Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In practica dactiloscopica din tara noastra, aceste puncte sau elemente care apartin
morfologiei particulare a unei amprente sunt numite detalii caracteristice ale desenelor papilare.
Detaliile caracteristice care se cauta in campul papilar al unei dactilograme se refera la:
formele porilor;
Prin dimensiunea detaliilor se intelege ca ele trebuie sa corespunda perfect si din punctul
de vedere al marimii liniare. Un fragment de creasta papilara plasat intre alte doua creste mari
trebuie sa aiba aceeasi lungime in ambele desene care se compara, in cazul ca se conchide spre
identitate. Dimpotriva, diferentele ce se constata in lungimea lor demonstreaza lipsa de identitate,
adica faptul ca nu sunt create de acelasi deget sau palma.
Detaliile care coincid se numesc puncte de coincidenta. Cand se gasesc aceleasi detalii
caracteristice in doua amprente care se compara intre ele, intotdeauna se cauta a se stabili daca
sunt la feDaca din acest punct de vedere sunt la fel, se conchide ca detaliile coincid.
Traseul caracteristic pe care-l poate urma o creasta papilara constituie una din categoriile
de detalii din care se cauta punctele de coincidenta necesare pentru identificarea persoanei pe cale
dactiloscopica.
a) inceput de creasta papilara (capat de creasta papilara) este numit Iocul de unde o linie
papilara isi incepe traseul;
b) sfarsit de creasta papilara (capat de creasta papilara) este considerat punctul terminus
al traseului;
d) trifurcatie este considerat punctul in care o creasta papilara se desparte in trei trasee
distincte.
g) contopire tripla se formeaza in punctul in care trei creste papilare isi unesc traseele intr-
unul singur;
h) fragmentul este o creasta papilara foarte scurta, a carei lungime depaseste doar de
cateva ori grosimea sa si este situata intre alte doua creste papilare de lungimi mai mari;
i) butoniera este forma pe care o capata o creasta care se bifurca, iar dupa un drum foarte
scurt cele doua ramuri ale acesteia se unesc din nou, avand in continuare un singur traseu.
Constructia papilara respectiva are forma unui oval alungit care se aseamana cu o butoniera;
Detaliile caracteristice ale desenului papilar
l) depasire, se considera locul unde sfarsitul unei creste papilare depaseste cu 2 - 3 mm.
inceputul alteia care isi are traseul alaturat;
m) creasta aderenta sau carligul este un fragment lipit cu unul din capete de o alta creasta
mai lunga;
n) intrerupere se considera locul in care o creasta papilara isi intrerupe traseul apoi, dupa
2 - 3 mm. reapare si isi continua traseul;
o) punctul papilar este o creasta papilara cu forma asemanatoare unui punct si, de obicei,
este situat fie intr-o intrerupere de creasta, fie in delta sau intre doua creste;
p) grupul de creste papilare este detaliul format din mai multe puncte papilare, insiruite in
linie sau intr-o alta configuratie;
s) anastomoza1 este o creasta scurta care face legatura intre alte doua creste. Ea se mai
numeste si creasta transversala sau podet;
t) devierea se formeaza cand doua creste care vin una in intampinarea celeilalte cu putin
inainte de a se intalni se inconvoaie brusc si se sfarsesc;
u) creste alternative se considera detaliul care ia nastere in locul unde doua creste paralele
ce se afla invecinate isi schimba pozitiile, astfel una se intrerupe si deviaza usor de pe traseul sau,
iar cealalta ii ia locul trecand prin intrerupere;
x) reintoarcerea este creasta care dupa ce a parcurs un drum din traseu se indoaie
formand o bucla si se intoarce in sensul din care a venit.
Detaliile caracteristice sunt macroscopice si de aceea pot fi distinse cu ochiul liber sau cu o
lupa ce mareste de trei ori. Ele au fost descrise in ordinea frecventei lor de aparitie; Ia inceput au
fost trecute cele care se intalnesc foarte des in comparatiile dactiloscopice, iar catre sfarsitul
descrierii sunt mentionate cele care apar mai rar sau chiar foarte rar.