiori (receptori vizuali) și inferiori (receptori auditivi).

Tegmentum
- reprezintă porțiunea ventrală a mezencefalului.

Funcții:
- controlează funcțiile motorii;
- reglează starea de constiența și atenția;
- reglează anumite funcții autonome.

Localizare:
- tegmentum este localizat în porțiunea ventrală a mezencefalului. Este format din mai
multe formațiuni dintre care cele mai importante sunt formatiunea reticulată, substanța
neagră și nucleul roșu.
www.corpul-uman.com
Sistemul limbic

Funcții:
- controlul emoțiilor;
- răspunsuri emoționale;
- secreții hormonale;
- dispoziția;
- motivația;
- senzațiile de durere și de plăcere.

Amigdala

Functii:
- trezirea;
- controlul respunsurilor autonome asociate cu frica;
- raspunsuri emotionale;
- secretii hormonale.

Localizare:

- amigdala este o masa de nuclei de forma unei migdale, localizata profund in lobul
temporal, medial fata de hipotalamus si adiacent de hipocamp
Structurile sistemului limbic

- Amigdala - este implicată în răspunsul emoțional, secreîiile hormonale și

în memorie.

-Girusul cingulat - este un pliu al creierului implicat în impulsurile senzoriale

legate de emoții și în reglarea comportamentului agresiv.

- Fornixul - este o bandă fibroasă de fibre nervoase sub forma de arc, care fac
legătura dintre hipocamp și hipotalamus.

- Hipocampul - trimite informații memorate spre partea corespunzătoare a

emisferelor cerebrale, pentru a fi stocate pe termen lung și retrase atunci cand
este necesar.

- Hipotalamus - reglează o multitudine de funcții importante, cum ar

fi temperatura corpului, senzatia de foame și homeostazia.

- Cortexul olfactiv - primește informații senzoriale de la bulbul olfactiv și este

implicat în identificarea mirosurilor.

- Talamusul - este o masă de materie cenușie care direcționează și primește

semnale senzoriale la și de la măduva spinării și encefal.

.
Hipocampul
Funcții:
- consolidarea noilor amintiri;
- emoțiile;
- deplasarea;
- orientarea spațială.

Localizare:
- hipocampul este o bandă de fibre nervoase de forma unei potcoave localizată
între lobii temporali și lângă amigdală.

Hipotalamus
Funcții:
- controlul funcțiilor autonome;
- controlul emoțiilor;
- funcțiile endocrine;
- homeostazia;
- funcții motorii;
- reglează aportul de hrană și apă;
- reglează ritmul somn-veghe.

Localizare:
- hipotalamusul se găsește sub talamus și posterior de chiasma optică.
Cortexul olfactiv

Funcții:
- conștientizarea mirosurilor;
- identificarea mirosurilor;
- primește informații senzoriale de la bulbul olfactiv.

Localizare:
- cortexul olfactiv este localizat în regiunea mediană a lobului temporal.

Talamus

Funcții:
- control motor;
- primește semnale auditive, somatosenzitive și vizuale;
- transmite semnale senzoriale spre cortexul cerebral.

Localizare:
- talamusul este o masă mare de substanță cenușie, sub forma a doi lobi,
localizată superior de trunchiul cerebral, deasupra hipotalamusului.
www.descopera.org
 Lichid cefalorahidian

Lichidul cefalorahidian (LCR) este un lichid transparent și incolor, care se găsește

în spațiile ventriculare ale creierului, precum și în spațiul subarahnoidian.
(spațiul situat între membrana arahnoidă și pia mater), practic "scăldând"
creierul și măduva spinării.

Compoziția LCR este: 99% apă, 115 mEq/L NaCl, 0,5 g/L glucoză și 0,4 g/L proteine
(albumine, etc).
Compoziția sa reflectă starea fiziopatologică a creierului (inflamație, infecție, etc).

Funcții
LCR are rol de protecție a țesutului nervos împotriva traumatismelor, prin
amortizarea unor șocuri la care este supusă cutia craniană.
Rol de protecție imunologică a sistemului nervos central.
Rol de transport al unor substante nutritive, hormoni, medicamente.
LCR are rol în curățarea SNC de diferite deșeuri metabolice, eliminându-le pe
acestea prin bariera hematoencefalică.
LCR constituie o barieră în calea pătrunderii în țesutul nervos a unor substanțe
dăunătoare din sângele circulant.
Greutatea efectivă a creierului scade de la 1400 g la 25 g, datorită plutirii în LCR.
Altfel, masa crescută a creierului ar fi impiedicat funcționarea propice a neuronilor
de la baza sa, precum și vascularizația bogată a encefalului.
Lichidul cefalorahidian este produs în mod continuu de către creier și absorbit în
mod continuu de catre sistemul venos cerebral la nivelul plexurilor coroide.
Cantitatea de lichid în mod normal este de 150 ml.

Tulburările de producere a l.c.r.

în sensul măririi sale și/sau

tulburările de absorbției a

acestuia , din diferite cauze

ce duc la acumularea excesivă

a acestuia în craniu poartă

numele de hidrocefalie.

www.cirugianeurologica.com.mx
Sistemul ventricular
Conectează sistemul de cavități interne ale creierului, pline cu lichid
cefalorahidian:

- apeductul Sylvius – canal localizat între ventriculul al treilea și ventriculul al patrulea.

- plexurile coroide – produc lichidul cefalorahidian.
- ventriculul patru – canal aflat între punte, bulbul rahidian și cerebel.
- ventriculii laterali – cei mai mari ventriculi localizați în ambele emisfere cerebrale.
- ventriculul al treilea – oferă o cale de circulare pentru lichidul cefalorahidian.

Apeductul Sylvius
Functii:
- face legatura între ventriculul III și ventriculul IV.
Localizare:
- apeductul Sylvius este un canal localizat între ventriculul al treilea și al patrulea.
Conține lichid cefalorahidian.

Plexurile coroide
Funcții:
- produc lichid cefalorahidian.
- constituie o bariera între sânge și lichidul cefalorahidian

Localizare:
- plexurile coroide sunt situate în spatele punții și al bulbului rahidian.
Ventriculul patru
Funcții:
- continuă canalul central al măduvei spinării
- protejează creierul de traumatisme
Localizare:
- ventriculul patru este o cavitate de forma unui diamant, localizată în spatele punții și al
bulbului rahidian.

Ventriculii laterali
Funcții:
- protejează creierul de traumatisme;
- oferă o cale de circulatie pentru lichidul cefalorahidian.
Localizare:
- ventriculii laterali sunt două cavitați de formă curbă situate în interiorul encefalului.

Ventriculul III
Funcții
- protejează creierul de traumatisme;
- oferă o cale de circulație pentru lichidul cefalorahidian.

Localizare:
- ventriculul al treilea este o cavitate îngustă situată între cele două emisfere
ale diencefalului.
Măduva spinării
Măduva spinării este localizată la nivelul canalului vertebral
realizat prin suprapunerea vertebrelor
ce intră în alcătuirea coloanei anatomie.romedic.ro
vertebrale

Măduva spinării este învelită la

exterior de meningele
spinal reprezentat de
cele trei foiţe ale acestuia: dura
mater, arahnoida şi pia
mater.

Măduva spinării are forma unui

cilindru turtit si
este alcătuită atât din substanţă
albă, cât şi din substanţă
cenuşie

Substanţa cenuşie este substanţa centrilor şi releelor,

Substanţa albă este locul unde prelungirile celulare se aglomerează în fascicule
şi alcătuiesc aparatul de transmisie.
Măduva spinării

Se află în canalul medular

(nu îl ocupă în întregime)

Se întinde de la orificiul vertebrei

C1 până la cel al vertebrei L2, unde
se continuă cu conul terminal ce
se prelungeşte cu filum
terminale până la a doua vertebră
coccigiană.

Filum terminale împreună cu

trunchiurile nervilor spinali lombari
şi sacrali, alcătuiesc "coada de
cal".
Măduva spinării prezintă două funcţii principale şi anume:
- funcţia de centru reflex şi
- funcţia de conducere.

www.romedic.ro
www.kosmodisk.ro
sci-girl.blogspot.com
www.prostemcell.org
Măduva este parcursă de două șanțuri secundare colaterale.
Din fiecare șant colateral pleacă un ansamblu de filete nervoase care se
grupează în rădăcini.
De fiecare parte a măduvei i-au naștere 31 rădăcini posterioare și 31 rădăcini
anterioare.
Fiecare rădăcina posterioară se unește cu rădăcina anterioară de la același nivel
pentru a forma un nerv rahidian.

Informațiile senzitive ajung la măduvă prin rădăcinile posterioare ale nervilor.

Informatiile simple sunt analizate direct de către substanța cenușie.

Informatiile complexe urcă prin substanța albă până la encefal.
Comenzile motorii simple provin din substanța cenușie a măduvei;
ordinele complexe, de la encefal, prin intermediul substanței albe a măduvei;
toate ordinele sunt transmise altor nervi motori prin rădăcinile anterioare ale
nervilor.

Patologia măduvei spinării cuprinde compresiile (tumori), infecțiile (meningite),

accidentele vasculare (hemoragie, tromboză), traumatismele, carențele în
vitamina B 12 și afecțiunile inflamatorii (scleroza în plăci).
O secționare a măduvei spinării este ireversibilă; ea antrenează o tetraplegie
(paralizia celor patru membre) în caz de secționare la înălțimea rahisului
cervical sau o paraplegie (paralizie a membrelor inferioare) în caz de secționare
la înalțimea rahisului dorsal.
Sistemul nervos periferic
Sistemul nervos periferic este alcătuit din :
-nervi
-ganglioni nervoşi
-plexuri nervoase.

Nervii după origine se clasifică în:

nervi spinali(31 perechi) (nervi rahidieni) - au originea în măduva

spinării.

nervi cranieni (12 perechi) - au originea în trunchiul cerebral (cu

excepţia perechilor I şi II).

Ganglionii nervosi sunt:

Senzitivi (somatici) - se află pe traiectul radăcinilor posterioare ale

nervilor spinali şi pe traiectul nervilor cranieni senzitivi și mixti V,
VII,VIII, IX şi X.
motori - sunt simpatici , parasimpatici .

Plexurile nervoase conţin fibre provenite de la mai multe segmente

nervoase. Sunt somatice şi vegetative
Omul posedă 12 perechi
de nervi cranieni, dintre
care 10 își au originea
aparentă în trunchiul
cerebral.

Nervii cranieni asigură

inervația senzitivo-
motorie a extremității
cefalice și de asemenea
importante funcții
senzoriale.

www.prostemcell.ro
anatomie.romedic.ro
În funcție de rolul pe care îl au nervii pot fi :
S- Senzitivi / M-Motori / SM-sau mixti (senzitivo-motori)

1-Nervul olfactiv– S- Funcție olfactivă; funcții de integrare instinctivo-

comportamentale.

2-Nervul optic –S- transmite imaginile recepționate pe retină.

3-Nervul oculomotor-M- are acțiune asupra mușchiului ridicător al pleoapei ,

mușchiului drept superior , mușchiul drept medial,
mușchiul drept inferior și mușchiul oblic inferior .
4-Nervul patetic –M- inervează mușchiul oblic sup. (mișca globul ocular în jos și în
afară)

5-nervul trigemen-SM- Asigură sensibilitatea teritoriilor cutanate și mucoase ale

extremițății cefalice; controlează ridicarea, coborârea,
proiecția înainte și înapoi a mandibulei, precum și
producerea lacrimilor .

6-Nervul abducens -SM- (sau nervul ocular extern) -inervează mușchiul drept
extern, care permite mișcarea laterală a globului ocular
7-Nervul facial–SM- inervarea motorie a mușchilor faciali , precum și a gâtului, și
permit închiderea ochilor și a gurii ,inervarea partiala a limbii, rol
in activarea glandei salivare.

8-Nervul acustico-vestibular –S- (sau nervul auditiv ) este format din doi nervi care
, nervul cohlear și nervul vestibular .
Nervul cohlear (auditiv- acustic) transmite creierului sunetele
percepute de ureche, iar nervul vestibular conduce informațiile
destinate menținerii echilibrului.

9-Nervul glosofaringian –SM- inervare parțială a limbii, glandele parotide,

a mușchiului stilofaringian , loja amigdaliană ,mucoasa
laringelui , trompa lui Eustachio și casa timpanului.

10-Nervul vag (sau nervul pneumogastric )-SM- mușchilor faringeali și laringeali ,

controlează toate organele interne din torace și abdomen , fiind
mușchiul principal al SNV.

11-Nerv spinal -M- mușchiul sternocleido-mastoidian, mușchiul trapez .

12- Nervul hipoglos –M- Inervare motorie a mușchilor limbii , rol în înghițire și
vorbirea articulată
 Nervii spinali si periferici

În mod anatomic prin nervi spinali se înțelege doar porțiunea de la unirea

filetelor nervoase ale rădăcinilor nervoase spinale și dorsale lateral de coloana
vertebrală ce ies din foramenul vertebral, și pînă la ramificarea acestora.

Exista 31 de perechi de nervi spinali echivalenți fiecarei vertebre din regiunea

respectivă a coloanei vertebrale :

8 cervicali
12 toracici
5 lombari
5 sacrați
1 coccigian

Conțin atit fibre nervoase cât și senzitive, iar la iesirea din foramen se divid în
ramuri : :
Ventrale- ce inervează membrele , pielea și mușchii antero-laterali ai trunchiului
Dorsale - ce inervează mușchii și pielea spatelui

Ramurile se divid ulterior spre toate structurile și organele prin plexuri:

Brahial , lombar, sacrat etc.
Plexul cervical conține:
Nervul occipital mic , n. cutanat cervical transvers, n. auricular mare ,n. frenici , n.
supraclaviculari

Plexul brahial conține

N. pectorali, n. subscapulari, n. toracodorsali, n. Musculocutanați,n. axilari, n.
radiali, n. mediani , n. antebrahiali, n. brahiali , n. radiali, n. ulnari .

Nervii toracici- intercostali si subcostali

Plexul lombar
N. Iliohipogastric ,n. ilioinghinal ,n. femural , n. genitofemural , n. cutanați ai
coapsei, n.safen, n. obturator etc

Plexul sacrat :
n. Sciatic , n. tibiali , n. plantari , n. calcaneali , n. sural , n. gluteali, n. pudentali ,
n. rectali , n. Perineali , n. ridicatori anali , n.sfincterul anal , n. dorsal al penisului
/ clitorisului etc…

Plexul coccigian – nervii anoccocigieni

Miscarea voluntară ( gândită )
presupune:
-O comandă corticală
-O cale de transmitere
-Un mușchi capabil să execute

Căile de transmitere sunt:

-ascendente- senzitive
-descendente- motorii

Structurile ce realizează mișcarea

voluntară sunt :
Căile piramidale (dreapta și stânga )
Nervii motori periferici
Mușchii striați (musculatura scheletului)

Căile piramidale au punctul de

plecare la nivelul cortexului din lobii
frontali, înaintea șanțului Rolando ,
coboară prin struct. encefalului ,
prin trunchiul cerebral , iar la nivelul
bulbului rahidian, se încrucișează
între ele .
www.prostemcell.org
corpultau.wordpress.com
În mod normal în creier nu există sânge
liber circulant în afara vaselor de sânge.

Ruperea unor vase , din diferite cauze:

-traumatisme,
-malformații
-hipertensiunea arterială

duc la provocarea unor afecțiuni grave.

hemoragia cerebrală www.ymed.ro

www.financiarul.ro
modele de anevrism

sanatate.bzi.ro
 În funcție de localizarea sângelui
acumulat se deosebesc mai multe
tipuri de hematoame intracerebrale

www.medicinenet.com
www.ymed.ro
www.sfatulmedicului.ro
www.sfatulmedicului.ro
www.sfatulmedicului.ro
meningita bacteriana www.farmamed.ro
tumori cerebrale
www.ymed.ro
 leziuni ale coloanei vertebrale

În funcție de gradul de afectare

al măduvei , afecțiunile
coloanei vertebrale sunt
împărțite în :

Leziuni- mielice

-amielice

www.ymed.ro
 Noțiuni de endocrinologie

Funcțiile generale ale organismului sunt controlate și reglate

de glandele endocrine (cu secreție internă) ce sunt activate
de obicei prin /și la comanda sistemului nervos vegetativ :

-hipofiza
-epifiza
-tiroida
-paratiroidele
-suprarenalele
-glandele genitale -masculine
-feminine
 Hipofiza- Glanda pituitara
este situată la baza creierului, într-o depresiune osoasă , numită șaua
turcească , la baza hipotalamusului .
este responsabilă de secreția următorilor hormoni:
-hormonul de creștere
-hormonul tireotrop -TSH -stimulează secreția glandei tiroide
-hormonul corticotrop- ACTH -stimulează activitatea glandelor suprarenale
-hormonul gonadotropi -rol în procesul de reproducere
-hormonul luteotrop sau mamotrop-LTP-
creșterea glandei mamare și secreția
lactată
-hormonul melanotrop-hormonul
pigmentației
-ocitocina- intervine la naștere
-vasopresina-ADH- acțiunea diuretică

glandă endocrină implicata

în homeostazie;
- reglează funcționarea altor glande
endocrine.
sanatate.bzi.ro
 EPIFIZA- GLANDA PINEALA
este situata deasupra hipofizei- intervine in functia glandei genitale ,
a glandelor suprarenale , in metabolismul zaharului, al apei si al sarurilor.
secreta melatonina , norepinefrina, serotonina

-implicata in ritmurile biologice;

Functii:

-determina senzatia de somn;

- transforma semnale
ale sistemului nervos in semnale
endocrine;
- regleaza functiile endocrine;

Localizare:
- glanda pineala este atasata
peretelui posterior al ventriculului
III.
sanatate.bzi.ro
 tiroida
Este situata la baza gitului , inaintea traheei.
secreta :
-tiroxina
-triiodotironina

Ambi hormoni stimuleaza oxidarile in organism

si favorizeaza cresterea.

Ei sunt necesari cresterii normalea organismului,

maturizarii scheletului , si dezvoltarii creierului.

Functia tiroidei este controlata de catre

hipofiza prin hormonul tireotrop hipofizar
si de centri nervosi din talamul hipofizar.

De aceea o dereglare a hipofizei duc si

la tulburari nervoase.

www.primarna-medicina.com
 Paratiroidele

Sunt in numar de 4 , situate pe fata dorsala a tiroidei.

Secreta hormonul paratiroidian ce are rolul de a mobiliza calciul din oase si de
stimula absortia calciului de catre intestin.

O actiune opusa o are cel de-al doilea hormon tirocalcitonina -hipocalcemianta

sistemul-endocrin.ascetis.ro
 Glandele suprarenale

sunt glande pereche , situate deasupra rinichilor.

secreta :

aldosteronul-ce este responsabil de retinerea apei si sarurilor

cortizolul si hidrocortizonul -indispensabile vietii,
responsabile de formeaza glucozei
din proteine
corticosteronul - hormon mineralocorticoid
hormoni androgeni-
hormoni estrogeni-

catecolamine- adrenalina(epinefrina)
-noradrenalina(norepinefrina)

www.corpul-uman.com
bibliografie:
• Raoul Robacki-Anatomia functinala a omului,
Editura Scrisul romanesc , 1987

• ATLASUL CORPULUI UMAN

-editura Aquila

• Corneliu Borundel-Manual de Medicina Interna

pentru cadre medii
-editura ALL, 1995 ISBN 973-9156-60 6

Mihai Rusu -Explorarea Clinica in Neurochirurgie

-editura junimea 1980
Suport de curs - Nursing în neurologie

Prof.instr. Nicu Gurzun

An III-
Școala Postliceală de Stat Grigore Ghica Vodă Iași