. L.

CARAGIALE
ii

MOMEN TE DRAMATIZATE
LANTUL SLABICIUNILOR IUSTITIE
PETITIUNE CALDURA MARE
C. F. R. DESPRE COMETA
ULTIMA ORA FIVE O'CLOK
AMICI DIPLOMATIE
INSOTITE DE INDICATIUN1 REG1SORALE
PENTRU PUNEREA LOR IN SCENA DE :
SICA ALEXANDRESCU

www.dacoromanica.ro
 I. L. CARAGIALE

MOMENTE DRAMATIZATE

LANTUL SLABICIUNILOR I IUSTITIE

PETITIUNE CALDURA MARE
C. P. R. DESPRE COMETA
AMICI
1

FIVE O'CLOCK
DIPLOMATIE

INSOTITE DE INDICATIUNI REGISORALE

PENTRU PUNEREA LOR IN SCENA DE
SICA ALEXANDRESCll

www.dacoromanica.ro
 COMITETUL NATIONAL JUBILIAR
PCNnu
SARBATORIREA CENTENARULUI NA$TERII WI

ION LUCA CARAGIALE

1852 -1952

COMMIE PENTRU ASEZAMINTELE CULTURALE

DIN R. P. n. DE PE LANGA
CONS1LIUL DE M1NI*TRI

www.dacoromanica.ro
 CIIVANT INAINTE

Schitele lui Caragiale din ciclul Komente" constitue o in-

tregire a tabloutui realist de riguroasd denuntare a racilelor §i
josniciel regimului burghezo-nzoqieresc, infritiqat in virulenta sa
opera dramaticd.
Wise aproape in intregime in formd dialogatd, die pot ri
adaptate scenic lard nici o dif lcultate, cdntinutul lor flind ast-
fel g mai bine pus in valoare, bictuitoarea lor satird Fi mai efec-
tivd.
Am respectat en fidelitate textul dialngat al ha Caragiale,
mdrginindu-ne in indicatiile pe care le am addugat doar sd pre-
cizam epoca i cadrul in care se desfaloard actiunea Momente-
lor" sale, sti subliniem anotivarea social-economicd g procesele
psilzologice care determind rep:icile personagiilor ce le animd, ql
sd trasdm iniqcdrile sccnice absolut necesare pentru o cdt mai
sugestivd realizare teatrald.
N'am Mut aqadar decdt ceea ce cerea textul lut Caragiale,
text pe care cu acctat strictete trebue sd-1 respecte ft vii-
torn interpett ai acestor schite.
Brolura cuprinde int& schita lui Caragiale in forma ei ori-
ginald, fdrd niclun amestec din partea noastrd. lIrmeazd aceeaqi
schitd, din care s'au pdstrat numai pdrtile ce trebuesc rostite pa
scend, cdrora It s'au acilugat lnciicaiilc regisora!e.

www.dacoromanica.ro
 LANITUL SLABIOIUNILOP

Am si eu o slabiciune, i eu SUnt onzl &winkle gratioEel mele

prielene domnipara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la
care md supun cu Oat mai bucuros cu cat veld cd prietena mea
nu abuseasd niciodatd de influenta nemdrginitd ce stie bine cd
exercitd asuprd-mi... De asteidatd, ce mare lucru-nif cere?

Stimate amice,
giu ce prieten e§ti cu, prof esorul Costica Ionescu f cat nu e
in stare sd-ti refuse o rugdminte. Md'ndatoresi pand 'n sutlet deed
obtii dela el pentru elevul Miticd Georgescu din clasa IV liceul
X... la latind nota 7, lard de care, bdiatul, care mi-e rudd de
apsoape, rdmane ci anul acesta repetent, ceeace ar fi o inve ne-
norocire pentru familia lui o familie dintre cele mai buve if
pentru mine o mare mahnire.
7,Cu cele mai afectuoase salutdri, a dumitale buna prietend,
Mari Popescu"

A! frezisti-bild gratie, cum ctii de Pumas sd porunce01! i ce

bine s'a nemerit! Ionescu are fi el o sldbiciune, f i el e om! tine la
mine fi nu e in stare sd md refuse. Repede md arunc inteo birje
ri alcrg la lonescu, yrofcsorul de latinecte.
Dragd Costica, viu la tine sigur cd n'ai sd md refusi; gin
cat pot conta pe amicitia ta fi nu-mi permit a md 'ndoi un mo-
ment cd in casul de fatd, fiind vorba, md 'ntelegl, de o chestiune
pare md intereseazd in ap grad, incdt dacd n'af fi pe deplin con-
Dins cd tu, care mi-ai dovedit totdeauna, lard sd desminti nicio-
data o afectiune, ce pot zice cd la randul men... in fine._
In fine, zice lonescu, am intelcs .. Nu trebuia sd md ici
afa pe dcparte Vii sd md yogi pcntru vrc-o loasa de clev de-ai
met
Nu e lowed, Costied; c Un Mat dinteo familie dintre cele
mai Dune: mi-e radd.
Cine Ftie ce lencc, ce dobitoc!

5 ---

www.dacoromanica.ro
 Nu-i adevdrat, dragd Cos Mil; este un biat prea cum se
cede. Sa nu Ind Zapf!. Viu ta tine sigiir cd n'dl ed ma refuzi;
ptiu cat pot conta pe amicitia ta I nu-mi permit a ntd'ndot Un
moment cd n cazut de fata, fiind vorba, 9nd'ntelegi de o chez-
tiune..
El, testi astea! ftii cd tiu la tine; cc mai Incap intre noi
astfel de froze banale?... Ce nota vrei sd-i dau parlitutul tdu de
protejat?
7, dragd Costied...
Apoi, claca n'o fi ftiind nimic aninzata,...
El, mum Ft tut et ed nit Ftie; par'ed e o sti fie eel dintalu
cel de pe urind care sd treacd f drd sd fiie... Te rog, drawl Cos-
tled! dael ?tinting bitiatul repetent mcd itn an, e o itenorocire
pentru fargla lui -t o fanatic dintre tele mai bune i penfra
mine o mare indltnire...
Al Irezistibild milogeald prieteneascat zice Castled; ce bine
ftil tu sd poruncefti! Aide! sd-ti fac hatdrul ft de data raga sd-i
clan nepricopsitulut 7.
Morel, dragd Costtcd, Mare pomana-ti fact!
Cum l elteamd?
Eu caut ropede 'n buzunare sclisoarea d-rei Mari Popesaz..4
Nu 0... Zic lui Costicd:
Un Moment!...
,51 ies ca din pufcd, sar in birjd fi alerg acasa.., Aeasd, eat.
8orica nicderi... Fuga la d-ra Popesen.
Prea gratioasa mea prietena, lucrui merge bine; am obtinut
dela profesor raga dorita; decat, amnia am neime sd ftiu numele
protejatulut matale... Cum II cheama pe tandrul?
Tl-ant ScrIS numele in scrisoarea tnea.
Da, dar scrisoarea dthnitale am ratacit-0 ache& brintte cUte
hdrlii, ci lucru este urgent: ca sit ?in Pierd vtemed cautdnd-o, dm
venit la d-ta... Cum fl cheamd?
Zan, nil mai tiu minte, Eke dteigalap Inca midi; pen-
trit ed drept sd-t! spun, inadam'Preoiescu, o bund prietind a moo,
la cure flu fearte mult, nu sunt In stare sd-i refui itimlCa;
90'0 rugdt sd-fi scriu, ea Ole ed tit foarte Mull ta Mine ft nu ma
refUsi nicid1atd, ft efli prieten cu d. profesor Castled toneseu,
care tine foarte mull la d-ta qi nu e 'n state sd-ti refuze
Atuitct, ce e de facut? sic.
Du-te d-ta tá inadant'Preotescu t intreabd-o cum Ii
eheamd pe bdiatul pe care ml 1-a recomandat ca sd t1-1 recolnand
d-tale.
Sdrut Manufttelet

www.dacoromanica.ro
 6i alerg la Preoteasca... Zic:
Madam-Prcotescu, uite la ec arn vcnit sa va darg ati
recomandat amicci meZe d-rei Ma POPesch ye Ur. tiitadri sit in i-1
reel-mantle fide, th-1 reeonaand ftntfculut meu Cóstica idita pro-
fesorul...
Da.
Eli cum 11 cheama? ?
Nu ti-a saris Mari?
Ba da, dat ant t dlacit serisbdrea, ;l d-ta Pdpescu a vitat
cum It clteama pi m'a trimis sa-mi spuneti dv.
4 Eu.., drept sa-ti spun... nit Mai ini-aduc aminte, per.tru ca
i-am avut numele Pe o insemnarica, pc care am ldsat -0 la Lari;
dar putem cilia dela Diaconeasca, Fade aci aproape, ea m'a
rugat. ca gie cat fine Mart la mine Fi d-ta nit fefil2s Mak' lui
Mari i d. Costica Ionescu prolesorul pe d-ta ñu te reiuz4 nicio-
data.
Atunci, zfei cum facem?
tdi nitel, sä trimit a eltelne pc Diaconeoica; este act
altiturt.
N'agept mutt. Madam'Diagen4Seu vine. Dar, fatalitatet /1
dunIneael se cii 1E tr acCeqi iicciitidgintcd desPre nt:Mele junelut
noslru prole jat : insemndriaa i-a dat-o cbrnicei sale madattc'Pteo-
ieseit.
Ce-i de Molt?
21/earga la Iconamed8cal
Alerg la Iconomeasca... De acolo, la SachelcIreasea .. Pe urina
ici PtsCupeasecl... In sfargt, am dat de isvor... Tandrul este nepo-
felul lu madam'Piscupescu, baiatul surioarei dumneaei, tfl Us 7za-
dtim'Ddscalescu: Mated Dascalescu,
lifinie au refuram madain'Piscupescu tu madam'Dasca-
iescu) madam'Sachelarescu In inadon'llscupcseu, Madam'Ico-
uonlescu lu madam'Sachelarescu, madant'Diaconescu lu madam'
Iconomescu, madam'Preotescu In madam'Diaconescu, d-ra Po-
pescu lu madam'Preotescu, eu d-rei Popescu, l ?hie amicul Cas-
tied lonesen,.. Alerg Us costica IoneSed.
Draga Costica, sa htt nia lag_ Vitt la tine sigur ed n'al sa
-tut iefuzi, tfu cdt 1!) ot &luta pe amiciffa ta i iu-ini permit a
Ma'hdot un montent...
Lasa, ontule, fleactirile...
-1 dai notct 7, vs%

www.dacoromanica.ro
 CIA Irate?
Lui Mitica Ddscdtescu!
Mitica Dascalescul... NIL tiu minte sit am vreun Kolar en
afa nume.
Nu se poate!
Sa vedem!...
ft se vita in cataloage.
Nu; n'am niciunul Mitica Dasealescu, in cursul inferior;
at fdcut confuzie; trebue sa fie in cursul superior.
Alerg... de astadata drept la madam'Plscupcscu.
Madam'Plscupescu, de ce clasit di examen nepotelui ma-
tale?
De clasa VI!
A! zic eu... Bine!
,51 den fuga 'napoi la Ionescu; zic:
L in clasa VI AV lied Dascalescu al met.
At Unci nu e la mine, e la Georges= Ii cuno,sti pe Geor-
gescu?
Nu. Tu nu-I cunogi? ti-e coleg.
Ba da, tine foarte mult Za 'mine, nit e'n stare sd-mi nruct.
ramie.
Atunci, zis eu, nid rog tie, nu ma idea! stiu ea pot conta
pe amicitia ta ci nu-mi permit...
Iar?... Eti cu birfa... hai de Ind da degrabd la Georgescu.
Haide.
Ajungem Atept zn birje pe lonescu. Peste cdteva momenta
iaciita-l.
Ai avut mare noroc c'am venit tocmai la pont; dacii mai
intdrziam un sfert de ceas, pdna la cloud, rnergea cu cataloagele
la Koala 0 trecea notele in matriculd: protefatul tau avea un 3.
$i acuma?
Are 7.
Uite-te, am gdndit eu, cc va sa sled o intdrziere de cdtevc .
minute: cum poate nenoroci pe Un Mar! Ramdnea Miticd Das-
caleseu iar repetent, cu toate ccl tine la el atdta raamitii-sa Dds-
caleasca, la care tine Piscupeasca, la care tine Saeltelareasca, la
care tine Iconomeasca, la care tine Diaconeasca, la care tine
Preoteasca, la care tine mult gratioasa Popeasca. la care flu
foarte mult eu, la care...

8
www.dacoromanica.ro
 LANTUE SLABICIIINILOR

Personagif:
MtIcá Marl PopesoU
CosticA lonescu Madam Preotescu

Mita aceasta poate fi Pleat?" ca un monolog. Existd mei

posibilitatea und inscendri foarte simple: este nevoie dour
de o draperie cu o deschizaturd la miiloc La ridicarea cortinei,
personagiul central pe care il vom numi pentru circumstanta
lifittcd se aflei in scend, in fata draperiei. E imbrdcat dupd
moda 1900, inteun costum de yard, cu pdldrie de pate pe cap.

MITICA (adresandu-se spectatarllor): Am §I eu 0 släbiaure;

si en sunt om! dorintele gratioasel mele prietene domnisoara
Mari Popes= sunt pentru mine porunci, la care mI supun cu
atât mai bucuros cu cat vkl cä prietena mea nu abuzeaza nici-
ocht 5. de influenta nem6.rginitl ce stie bine ca, exercitA asu-
pra-mi... De astadatA, ce mare lucru-mi cere? (Scoate din
buzunarul dela piept o scrisoare, Wind): Stirnate antice, stiu
ce prieten esti cu profesorul Costieä Ionescu 1 cat nu e In
stare sçi refuze o rug4m1nte. Ma'nistorezi pa.na'n suflet (E
incdntat de aceastd formula.) dac4 obtii dela el pentru elevul
Minch' Georgescu din clasa IV liceul X... la latinä nota 7, Mill,
de care, lAlatul, care mi-e rud de proape, rgmane l anul
acasta repetent, ceeace ar fi o mare nenorocire pentru fami-
lia lui o familie dintre cele mai bune I pentru mine 'o
mare mallnire. Cu cele mai afectucase (E mdgullt de acest cu-
vdnt.) salutäri, a dumit ale bunä prieterrt, (E foarte meigulit
g de aceste cloud cuvinte). Mari Popescu". (Privefte scrisoarea,
pe care, apol, o pune la lcc in plic Fi o bagd in bv.zunar ca pe
un oWeet de pre). A! irezlstibiat graVe, CU171 ti1 de frumos 5,1
poruncesti! i ce bine s'a nernerit! Icnescu are si el o slabiclune,
si el e oml tine la mine si nu e in stare sa, m refuze Repede
m5, mune intr'o birje 1alerg la Ionescu, profesorul de lati-
neste. (Se indreaptd cdtre arleclanul marginea draperlei
din dreapta, strigdnd): Birjar! Peste cdteva c'ipe. rearare -rin
miflocul. draperiei, la bratul lui Costicd Ionescu. Replica urrad-
toare trebue siritsd cu imboldul pc care I l-au dat placutele en-
-9 -
www.dacoromanica.ro
vinte tin scrisoarea cl-rei Mari Popescu: foarte volubil, contin-
Oita t trdddndu-yi sldbiclunea" care o are pentru prietena sa).
Dri RA Costa, yin la tine sigur ch !Val sit mil refuzi; stiu cat
pot Eanta pe amicitia ta qi pu-mi pernft a mg!ndoi tin moment
ca in cazul de fat:A, filnd vcrba, ma'ntCagi, de o chestiune care
ma intereseazg in asa grad, incgt daca, n'a§ fi pe cleplin convins
ca tu, care mi-al dovedit totdeauna, fira, s desminti niciodata
o afectiune, ce pot zice ea la randul meu... in fine.
COSTICA IONESCU (il intrerupe u tndulgenki, intele(d-
tor; e abignuit cu astfel de interventli; Cu tqatd rezistenta ea;
figura U trddeacit adbiciunea" pa care o are pentrg amicui
sdu): In fine, am iniales... Nu trebula sa ma iei age pe departa.
Vii sa ma rogi pentru vreo loazg de eley de-al men
MITICA: Nu e loazg, Costicg; e un bMat dinteo familia
dintre cele mai bune; mi-e rudd.
COSTICA IONESCU: Cine §tie ce lenq, ce dobitoci
MITICA: Nu-1 adevgrat, dragg Costica; este un bglat prea.
cum se cads... SI nu mg laOl... Viu la tine sigur ca n'al sa ma
refuzi; Oiu cat pot conta pe amicitia ta §i nu-mi permit a
mZendoi un moment a in cazul de feta, flind vorba, ma'nte-
legi, de a chestiune...
COSTICA IONESCU: El, lasa asteal Oil cat IN la tine: ce
mai uncap intro nol astfel de fraze banale?... Ce nata vrel
dau parlitului tau cle protejat?
MITICA: 7, dragg Costichl...
COSTICA IONESC Apol, dacg n'q fl qtlind nimic ant-
rnalul!
MITICA: Ei, acuma sl tut zi c nu Oie; par'ca el o sa fie cel
dintalu §i eel de pe urma care sa treacit farg sa Te tog,
dragg teostical dacg ramane baiatul repetent incg un an, e o
neparocire pentru familia lui o familie dintre cele mai bune
§1 x4Iru mine o mare mahnire...
COSTICA IONESCU: A! irezistibila milageala prieteneascai
ce bine stli tu sa porunce011 Aidel sAil lac hatarul §l de data
asta... sg,-1 dau nepricopsitului 7.
MITICA: Merct, dragg Costica, mare pomanall fad!
C05TIC4 IONESCU: Cum il chearna?
MITICA (cdutdnd in buzunare serlsoarea d-rei Marl Poposat;
nu a gdseyte; itt Coaled): Un moment. (lop ea din p:40"
pe /a arleainui din stanga, strigana): Etirjar! Profesorul Se
ultd dupd el, cu nfl zdmbet indulgent, d din cap l se retrage
prin perdeaua din fund Makd apare tinediat in partea dreapta
a araperiel, se ultd cdtre c117I8C, ca la o uya, Fi cioedOfte in
arlcchin. Apare d-ra Marl Popescu. Mitice salutd gratios si

10
www.dacoromanica.ro
raporteaza foarte multumit), Prea gralloasa mea priefenii, lu-
cml merge bine; am otlinut dela profesor nota doritä; clveat,
acuma am nevoie s5. stip numele protejatului matale... Cum 11
cheaml pe tAntirul?
MARI POPESCU; Ti-am i;cris nurnele In ScriSearea mea.
MITICA: Da, dar scrisoarea dunvtale am atAcit-o acas51,
pOntret alto Warta, L lucru este urgent; ea a nu pierd vremea
cAutand-o, am vault la 4ta... cum il cheamV
MARI POPESQU; 411, nu Mai tiu minte, pentrucl, drept
all spun, madanareotescu, 0 bun6, prieting a mea, la care
tiu faarte mult nu aunt in stare s4-1 rcruz niratca m'a ru,
gav salt =ill, el Stie a V1 foarte malt la mine sI nu m5, re-
tuzi nlelotlat, i esti prieten cu ci. prole,.sor Costicl Ioneseu,
care tine foarte mult Ia d-ta Si nu e'n 6tara s6.-11 refuze nimic.
MITICA: Atunci, ce e do facut?
MAR/ POPESCU: Du-te d-ta la madam' Preotescu si In,
treaba.-o cum 11 enema, pe biatul pe care ml 1-a recomandat
es s W recomand cl-tale.
MITICA: Alerg la Preoteasca Sarut mUmusitelel (Salutd Ft
dispare prim arlechinul din dreapta, strtgdnd): Birjarl 0)-ra
Popescu, tucdntatd de zelul pe care 11 doroedefte amicul sdu,
zdmbefte cochet ci se retrage. ;Witted apare la ariechiuul din
stdnga. Repetd jocul cu Maio in up. Apare madam' Prcotescu).
Madam' Preotescu, tilts la ce am venit s v deranjez: aV re-
comandant amicei male d-rel Mari Popescu pe un tn1r, sg,
mi-i recomande mie, s6.-1 recomand amicului meu Costicii Io-
nescu, prof esorul...
MADAM PREOTESCU: Da!
MITICA: El, cum 11 chearn4?
MADAM PREOTESCU: Nu ti-a saris Marl?
MITICA: Ba da, dar n.m at4cit scrlscarea, sl cl-ra Pope.=
a uitat cum il cheamN, i m'a trimis s6. ml spuneti dv.
MADAM PREOTESCU: Eu... drept sk-ti spun-, pu mal mi-
adue aminte, pentrua 1-am avut numele pe o 1nsemnArla, pe
care am lb:sat-0 la Mari; dar putem afla dela Diaconeasca,
sado acl aproape ea m'a rugat, e tie Nit tine Mari la mine
§i d-ta nu refuzi nimic lui Mari si d. Costia, Ionescu profeserui
pe d-ta nu te refuzii niciodatg..
MITICA: Atunci, cum facem?
MADAM PREOTESCU: SàI nitel, sr trimit sn theme pe
Diaeoneasca; este ad aWtturi. (Dispar am(indel. Pest() cdtroa
clipe, 2rtteca reintra priu acelaf loc.)

II
www.dacoromanica.ro
 . -
MITICA: N'ain asteptat Inuit. Madam Diaconescu a venit.
bar, fatalitatel i dumneaei se af1 n aceeasi necunostintg
despro numele junelui nostru protejat: insemngrica i-a dat-o
amicei sale madam' Preotescu. (In acest moment reapare Ma-
dam P eotescu, dezolatd. Priviri.) Ce-i de Mout?
MADAM PREOTESCU: Alearg Ia Iconomeaseal (?1 dis-
pare),
MITICA (venind spre rampd): Alerg la Iconomeasca... De
acolo, la. Sachelgreasca... Pe urnig. la Piscupeasca... In sfarsit,
am dat de isvor... Tandrul este nepatelul lu madam'Piscupescu,
bliatul surioarei dumneaei, al lu madam' Dascalescu: Mitic
Dabcglescu. Nimic nu refuzgm madam' Piscupescu lu madam'
DascaleScu, madam' Sachelarescu lu madam' Piscupescu, ma-
darn' Icanamescu lu madam' Sachelarescu, madam' Diaconescu
lu madam' Iconomescu, madam' Preutescu lu madam' Diaco,
nescu, d-ra Popescu lu madam Preotescu, eu d-rei Popescu,
)i mie analcul Costicg Ionescu... Alerg la Costica Ionescu. (/ar
dispar prin arlechinul drept, strigand:) Birjarl (Apol reintrd
cu Ionescu prin milloc.) Dragg Costica, O. nu ma lash.. Viu
la tine sigur cg. n'al sa mg refuzi, stiu cat pot conta pe ami-
citia, ta i nu-mi permit a mg'ndoi un moment...
COSTICA IONESCU: Lasg, omule, fleacurile .
MITICA: Sg-i dai nota 7, cum mi-ai promis...
COSTICA IONESCU: Cul, frate?
MITICA: Lui Miticg Dascalescu!
COSTICA IONESCU: Miti Däscalescul... Nu tiu mintosg
am vreun scolar cu a'a nume.
MITICA: Nu se poatel
COSTICA IONESCU: sit vedern!... (Scoate un carnefel din
Dustman) Nu; n'am niciunul Miticg Dascalescui in cursul infe-
rior, al Mut confuzie; trebue sg fie in cursul superior.
MITICA (se repede in planul I dreapta ci vorbecte cdtre
said, cu o persoand care se presupune cd e la etaj): Madam'
Piscupescu, de ce clasg dg examen nepotelul matale?
0 VOCE DE FEMEIE (din sald, dela balcon): De clasa VII
MITICA: Al... Bine! (Revenind la lonescu.) E in clasa VL
Mitcit Inscillescu al meu.
COSTICA IONESCU. Atunci nu e la mine, e Ia Georgescu;
ii cuno,ti pe Georgescu?
MITICA: Nu. Tu nu-1 cunosti? ti-e ccieg.
COSTICA IONESCU: Ea da, tine foarte mult la mine, nu
e'n stare sa-mi refuse nimic.
MITICA: Atunci, mg rcg tie, nu mg lasal.., stiu cg pad.**
conta pe amieltia ta si nu-mi permit...

fru,

www.dacoromanica.ro
 COSTICA IONESCU: far?... E.ti cu bzja.., hat de ma au
degabg. la Georgescu.
MITICA: Haido. (Dispar ondndoi prin stdnga, strigdnd:
Birjarr. Dupd o clipd, apare prin fund Miticd. Apoi, Ionescu).
COSTICA IONESCTJ: Ai avut mare noroc c'am venit toe-
mai la pont; daca mal Intarz larn un siert de ceas, paná, la doug,
rnergea cu cataloagele la Foalii, ci trecea notele in matricul54
protejatul tAu avea un 3.
MITICA: Si acuma?
COSTICA IONESCU: Are 7. (10 dau mdnu. Miticd" ll sdrutdi
cu efuziune pe Ionescu. Ionescu se ret-age.)
MITICA (venincl la ;Twat): Uite-te, ce va s'6. zidi o intat.
ziere de chteva minute: cum poate nenoroci pe un tank! la.
manea MiticA DascAlescu iar repetent, cu toate cii tine la el
atata mamitg-sa DascAleasca, la care tine Piscupeasca, la care
tine SachelAreasca, la care tine Iconomeasca, la care tine Dia-
coneasca, la care tine Preoteasca, la care tine mult gratioaSa
Popeasca, la care tin foarte mult eu, la care...

- CORTINA

N. B. Intreaga schita trebue jucatl inteun ritm foarte ra-

pid

- 13
www.dacoromanica.ro
 TETITXUNL

r in NM vet*, cdnd serviciile publice imp diming*

7 Fi sfdriesc la 2 d. am. Toatd noaptea a bduluit caidurd apdsd.
toare ;i acuma, pe un cer senin, ardsdrit soarele, ameninpind cu
groaznicd dogoare. Ce are sd fie poste zi?
Sunt 7 ceasuri fait 10 minute de dimineatd. In biroul regis-
traturii generale a unei marl admirlistra punt, implegatul to pre-
gatege registrul, afteptdnd sd batd ceasul, ca sd ;lake oblonul
dela ferestruia pe unde I se 'nmdneazd corespondenfa oficiald ci
petitifle particulare. Pe cdnd se ftetge de sudoate, gandind la
eine ;tie ce, dude ciocdnituri la oblonul ldsat Se ultd a Ceasul
situ, regulat adineaori flupd cel oficial. 7 fait 5 minute-, Da aim
umeri, se ;terge iard0, pi gdndefte mai departe.., Cfccdnfturile
de afard au trecut; dar peste cdteva momenta far ineep cu mai
muItd Mile i insisteng Impiegatul dinnduntru se Wei tar la
ceas: ? fard 2 minute. Dd din umeri, se ;terge tie sudoare of ;I
utmeazd gdndirile intime... Clocdniturile se 'ndoesc cu viclenp
In sfdr0t, cele doud minute au trecut ceasul aratd 7 punct lvi-
pIe trage zdvorul i ?Idled oblonul, ldsdnd ferestruia In-
clasd numai cu geamul. Se uitd afard. La gedig, C nu dorm: care
afteaptd; probabil acela ciocdnea. Zrapiegatul ?Idled of geamul.
Dv. ciocdneafi a5a?
Da.
Dv. nu ;tifi cd biuroul se desaide la 7?
Ba da.
nt zicdncl aceasta, domnul yard actane caput pe ferestrufed
inauntru; impiegatul, surprins de aceastd in!'icare, se ad inapei
pi laed din inand geamul Mobil, care plea pests gtu donitulut
ea tdiuZ unei ghilotine. Domnia vtea sd tragd afard capul, dar
nu poate.
Elated! domnulei strigd domnul CU ()Oil tnart.
Impiegatut rtdica bini5or ferestruica; ciom,tu 11 retrago
capul.
Ce poftiti?
www.dacoromanica.ro
15
 Ant o afecere de registrat..:
i domnul iar urea sd vdre capul. Dar impiegatut prinde de
',este, lasd repecle geamal, care atinge vdrful nasului domnului.
Pofliti pe usd induntru, dacd aveti vreo afacere! strigd
mpiegatul, fdcdnd acelui domn semn cu mdna, pe uncle poace
intra zn biurou.
Domnul ascultd, pleacd dela ferestruica si'ndatd apare In
sled. Este un om nici prea tdndr, nici prea beitrdn; pare foarte
ostenit, Fi un acid depnns ar pricepe indatd cii domnul acesta
n'a dormit noaptea. E asudat si prifuit; miscarile ii nut nesi-
gure ca i articularea vorbelor. Apardnd in pervazul uçll, tine
inteo mind pildria de paie, cam ghemuftd; cu ceaialtd mina
se tine de nas.
Era scI-mi tai nasul!... tU ce teribil m'ai lovit?
Pardon!... dar nu stric eu.. Dacd vdriti a7a capul...
Nu face nimic... N'aveti un scaun?
Poftitil
Domnul Fade alaturi de biurou...
Teribil sunt de ostenit...
Zicdnd acestea, dornnul se uitd lung la un pahar ce stet pe
mad aproape gol, si din care a bald impiegatul.
Md rog, &red nu vel supdrati, aveti apd?
D a.
E rece?
Potrivitd.
Nu-i puneti ghiatd?
Ba da.
Asa? ii puneti ghiatd?
Fireste!
E flir... e firl?... deta...
Da, avem filtru.
ltifonser! te superi dacti te-ol niga pentru un pahar de
apd?... Teribil mi-e de sete!
Impiegatul mid; un aprod se prezentd.
Un pahar cu ext..
Apoi, dupd o pcuzd, cdtre domnul:
Ati zis ci aveti o afecere...
Da, am o afacere.
Aid la noi?
Da, la dv.... o afacere .. Pe semne cd acura s'a ins S'G
scoatd din put_
Cum s'o semi-a din put?

16
www.dacoromanica.ro
 Apa... cd vets cd nu prea are amicut de gand sd vie...
Aprodul intrd. Domnul ia paharul ft-1 soarbe intreg pe ne.
rdsuflate, apoi, ridicand nifte odd foarte dulci ft plint de mut-
tumire, cdtre aprod:
Merst!... Dacd nu te supert... mai tint dat unul?
Aprodul pleacd. Domnul, dupd ce s'a cdutat print Nate bu-
zunarele, cdtre impiegat:
S'a dus draculut! am pierdut-o!
Ce?
Ce, ne-ce... e vorba, am pierdut-o?
A lost o petitie...
Nu, Irate, batista... Mouser, te superi dacd te-ol ruga sd-mt
dai batista d-tale?... numat un moment.
Zicand acestea, ia de pe 'masa batista impiegatului, f l pand
cand acesta sd scoatd 2ndcar o exclamatie, se sterge cm ea la
Turd de apd.
ci dumneata nddasestl ca mine.
Imptegatul dd sd-st ia batista inapol; domnul jt trage mina,
se fterge de sudoare st pe urmd la nas; apot inapotazd batiste,
pundnd-o tar la loc pe masa.
ft eu ndclusesc al dracului!
Impiegatul ia batista ci o tranteste departe in partea cea-
laltd a mesei; apol se aseazd, ia condeita t 'ncepe a trece lzartil
la registru. Aprodul intrd, aducand al doilea pattar. Domnul ia
paharul st-1 cid pe gat; pe urmd, eu tonal dulceag, fdaincl semn
sd-i treacd batista:
Dacd nu te superi...
Impiegatul se face cd n'aude. Domnul se scoald, trece pe
dinaintea mesei in partea cealaltd, se apleacd peste ea ft ta ba-
tista. Implegatul vrea sd i-o apuce; dar domnul s'a sters pe frunte
si la nas; pe urind, aruncand batista la loc:
'Werth
Domnule, zice impiegatul; zict sd al venit cu 0 afacere...
Met rog... Noi n'avem timp aici sd stdm de vorbd... Noud ne pld-
tefte Statul leaf a, sd lucrdm... Md rog, ce afacere?
Stat cd-ti spun... E cald al dracului!
Se duce la butonul soneriet, pe care-1 apasd. Soneria sbar-
naie lung.
Impiegatul, npacientat:
Destul, tlomnule! Ce poftesti?

www.dacoromanica.ro
17
 Dad nu to supert, !nod un puitar... mti-e Sete at &mita
41.01 noupte m unibtai forfota n nipte priettnte. Mkt n'am dor-
vet".
Dupd v pau;.d:
Nu-1 afa ad se cu./Wage cd Warn derma??
Ba bine cd nu!
Pe unde n'am fast!
Aprodul vine. Domnul, cu multd politete:
Dragutd, &Ica nu to =pert, m'cq ryga... Inca un palter cu
apd...
Apredul iese. Domnul, cdtre impiegat, cU delicatete,
Aveti mult de Meru?
Impiegatui:
zoct prea-prea, nici fearte-faarte... potrivit.
Aprodul educe paharut. Domnut Ii bea pe nerdsuflate; etre
aprod:
Mera,
Apoi cdtre impiegat:
Dact1 nu te superi, te-a rug4L. batiota..,
Mmnulet strtgd implegatut; tntelege odatd a noud nu ne
pldiepte statui alci ea gd stam de vorbti; avem treaba; n'avem
vreme de conversatie Spune: cc poftegi? Ala n'ara vote sel
Entre nimeni fdra afaceri. Ce afacere ai?
Ce afacere?
a Dal ce afacere?
Am dat e petifiune... Vreau ed OtiU ce a yam. ba-mt
daft un numdr.
4 Nu ti s'a dat numar cdnd I dat Wilda?
Nu.
.-: De ce n'al cerut?
N'ant dat-o cu.
Da eine
= Ant trtmes-o prtn einet
cdnd? tn ce ai2
Acu vreo doud turd-
Nu OH cam cdn0
= ;Stu eu?
Cum, nu Ftii? Cum te cheainit pe d-tap
Nee Ionescu.

www.dacoromanica.ro
7-- 18 =
 Ce cereal in petitle?
Ea, nu cercam nimic.
Cum?
Nu era petitia mea.
Da a cut?
A until prietin.
Care prietin?
Unul Ghitd Vasilescu.
Ce cerea in ea?
El, nu cerea nimic.
CUM, flu cerea ntmic?
NU cerea nimic; nu era petilla lui.
Da a OW
A unei 71tatqi a la., Via oil Wit la Bucuresti ft 90-0
dat-o ta o aduc et
Cum o cheamil pe meitu,a lui d. MOW
Nu ,tiul
Nu ,tit niel ce cerea..4
Ba, nil se pare cd cerea...
Ce?
Pensie!
Impiegatul, iefinduli din caracter ft sblerdna:
Domnule, atd este Reg la MonOpolurilor! aid nu se prt-
mese pêtitti pentru pens0! Du-te la pensil, acolo se priniesc pe-
titii pentru pensii!
A,a? ta pensii, care ya 0 zicd?
Merge la sonerle, apasd butonul; soneria abdrndie Marie
lung.
Destul, doMnule!
Uite ce e: dacd nu te superi, te-a, ?nai ruga pewit uu
palTar cu apd.
Aproduz Intrii.
[Me, ce e, drdgutd, dna nit te superi, te-ac mai ruga pen-
tru tin pahar cu apd.
Aprodul iese.
Impiegatul bufneote t scrie Cu calf peeafi n regiStru:
Ap?... care va sil ea, la pensli?
Aprodial Vine. Domuul id paharta.
Impiegatui, ditpit ee 1-a tasat 0 bed tn tiend, card aprbd:
e atardi
boinnul, 1ecnd, fotIrte politicos:
Me Psi!... 11fd due... A.,a? care va sd Vett, la pensiii care va
ca sicd?!.

19
www.dacoromanica.ro
 PETITIII1cE.
Personagii:
Impiegatuf
Aprodul
Nae lonescu

Decorul reprezintd oiroul registraturit generale a unei mart

administratiuni Elemenlele de decor stuct nccesare sunt: un.
perete care desparte biroul de coridor si care este prevdzut Cu o
ferestruicd cu geamul mobil, mascatd de o perdelutd; o usa zit
fund stdnga; un birou cu 2 scanne; un culer cu picior; un ceas
de perete; vu dulap (piclat).

tcuier. 2usa. 3ceas de perete. 4dulap (pictat). 5scaun. 6Wm.

7perete despartitor. 8ferestruica". 9. perdea circidarA

La ridicarea cortinei, Implegatul, care de abia a sosit, se

afla ldngd cuter. qi-a pus pdldria de pale in cui z acum if
scoate haina, pe care o agafd cu grild sub paldrie. Rdmdne in
vestd ft camafd. Se stmte cd a nddlqit. De altf el, toate miscdrile
mut, ca Ft ale celorlalte personagif, trebue sd sugereze cd/durc
indbusltoare de afard.

www.dacoromanica.ro
20
 41 potrive0e Ceasul dela birou dupd cel oficial, care se afid
deasupra biroului i aratd 7 fdrd 5 minute. Intrd Aprodul, adu.
cdnd pe o farfurioard Un pahar cu apd. aburit. ii pune cu respect
pe bit au, in capdtul din stange, apol se retrage. Impiegatul bee
en pldcere si lard graba; in acest timp, in coridor apare Nae Io-
nescu, faceindu-V vdnt cu pdldria. Este asudat, prdfuit; m4cdr1le
ii sunt nesigure ca i articularea vorbelor. Citote inscriptia de
deasupra ferestruicii Fi se convinge cd a ninierit bine: aid e re-
Histratura. Intre timp, Impiegaiul a ldsat pe birou paharul
aproape Mut, se duce la curler, i.i ia batiste din buzunarul hal-
nei 0 se fterge de sudoare.
De cealaltd parte, Nae lonescu clocanege in ferestruicd.
Impiegatul se uitd la ceas, apropiindu-se de birou, dd din umeri;
se fterge iard0; neavdnd keine pe el, pune batiste pe birou, langd
paharul cu apd. Ciocdniturile reincep, cu mai multd tdrie 0 insfs-
tent& Impiegatul se uitd din nou la ceas: e fdrd 2 minute. DIV
din umeri, se terge de sudoare, 41 scoate ochelarii pe care i
aburefte 75-i fterge. Ciocdniturile se indoesc, cu violentd. Impie-
gatul mai soarbe ultimele inghitituri din pahar, se duce la cut3r
0 41 pune haina de lucru (o haind de lustrin neagrd sau o simpld
hainutd de dril). Ceasul bate ore 7. Multumit cd a consumat
pdnd la capat cele 5 minute, Impiegatul se duce la ferestruicd,
dd la o parte perdeluta I ridicd geamul.
In aceastd vreme, de cealaltd parte, Nae si-a continuat fa-
stoic dupd prima ciocdniturd, rdmdne cu fate la glzWu Fi cu
mdinile in folduri, ageptand. Dupd o a doua ciocdniturd, u§cr
enervat, se depdrtecad de glzi,eu, fdcdnd cdtiva parid, impacien-.
tat, prin coridar. Vine apol sd bate a trete oard, mai violent,
si se reazemd cu cotul de pervazul ferestruicii, cu fate la pu-
blic, in ageptare. In aceastd pozitie ii gauge Implegatul.
Impiegatul e oficial" i sever, Nac e jovial, pentrucd ace
it e firea f i pentrucd a petrecut toatd noaptea.

IMPIEGATUL: Dv. emertneati qa?

NAE: Da.
IMPIEGATUL: Dv. nu §titl c. biuroul e deschlde la 7?
NAE: Ba da. (In timp ce pronuntd aceste cuvinte, vdrd adduc
capul pe ferestruicd induntru. Impiegatul. surprins de aceasid
mycare, se dd Inapoi 0 lasd din ?nand geamul mobil, care pied
peste gatul tut Nae. Nac vrea sd tragd afard capul, dar nu poate.
Cu octal mart): Rid1c61 domnulel
(Implegatul nldlcd bin4or ferestruica; Nae iO retrage capul).
IMPIEGATUL: Ce poftiti?

21

www.dacoromanica.ro
 NAB: 4134 a afoicere e registrat... (rrea ad vdre capui, dar
Impiegatui lead repede gealn4l, care atinge vdrful nasului lui
Nae).
IMPIEGATUL: FoitiV pe ust Inluntru, dacti anti vreo
etagere!
(nergNa va ft data pe un ton mai ridtcat, tipat aprqape
filndc4 ferastruica 0 inclasd 0 va ft insotit4 de un gest larg
pi matt/tit care incited tut Nae pe undo ad flare fz bireu anume
pan fund, la steinga).
(Imptegatul se apeazd la Wm. Noe, frecdndult nasul, mut,
tumeite pi divas In fund, pentru a reaparg imediat pe uga bt-
roului. Tine Intee ntetnd paidrfa de pate, cam pemultd. Cu eocz.
Vatcl indnd ae ttne do nas,
NAz (in pletoare, im dreptul upti);' gra en-mt tai nasull..1
Ui ce teribll m'al tovit?
IMPTEGATUL: Fardon1,., dar nu OM eu.., DacI vrj1 asa
!tepid_
NAB: Nu face nbuic... (Se apropte do 4(rou). N'avett un scaun?
IMPIEGATUL: Matti!
(Nee se ward aldturt de birou.)
NAB: Teribll aunt de ostenit... (Ig face vdnt cu paWria gr
0 ultd poltictos la paliarui gol. Cu 247; ton WWI, prtetenos): Mil
rog, dack ng vg, supäreV, avett apl?
IMPIEGATUL: pa.
NAB: E rece?
IMPIEGATUL (marednd tn rasplinsurne Zuf, nedutnertrea ft
plittlseala I); care t-o premed solicitantul acesta atdt de matt.
pa% care nu trece direct la chestle): Potrivit6.,
NAIR (a intrebare ft in acelal (Imp un slat); Nu-1 punqt
ghlatä?
IMPIEGATUL; Ea da.
NAE: Asa? ti punett gMatg?
IMPIEGATUL: Fireste!
NAE: E e fin?... &sta...
IMPIEGATUL (ugoara enervare, retinutd): Da, 4vein titru.
NAE: MonserI te superl dael te-ol ruga pentru 1n paha/. de
epA?... (Implegatul nu se =yea). TeribIl mi.e de setel
(imptegatul tg esprimd nemultumirea prtntre tdcere mar-
catd. Se 11410 ci apasd ye butonui care so 014 in dreapta uftt.
Nae I-a urmdrIt tot timpul au prtvirea Intrd Aprodul).
IMPIEGATUL (in timp ce-pi reta locul 14 birou): Un pahar
cu apL.. (Aprodul tese. Patted. Imptegatul e Indtspus. Nee ig face
rant old pdldria). At zis e anti o afacere.,.
NAE: Da, am o afacere.
IMPIEGATUL: Mel la nol?

22 --
www.dacoromanica.ro
 NA.E: Pa, la 4v (Pe cat punt de precise inlrebdrite huge-
gatulai, pc atat de vcigi aunt rdspwasurile Int Nae, care MI se
gandeete decat la palEarul cu apd ). a afacere... (0 paued). re
semne c4 acum s'a dUs s'o swat& din put...
IMPIEGATUL: Cum s'o scoat4 dir) put?
NAE: Apa... c vlz a nu prea are amieul de gand si vie...
(Aprodul inträ. Nae ia palrarul de pe farfurioard, inainte gry
Aprodul sd aibd timp sd-i purVI pa vasd U bea ei-1 pune la loc
pe farfurioard. glpo4 rid(cand nifte ocfl4 foarte (bac; fi plint de
multumire, catre ilprod). Moral_ Dui% nu te supori... mai 414
dal unul? (Aprodul pleacd. Nae, dupd ce s'a cdutat prin teats
buaunarele, ea; ocrlii la batista de pe birou, etre ImiXeClatil
S'a dus draculuil am pierdut-ol
IMPIEGATUL: Ce?
NAE: pe, ne-ce... e vorba, am pierdut 07
IMPIEGATUL: A fost o petitle
NAB: Nu, Irate, batiste... Monger, te superi dac e,. te-ol yuga
si-ml dat batista d-tale?... numal un moment. (Xiceind aeestea,
tg dc pe masa batista Impiegatului, j1 pand cand acesta ad scoatti
Mdcar o exclamatie, se eterge cu ea la gurd (Ie apd). §i dwn-
neata, nitduvwti ea mine. (Impiegatul ad sd-i ia batista inapot;
Nae ii trage man% se fterge de sudoare bt pe urind la nes; almi
pune balista la loc pe masd). l eu Midusese al ciraculuil (Im-
piegatul ia batista fi 0 tranteete departe, in parteg pealaltd a
meses; apoi se aeeazd, ia condeiul L incepe a trees Ortli la re-
gistru. Aprodul intrd, aducand al &ilea pattar. Nae ia pallarul
dd pe gat; pe urmd, ou tonul dulceag. Wand sow; sal
treacd batiste): Ma, nu te superi,.. (Impiegatul $e face cd
it'aude. Nae se scoald, trece pe dlnaintea mesei in partea cealaltd,
se apteacd peste ea ci ia batista. Implegatul vrea ad j-o apace;
dar Nae s'a eters pe frante el la nas; pe urmd, aruneand Patista
la loc): Mersil
IMPIEGATUL (aproape ad izbucneascd): Domritt 0, Wei el
al venit cu o afacere... M rog... Noi n'avem timp aid sä stam
de vorbl... Noun ne p-Ateste Statul lean, stk lucr4m... Ma rog,
ce afacere?
NAE: Stal ca41 spun... E cald al draculuil (Se duce la bu-
tonul soneriei, pe care-I apasd Sonerf a sbdrnale tuna).
IMPIEGATUL (impacientat): Destul, domnuiel Ce poftesti?
NAE (lei !via local langd birou, pdstreind atitudineo familiara
et tonal jovial, in contrast din ce in ce mai evident cu enervarea
implegatului): Dacá nu te super!, Inch un pahar... ml-e sete 1

dracului AzI noapte an- umblat forfota cu nista prletinl.. Niel

n'am dormit... (Dupd o pauzd). Nu-1 asa c. se eunoaste ca
n'am dormit?

ff.- 23 -
www.dacoromanica.ro
 IMPIEGATUL: Ba nine cl nut.
NAE: Pe unde n'am lost! (Aprodul vine. Nat', cu multd polg-
tete): Dragutg, daca nu te superi, m'as ruga... inch un pahar cu
aph... (Aprodul iese. Kae, care Impfegat, cu delicatete): Aver
mult de lucru?
IMPIEGATUL (acrui: Niel prea-prea, nici foarte-foarte... po-
trivit.
(Aprodul aduce paharul).
NAE (II bea pe nerdsuflate; cdtre Aprod): Mersil (Apoi cdtre
Impiegat): Dacg, nu te superl, te-as ruga... batista...
IMPIEGATUL (strigdnd): Domnulel intelege odatg a noug
nu ne plgteste Statul aici ca sg, stgm de vorbk avem treabk
n'avem vreme de conversatie... Spune: ce poftestl? Mci n'are
vole sl intre nimeni fgrg afaceri. Ce afacere al?
NAE (pared a uitat de ce a venit): Ce afacere?
IMPIEGATUL (rdspicat, hotdrit): Da1 ce afacere?
NAB (ca §1 cum fi-ar aduce aminte; de act inainte, atitu-
dinea lui va fi a unlit solicitant, care pdstreazd totug nit ton
calm; enervarea Impiegatulut se simte din ce in ce mai mult,
totufi fiecare intrebare pdstreazd lin ton retinut): Am dat o pe-
titiune... Vreau sg stiu ce s'a Mut. SA-mi clatl Un numgr.
, IMPIEGATUL: Nu ti s'a dat un numgr cand ai dat petitla?
, NAE: Nu.
IMPIEGATUL: De ce n'al cerut?
NAE: N'am dat-o eu.
IMPIEGATUL: Da eine?
NAE: Am trimes-o prin cineva.
IMPIEGATUL: Cand? In ce zi?
NAE: Acu vreo doug luni...
IMPIEGATUL: Nu stii cam cand?
NAE: Stiu eu?
IMPIEGATUL: Cum, nu stil? Cum te cheama pe d-ta?
, NAE: Nae Ionescu.
IMPIEGATUL: Ce cereal in petitie?
NAE: Eu, nu ceream nimic.
IMPIEGATUL: Cum?
NAE: Nu era petitia mea.
IMPIEGATUL: Da a cui?
NAE: A unui prietin.
IMPIEGATUL: Care prietin.
NAE: Unul Ghltg Vasilescu.
IMPIEGATUL: Ce :!erea In ea?
NAE: El, nu cerea n;mlc.
IMPIEGATUL: Cum, nu cerea nimic?
NAE: Nu cerea nimic; nu era petitla lui.

- 24.-
www.dacoromanica.ro
 IMPIEGATUL: Da a cui?
NAE: A unei mMusi a. ui. $tia ca viu la Bucuresti 1 rn;k.a
dat-o s 0 aduc eu.
IMPIEGATUL: Cum o cheam4 pe ratusa lul d. G1I162
NAE: Nu stiul
IMPIEGATUL: Nu stii nici ce cerea...
NAE: Ba, mi so parecb, cerea...
IMPIEGATUL: Ce?
NAE: Penslel
IMPIEGATUL (pierzancluli cumpdtul si sbierand). Domnule,
aici este Regia Monopolurilorl ale! nu se primese petii pentru
pens!!! Du-to la pensil, acolo se primese petill pentru penOil
NAE (reacfionand la fel dc cairn; pant! la sfilr0t nu-si va
pierde liniftea pi bonomza): Ac,a? la penal!, care va sa. zicA?
(Merge /a sonerie, apasä butonul; soneria sbdrnãe foarte lung).
IMPIEGATUL: Destul, domnulel
NAE: Uite ce e: dacI nu te superi, te-as mai ruga pentru
un pahar cu ap.
(Aprodul intrd).
NAE (cdtre Aprod): Uite ce e, draguta, daa nu te superl,
te-as mai ruga pentru un pahar cu aptt. (Aprodul icse. Duple-
gatul bufneFte t scrie cu ochil plecati in registru). Asa?... care
va s zia, la pensii?
(Aprodul vine. Nae ia paltarul).
IMPIEGATUL (dupd ce I-a ldsar ad bca en tihna, caIre
Aprod): DA.-1 afarAl
NAE (plecdnd, foarte politicos): Mersil. M. due._ Asa? care
va al zick la pensii, care va s. zica?!

CORTINA

25
www.dacoromanica.ro
 C. IP.. B.

Doi amid, Nita 0 Mita, ;ed 7a o vaasii in berarie i vorbesc

Meet clespre eine ;He ce. Ufa stabilimentului se deschide eu 40-
/n04;147:0d fbarte resod un Tnufteriu nou, Un om mai mull tiindr
ea bcitra. Dupd toate aparentele, soseFte dinteun alt stabill-
ment imüar, unde trebue sa fi stclruit wain Nola scat se uitd
la mesele ocupate, pare c'ar &Tata o cunogintd, opre§te in
sfdrfit privirile asupra celor doi ,amici. cu pas Mai Inuit hotdrit
decat sigur, Vine drept la Masa lor.
Mugeriul cel nou ingdleasd sllaeie, pe uncle preci slabe
neglijanclu-le chiar de tot.
MUMRIUL. salutare, mica.
NtrA i aintA. ;lalutare.
M. Imi dati voe?
N. .,.poftim.
24. Nu vd deranjeg, cevaai' ;deft.
G.
Vorbeati veva $earet?
C. AO
(tcletiv).
Prate_ a /1 Wald_ ca pa-ai tteu, Vain dot sd-1
dreagd...
N. Ilnu lard un sled.
AI. IC Onind regulat?
N. Dupd gard.
NI. ...Mita acu trebue sd lie Cdt al els ca e?
G. Ifnu fdrd un siert.
M. ...intre Ghergani 1 Conte01... Am ldsat-o sd piece cu
Will, (Bate tare 'n masa). Bine, trate, su nu beau nimic, ceva-
o'zied?. Dd'uti p

27

www.dacoromanica.ro
 (Nitd iGhitd se uita maul la altul, tntrebandu;se reciproc
rlin ochi, eine este amicul).
AMICUL (ciocnege halba cu paharele anticilor, pi bea). -
Pardon... wit moment. (Pleacd).
G. -- Cine e amicul? fl cunosti?
N.
G.
N.
-- ECecamcam!trecut...
Nu.

e bine de tot.
AMICUL (se 'ntoarce la loc). Frate, c tdrziu? Cate sit fie?
N.
A.
- Acuma sunt in gard la Thu: mdnedm gogog to mdam'
Unu i zece.

Mari, ca'va-s'zicti.
G.
A.
-- Mita, nu ti-am spus?... Baete, o halbd.
Cine, nene?

N. - Cum?
Frate, eine c Mita asta? fd-md anteleg?
A. - nu ptii?
N.
A.
-- Nu.
Nevastd-mea, Irate.
G. - Bine, nene, nu ti-e fricd s'o iai singurd noaptea pe
dru.n?
A.
N. -- Pai nu ti-am spus cd nu e singurd?... e cu ;eta..
Bine-bine, intelegem not- &tr... in sf (tuft, tocmai d'aia...
par'cd... de... o femee singurd...
A. - N'ai grijel Cupeu separat... Intri, inchizi lumina, tragi
perdelutele 1 te'ncui pe dinduntru: cupeu de servici, ca'va-s'zicd
sepa-at! (Face cu ochiul). Poti sd clonal pand dincolo de Fi-
nag_ Trenul 163... dl mai bun pentru noi lista e: trenul 163-,
(Cei doi amid raa). Cate sunt acuma?
N.
A.
--
Unu 0 jumdtale trecutc.
A plecat din Titu... A trecut ci de Mdtdsaru. Mita
acu' trebue sd-i tragd la soamne...
G.
A.
-- SiDa'feful...
seful?
Pardon... un moment. (Pleaed).
E dulce.
N.
G.
N.
-_ Stdi
Bdrbat de zahdr.
sd vedenz ce fel de persoand e mita.

28

www.dacoromanica.ro
 A. (sentroarce la loc). Singurd, n'ap ldsa-o eu! slN! feinee
ldndrd, nu lace sd umble singurd.., Sunt vdgari earl /eau ma-
lint pi
G. ...Deed o fi t curdtica.
A. (pufnefte de rds). Curdtied!... Mita, curdticdt... Ce vor
oefti, dom'le? Imi pare rdu... Frumoasd, dom'le! inghiata putul..
Slat, sd vezi... (Se cautd ln buzunar, scoate portofelut pi din par-
tofel o pozd, pe care o trece amicilor. Amicii privesc lung poza
LU ntfte ochi Vint de admiratie). Ei? afa e?
N. Strapnicd, domnule!
G. Minune!
A. (mdndru). A;! poza e mcft! s'o veal in natura, doodle.,
e ceva, Md rog, destul! s'o vezi in naturd!
N. E 'naltd?
A. (cu sigurantd). Potrivitd.
G. Blondd?
A. Aur, nu altceva. Bite par! Crest cd-1 face cu ferul? Ay!.
natur... S'o vezi dimineota, cum drdcuefte, cd nu g-z poate des-
curca... E lucru mare!
N. De cdti ant e?
A. Cam de cdti zlei d-ta, dupd pozd?
N. De vreo doudzcci-fi-cincl.
A. Vezi?... ci mat sict cd'n pozd te flateazd... N'a 'inplinit
nici doudfunu.
G. Fie, nene, sit vd trdiascd! ati ftiut ce-ati ales... Si a
tubefti?
A. Ei bravos!... Cum sa n'o iubegif /ucru mare domnule,
cdnd ii spuiu. Apoi in yard la not, e comedic! Toti pasajerti, cdnd
trece trenul ziva, toad lumea, uite apa Intoarce capul g se uita
la et, la fereastrd, cit stdm sus in yard.
N. Da... feful unde fade?
A. Tot sus.
G. Seful e familist?
A. Af! Nu vrea sd se insoare; 'dee cd nu tine la fond.
Ce mai rade Mita de el, e lucru mare! Mereu Ii tachineazd, pi eil
vest ce e frumos, cd el se supdra! Odatd, nu ftiu cum I-a tachi.
nat, cd s'a certatdra strapic n'a vorbitard... o zi 'ntreaga...

29 --

www.dacoromanica.ro
 tr, i pe wind?
A, Pe urnta 'inpacatara; trebuia M 80 'Inptee, n'avea
l'neotroi dud radnc&nt impreuna, ca'va-s'efeal pH?, vine de eta
cineva Went la masa... nu se poatel A stat el serlopi eat a gat,
pi ma faceant E eu serios, fi sloe petal: Para(); wafer, v'am
calcat!" çt pe Urfa ne-a pufnit pe toff rasa..
G. Da peful ce tel de om e?'"
A. Foarte bun &aid
N. Nu adicd de bun; dar ce fel de om e? In Varsta? .^.t
A. El af?... nici de trelseci de ant... Ed tezi; dom'le fru-
musete de Mat! Mai, ca am uitat sa vi'l arat fscoate tar por-
tofelia pl din portofel o alta pied). Ltite (Angell Ou pOza pi a
privese Cu oarecare gelazie) Apa e?
G. Volute barbat!
A. .Ap! sa-1 vezi fit natUra. Mai nalt Ca ii-tat pi inca in
you' nu ese ropt!... sa-1 vezi cdnd Ii pune papca roge, apa cam
id Q parte... Strapnic, dom-lel muetatile alea negre ea abanosni
ft nipte epriincenel Cdnd trece trenul, toate c000anee cu (whit
la el sil-t soarbd pi mai multe nu! Dacd n'ar avea papcd rape,
1-ar deochia dlavolitelel
N. Da, scuza-ma, ea te qttreb, co)* aveti?
A. (Malta foarte tare). ok. Ce Vorbepti, nene?... eunt insurat
puma de cinci luni.,,
N. 40_ apoi atunci, nu e vremea perdula; C ed aveti...
A. fla nadaiduim fi no1.,. cate ceasuri eunt?. fa vest.
G. Doud f'un sfert.
A. Acum intrd in Leordeni.
N. -0- Ma Tog, da dumneata ce eon atolo la van)?
'A, Eu?, Magazfoner.., Mal halm un rdndP
G. E cam tareiu; Inane ant cantilerie de dimineatti,..
A. Numa un rand Baetei trei...
N, ft acuma epti in congediu?
A, Ce congcd!... Ce sa mai cer congeal Md 'nvoepte pefut
cdnd vreau sa plea. pot sa lipseso pi cate trei cite; mai ales
acnma, cz& criza (lea, nu prea e atata lucru!
G. Nene, da-nti voe ed 'net:in in sdndtatea sotiei (how.
tale... 54 va traiased!

34

www.dacoromanica.ro
 A. 2}Terci!
N. i en inehin in ,°Cinettatea çefruLuL iaN.. SC' vit
tratacca!
A. Arent!
G. (dit ea bea, U rasare 0 pufnefte). Nene! (Cu multd
caldura). Nene! lasa-ma ea te pup! (Se pupa cu. magazionerul).
Efti mat dulce ca mierea! (Rad tot Hutt a; vrea sd (lin= pe
feha 0 pe sopa d-tale! (Cu dulopie). Ce-or fi facand ei aeuma?
A. norm tun... Cdte ceasuri at?
N. Trei fix,
A. A intrat in Pitefti. La Pitefti eta treiftrei de minute...
(Cel dot could n imbratifeaed pe rand 0.4 pupa cu /AWN
ealdura).
G. Nene efti un am fericit!... sa traefti!
A. Acta, ce-i drept, aya e... cunt lerielt, slava Deanna?)
Nevasta frumoasa am, sa-mi &alit:wed! slujbufoara iounicied am
del on i cart sa stet, magazioner... daca nu aurae, pied! de fel
Meal, ce sit mai zicem! ti-este ea yt un Irate, odatd cc g-e gum-
nat, ca'va-s'aicai
(Amdndoi ainicii cispa ce qM rids tare, raman Parte wag.
IMMO.
N. Cum, cumnat?
A. Daca-i fratele Mitii!... Da ce credeai?
G. Aiunci, n'am Mott nimic...
A. Cum, n'am Mout nimic?
N. Noi gdnifeant...
A. Cum, nene? Apill &fed nu-% era frate bun, se putea?
Cum, (idled? era sa las apa mandrete de femee... noaptea cu .

afa frumusete de barbat?... in cupeu de servici!... (Pace cu ()Oita.)

sepa'at ca'va-s'zical, Rade cu muitd poltaj ti cd-mi place!...
N. Ce-ti ma?
A. Vorba e, wean sa ytht uncle e Mita (MM.
N. (plidisit). Trel l fUmatate treente
A. A plecat din. Pitesti... 4,4' ea mergem undeva, &I bent
cate un Picot
G. Nu mai merge's.
A, De ce?
N. Nu mai at nictun has!.

31-

www.dacoromanica.ro
 C. P. R.
Personagii:
Nita Mugteriul
GhI Chelnerul
RECOR: Un colt dinteo berarie. 0 masa le care stau cei doi
amici,Nita fi Ghitd, qi alta neocupatd, cu trei scaune. Nu e ne-
vole de figuratie. Doud una in fund dreapta, pe care scrie
(pe dos) Gambrinus", l alta in stdnga, planul I, pe care scrle:
pToaletd".
Se poate juca 0 in fata unei simple draperii. U0le nu sunt
absolut necesare. Fete de mese colorate, de carciuma.

4'

1u§a, 2scaun. 3masä. 3intrare. 5 fluidal de berArie

Up din dreapta se desclzide cu sgomot l intr foarte vesel un

Inzuteriu nou, nfl om mai mult tandr ca &Urdu. Dupd tclate
aparentele sosege dinteun alt stabiliment similar, unde tram,
sä fz stdruit mutt. Noul sosit se ultd la mesele ocupate, pare c'ar
Cduta o cunoFtinta, tit oprege in sfdr0t privirile asupra celor
floi amid. Cu pas mai mult lzotdrit decdt sigur se duce drept la
masa bor.

NiUUERIUL (2ngelland silabeic, pe unele prea slabe, negli-

jdndu-le chiar de tot): Salutare, net4t.

32

www.dacoromanica.ro
 NITA si GHITA: Salutare!
MWr.LERIUL: Imi dati voe?
NITA: ...Poftiml
MUSTERIUL (isi apropie un scaun dela masa liberd): rz
vl deranjez, ca'va-s'zica. (Se aseazd).
GHITA: ...Nu.
(Pauzd, in care Musteriul ii priveste pe cei doi, afabil. Nita
g Ghitd schimbd priviri nedumerite).
MUSTERIUL: Vorbeati ceva secret?
GHITA: ...As! (Tacere).
MUSTERIUL: Frate... (Da a scoata ceasul din buzunarul
vestci, dar nu-1 gaseste). o fi tkziu?... ca pe-al meu, I-am dat
6.14 dreagg...
NITA: Unu far 5. un sfert.
MUSTERIUL: Umbià regalat?
NITA: Dupg garb:.
MUSTERIUL: _Mita acu trebue s5. fie... Cat ai zls O. e?
GHITA: Unu Mr& un sfert.
MUSTERIUL: ...Intre Ghergliani si Contesti... (Toate preci-
vdrile acestea se dau cu siguranta profesionald a eel eri st dlui ).
Am 'Isat-o 0, piece cu seful... (Bate tare in nnasd) Bine, Irate,
eu nu beau nimic, ca'va-s'zicsa? (Apare un chelner). DA-mi o
halbA,... Pardon... un moment. (Pleacd).
(Nita si Ghitd il urmdresc cu privis ea pdnd iese din scent's,
amuzati. Cdnd Musteriul a dispdrut, Nita se fntoarce spre masa
0 rad amdndoi. In cele patru replfci urmdtoare se vede gdce-
rea pe care le-o face aparitia amusantd a noului 2nusteriu).
GHITA: Cine e a/Weal? Il cunosti?
NITA: Nu.
GHITA: E cam trecut...
NITA: Ce cam7 e bine de tot.
MUSTERIUL (se intoarce): Frate, e tarziu? Câte sit fie?
NITA: Unu si zece.
MUSTERIUL: Acuma sunt in gait., la Titu; mAnânc6 gogos!
la madam' Marl, ca'va-s'zica.
GHITA: Cine, nene?
MUSTERIUL: Mita, nu ti-am spus... (Cu reprof pentru halba
care n'a venit pand acum). Mete, o halba,. (41 reia locul).
NITA: Prate, cine e Mita asta? ra-m5. s'a. 'nteleg.
MUSTERIUL: Cum? nu sti?
NITA: Nu.
MUSTERIUL: Nevasta-mea Irate, (Chelnerut aduce halba)

33

www.dacoromanica.ro
 GHITA: Bine, nene, 111,1 11-e fricA Wel 190 SIngurl noaptea
pe drum?
MUSTERIUL: PM nu Wain spus ca nu e singitrA? ....(goarbe
din hailed)... E Cu IeIaL., (ContinUd sa bea).
NITA: Bine-bine, intelegem nol, dar... in Sfax Sit, teeml
d'aia... para... de... o femee singurA...
MUSTERIUL: N'ai grijA! CUpeu separat... Intri, Hiehizi lu.
mina, tiagi perdelutele i te 'neui pe dItiAtttrti: Oven de Serviti,
ca'va-s'zicA sepa'at. (Face cu ochiul bea hatbd pand'fi fund).
Pag sA dorm! pAnA dincolo de Filla§1... Trenul 163... Al mai bun
pentru nol Asta e: trenul 163... (Pune pe masa halba, cu care a
vestk-taat tot timpul. Cei doi amid red). Cate sunt Mime?
NITA: Unu Si jumatate trecute. , I,
MUSTERIUL: A plecat din Titu.... A trecut i de Iv/Masan.
Mita acu trebue sa-i tragA la soarnne...
GHITA: Da' seful?
MUSTERIUL: Si seful.... Pardon... uri moment. Medal).
NITA: E dulce.
GHITA: Banat de zahAr. (Red cu Pond).
NITA: StAi, sA vedem ce fel tie perscang e M1. (lntre timp
Musteriul a reapdrut pi s'a apzat la masd).
MUSTERIUL: SingurA, n'a.s lAsa-o eul tiiI femed tAhAtA,
nu face sit umble singurA... Stint mAgari cari Whiz manerA L.
(Ghites fi Nifd se afeazd mai bine in scdune i se intbrc Intzf
nu cdtre Musteriu, interesati de rdspunsurile pe core le aPteapta
pe care le presimt din ce in ce Mai amuzante).
GHITA: ...Da Ta o fi i curAticA.
MUSTERIM (pufnefte in res): CuaticA!... Mita, turAVeal...
Ce vorbesti dom'le? Iml pare rau... PrumoasA, cionele, inghlata
putul... StAl, sA vezi... (Se cautd in buzunar, scoate portofelul pi
din portofel o pozd, pe care o ia Nita. Ghitti se scbald i trece in
spatele lui Nitd, ca s'o vadd i el. Anecii privesc lung poza cu
nicte ochi plini de admiruile). Ei? aqa e?
NITA: StrasnicA, domnulel
GHITA: Minnuel
MUSTERIUL (inenem): As1 poza e moitt S'o vezi in naturA,
dorn'le... e ceva, ca'va-s'zicA... MA rog, destull s'b vezi in haturtil
NITA: E nalta?
MUSTERIUL (c14. sigurantd): Potrivitl.
GflITA: BlondA?
MTJSTERIUL: AUr, nu altceva. Cite Or! Crezi c1-1 face cu
feral? As! natur... S'o vezi dimineata. cum drAcuelte, di tin 1.-1
poate descurca... E lucru mare!
NITA: De cip ani 0?

34

www.dacoromanica.ro
 MUMRIUL: Cain de CRP zlei d-tal dupg poza?
NITA: De yreo dougEeci-si-cinci.
MU$TER/UL: Vezl?... i mai zici c 'n pozg te flateazg...
N'a'mplinit nici dougsuf.u. (Ni4v1 it cid poza inapoi, MuFteriul o
pur,e in portofel cu grifc).
GHITA: Fie, nene, si va trgiveil! (Trece la loc). Ati stiut
ce-atl ales... (Se qea26).i o lubesti?
MITUERIUL: El bravos!". Cum sg, n'o E lucru mare
dortinule, cand 11 spui Apoi in gara la nol, e comediel Toti pasa-
jeril, and trece trenul ziva, toatg lumea, uite asa intoazce capal
si se uitg la ea, la fereastra, (Imitd miKarea pasagerilor care
prIresc fereastra din mersul trenulni). cft stgth Sus in gala.
NITA: Da... seful unde sade?
MT.JTEIIIIJII: tot sus.
NITA: eful e tamnt?
1.4U$TMIUL: A u vrea sg se 'nsoare; zlee c ñu 'tine /a
feinel. (Rdde Cu pot Ut, gdndindit-se Cum rdde Mqd de Of). Ce
mai rade Mita de el, 0 hien mare! Mertii l tachineazg, sl sg Ve21
ce e frumos, cg el se suOzii. (Ton Urile lui devin din a in ce mat
fainimiate). Odatg, nu stlu cum 1-a tachhlat, ci S'a certatgra stras-
hie n'a vorbltairt... o i 'ntreaga.
NITA: .WL e urmg?
MUUERIUL: Pe urmg, s'a 'mpgcatara; trebuia sg se 'mpece,
fl'avea 'fidotro! dacg ingnam impreung, ca.va-s'zicg! Stii, vine de
sta cineva vizavl la masg... nil se poatel A stat §1 seriosi cat a
stat, i ma faceam i eu series, si zice seful: Pardon, maser, v'atn
calcat1" sl pe urmg ne-g pufnit pe totl rasul... (IebucneVe fti rds.
gdd toti trt' cit paid).
GHITA (retindnau-v,i rdsul): Da seful ce fel de om e?
MUk3TERIUL: Foarte bun biiiat...
NITA (intervine, per/h./xi wIttu AU mai pa('te vorbt de rds):
Nti adteit de bun: dal" co fel de om 0? lil Varstg?
MUVEtItIL: Ei as? .. hid de treizeJi tie ani... Sft vest; dom'le,
frurousete do bMat! St.I, ei am uifat sa vi-1 arat. (Scoate ta
portofelul V din portofel o and por12) Uite (De data asta, altqa
ia poza pe care o trece arlal lui Nid, dvpd a exawitare mai
sumard decdt data trecuta). Asa e?
GHITA: Voinic barbati
MUUERIUL: As1 sa-1 vezi in natura. Mai nalt ca d-tal sl
lheit in pozg nu ese rouL. (Ia !nape! fotografia $efului, pe care
o pune la loc in poriojel). SA-1 vest and Ii pune sqpca rore,
asa earn Id o parte... (Mimeaza cum ii pzine fella papco). Stra'nie,
dom'lel mustatile alea negre ea abanosul 1 ni§le sprfinoefiet

35

www.dacoromanica.ro
Cand trece trenui, toate cocoanele, cu ochil la el, s1-1 soarba 0
mai mult nu! Dec1 n'ar avea sapc4 rosie, 1-ar decchia diavolitelel
NITA: Da, scuza-ma, sA te 'ntreb, copii aveti?
MUSTERIUL (rdzdnd !carte tare): Ce vorbesti, nene?... sunt
Insurat numa de cinci luni...
NITA (Cll ochii la Ghitti): Asa?... apol atunci nu e vremea
plerdutA; o sA aveti... (Intalnindu-Isi prlvii lie, cei dot amid isbuc-
nese intr'un rds la care se asociazd t amicul, din toatd inima).
MUSTERIUL: Asa nadajcluim si nol... Cate ceasuri sunt?.,.
la vezi...
GHITA: Dou4 s'un sfeit.
MUTERIUL: Acuma intrA In Leordeni.
NITA: MA rog, da dumneata ce esti acolo la gara?
MUSTERIUL: Eu?... Magazioner... Mai ham un rand?
GHITA: E cam tarziu; mane am cantilerie de dimineata...
MUSTERIUL: Numa un rand... BAietel trei... (comanda o
strtatd tare, cdtre chelner, care nu e de fatd).
NITA: Si acuma esti In congediu?
MUSTERIUL: Ce conged!... Ce sa mai cer conged! MA 'nvoeste
seful, and vreau sA plec. (Nita pufnefte in rds) Pot sA lipsesc
si ãte trel zule; mai ales acuma, cu criza asta, nu prea e atata
lucru.
(Chelnerul educe comancla. Sunt toti cu halbele in indnd). t
GHITA (se scoaki in picioare): Nene, da-ml vole s4 'nchln In
anAtatea sotiel dumitale... SA VA traiascal
MUSTERIUL: Mersi! (Se ridicd fi el).
NITA (acelq joc): 1 eu inchin in sAnatatea sefului duml-
tale... SA va trAiescal
MUSTERIUL: Mersi!
GHITA (dd sd bea, fi rdsare pi pufne.,ste): Nene! (Cu =Tata
paidurd). Nenel lasa-ma sa te pup! (Se papa Cu Magazionerul).
Esti mai dulce ca mierea! (Rdd tot! l se afeazd). Mu lt a. vrea
SA cunosc pe seful si pe sotia cl-tale! (Cu duioge). Ce-or fi fAcand
el acuma?
MUSTERIUL (cu tonul: Mai intrebi?") Dorm tun... Cate
geasuri ai?
NITA: Trei fix.
MUSTERIUL: A intrat In Pitesti... La Pitesti st trestrei de
minute.-
(Cet doi amid U imbratiFeazd pe rand pi-I pupa cu inultd
caldurd).
GHITA: Nenel etI un om fericit!... sa traestl! (Ciocnesc
Ohs nou),,

www.dacoromanica.ro
 MUS'ITRIUL: Asta, ce-i drept, asa e... sunt ferIclt, slava
Dorf 11111111i. Nevasta frumoasa am, sa-mi traiascal slujbusoara btz-
nicica am del ori si cat sa zici, magazioner.. daca nu curge,
&AI de sef Ine'ai, ce sa mai ziceml ti-este ca I un frate, °data
ce ti e cumnat... ca'va-s'zicat (Buna dispozitie a tut Ghitd i Nita
a mers crescendo. Pupdturile, ciocnitul çí urdrile cautd sd as-
cunad fatd de magazioner adevdratul resort al amuzamentului
lor. Rdsul lor continud in virtutea inertiei, dar se opre§te brusc,
cdnd au prins bine intelesul cuvintelor).
NITA: Cum, cumnat?
MIMERIUL: Daca-i fratele MOH_ (E singurul care nu
Ii-a pierdut buna dispozitie 1 continua sa add). Da, ce credeai?
GHITA: Atunci, n'am facut nimic...
MUUERIUL: Cum, n'am facut nimic?
NITA: Not gandeam...
MUSTERIUL: Cum, nene? (Bealiand abia acum ce se pe-
trecuse in mintea celor dot, continua sd se amuse in raport in-
vers cu desumflarea comesenilor). Apoi daca nu-i era frate bun,
se putea? Cum, adica? era sa las asa mandrele de femee..3
noaptea... cu asa frumusete de barbat?... in cupeu de servicil...
(Face cu ochiul). Sepa'at ca'va s'zica... (Rade cu multd poftd).."
tii ea-mi placel... Cate ceasuri al?
NITA: cell pasal
MUSTERIUL: Vorba e, vreau s tiu unde e Mita acuma.
MITA (plictisit). Trei 1 jumatate trecute.
MUWERIUL: A plecat din Pitesti... (Se ridica) Ai sa mer-.
gem undeva, sa bern ate un jvart.
GHITA: Nu mai mergem.
MIMERIUL (foarte mirat): De ce?
NITA: Nu mai al niciun hazI
(MuFterlul se indreaptd din nou spre toaletd, priipddindu-se
de rds. Cei doi rdmdn moflvzi /a masa).
CORTINA

37
www.dacoromanica.ro
 AMICI

Domnul Mache fade la o raasii in Derdrie l ctteaptd sa pice

Vreun amic; e vesel fi are pofta de conversatfe. N'afteapta mult.
Peste cdteva momente,lata ca-i sosece unul dintre eel mai Duni
amid, d. Lache. D. Lache e fara chef, S'apropie pt fade fi el la
masa. Cititorul ma va ierta cit nu clau yid o tn1icaie de ton, de
actiune si de gama temperamentala in tot decursul dialogului,
indicatie atdt de necesard per tru citire caida, 01 Da suplini
tnsu;si cu imaginatia aceasta lipsa.
LACHE. Bonsoar, Mache.
MACHE. Bonsoar, Lache.
L. Ai venit de mult?
M. Nu... De vreo zece minute.. lei o here?
L. Iau.
M. Baletel clout's mart... (Cdtre Lache): Da ce al? te vaz
cam...
L. Nu prea am chef... Sunt obosit... Am stat azi noapte
tdrziu la Cosman, pdna la ziucl.
M. Cu eine?
L. Cu nifle amici... Am vorbit foarte mutt dc tine
M. Da?... Ce?
L. E!.... mai ramie_ fleacuril Nu ,tii cunt sant oamenii
Itogri? .

M. Adica... cum? ma vorbect de rau... md 'njula...

L. uite, vecil dsta e cuturul tau exagerezi.
M. N'ai spus tu?
L. Ce-am spus eu? nu ti-am spus ntraica... Ti-arn 31)14 ea
esa sunt oamenli. Tu vrei numaidecdt set te laude toata holm,
ft sa nu'ndrelzneasca nimeni sa-ti faca a critica, fie cat de mica.
Trezi, dsta e cusurul tau prea te crest.
M. Ba nu ma ere: aeloc, sa mit ierti; da ma mir al nu
pasiti alt subiect de conversatie decat pe mine...

39
www.dacoromanica.ro
 L. Dacd a Venn vorba... Mat /a vrind, nu te-a vorbit niment
de rdu pe fag.. fireFte cd n'ar fi indrdznit: §tie ce bunt amid
suntem... Da Fat, afa, ciupelt.
M. Cam CO
L. Secdturi... Mai ales vatui dintre et nu te poate suf grit
ft ti-e amic.
111. Cine-i ala?
L. Eil asta el... Ce-ti past"?
M. A vrea sd-1 Wu.
L. Nu se poate.
M. Parold de onoare cd nu-i cer nicio socoteald; n'am sd-1
fac niciodatd sd'uteleaga cd am aflat ce-a spus...
L. Mai intdi, nici nu tii ce-a spus...
M. Ce-a spus?...
L. Uite, dsta e cusurul tdu eFti curios.
M. _ Bine, frate, firefte cd sunt curios sd aflu ce se spuns
pe socoteala ?flea, mai ales de amid, ca sd §tiu cui sd md Increz,
Cum sd ma apdr.
L. Mai ludm cdte una micd?
M. Da.
L. Bdete, doud mid...
Pauzd. Chelnerul aduce paharele cu Dere
M. Ei?...
L. Ei!...
M. Eil ce spunea amicul?
L. Nu te poate suferi... Nu 0iu cum venise vorba de oa-
weni destepti, 0 sic eu. Uite, Mache e bdiat degept"... cd tu
flit cd eu te-am considerat totdeauna ca foarte deftept, nu cd
zni-ett amic, fiindcd ma7 la urmd, sd-mi dal voe sd-ti spun, n'am
Wet un interes sd-ti fac curte... Acu, ce sd mai vorbim?... te cu-
nose 0 ma- cuno0i, slavd Domnu'uil toate defectele le pot avea;
dar trebue sd mdrturisztt toff cd am Ft eu o calitate sinceri-
tatea; 0-ti spun sincer cd mi-ar pdrea foarte rdu sd vie tocmai
amid 0 sti zicd, md 'ntelegi...
M. Bine, mOnfer, One zice?
L. Tu.
M. Eu?
L. Vds cd te uiti la mine ap, cu un aer care del parcel
prei sd-mi stet cd nu crezz.

40
www.dacoromanica.ro
 M. Da mat Int& ce s crez? cd nu int-al spus Wink. MI-41
spus cd unul dintre amicii cu cart erai aseard nu rad poate su
feri, st cd tu at sustinut cd eu sunt deftept.
L. Am susttnut, ftreste.
M. Dar amicul melt, care nu tad poate sufert?
L. Apot tocmat la asta vream s'alung; dar dacd md Intre .
rupt mereuf Late, vest! dsta e cusurul tdu Intrerupit,
N. _ Ell tam nu mat intrerup; spune, ascult.
L. Cdnd am sls eu cd esti destept, intdi a zdmbit afa,
adtcd: Prost esti!" mie, ft pe urmd zice: O ft destept, 7111 zic4
dar e cam... zevsec",
M. Zevzec1
L. Zevzec.
M. Ell dupd ce ma judecd dumnealut pe mine cd sunt
zevzec?
L. Dupd mune, cart le spune el...
M. Cam ce?
L. Cd ti-al neglijat totdeauna slufba...
IV. Nu-1 adevdrat!
L. Cd era sd te dea afard pdnd acum de vreo tret art...
M. Mintel
L. Cd foci carp, i rdd tort de tine ca de o mazettil
M. Eu, mazetdI
L. Cd bet...
M. Ce beau?... cloud-trei pahare de bore pe sL
L. Ca te-at insurat lard zestre.
M. Treaba meat Cc mdgarl... Md rag tie, eine e mdgarul
dsta, a vrea sd-I
L. Tt-am zis dela 'nceput cd nu tl-1 sput.
M. De .ce sd nu mi-1 spui, dacd zici cd mi-efti antic sincer.
L. Ca sd ma put de fa;d?... N'am poftd.
M. Pe onoarea mea cd nu... IV Jur pe ce am mat scump
cd Tact n'am sd-t pomenesc vreca'atd Vreau sd-1 ftiu numat, ca
sd md feresc de el st sd 1 despretuesc.
L. Nu se poate, TWache.
M. Pe ovoarea meal Md rog tie, spune-mi-l.
L. Uite, vest, dsta e cusurul tdu esti tndiscret Intelege
romdnesti. cd nu ti-I sput. Eu am toate defectele cdte poftefti;

41

www.dacoromanica.ro
da trebite sd tarfurisiti tott cd aM ft eu 0 calitate eu sunt
discret.., nu-mi place sd umblu cu plosca.
M. Atunct, &rya roe sd-ti spun cd nu'mi epti amic cum te
credeam.
L. Eul nU'ti sUnt conic tie? eu? Bravo! Mersi.
M. In sfarpit,un antic...
L. Dacd stint eu prost... vi-ti spun... Da iacd taC... Ft aldatd
sd-mi dal cu tifla dacd ti-ol mai spune ceva... (Catre clielner):
Edete, 'Inca doud mici...
M. p... numa atdta a Zia amicul de mine?
L. A zis mai multe... Da 'n sfdrOt, ce'fi pasd?
M. Nu-mi pasd nimic... dar sunt curios sd vaz pand unde
Merge m4e1ia omului... lid a mi-e conic.
L. Bun.
M. Mute dc-aproape?
L. Da.
M. 7 0 ce mai zicea?
L. Nu-ti mai spui, cd te supert... Cd dsta trebue sd mdrtu-
risefti 0 tu cd e cusurul tdu te superi.
M. Pc onoarea mea, nu ma supdr...
L. Zicea de nevasta-ta... ca...
M. Cd ce?
L. Ca... In fine prostill ce sd-ti mat sput?... Da! dar i-ant
tdiat nasul Nu-ti permit, zic, sd te atingi, ma 'ntelegi, de onoa-
rea femeii amicului mein
M. Cum! de onoarea nevestit mete?
. L. Cd e prea frumugcd ci prea tdndrd pe Idngd tine; cd
te-a luat fifnded era sdracd, dar...
M. Dar ce?
L. Cd la teatru mereu... Zic: Are lofd gratis!" Da, eice
el, la posea cv. bicicleta de doud ort pe zi, diminaata si seara?"
,,Tot gratis!" zic eu. Da vara la Sinaia, tot gratis? dice el; de
uncle atdta lux?"
M. Mare canalie!
L. 0 pe urmd a fdcut aluzie aproape pe fate! la un alt
antic...
M.La eine?
L. Nu-ti spun ..
M.Ascultd-ma, Lachef sd ctii cd md supdr serios!... Trebue
numatclecdt sd-mt spui...

42 --
www.dacoromanica.ro
 t. Vacit nu Matt. -
M. Trebue sd vrei! auzi! fiindcd-ti trag palme, Ind Welegi?,
L. Ei, uite, vezi? dsta e cusurul tdu ETU violent.
M. Cusur necusur, numaidecdt sd-mi spui la eine a Mut
infamul aluzie?
L. Vrei numaidecdt sd ;tii?
M. Da!
L. La Fdnicd.
M. La bdrbatul sorii nevesti-inil la cumnatu-ineu?
L. La Fdnicd, la cumnatu-tdu.
M. Mizerabilul! canalia! Cine e? trebue sd-mi sput nu-
Tule lull
L. Ilite, vest? dsta e...
M. Nu vreau sd ftiu nimic!... Trebue sd mi-1 sput!...
L. Nu-ft spun!...
M. it trag palme, md'ntelegi!
L. la poftim!... Ei! apoi nu ind lua apa repede, cd... Auzi
dumneata! Dar nu strict tu; eu stric... Viu pi-ti dau de ;tire sd te
pdzepti de amici, sd nu te'ncrezi in oricine ca un zevzec, Ff-ti
atPag atentia asupra c spune lumea despre onoarea ta Fi a
nevestii, ;I tu, in loc sd-mi inultumegi, te rdtoe;tt la mine... 0
sd nzd fact sd te evit altadatd...
M. Care va sd zicd, nu vret sd-mi spui?
L. -- Nu.
M. Mersi.
(Chcamd pc chelner Fi pldtege. Pauzd lungd, in timp ce
Mache bate toba Cu degetele pe masd, avdnd aerul cd pldnuege
ceva adanc. Un mugeriu nou venit, anume Tache, se apropie de
masa celor doi amid).
TACHE. Bund seara.
LACHE pi MACHE. Bund seara.
TACHE. Mare secdturd epti, amice Lache... Md fact sd-mi
perz noaptea pand despre ziud, sd te agtept ca un caraglzios la
Cosman.
LACHE. Md rog tie, scuzd-md... Eram sdrobit de oboseald;
nu mai puteam; am stat sd md odihnex pi eu o noapte ca oamenii;
2n'am culcat dela opt aseard.
MACHE (drept in picioare, isbucnindA!furtunos). care
va sd zicd te-ai culcat de vreme! 21-at fast az noapte la Cosmaa?...
Acu ptiu eine e amicul . Poftim! (Doud palme strapice ;1 pleacd).
LACHE. Uite, vezi! dsta e cusurul ini e magar... p1 vio-
lent!.., ;1 n'are manierd!

- 43 -
www.dacoromanica.ro
 'A MI CI

Personagill
Lathe Tathe
Macho:, Un chelner

I perdea circularll 3 masa (cu fata colorata, de carcluma

2 ace=
In scend cloud sau trei mese. La una din ele, sta Mache sin-
gle; are in fatd un tap de bere aproape pe sfdrfite. E vesel 0 are
poftd de conversatie. N'afteaptd mutt. Peste cdteva momente,
tat?' cd-i sose0e unul dintre cei mai bunt amid, d-1 Lache D-1
Lache e lard chef. S'apropie fi Fade 0 el /a masa, afectdnd indis-
pozitia unui om care n'a dormi%-,floaptea trecutd. Primele replict
vor fi lntrerupte de pauee, fiinded Lache n'are chef de vorbd.
LACHE: Bonsoar, Mache.
MACHE: Bonsoar, Lathe.
L. Al venit de mult?
M. Nu... De vreo zece mlnute...Iel o bere?
I. Iau.
M. Badete clout( marl... (Cdtre Lache) Da... ce al? te Oa
Cam... I

L. Nu prea am chef... Sunt obosit... Am stat ad noapta

tarsiu la Cosman, pan/ la ziuk

-,- 44 .
www.dacoromanica.ro
 M. Cu cine? - ACT
L. Cu niste amiCi... (Inteo doara). Am vorblt foarte Inuit
de tine.
M. Da?... (Cu interes 1 cu pldcere). Ce?
L. Ei...! mai nimic... fleacuril (Schimbd tonul). Nu §tli
cum sunt oamenii nostri?
M. (insinuarea lui Lache a prtns): Adica,... cum? mik
vorbea de rau... m 'njura...
L. (dupd ce ft privege cu o satisfactie rafinatd, pe tonui
cel mai obtectiv): Uite, vezil asta e cusurul tau exagerezi.
M. N'al spus tu?
L. Ce-am spus eu? nu ti-am spus nimica... Ti-am spun
ca, asa sunt oamenii... Tu vrei numaidecat sa te laude toata lu-.
mea, i a nu 'ndrazneaseä nimeni sä-ti faca o critica, fie cat de
mica. (Pe acelq ton de obiectivitate Ftiintificd). Vezi, asta e
cusurul tau prea te crezi.
M. ( a cdrui bund dispozitie s'a cam risipit): Ba nu ma.
ere,: deice, O. ma orti; da ma mir a nu gasiti alt subiect de
conversatie decat pe mire...
L. Data a venit vorba... Mai la urma, nu te-a vorbit ni-
rneni de rau pe fa%A... (Subliniazd pe lap", ca sa se inteleagd
Clar ce vrea sa spund: Ca Nache a lost vorbit de rdu, dar nu pe
fate")... fireste cä n'ar fi indraznit: stie ce buni amid. suntem.
(Cuvdntul amid", care revine foarte des in decursul acestet
schite, va ft pus in va/oare de fiecare data, fait a se stdrui Inset
prea mutt asupra tut. Interpretul nu trebue sa uite nici odatd cd
ace:Asta schitd se numege Amici"). Da stil, asa, (0 suspensie
mat prelungitd.) ciupeli. (Spus foarte clar).
M. (cu un viu interes): Cam ce?
L. (pared ar vrea sd-i spund ceva, dar se rd:gdndefte si,
in locul informatiei pe care ar fi vrut s'o dea, se multumeiste cu
acest calificativ): Secaturi... Mai ales until dintre ei nu te poate
suferl, si ti-e arnic.
M. Cine-I 6.1a?
L. (simtindu-se muitumirea lui ascunsd di a rewit sd-1
epdnddre pe Nache): Ei!... asta el... Coll pasa?
M. A vrea sa-1 stiu.
L. (ca un principiu de cavalerism peste care nu se poate
trece): Nu se poate.
M. Parola de onoare c nu-i cer !tido socoteala; n'am
sa-1 fac niciodata s. 'nteleaga ca am aflat ce-a spus...
L. (ft mai vuitumit): Mai intal, nici nu stil ce a spus...
M. Ce-a spus?

45
www.dacoromanica.ro
 -
I. (cu acelaf ton de Constatare oblectivet): tine, asta e
cusurul au esti curios.
M. Bine, frate, fireste c sunt curios sl aflu ce se sTune
pe socateala mea, mai ales de amiel, ca sa, stiu cul s m4 indtez,
cum sá m apar.
L. (duped ce-1 priveste Neat, cu privire kenigmaticd,
samba vorba): Mal lulm ate una micat
M Da.
L. Mete, doul, micL
(Pauza. Chelnerul educe paharele cu bare. Macho soarbe
berm lacom, pared ar vrea sap inece necasul. Lache o degustd,
eatisfacut de spectacolul pe care I-1 of erd fierberea amiculut
az).
M. (dornic de ldnzuriri); El?...
L. (ca si cum a uitat despre ce e vorba): E11.4
M. Ell ce spunea amicul?
L. (o ultimd ezitare, apoi cu un ton care ar completes
replica astfel: ci ma war dece"): Nu te poate suferi:... Nu stiu
cum venise vorba do oameni desteptf, si sic eu: pita, Mach()
e bliat destept"... (Accentul code pe Mache") c. tu §tIj cl eu
te-am considerat totdeauna ca foarte destept, nu el mi-esti
amic, flindcl mai la urma, sl-mi dai voe sl-ti spun, n'am nici
tm interes sa-ti fac curte... (Macho nu pare deloc multumit de
vorbdria aldturi cu drumul a ha Lache. Lache stie insli de ce
bate cdmpli. A reusit sd-si /Avid anacul pe fdratec i acum isi
prelungeste pldcerea de a gusta perpeleala acestuia)... Acu, ce sA
mai vorbim?... te cunose l ml cunosti, slavl Domnuluil Wats
dca.ctcle le pot avea; dar trebue sá mArturisiti tot cit am si
eu o calitate sinceritatea; sill spun sincer c mi-ar plrea
foarte rau sl vie tocmai amid si sA zick rna'ntelcgi..1
M. (lzbucnind): Bine, monger, eine zice?
L. (cu repros): Tu.
M. (Incremenit): Eu?
L. (fdcdnd pe supdratul, se zntoarce cdtre public, cu scaun
cu tot): VAz c'a: to Ott la mine asa, cu un aer care del par'cã.
vrei sa-mi zici a nu crezi. (Are aerul cd intrerupe conversatia.
Rdmdne cu fata la public).
M. (se apropie, aplecat peste nzasd, cdtre Lache): Da mai
lntMu ce s cm? (Asteapta un respIrms care nu vine) cl nu
mi-ai spus nimic. (La let, apoi reispicat). Mi-al spus ca unul
dintre amicil Cu care erai asearl nu ma poate suferi, I c. tu
ai sustinut c eu sunt destept. (Replica este spusd cu aerul; Dar
asta nu e destul ca sd inteleg ceva")

46
www.dacoromanica.ro
 L. (cu mina convingere pi oontinudnd sd facd pe sup4-
ratan: Am sustinut, fireste.
M. Dar amicul meu, care nu mg, poste suferi?
L. Apoi tocmai Ia asta vream s'ajung; dar dac.4 mg, Ultre .
rupi mereu. (Folosege din nou tonul din replicas asemdnatoare).
Inte, vest! Asta e cusurul tu intrerupi!
M. (se dd pe spate, in sem cd se va execute cu redere):
Ei! lace nu mai intr6rup; spune, ascult.
L. (se intoarce cu scaunul la inasd, adicti spre Macke):
Cand am zis eu 01, esti destept, intli a samba asa, adica:
Prost estil" mi (cuvdniul mie" trance bine dotapat din frazd,
deci o mied suspenoin.ne inainte pi 440 acest cuvdnt)... §1 pa
urm6, zice: O fi destept, nu sic; dar 0 cam... zevzec".
M. zevzecl
L. Zevzec.
M. (ieso din atitudinea pe care pio impusese ci sp apleacd
din usu. pe masd, cu mult interes): Eit dupg ce ma judecl
dumnealui pe mine ca sunt zevzec?
L. (foarte inultumit de felul cum evolueasd conversatia
pi din ce in ce mai calm); Dupa multe, cart le spunea el,..
M. Cam ce?
L. Ct .i-ai neglijat totdeauna slujba.,.
M (din cc in ce mai inaignat): Nu-I adevarat!
L. Ca era sa te dea afar% pang, acum de vreo trel ori...
M. (acelac foc): Minte!
L. Cgt joci carti si rrad toll de tine ea de o mazeta!
M. Eu, manta!
L. Ca bed...
M. (acelap foc): Ce beau?... doult-trel pahare de bore
pe zi.
L. C te-al Insurat fara zestre.
M. Treaba meal... (Se foepte pe scaun). Ce mart
Ma rog tie, eine e mägarul asta, a§ vrea WI 1 §tiu...
L. (revione la cavalerismul pe care l-a mai Opt odatd):
Ti-am zis dela'nceput ca nu -1 spul,
M. De ce sa nu mi-1 spat, dee/ zid ea mi-e§ti amie
sharer.
L. Ca sa ma pui de fata?... N'am poita.
M. (foarte sincer pi' cu multd stdruintd): Pe oncarea
mea ca, nu.. Iti Jur pe ce am mai scump ca nici n am sill po-
menesc vreodata, Vreau sa-1 §tiu numal ea sa mit feresc de el
sl sa.-1 despretuesc.
L. (neciintit in hotdrirea lui): Nu se poate, Macho,
M. Pe onoarea meal Mit rog tie, spune.m1-1.

47
www.dacoromanica.ro
 V. (tont cunoscut vet continua txplicatia cu Weep-
ciUnea omului care nu abdicd dela linia lul morald): Uite, vezi,
Asta e cusurul tau esti indiscret. Intelege romaneste ca nu
ti-1 spui. Eu am toate defectele ate poftesti; da trebue sa mar-
turisiti toti ca. am si eu 0 calitate eu sunt discret... nu-rni place
sl umblu cu plosca.
M. (agresiv): Atunci, da-mi voe sail spun cA nu-mi esti
arnio cum te crecleam.
L. (jignit): Eul null sunt arnic tie? eu? Bravo! Mersi...
M. (vrea sd-i explice mai pe larg cum ar trebui sd se
pow te un amic) In sfarsit, un arnic...
! L. (ft tate foarte supdrat): Dad'. sunt eu prost... sl-t1
spun... Da iaca tac... i aldata sa-rni dal cu tifla &zit ti-oi mai
spune ceva (II fntoarce spatele Cdtre chelner, care tccmai irece
win scend.) Mete, Inca doua mici... (Mache amdrtt,s'a 'ndcwir-
tat Fi el de masa, cu capul in partea cealaltd. Lache, in aceeaf po-
zitie, Ii furd din ochi, anzuzandu-se pe dinduntru In acest timp,
chelnerul aduce berea. Mache l Lache se intorc la masa, 1§1 ia
fiecare paharul, l bea).
M. (tot clocotind, dar cdutand sd pard retinut):
nurna atata a zis amicul de mine?
(Conversatia urmeazd, cei del amid privindu-se oda in ocht.
Mache e in toate stdrLe. Lache i0 privefte victima cu satis,
tactic).
L.A zis mai multe... Da'n sfarsit, ce-ti pasa?
M. Nu-mi pasA nimic... dar sunt curios O. vAd pana, wide
merge misella omului... Zici ca mi-e amic?
L. Run.
M. - Amic de-aproape?
L. Da.
M. I ce mai zicea?
L. Null !nal spul, cA te super!. (Tonul cunoscut). CE
asta trebue sA marturisest! i tu ca e cusurul tau te super!
M. (cat se poate de sincer 0 aproape rugandu-se): Pe
onoarea mea, nu ma supar...
L. (dupe ce ci-a vial cantdrtt odatd victima, pdrand cd-i
face o concesie): Zicea de nevastA-ta ca .. (Cele doud ezitdri
puse bine in valoare).
M. (ars de indignare): CA ce?
L. (ezitarea sa inceteazd brusc): CA... Iu fine prostill ce
sa-t1 mai spui? (cu multd violentd). Dal dm' 1-am Mat nasul.
Nu ti permit. zic, sA te atingi, ma'ntelegi, de onoarea ferneli
amicului maul
M. (incrementt): Cum! de onoarea neveSt1.1 mele?

r- 48
www.dacoromanica.ro
 L. - (foarie Oar, felta precipitate; ae vor mate in mime
CUVentele: ,frumu0cd", tdndrd" i sdracd"): CA e prea fru-
musicl si prea tanara pe länga tine; ca te-a luat fiindca era
Wad., dar...
M. Dar ce?
L. Ca la teatru mereu... Zic: (Pe torul: ,,$tiu eu precis").
Are MA gratis"! Da, zic el, la sosea cu bicicleta de dela or1
pe zi, dimlneata 1 seara?" Tot gratis"! zlc eu. Da vara la Si-
naia, tot gratis? zice el; de unde atAta lux?" (Reproducdnd
acest dialog incizipuit, aproape ci va trdda inviclia personald).
M. (in culmea indigndrii 0 a neputintei): Mare canaliet
L. (clupd o pauzd, pe alt ton): *i pe urma a fIcut aluzie
aproape pe fata la un alt arnic...
M. La cine?
L. (un nou acces de cavalerism): Nu-ti spun...
M. Ascultä-ma Lathe! sa tli ca m6. supar serios!... (Se
tidied amenintator). Trebue nurnaidecAt sa-mi
L. (I/ sfideazd): Daca nu vreau.
M. Trebue sa vreil auzil ?Unclean trag palme, ma'nte-
legi
L. (il intimideazd cu o privire calmd): El, ulte, vezi?
rista e cusurul tau est, violent.
M. (gdsefte cd a mers prea departe, se stdpdnege fi-ft
tele lacul; dupd ce s'a acezat 0 dupd o pauzd): Cusur necu-
sur. numai decAt sa-rni spui la eine a facut infarnul aluzie?
L. (dupd o lungd ezitare, in care timp l-a privit pe Ma-
. che cu compdtimire): Vrei numal decAt Ca stii?
M. Da!
L. (pe tonul cel mai firesc): La Panic&
M. La barbatul soril nevesti-mil la cumnatu-meu?
L. La Fanica, la curnnatu-tau.
M Mizerabilul! manila! Cine e? trebue sA-mi spul nu-
nielo lull
L. Ulte, vezi? 6sta e...
M. (se ridicd din nou, amenintdtor): Nu vreau sit stlu
nimic!... Trebue sa mi-I spuL..
L. Nu-Vi spun!
M. (gata sd se execute): I1 trag palme, ma'ntelegi!
L. (se ridicd i /I trzfruntd se mascara ca doi coce0):
Ia pottimf... Ell apoi nu ma lua asa de repede, ca .. (Mane re-
nutitd, dar nu de fried, si-p rein, locul. Dupd ce a trecut furtvna,
tot paragraful se va spune foarte clar): Auzi dumiecta, Dar
nu strict tu; eu stric... Viu sin dau de stire sA te pazqtl do
amid, et nu te'ncrezi In oricine ca un zevzec, atrag aten-

- 49 --
www.dacoromanica.ro
tie aSupra ce spune lumea despre onoarea ta si a nevestit 0
tu, in loc sa-rni multurne§ti, te ratoe§ti la mins'... 0 sa ma fact
S. to mit altadata...
M. Care va s6. zica, nu vrel sa-mi spui?
L. Nu.
M. Mersi. (10 into-re din nou spatele).
(Macho cheamd pe clzelner p1 pldteste. Paned tungd, In timp
ce Plache bate toba cu degetele pe masd, avdnd aerul cd pldnu-
este ceva oddne. Un musteriu nou veuit, anume Taclte, se
apropie c masa celor dog amici).
TACHE. Bung, seara.
LACHE i MACHE. Huna seara.
TACHE. Mare ceeg,tura esti, am:ea Lache... Ma fact sit-m1
pers noaptea pa,n 5. despre ziva, sa te aAept ca un caraghios la
Cosman. (Se qeazd la masa de aldturi).
LACHE. Ma rog tie, scuza-ma,.. Bram sdronit de obo-
seat; nu mai Mitealn; am stat sa ma odihnesc l eu noaptea
ca oamenii; m'am culcat dela opt aseara.
MACHE (drept hi picioare, izbucnind furtunos): Al
care va s zicit te-al culcat de vremel n'ai lost az-noapte la
Comex?... Acu Oiu eine c amicul.,.. (Vine la el prin fala me
sei). Pottiml (II trage cloud palms strasnice 0 pleacd, trecdnd
printre niche 0 Locite ca sd iasd la dreapta, spre fund. Pauza
Zung(7).
LACHE (pe tonut cunoscut). trIte, vozfl sta e cusurul
lui e mKgarl. j violentl.,. I Ware manieral
CORTINA

-N. 50 Poo

www.dacoromanica.ro
 JUS TITIE

JUDELE DE OCOL. Care va sd era, d-ta Leanca velduva,

Comersanta de bduturi spirtoase...
LEANCA. La Hanu-Dracului...
JUD. gtiu... Lasd-md seentreb.
LEANcA. Pldtim licenta, domn'judecdtor..:
PREVENITUL. Oleo!
JUD. Tdccre!
LEANCA. ...E pdcat pentru mine, domn'judoidter..,
JUD. Lasd-md sd te'ntreb...
LEANCA. Te las...
JUD. Care va sä zica, d-ta Leanca vaduva, comersantd de
bduturi spirtoase, ce reclami de la prevenitul lancu Zugravu?
LEANCA (cu emotiune treptatd). Eu, sd trditi, sdru'mdna,
domn'judecdtor, eu sunt o fomee sdrmand, Dumnezeu md ;tie
cum md chinuesc pentru o pdine... De ale fi pusesem de gdnd
dela sfdntu Gheorghe sd las prdvdlia, care nu mai poate omul
de atdtea angarale pentru ca sd mai mandnce o bucdticd de
pdine, pi nu ne mai dd mane sd pldtim licenta.
PREV.ENZTUL. ticenta o pldtepte domn'Miticd.
LEANCA. Domn'Miticd?... ad fie al dracului care minte?
JUD. Tdcere! Nimeni Ware voe sd vorbeascel pdnd nu-I
fiztreb eu.
LEANCA. Dacd eice dumnealui cd domn'Miticd!... Eu,
domn'judecdtor, sdru'anctna, pod sa jur Cd sunt curatd la su-
fletul *mu!
7111). Nu e vorba de astal... Spune cum s'a petrecut lu-
crurile pi ce reclami de la prevenit?
LEANCA. Eu, domn'judecator reclam, pardon, ouoarea
mea, care m'a'njurat, i clondirul cu trel chile masticd prima,
care venison tomn'atunci cu birja dela domn'Marinescu Bra-
gadiru din pieta incd chiar domn'Tomita zicea sd-1 iau in
birje...
JUD. Po cine sd iei in birje?
LEANCA. Clondirul... cd sicea...

51

www.dacoromanica.ro
 niD. Cin alCea?
Domn'TOma... se sparge
LEANCA
JUD.
LEANCA.
-Cine se sparge?
Clonclirul, domn'judecator!
JUD. (impacientat) Femce, ce tot bdrdi?... Ra,spunde
odatd lamurit la ce tentreb eu! Ce pretinzi d-ta acuma de la
prevenit?
LEANCA (cu volubilitate). Onoarea mea, domn'judecatoro
care m'a'njurat dumnealut, pardon facu-ta i dregu-ti, t mi-a
spart clondirul, cd nu vrea sd-mi plateascd... (Cu obidd). Ca eu
sunt o fomee sdrmand, f e pacat! vine dumnealui gol puscd st
bea pcInd se face tun, si pe urmd, dacd am vrut sd chem vardis-
tut, dumnealui zice cd ma sulemeneste cu chinoroz t vrea s'o
tulea.scd, s'a cdzut peste tarabd i s'a fdcut praf.
JUD. Cc s'a fdcut praf?
LEANCA. Clondirul cu molted; 0 pe ur2nd vrea sd
fugd.
JUD. Cine?
LEANCA. Dumneaiut.
JUD. Ei, ce pretinzi?
LEANCA. Onoarea mea t tret chile de matted prtma.7
JUD. Bine, Fest si tad.
LEANCA. Care vine dumnealut.
JUD. Taci!
LEANCA. Tac, da'...
JUD. Tact ()data!
LEANCA: Am tdeut.
JUD. Iancu Zugravu! Ce ai d-ta ad rdspunzt la preten-
Vile reclamantei?
PREVENZTUL (e afumat i pronunta foarte ingalat). Eu,
domnule judecdtor, dumneaei zice, vardon, tar ai venit, md
porcule? cd dumneaei n are niciodatti o politicd vizavi de mug-
tent Eu sic... daca domn7ffiticd...
JUD. Cine-i domn Miffed?
. LEANCA. Domn'judecdtor, uite, 0111'271471a, s-acuma e
beat...
JUD. Tati! nu te'ntreb pe d-ta. (Cdtre prevenit). Cine-t
donin'Altticd?
PREV. Domn'Miticd?... nu-1 cunostt pe domn'lffiticd? (Rd-
sand ironic). Al dracului domn'Mitica!
JUD. Vorbeste serios! Cine-i damn'Mlticd?
PRET Care va sd zicd, domn'Miticd dela pricepfte. (Cu
un zambet de find intentie). Pricepi dumneatale =pica cum
vine vorba noastrd. (Face cu ochiul).

- 52 -
www.dacoromanica.ro
 JYID. Ca-are-a/ace domn'iditicd?
PREV. Dacd i-a plãtit licenta.
LEANCA. Sã fie-al drac...
JUD. Tad! (Prevenitului). Nu e vorba de licentd, e vorbg
de clandirul cu mastica.
PREV. A cdzut de pe tefghea, domn'judecator, era pe
margine.
JUD. Clue l-a'mpins?
PREV. Plaza rea, funded dam cd cheamd vardistul... Ea
nu vream, ccl sunt cornersant...
LEANCA (ddndu-1 cu tifla). Comersant de pia de clqcd.
JUD. Te invit ad fit cuviincloasd aid] aid nu-i permis
sd dal cu Ulla!
PREV. (vesel). Bravos, domn'judecatorl al vazut §i dung-
neatale acwica ce pramatie e dumneaei?
JUD. Null permit sa fii necuviinclos aid?... (Aspru.) real
Ink les?
LEANCA (veseld). = Hahahal bravos, domn'judecdtorl..: sd
spue ce comert invdrtege...
JUD. (mat aspru). Tact, cd te dau afar&
PREV Haliahahal Bray
JUD (foarte aspru). Rdspundel ce comert fact d-ta?
PREV. Am lost zzigrav de case romdn, domn'ludecdtor...
Dac'am vdzut cd wit omoard concurenta strdinilor, am deschls
tombola cu oblecte la Nofi.
JUD. Da de chinoroz cum a venit vorba?
PREY. Am vrut numai s'o sperfu c'o stria (Face cu ochiul.)
pardon, la ficsonomia obrazului...
LEANCA. Sit wit sperii? N'ai venit odata cu caciula urns
plutd cu chinoroz?
PRET'. Las'o p'aial atu'i altd cdctuld! (Jude:ui.) eget a lost
la politicd... nu 'ntelege dumneel... fomee
JUD. Bine, toate bune, dar de ce vii beat la judecdtorie?
PREV. (obidit). Thad n'am aminterl coral, domn'lude-
cdtorl
JUD. Destul.
(Condamncl pe prevenitul lancu Zugravu la fapte let des-
pagubire dyad si doi let cheltuell de judecatd).
LEANCA. Da, domn'judecator, onoai ea mea, sdru'mdna,
nereperatd, cum rdindne?
PREV. (malitios). Las'ca ti-o repereazd domn'Aliticdl

- 53 .
www.dacoromanica.ro
 TUSTITIE
Personagii:
Jude le de owl
Leanca
Prevenitul

Sala de fedi* a unei judeatoril de ocol.

In najicc, o masd pe care se afld o cruce, dove ci un clo-
potel.

I scaun 3 cruce 5band

2 masa 4 dosare 6 perdea circulara

JUDELE DE OCOL (ludnd datele din dosar) Care va si

Mel d-ta Leanca vaduva, comersantä de bAuturi spirtoase...
LEANCA (pusd dela inceput pe o apdrare vehementd). La
Hanu-Dracului...
JUD. LaA%-ma. sa)ntreb.
LEANCA (cu of mn-are, fiindcd licenta c opasatoare). P150
Um Manta, domnludecator...
Pr.EVENITUL (agrestv) Oleo!
JUD (taiga pentru mentinerea prestigiului judecdtoresc
incepe sd devina din ce in ce mai grea). Ta.cerell

- 54 ---

www.dacoromanica.ro
 LEANCA (se pornege din nou) ...E pRcat pentru MIMS,
domnludeator.
JUD. (energfc). Las5.-rn1 s te'ntreb...
LEANCA (se stdpdnege). Te las...
JUD. Care va sá zic, d-ta Leanca vkluva, cornersantl
de Muturi spirtoase, ce reclarni dela preveliitul Iancu Zugravu?
LEANCA (acum cdnd I s'a dat cuvdntul, nu ptie cum s fn-
ceapd cu emotiune treptatd). Eu, sä träii, sku'inana,
domnludectitor, eu sunt o fomee sarmonk Dumnezeu m tie
cum niN, chinuese pentru o paine. De-aia i pusesem de gAnd
dela sfamtu Gheorghe s las pravetlia, care nu mai poate emul
de atatca angarale pentru ca s5, mai mänance o bucIt1c6, de
paine, si nu ne mai 4:15, mane sá pilitim icenta.
PREVENITUL (inppdtor). Licenta o plgteste domn'Ml-
tied.
LEANCA (adrcsdndv-se direct Preveritului). Domn'Mi-
tea?... sä fie al dracului care minte?
JUD. Theere. (Sund din clopotel sau bate in masa. S'a
facut Zinyte, apoi continua"). Nimeni n'are vee sä vorbeascl Ong,
nu-1 1ntreb eu.
LEANCA (mai rotoUtd fi mai respectuoasa). Daett zice
dumnealui c domn'Mitial... Eu, domnludecittor, sku'inâna,
poci set jur c sunt curata la sufletul meul
JUD. Nu e vorba de asta... Spuno Cum s'au petrecut Is-
si ce reclami dela prevenit?
LEANCA (deraiazd tocmai din dorinla de a spune prea
multe; intrdnd pe ina apdrdrii pe care ?i-o potrivise de acasd,
vorbeste ca un torent, fdeile 11 daa ndvald, se intrec una pe alta
si astfel ajunge la pledoaria aceasta fncurcatd). Eu, domn'ju-
decAtor, reclam, pardon, onoarea mea, care m'a'njurat, t clon-
dirul cu trei chile de mastica prima, care venisem tomn'atund
eu birja dela domn'Matinescu Bragadiru din piata,, Inca chiar
domn'Tomitg, zlcea sit-1 iau in birje...
JUD. Pe eine sl tel in birje?
LEANCA. Clondirul... a zicea...
JUD. Clue zicea?
LEANCA. Domn'Toma... se Sparge...
JUD. Cine se sparge?
LEANCA. Clondirul, domn'judecAtorl
JUD, (impacientat - sung far). Foniee, co tct barai?..
(Ritos) RN.spunde odatg, Himurit la ce te'ntreb eu! Co pretinzi
d-ta acuma dela prevenit?
LEANCA (cu volubflitate). Onoarea Inca, damn 3uticoLtor,
care m'a'njurat dumnealui, pardon facu-ti 1 ciregu 1t, i in 1-3

55

www.dacoromanica.ro
apart clondirul, a nu vrea sn-mt plIteasca... (Cu obidd). Ca eu
sunt o fomee sarmanä, f3i e pacatl vine dumnealui gol pusca si
bea pana se face tun, si pe urma, daca am vrut s chem var-
distul, dumnealui zice c. ma sulemene3te cu chinoroz si vrea
s'o tuleasca, s'a cazut peste taraba l s'a facut prat.
JUD. Ce s'a facut praf?
LEANCA. Clondirul cu mastica; I pe urma vrea SS, fuga.
JUD. Cine?
LEANCA. Dumnealol.
JUD. El, ce pretinzi?
LEANCA. Onoarea mea l trel chile ile maStica prima...
JUD. Bine; sezi si tact.
LEANCA (nemultumitd de faptul a nu ei-a vcIrsat tot focfili
vrea sd dea drwmul din pou la ?nerved). ! Care vine dum-
nealui...
JUD. Tacit
LEANCA. Tac, da'... (Ace las joc).
JUD. (foarte energic). Tacl odatal
LEANCA (se potoleste). Am tacut.
JUD. Iancu Zugravul Ce ai d-ta s raspunzl la preten-
lile reclamantel?
: PREVENITUL (in contrast cu Leanca, vorbeste fdrd grabd,
aqui* pe argumentele lui smecheresti; este afumat i pronunta
parte ingdlat) Eu, domnule judecator, dumneael Mee, par-
don, tar al venit, ma porcule? ca dumnealei n'are nicloclata o po-
litica vizavi de musterli. Eu zic... daca dom'Mitica...
JUD. Cine-i domn'Mitica? (Cu tonul: Despre care nici In
dosar nu se pomeneste Wink").
LEANCA (atinsd de aluzia prevenitului). Domrejudecator,
uite, säru'mana, s'acuma e beat...
JUD. Tacit nu te'ntreb pe d-ta (cdtre prevenit) Cine-i
domn'Mitic4?
PREV. (en chef). Domn'Mitica?... nu-1 cunosti pe domn'
Mitica? (Vend ironic). Al draculul clomn'Mitica?
JUD. Vorbeste serios! Cine-i domn'Mitica?
PREV. Care va sa zica doin'Mitica de la priceptle. (vu
un zflmbet de find intentied Pricepl clamneatale acusica cum
vine vorba noastra (Face cu ochiul; aiuzlile vor fi feicute en
destuld grosoldnie).
JUD. Ce-are-aface domn'Ivlitica?
PREV. Daca I-a platit licenta.
LEANCA (izbucnind viorentd). SI fie-al dram..
JUD. (simtind cd prestigiul Inagistraturii e gray amenin-
tat Tacit (Prevenitului.) Nu e vorba de licenta, e vorba de
clondirul cu mastica.

56

www.dacoromanica.ro
 PREV. (Mane siinplu, cu indiferenta fata de eveniment).
A cazut de pe tejghea, domnludecator, era pe margine.
JUD. Cine 1-a'mpins?
PREV. Plaza rea, finc zicea c cheama vardistul... Eu nu
vream, ca sunt cornersant...
LEANCA (ddndu-i cu tifla). Comersant de Mei de closea.
JUD. Te invit s fi cuvlincioasa atoll aid nu-i permis
sit dal cu tiflal
PREV. (vesel, crezdnd cd a captigat teren). Bravos,
ilomn'juclecatorl al vazut sl dumneatale acusica ce pramatie e
durnneael?
JUD. (fi-a iefit din pepeni). Nu-ti permit s. fli necu.-
vlincios Melt_ (Aspru) m'al inteles? (L-a potolit).
LEANCA (veseld crezdnd cii i-a venit ei apa la moard.)
Hahahal bravos, dorunludecator!... sii spue ce comert invar-
te4te...
JUD. (mai aspru). Tad, cä te dau afaral
PREV. (i-a venit lut rdndul sii radd). Hahahahal Bray...
JUD. (foarte aspru se ridicd, sund clopotelul violent, toatd
lumea tace. Pauzd. Judecatorul se aFeazd.) Raspunde! ce co-
mut fad d-ta?
PREV. (fraza aceasta trebue spusd cu toata claritatea).
Am Yost zugrav de case roman, domnludecator... Dac'am vitzut
ca ma omoara concurenta strainilor, am cleschis tombola. cu
oblecte la Mosi.
JUD. Da de chinoroz cum a venit vorba?
PREV. (tagdduind cd ar fi umblat cu chinoroz). Am vrut
numal-s'o speriu c'o stric (Face a/ ochiul.) pardon, la ficsono-
mia obrazulul...
LEANCA (se ridica iar). S ma sperii? N'al venit odata
cu caciula umpluta cu chinoroz?...
PREV. Las'd p'aia! ala-1 alta caclull! (Judecdtor2eui).
aia a lost la politica... nu 'ntelege dumneei... fomee...
JUD. Bine, taste bune, clar de ce vil beat la juclecatorle?
PREV. (obidit.) Daca n'am aminteri coraj, domn'judech-
torl (Sughite fi se aseawl).
JUD. Destul. Preventivul lancu Zugravu este condamnat
la seapte lel despagubire civila I dol lei cheltuell de judecata.
(Pleacd, ludnduli dosarul).
LEANCA (aleargdnd dupd el). Da, dornifjudecator, onoalt
rea mea, saru'rnana, nereperata, cum remane?
PREV, (mdltios). Las'ca ti-o repereaza domn'Mitica.
..-CORT INA

-57-
www.dacoromanica.ro
 MDURA MARE

Tennometrul spune la umbra 330 Celsius... Subt argta soa-

relui, se oprege o birje, in strada Pecientei, la numdrul 11 bis.
cdtre orele trei dupd amiazL Un domn se cid jos din trdsuril fi
cu pas moleFit s'apropie de upa marchisei, uncle pune ameba
pe butonul soneriei. Sund odatd... nimie; de (loud, de trci.,. far
ramie; se razirnd in buton cu degetul, pe care nu-1 mai ?idled...
In sfdr?it, un lecior vine sd deschichl.
In tot ce urmeasd, persoanele toate pastreazd un calm im-
perturbabil, egal i plin de dignitate.
DOMNUL. Domnu.i acasd?
FECIORUL. Da; dar Int-a VOruflci d spuiu, dacd 1-o
cduta cineva, c'a plecat kz ara.
D. = Dumneata spune-i- c'am venit cu.
F. Nu pot, domnule.
D. De ce?
F. E incuiatd ocloia.
D. Bate-i, sd &sada.
P. Apoi, a muat clieea la dumnealut cand a plecat.
D. Care va sd deli, a plecat?
P. Nu, domnule, n'a WOOL
D. Amice, epti... idiot!
F. Ba nu, domnule.
P. Zici cd nu-i acasd.
F. . Ba-i acasd, domnule.
D. Apoi, nu ziseci c'a plecat?
F. Nu, domnule, n'a plecat.
D. Atunci e acasd.
P. Da nu, da n'a plecat la lard, 4 epit afa.
D. Uncle?
F. In oraf.
D. b Vnden

- 59 -
www.dacoromanica.ro
 P. In Bucurepti.
D. Atunci sd-i spul c'am venit eu,
F. Cum vd cheamd pe dv.? -
D. Ce-ti pasd?
F. Ca sd-i spuiu.
D. Ce sd-i spui? de uncle ;Hi ce sd-i sput, dacd nu ti-am
spus ce sd-i spui? Stai, intdiu sd-ti spui; nu te repezi... &Li
spui cdnd s'o intoarce a 1-a cdutat...
F. Cine?
D. Eu.
F. Numele dv.?...
D. Destul atdtal ma cunoct§te dumnealui. suntem prie-
tent...
F. Bine, domnule.
D. Ai inteles?
F. --- Am inteles.
D. Al... Spune-i cd sd ne'ntdlnim negregt.
F. Uncle?
D. tie dumnealui... Da sd vie neapdrat.
F. Cdnd?
D. Cdnd o putea.
F. Prea bine.
D. Ai inteles?
F. Am inteles.
D. Al... Fi dacd vede pe amicul nostru...
F. Care amic?
D. file dumnectiuil...sd-i spuie cd ma s'a putut reupi et;
afaccrea giutd nimic, fiincd am vorbit cu persoana... Nu WWI
F. Se poate sd utt?
D. ...si zice cd acuma e prea tdrziu, dacd n'a venit la
creme; odd dacd venea mdcar cu cdteva zile inainte, altd vorbdt
poate cd s'ar ft putut.. Tine =lute!
F. Tiu, domnule...
D. ...deoarece nu plecase Mad mdtup persoanei care s'a dus
pentru ca sd dea arvund tutorelui minorilor, si el nu ailase Mad,
deoarece nu-i spusese nepotul cocoanet, cu care era afacerea ca
terminatd, dacd mai avea rdbdare peind Lunf seara, cdnd tre-
Due neapdrat sd se'ntoarcd avocatul, tuned s'a dus cu o hotdr.

- -60
www.dacoromanica.ro
facie; cl4ar amnia, cu regret, este imposibll din mai multe punte
de vedere, care le ;tie dumnealui... Aga sd-i spat.
F. Bine, domnule.
Domnul pieced... Feciorul dd Damnul se'ntoarce,
D. A1... tii ce? nu-i spune nimic, fiincd poate nu ii minte
exact persoanele. Tree eu mai bine desard sd-i spuiu... La cdte
vine d. Costicd seara la masd?
F. Care cl. Costicd?
D. Stdpdnu-tdu.
F. Care stdpdn, domnule?
D. Al tdu-. d. Costicd.
F. Pe stclpdnu-meu nu-1 cheamd cl. Castled; e propitar...
D. Ell i dacd-i propitar?
F. ii cheamd cl. Popescu.
D. i mai cum?
F. Cum, mai cum?
D. Firefte... Popescu, propttar_ bine. ft mai cum?
F. Nu pot scl Ftiu.
D. Nu-I cheamd Costicd Popescu?
F. Nu.
D. Nu se poate.
F. Ba, da, domnule.
D. Apot vezi?
F. Cc sd vdz?
D. Ii cheamd Costicd!
F. Ba, Miffed.
D. Miticd?... peste poatel... Ce stradd e Wei?
F. Numdrul 11 bis...
D. Nu e vorba de 11 bis.
F. _ A zis domnul cd nu vrea sd pule 13, cd e fatal.
D. N'are af ace 13... Eu te'ntreb de stradd. Ce stradd
asta?
F. Strada Pacientil...
D. Strada Pacientii?... imposibil1
F. Nu, domnule, e strada Pacientii.
D. Atunci, nu e asta.
F. Ba-i asta.
D. Nu.
F. Ba da.
D. Eu cant din contra strada Sapientii, 11 bis, strada
Sapientii, d. Costicd Popescu.
F. Aga?

61

www.dacoromanica.ro
 D. Apr:.
F. Atundl, 724 0 Ufa
D. Foarte bine.
Domnia pleacd g merge la bide. Birjarul doarme pc ca.
Ord. Caii dorm la piste.
DOMNUL. Haide, birjart
BIRJARUL. Nu slabod... este muftiriu, me roe...
D. Care mustiriu?
B. Nu tll la mine, mo roc...
D. De unde 1-ai Izat?
B. Ghe acolo, mo roc.
D. Apoi, nu sunt eu?
B. lel la doninu este, mo roc.
Doninul sule... Birjarul trage Woe tatf se degeaPtd yS
pornesc. Domnul se ridicd'n picioare, la Ceafa birjariaul.
D. Ascultd-md; ;tii dumneata undo 0 strada Padequr
B. Ala nu Ftit, mo roc.
0 baba trece. Domnul opreste birja.
DOMNUL. ma rog, jupdneasd, ;tit dUnziteata isnde e
strada Pacientii?
BABA. Asta e, mdiculitd.
D. Ei, Teribil de rarnolitdt... Mdnd'nainte, birjar!
Bir la pornege. Domnul face semn set opreased la ii Med-
nioard in colt, unde pe crag motde la umbra tot bdictt u portul
verde.
DOMNUL. Tilndrale, ce stradd e bsta?
BAIATUL. Strada Pacientii...
D. E,stl Un prost!... Inainte birjarl
Birja merge Med o bucatd buneL.. Un sergent de Strada std
pe o bancd la poarta unei curti marl. S'a desedltat de cistne salt
sd-fi mai rdcoreascd picioarele. Domnul face sem; birja
oprege.
DOMNUL. Sergent!
S.ERGENTUL. Ordonatil
D. Md rog, nu Oil dumneata uncle e strata Paelentit?
S. Chiar asta e.
D. Imposzbil.
S. Da, domnule, asta e.
D. ...la d. Popescu, numdrul 11 Ws...
S. Ei, da, mai in sus, pe mina stdngd, nifte case gal-
benen carte, cu marchiza...
D. At_ Atunci feciorul e un stupidl... Mersil. Intoatee,
binjart

62

www.dacoromanica.ro
 CALDITIZA MARE

Personagii:
Domnul Saba
reciorul BAlatul
Birjarul Sergentul

Decorut repreeintd un Cott din strdda Pacientei. in Planta

I siiinga, de vede Inarchiza ridicata pe trei trepte a easel
fidthene eft Nr. 11 bis, t cürtea acestei case, cu grilaj de fier. lit
drzapta, fatada unei bacanioare cu obloanete trase, pe pragul
cdreia motde un bdiat en ortut verde. Fundalut (pictat) repre-
zinid 8 altd stradd, care tate perpendicUlaf Warta Pacientet.
0 trasurd (6 simpla silueM) s'a Oprit idngd casa din stdnga.
Cali nu se vac!, el Menai bfrjarul pe Cdprd.
La blicdnie se poctte plate firma: fa trei dtruguri tacoloril;

ifundal de ores. träsuTa (eat) nu se ii5d). 3fatada ease). 4trepte

5grilaj de fler. 6potn. 7fatada bàcàiiiei eu ubloanele trase). 8trepte
La rlaicarea cortinel, Domnul se dd los din tretsuM, intrd
in curte i cu pas ntolefit se apropie de um marchisel, unde
pane degetul pe butonul soneriel. SUnd odatd... itiv24c; de doud
or6 de tree... tar nimic. Se rastind in baton cu degetul, pe care
nu I mai Veiled. In 4c-tun, vu jeclor vine sd deschfdd.
Feclorul se oprege pe treapta a dona, Domnul a Ps in elate.

ma- 63 --
www.dacoromanica.ro
 in tot ce urmeazd, persoanele toate pdstreazd un calm
iraperturbabil, egal l plin de dignitate.
DOMNUL: Domnu-1 acasa.?
FECIORUL (rdspicat si confidential): Da, dar mi-a porunclt
sit Spul daa 1-0 auta clneva, c'a pletat la targ.
DOMNUL (puns un picior pe treapta sedril, increzut): Dum-
neuta spune-1 c'am venit eu.
FECIORUL: Nu pot, domnule.
DOMNUL (se da inapoi, surprins): De ce?
FECIORUL: E InculatA odaia.
DOMNUL (enervat): Bate-1 srt deschldft.
FECIORUL: Apol, a luat chela la dumnealul, and a plecat.
DOMNUL (vrdnd sd se ldmureascd, apasd pe a plecat"):
Care va sä zia, a plecat?
FECIORUL: Nu, domnule, n'a plecat.
DOMNUL (fdrd sd-si iasd din fire): Amice, Idiot!
FECIORUL (fignit, dar cuminte): Ba nu, domnulel
DOMNUL (se stdpdneste): Zici eä nu-1 acasl.
FECIORUL: Ba-1 acasa, domnu!e.
DOMNUL (se stdpdneste mereu): Apol, nu z1ses1 c'a plecat?
FECIORUL: Nu, domnule, n'a plccat.
DOMNUL (se stdpdneste din ce in ce mai greu): Atuncl e
Ucasl.
FECIORUL (clar): Ba nu, dar n'a plecat la WI, a esit asa.
DOMNUL: Unde?
FECIORUL: In ora.g.
DOMNUL: Uncle?!
FECIORUL: In Bucuresti.
DOMNUL (Ca l cum s'ar fi idmurit): Atuncl s6,-1 spui c'am
ven't eu.
FECIORUL: Cum vl cheAmA pe dv.?
DOMNUL: Ce-11 pasà?
FECIORUL: Ca sA-1 spul.
DOMNUL (abia acum e gata sd izbucneascd): Ce sA.-1 spui?
de unde Olt ze sa-1 spul, daa nu tl-am spus ce N1.-1 spul? Stal,
Intal sa-ti spui: nu te repe2l.. (Pi:gine rdspicat). SA-1 spul and
s'o intoarce a 1-a autat...
FECIORUL: Cine?
DOMNUL: Eu (Adicd: Nu ma vezi?").
FECIORUL: Numele dv....?
DOMNUL: Destul atAta! mA cunogte dumnealul... suntem
prietenl...
FECIORUL: Bine, dannule.

64 --

www.dacoromanica.ro
 DOMNUL: Ai inteles?
FECIORUL: Am Ilia lab.
DOMNUL (pleacd, dar se'nloarcc dlii poar/11): A!... Spune-i
Ca sa no'ntalnim negresit.
FECIORUL: Uncle?
DOMNUL: tie dumnealui... Da stl vie neaparat.
FECIORUL: Cand?
DOMNUL: Cand o putea.
FECIORUL: Prea bine.
DOMNUL: Ai lute les?
FECIORUL: Am inleles.
DOMNUL (pleacti lar, dar se'ntoarce, pentru cd a uital ce
era mai important): A!... sl daa vede pe amicul nostril
FECIORUL: Care arnic?
DOMNUL: tie dumnealui... (Cautd sd lie ctit mai explicit.)
sa-I spuie ea nu s'a putut reusi cu afacerea stiuta nimic, fiinca
am vorbit cu persoana... Nu ultal
FECIORUL: Se poate s uit?
DOMNUL (subliniazd ldniuririle of gesturi elocvente):
zice e acuma e prea tarziu, data n'a venit la vreme; arci dacA
venea macar en ateva ziie inainte, alta vorbal poate c s'ar ti
putut... (Gest cu degetul). Tine minte!
FECIORUL: Tin, domnule.
DOMNUL (mai rdspicat, mai multe gesturi): ...deoarece nu
plecase thca rnatusa persoanei care s'a dus pentru ca s dea
arvuna tutorelui minorilor, si el nu aflase inca, deoarece nu-i
spusese nepotul cocoanei, cu care era afacerea ca si terminata,
dad. mai avea rabdare pana Luni seara, and trebue neaparat
sa se 'ntoarca avocatul, Iiinca s'a dus co o hotarnicie; dar anima,
cu regret, este imposibil din mai nitrite punte de vedere, care le
stie dumnealui... Asa sa-i spui.
FECIORUL: Bine, domnule.
(Domnul pleacd, egnd pe poartd. Feciorul dd sd inchidd.
Domnul se intoarce).
DOMNUL (scena se muta zn poartfi): Al stii CO nu-I spune
nimie, fiina poate nu 1,ii minte exact persoanele. Tree eu mai
bine deseara sa-i spui... La cite vine d. Costica seara la masa?
FECIORTJL (simplu, lard protest in glas): Care d. Costia?
DOMNUL: Stapanu-tau.
FECIORUL: Care stapan, domnule?
DOMNUL: Al tau... d. Costica.
FECIORUL (la fa): Pe stapanu-meu nu-1 cheamrt d. Cos-
tica; e propitar...
DOMNUL: Ei! si daca-i propitar?
5
65

www.dacoromanica.ro
 FECIORUL: 11 cheam5, cl. Popescu.
DOMNUL (incepe cd liarbd): i mal.cum?
FECIORTJL: Cum, mai cum?
DOMNUL: Fireste... Popescu, propitar... bine... si mai cum?
FECIORUL (sincer, nu face pe prostgl): Nu pot ski. st1u.
DOMNUL (subliniat): Na-1 cheam.A Castle& Popescu?
FECIORUL: Nu.
DOMNUL: Nu se poate:
FECIORUL: Ba, da, domnule.
DOMNUL: Apoi vezi?
FECIORUL: ce sa vaz?
DOMNUL: 11 chearn6 Costical
FECIORUL: Ba, Main.
DOMNUL (Incremenit): MiticV. paste poatei ce straaa
e alai?
FECIORUL: Num Aral 11 bis...
DOMNUL (enervat): Nu a vorba de 11 bis.
FECIORUL (ca pi cum aceastti lanzurire ar rezolva toata In-
curcatura): A zis clomnul al nu vrea sA pule 13, ca C fatal.
DOMNUL (gata sci isbucneasccu: Ware aface 13... Eu te
'ntreb de stracla. Ce stradl e asta?
FECIORUL: Strada PacienIii...
DOMNUL (par'cd t-a dat cu ntaiul in cap): Strada Pacien-
tii? . imposibill
FECIORUL (waren linigit): Nu, clomnule, e strada Pacientil.
DOMNUL (supdrat foc): Atunci, nu a asta.
FECIORUL (tot ltniftit Ft nu provocator): aa-i asta.
DOMNUL: Nu.
FECIORUL: Ba da.
DOMNUL (Ca 0 cum 1-ar fi contrazis cineva, pe care-1 lamu-
vesta) : Eu caut din contra strada Sapient% 11 WS, strada Sa-
pien`ii, d. Costicl Popescu.
FECIORTJL: Asa?
DOMNTJL: Asa.
FECIORUL: Atunci, nu e aici.
DOMNUL: Foarte bine.
(Domnul planed 0 merge la birjd. Bir;arul doo-rme pe mod).
DOMNTJL: Haicle, birjarl
BIRJARUL (se trczecle din somn gi vorbe0e, fara a intoarce
capul): Nu slobocli... este raustiriu, mo roc....
DOIVDTUL: Care mustiriu?
BIRJARTJL: Nu stil la mine, mo roc
DOMNUL: De uncle 1-al luat?
BIRJARUL: Ghe accio, mo roc.

ti6

www.dacoromanica.ro
 DOMNUL: Apol,flu sunt eu?
BIRJARUL (intoarce capul spre el): le la domnu eSte, mo
roc.
DOMNUL (dd se/ pule piclorul pe scara trdsurii, se rdsgdn-
defte insd, se del un pas inapoi vi-1 intreabd pe Dirjar): Ascul-
ta-ma,; §tii dumneata uncle e strada Pacientii?
BIRJARUL: Ala nu §tii, mo roc.
(Domnul cautd sol se orienteze, face cdtiva pafi privind In
jur 0 babel apare agale din planul I, cu un pepene verde in
=dna).
DOMNUL (adreseindu-se babel): Llà reg, jupaneasa, tii dum-
neata uncle e strada Pacientii?
BABA: Asta e, rdaiculita.
DOMNUL: El, a§! (0 lasci in plata Domnului. Baba vede
de drum)... Teribil e de ramolital... (Din nou priviri de orien-
tare. Zdregc:"-pe bdiatul care motde, pi-Z bate pe umdr): Tana,-
rule, ce strada, e asta?
BAIATUL (cdscdnd): Strada Pacientii... (Apoi adoarme din
non).
DOMNUL: E§t1 un prost!... (Se duce din nou la trdsurd):1
Inainte, birjar. War pdnd sd se urce, din stdnga apare un ser-
gent de stradd). Sergent!
S12.3GENTUL: Ordonati!
DOMNUL: M rag, nu §til, dumneata unde e strada, Pa-
, eientii?
SERGENTUL: Chiar asta e.
DOMNUL: Impesibll.
SERGENTUL: Da, domnule, azta e.
DOMNUL: ...la cl. Popescu, numanil 11 bls...
SERGENTUL: Ei, da, pe mama stftnga., casele galbenen carte,
cu marzhiza... (Aratd casa). .
DOMNUL: A!... Aturci feciorul e un stupd! Mersi!.. ,-
teapta birjar! (Intrd din nen in elate pi sund la ma niza).
CORTINA .___

www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMETA
Prelegere populará

D-t Mariu Chicos Rostogan, distinsul nostru pedagog 1 di-

rector at; scoalet model Ulpiu Traian' , esie destul de cunoscut
tuturor acelora care se intereseaza de intscarea noastrd cultu-
raid, asa ca sa ne scutim de a-i mai face vreo reclamd. Ne mar-
ginim dar sit dam aci, cu sfintenie, prelegerea pe care d-sa
tinut-o, in fata polarilor sat, asupra cometei de Lunt 1, Marti la
2 Noembrie.
latd prelegerea d-luz Maria Chicos Rostogan.
PROPESORUL. Am primit ghela onoratul Ministeriu ur-
matorul tircular:
Oontnule director,
In apropierea zilet de prima Noventbre, lumea toatd l mai
cu seamd masele populare sunt addnc miccate de prof etia sa-
vantului Falb asupra sfarsitului lumii prin intalnirea pdmân-
tului cu cometa Int Biela.
Ministerul va invitd dar cu onoare a face coptilor din ;coda
dv. o prelegcre populard despre comete in genere 1 despre fil-
itatea prevederilor sinistre, alica despre imposibilitatea unei
clocniri a planetei noastre cu un alt corp ceresc.
gim cu totii ca infiuenta generatiunilar care traese simul-
taneu este rectproca. Astfel, copiii, mergdnd pe la caminuri:e
tar, ar aduce parintilor imbdrbeitarea de care au astazi atdta
nevoie masele poporale zgnorante, a caror imaginatie este tot
deauna porntta la superstitiuni st la credinta in supranatural
Priiniti, donznul director, distinsa noastrat consideratiune".
No! auzit-ati numa cum se esprime onoratul Ministeziu
cab e migne, cu moue!" ;L. ghischinsa noastra coast-
derdtiuneI"... Numa voi. niste ratagni, nu cunoasteti raspectul
si dear ghestul vd mustruluesc...
Ne vom ingheplint asedar misiugnea l vd vow face o pre!e-
fere ghespre comet&
COLARUL IONESCU. Axil, a trecut...
PROFESORUL (asmu) NU fd larva, spurcactune?... Stien.
tium .;;t atentiune, cd-r int,tm in makerte!

69
www.dacoromanica.ro
 Numete comeatV tage glze lama fementn: o comeatd, daiza
COm cake, 0 gheriva ghela coma, coamd, capelurd, pleate tunji,
reppectfre: comatd, cameatd, as.ru pletos, vulgo stea cu coadd.
Aparipnea comeakelor au csartitat toghcauna inrau.lre
asupra maselor populare, asupra prostimii, cu atdta mai mult ccl
aceea apdritiune, au lost pretesd ghe toltzt, mecteori, qtertozt,
earl se aratcl ca o ploaie ghe steale p1 cart-
COLARUL 07 OPEANU (ridicdnd indna'n sus). Domle!...
PROFESORUL. No! ai vreo observeitiune ghe Matt?...
KOLARUL OLOPEANU (in picioa re). Domle, 7nama'n-
teo seard, larna trecutd, a vcieut ploaie de stele afara...
PROFESORUL (impacient). Bel .. cd-s cloard nu era set le
vaieffn bordel...
§'COLARUL. ;St cu 0 cu taica cram culcati, 0 can4 a in-
trot mama in casa pi ne a spus set legm afard s vedem, taica
n'a vrut.
PROFESORUL (mat Impacientat). Hat .
,COLARUL Zice taica: nu ies din plapuma pe gala dsta
Ed ctiu de bine Ca p/Gud ft cdrnag... (Scelarii rad).
PROFESORUL (fcarte impacientat). Tatd-tdu este un
aen, carele nu ctie sd-ti ghea o caucatiune zolidd (Copia rdd mai
tare; prof esorul, loarte aspru): No! bastal...
Merem mai gheparte i intram in ghemonstratiune. (Cobeara
la tabld, ia tib1grul ft desinecal, nu toonai exact, o elipsd cu
focarele foarte depdrtate) No, aca.ma, Barsascule, tu carele ui
Taal multd ap:iceitiune la machemachicd, spunc-ne cloard ce am
vrut eu sa present aid?
VCOLARUL BARSESCU. Un... cas:ravete, aornnule.
PROFESORUL (stapanincluli un cambet simpatic). Man-
cd-t cu murnd-ta! Schimbdnd repecle tonul). Tot la pale ti-i
gdnaul, sä le-ndopi!... Nu-1 castravectze,mdncdule!.. e o elipsd, o
curbd lunguiap, care cre duplu tentrum; %/ma aid in punctul
oricrou si alt tentrunt togma dircoace, la ceilantd extremitalce,
in punctul omega. Accasta-i calea comeatci.
No, acuma pornim, md rog, cu comeata de dincolo de pane-
tut omicron pe calea ei, i merem, merem, mereu merem cd-
tre scare, carele facte In primul tentrum, omega. (UrrnAnd elupd
metoda treuitivd, cu creta pe Hula elipset, profesorul simuleasd
crecterea i descresterea mersului cometcf).
Cu cdt se apropie ghe soarc, astrul pletos yi acteldrend amd-
surat mersul sdu netdsare cresfendo, simtind acea atractiune
prir"-r-rnic4. ca un scoter daig'-ke cdnd se ap-opie de focgrul
lur-frii intcleeitale si morale, de scoala ;1 de profesorele sdu.
Ar.oi. cu cat se depcirkersei deZa P7 tutu/ tentrum ;i Mere catra

71:1
www.dacoromanica.ro
al doilea Outrun , se leneveagte amasurat i lmbla'neet fi tct mai
Inca, csicrwenczo-ca-zn cr puturos i fara apIted14uue (Cu
desgust ) carols pfeajeta i duto7int4
Exempla datent: buncloara, intai ca Barsescu Stipiogne Fi a
Loixa ca Ioancsou Agnibal alias agnimall (Rdsete.) silentfurn!...
Pentru aceea doara, cu toate calculatiuniie I operatiunile
taghcbraice asupra profe.ului ineAanc, ca a plus b musai ca este,
ma rog, evcal cu C, comeGla nici ghee& nu vine pretize.
KOLARUL IONESCU. Zicea ca vine ieri scald, dom:e.
PROFESORUL. Au zis tata-tau...
COLARUL. Nu, domle; Falb...
PROFESORUL. Ai vazt tu pe Falb...
VCOLARUL. Nu, domle, era in Universul" Fru toate ga-
zetele.
PROPESORUL (gray). Ugniverzul", cloara ci toate gaze.
tel cvOtighiene nu sunt conzpekenke in cauza; pantru aga un lu-
cru trebue sa conzultam publicatiuniZe gpetiale, cum e bunaoard
Mundus oder Toclizcon. Univerzal-transtendenfal-eosmOloghige-
astronomige-meteorologhige Flighencle Bleier", acea publicatiune
de fala care apare ()data la luna gi in care se arata tdlebritatea
erughltiunii germane, pantru carea, ca s'o poata cincva pr;ccpe,
musai sa alba ;Uinta ghespre ratiunea pura, =mai sa gtic iu-
gheca ca Kant. ('colarii rad tare).
Faveke lingvis! vitelor gi grobianilor, cand caut sa va scot
din acele credinte ratacite, a caror consecrentie este ignorantia
0 Inbetilitacheal... Caci au fost propti gi neghfobt, .tultorum
numerus infignitusi cari an erezut rimed price comeata lagie
vu samn, o amenintare, o pfaza rca...
COLARUL OTOPEANU. La no:. la Otopeni, spune, domle,
tata, cd s'a starpit toate vacile cand a venit corneta allalta.
PROFESORUL. Dar murna-ta dace nu s'au stdrpit, bou'e?
No, merem mai gheparke... gra col2oaviurn1 Sa veghem
numa care este posibilitakea ghe o intdlnire a globului terestru
cU comeata 12/1 Biela... (lIotarit). Apoi asta nu-i slobocl, asta nu
se poake, ghe oarcce tott erughi-tii au proboluit negativa (Cu si-
guranta.) Natura non falit zaltus, md prostovanilorf Ea au ins
doard ghestul spat, ca sa aiDa boa corpurPe ceregti sd imble
care'ncatriu in univers: fara colioiune, fara eraval: sa alba fle-
carele pantru trubuintele regpeckive comogls:takea hal
(cblarii rad foarte tare gi fac sgomct)
PROFESORUL. Nu lama, ratanc:or incongtill nu radetl
ca ruraYl, cari n'avey decat ingiincturi Ct102trief si nu sivtitt
penetratiune la contampatitnea naturig caroa, (Cu =Wei ele-
vatiune.) dupa cum lucre! iagtc, ma rag, piintru weetatorul cu

71 --
www.dacoromanica.ro
perppicatitache, un ppectacl plin de admirdtiune i venerdtiunet...
No! acuma vazt-ati cd fent ?in s'au fradmplat nimica.. De
ce n'ati vint la Koala tori, sd azistatf impreund cu prolesorele
vast?...
COLARUL BARSESCU. Ni-era /Had de cometd...
PROFESORUL. Fried, ha?... No clu-che!
KOLARUL IONESCU. Eu am venit, domle, cu Popescu
Ion g cu Otopeanu Marin pi-am stat dela cloud pOnd /a patru, si
d-ta n'ai venit.
PROFESORUL. Hal
SCOLARUL. Si and i-am spus mamii, a sic cä n'ai venit
de Infect cometii.
PROFESORUL (suparat, cu humor arnestecat cu clispret).
Pe mine sd ma'nvatati corajul, tu pi cu muma-ta, nipte loaze!
pe mine? care, in cdtane, la Zoldrino, uncle au lost Fi cu frantozia
pi cu talianul, am avut un frache, mai Mare undrofitir in gava-
Uri I un unchiu de pe mama fetfeb la granatiril... pi cart or
=anent acolo, ind'roc, ohlmpreund cu clrdgutul ohe'maparat o
paparadd ghe (lee, ma rog. Voi! pe vague... Corajul!?
Zezi numa! (Ttransportat antd cv mult avant eroic).
La Zolfkino ghe vale,
Mere-un gheneral Mare.
41 tot strigik'n gura mare:
imparache, lraltachel
Cu zeuke gnenvatake
Pungne pa§e, nu che baehe,
c6,41 perzi atagnele toake!
...und zo valter...
(Copti aplauda 0 rad).
PROFESORUL. Nu larmd, vitelor care n'aveti reppect ghe
istcnia neamului!...
Merem acu mat departe, sd vorbim do temp'ratura conteatif
si apoi de conzistentia ei, pcntru ca mai apof, la wand, s'ajungern,
.2nd Tog, Ut concluziunea aceea. cumcd nici card n'avem d re
ternem do sfdrpftal lumil, carele nu se poate.
No! ternp'ratura! (Cu multd volubilitate).
Vremea, 2nd rog, se'mparte, dupd cum au proboluit Tel
zius in cloud pdrti, care se despart una de alta la acel fixum,
carele se cheamd zero.graduri sau nul... Deacolo, aceea care
mere'n sus Bdrsescule, fit atent! este partea cdlduroasd,
pi aceea care mere'n jos loanescu, nu cdsca gura, cd fntrd
musea, este partea friguroasd, far la nul, mei rog, apa Po-
pdscule vrei sd ?nand bdtae! cpa prfnde pojghitd.

72

www.dacoromanica.ro
 Deaceea, iaste land Fi yard, dupe cum aratd la termomet
trui lui Telzius, respective tent'grad, kir acei cari stiu carte, tar
nu ca poporul de rand, num esc ciildura plus Fi frigui minus.
Przn urmare, e proboluit cu metoaghele moghearne, cumcd co-
ineata este totdeauna in minus: despre o inrdmatiune dard nu
petite fi vorba.
No! acurn consistenpa. (i mai vocubil).
Consistentia comeatii conzfstd din materia cea vial faind
din toate punturile de vedere a senzurilor ncastre! mutachls
mutanghis, mid faind decdt o be:5-1cd de sitpun, md rog!
Materia in jendre e doar ceva, vid rog, carele nu existd, ci
t mai apoi nama o insupx a lucrului in sine, carele iapte o ener-
fie, carea nu se stie ci pe carea semper Trorabimus!... Aceea
apoi nu-i ghe nasul vost, nipte mucosi! cd e prea inalt; aceea
a vett ptudui cdnd yeti Imb la la Universitache, cum am Imblat
g eu. De nasul vast este doar aceea care vd spun eu, cumcd des-
tutu-ti-i vorba mdiastrd a marelui jeniu Neftone, cd o comeatd
cat de mare, mdcar ca de-aici pdn'la Budopesta, prin conden-
satiune, o poate vdri intr'un... intr'un... fingherlzut... pdldria
ghejetului... ghejcitar... vulgo ndpdrstoc.
No, acunza concluziunea.
Mereti acasd ft spuneti tatd-tdu, si mumi-ti respective pd-
rintilor voptri ignoranti, sd nu mai fie neghlobi sd aibei fried ghe
fignis munghi, ea eine crede in superstitiuni devine ridiculos
fatd cu ;Uinta 1 meritd ghespretaluit.
(Scolarii rdd, lonescu mai tare ca toti).
PROFESORUL (ddnd din cap cu dzspret catre Ionescu)
Las pe altii sd rad: nu raghe tu, urechiatule, cd eu che ure-
eliesc inc'o toand; che fac numai apoi sd vest steale g comeache
dna miaza-mare! intcResu-m'ai?
(Copiii devin din ce in ce mai impacienti si mai sgomo-
tog). f
PROFESORUL. Deaceea trebue ca sii avenz pdntru stiinfd
;el mai mult respect, dar totdeodatd cu cat mai profundd mo-
derdtiune, md rog. Cd-z stiinta nu trebue tratatd in trod exclu-
zivist, yid ca pe o zeitd ce std In ceriu, cum spune Schiller, nici
ca pe tin dobitoc ghe muls!
(Cop/1i &Tin si mai impacienti si mai sgomotopi).
PROFESORUL. (ridicdnd emfatic tonul pe mdsura co
ereste sgonzotul pcolarilor). Aignem ist ghi visensaft, ghl hohe
ghl himlise Ghiotin... nidgarilor! ghern anghern, ghi tiubtige
Ruh... boilor! ghi in mit Buter fersorct... porcilorl
(Profesorul iese cdniand): La Zolfdrino ghe vale"; coplig
ies faarte veseit dupd el, fdcdnd nn sgomot stragnic, md Tog.

73

www.dacoromanica.ro
 DESPRE COMETA

Personagii:
Mario Chicog Rostogan Bärsescu
lonesou Otopeanu

Deeorul repreeintd o clasd a §coalei model Ulpiu Traian".

In stdnga este catedra 0, in RIO ei, trei btinci, in care stau Fase
elevi. Inire catedrd 0 pri2nu1 Fir de band in fund, este aFesatel
tabla.

1perdea circularl 2scaun. 3ca,edra 4.--tablä. 5banca.

Mariu Chico; Rostogan, directorul Fcolii un om intoo
doua varste se allei la catedrd. Inainte de e pi i, el pronunp
Inlotdeauna pe n ca gn frantueesc, pe t ca k, pe d cu gh, pe g
. ca j, pe c ca F.
Actiunea se parece in Bueure01, in anui 1899, dupd noap.
tea de 1 Noembrie, in care a apdrut cometa lui Bie la.
ROSTOGAN (bate in catedra, pentru a impune 1iniFte 221
clasd; fncepe sa vorbeasca dupa ce devil s au potolit): Am pri-
mit gheia onoreul Ministeriu urmUorui tircular: (Se ridicd in
pieloare Fi eiteFie cu owecare solemnitate). Domnule Director,
In spropierea zilei de prima Novembre, lumea toatI §1 mai cu

- 74 -
www.dacoromanica.ro
Senna masele populare stint au:Inc zniscate de profetia savan-
tului Falb asupra sfArsitului lumii prin nlulrea pamantului
cu cometa lui Elela. Mlinsterul va invita dux eu onoare (Sub li-
'acted culnintul.) a fost c'opiilor din §coala dv. o prelegere popu-
lará despre cornete in genera si despre faisitatea preveclerilor si-
nistre, adica despre imposibilitatea unei ciocniri a planetei
noastre eu un alt corp ceresc. tim cu totil ca influenta genera-
tiunilor earl trite.c simultaneu este reciproca. Astfel, copiii, mer-
gand pe la caminurile lor, ar aduce parintilor imbarbatarea de
care au astitzl atata nevole masele poporale ignorante, a caror
imaginatie este totdeauna pornitä la superstitiuni si la ore-
dinta in supranatural. (Frazecied banala formula cu care se in-
ch-de adresa, ca fi cum ar ft o politetd adresatd tut personal).
Primiti, domnule director, distinsa noastra consIderatiune".,
((Circa:ire Ministerulut va fi cititd cu aceleag deformatiuni de
pronuntie, dar mutt mai atenuate deccit in vorbirea curentd a
tuf Rostogan). No1 auzit-ati. numa cum se esprime onoratul Mi-
nisteriu eatra migne, ma? ...cu onoarel" (Rumoare fats admi-
rativd printre elevi.) si... ghischinsa noastra consideratiunel"...
(Rdsete infundate in clasd.) Numai vol, niste ratagni, nu ctincat,-
telt ramectul §1 doar ghestul va mustrulvesc.. (Observaiia
aceasta a lost provocatd de reactiun4le clasei, fiind deci spon-
tand. Ea se va termina cu violente bdtdi tn catedrd. Clasa tace).
Ne vom ingheplini asedar misiugnea i va vom face 0 prelejere
(Spune cele cloud cuvinte care urmeazd mutt mai clar, mai des-
fdcnt, ca un titlu al prelegerti ce va tine.) ghespre comeata.
SCOLARUL IONESCU: AIDA a trecut...
ROSTOGAN (aspru): Nu fa larma, spurcaclunel... Silen-
tium si atentiune clez intram In makeriel (incepe sd vorbeascd
pe un ton pedant, plin de el, admirdndu-se eingur). Numele
comeata" laste ghe janul femenin: o corneata, clouiti comeake,
cl gheriva ( vine dela") ghela coma, coama, capelura, pleate
lunji, respective: comata, comeata, astru pletos, vulgo (spus
mai popular(*) stea cu coada. Aparitiunea comeakelor au esar-
tint togheauna inraurire asupra maselor populare, asupra pros-
timil, (Nu trebue trecut cu vederea cd in mintea eminentulni"
pedagog, VI as e populare" este egal en prostime".) cu atata mai
mull a acea aparitiune au fost pretesa (precedatir, adica
a sosit inainte") ghe bolizi, mecheori, asteroizl, earl se arata
ca o ploale ghe stoale 1 cart.
SCOLARUL OTOPEANU (ridicdnd indna'n sus): Doinle!...
ROSTOGAN (indispus cd a fost intrerupt): Not al vree obser-
vallune ghe facut?...

75

www.dacoromanica.ro
 OTOPEANU (fa picioare lard intentie batjocoritoare):
Dom le, mama'ntr'o seaXk iarna trecuta, a vazut ploale de
stele afara...
ROSTOGAN (impaclentat): Hel... ca'z doara nu era sa le
vaza'n bordeiu...
OTOPEANU (dorind sa obtind explicatia giintifica a lap-
tului): çî eu si cu taica eram culcati, i cand a intrat mama In
caSa i ne-a spus sa iesim afara sa vedem, taloa n'a vrut.
ROSTOGAN (mai impacientat): Ha!
OTOPEANU: Zice taica: nu ies din plapuma pe gerul asta,
sa stiu de bine ca plou i carnati... (Sco larii rad).
ROSTOGAN (foarte impacientat): Tata-tau este un azin
(mdgar", fn vocabularul curentului latinist) carele nu stie salt
ghea o educatiune zolidit. (Copiiii rad mai tare; Rostogan foarte
aspru): No! bastal... (Loveste iar in catedrd cu linia) Merem
mai gheparte i intram In ghemonstratiune. (Subliniazd silabic
acest cuvant, care manizeaad inceputul altui capitol Coboard
la tcbla, ia creta ci deseneaad, nu tocmai exact, o elipsd figura
geometricd pland de forma unui ccrc turtit cu focarele foarte
departate), No, acuma, Barsascule. tu carele ai mai multa apli-
catiune la machernachica, spune-ne doara ce am vrut eu sa
prezent aici?
BARSESCU (sincer): Un... castravete, domnule.
ROSTOGAN (stdpanindu-si un zambet simpatic): Manca-1
cu muma-ta! (Schimboand repede tonul): Tot la foale ti-i gandul,
sa la'ndopi!... Nu'i castraveehe, mancaule!... e o elipsa, o curba
lungulata care are duplu tentrum; until ale! in punctul omi-
cron (illarcheasd p.6nctul areitat cu litera greceascd omicron
o) i alt tentrum togma dincoace la ceilanta extremitake in
punctul omega. (Marckeazd de asemenea punctul cu litera
omegaco). Aceasta-i calea comeatei. No, acuma pornim, ma rog,
cu comeata de clincolo de punctul omicron pe calea ei, i merem,
merem, mereu merem catre soare, carele iaste lii primul ten-
trum, omega. (Urmand, dupd metoda zntuitivd, ca creta pe linia
elipsel, Rostogan simuleazd cresterea i descresterea mersului
cometel)., Cu cat se apropie ghe soare, astrul pletos Lsi actell-
resat amasurat mersul sal] netasare (necesar" obligatoriu)
crestendo, simtind acea atractiune pachearnica (Pand aid si-a
demonstrat teoria cu indicatiuni pe tabld In acest moment, se
Intoarce spre clasd, pentru a face q aplicatie pe teren" a teo-
Het sale astronomice. E foarte incantat de aceastd ideie.), ca un
scoler diliginche (diligent" sarguincios) cand se apropie de
focarul luminei intelectuale si morale, de scoala si de prole-
sorele sau. (Se m eintoarce la tablet). Apol, cu cat se deparkeaza

76 7,
www.dacoromanica.ro
dela prhnul tentrum ai mere (Atm al doilea tentium, se lene-
veaste amasurat ai imbla'ncet ai tot mai incet (Din. nou care
clasd.) descrestendo ca un scoler puturos §i tara aplicatiune.
(Cu desgust.) carele preajeta Ia datorhrta. Exempla do:ent. (Ex-
presia latineascd care inseamnd: exe:aplele ne invatti"). Buna-
can', intai (Mandru de elevul stiu samuincios.) ca BArsescu Sti-
plogne, ai al doilea (Cu o batjocurd ingacluitoarc ) ca Ioanescu
Agnibal alias (tot una cu") asnimall (Rdsete.) silen;turn!...
Pentru aceea cloara, cu toate calculat:unile §i operatiunile at-
ghebraice (algebrice") asupra protesu ul mehanic, ca a plus b
rnusai ca este, ma rog, ecval cu t, corneqta nici ghecat nu vine
preVize.
COLARUL IONESCU (un clev lenes, obi aznic dar istel):
Zicea ca vine ieri seara, domle. (Este a doua replica din care
se vede cd demonstrafta lui Rostogan este tardivd, deoarece
cometa a trecut. Acest amdnunt trebuc subliniat cu multa
atentie).
ROSTOGAN (suptirat foc; intervertta lui lonescu e dc na-
turd scl anuleze efectul intregei prelegeri): Au zis tata-tau...
IONESCU: Nu, domle; Falb...
ROSTGAN: Ai vazt tu pe Falb...
IONESCU (cu inzpertinentd,dar i cu bun simt): Nu, domle,
era In Universul" ai'n toate gazetele.
ROSTOGAN (gray pentrucd e pus zn mare zncureciturd) :
Ugniverzul" doara ai toate gazetele cvotighiene (cotidiene"
care apar eilnic) nu sunt compekenke in cauza; pan4*u a§a un
luau trubue sa conzultnn publicatiunile apetiale, cum e bunk"-
Gra Mundus oder Todzacon. (Neavdnd cum set argumenteze lo-
gic face paradd de cuvinte strdine. Fliegende Blätter", la care
face aluzie, este o gazeld umoristicd a timmui, cum era la noi
',Nonni Roman"). Univerzal transtendental-cosmologhiae-as-
tronomise-meteorologhiae Flighende Bleter", acea publicatiune
de fall caxe apare odata la tuna at in care se arata talebritatea
erughitiunii germane, pantru carea, ca s'o poata cineva pricepe,
musai sa alba atiinta ghespre ratiunea purl, musal sa §tie ju-
gheca ca Kant. (Filozof idealist german din secolul al 18-lea.
Replica trebue bine scoasd in evidentd pentru a sublinia aderen-
tele lui Rostogan la filozofia idealistd. ?colarii rdd tare). Favelce
lingvisl (In latinefte: Tineti-vd gurcr .) vitelor si groblanilor,
and caut sä Ira scot din acele credinte ratacite, a caror con-
seeventie este ignorantia ai imbetilitacheal.. (A ajuns la rnie-
zul prelegerii, astfel cum s'a recomandat in circulard). Cad au
lost prosti ai neghiobi, Flultorum numerus infignitus! (In lati-
nefte: numdrul progilor este nesfaqit de mare") care au cre-

- 77
www.dacoromanica.ro
zut Cum a Midi Conieata Iaste un Atm, o amenIntare, o plazi
rea...
OTOPEANU: La nol, la. Otopeani, spune, domle, tata, ca s'a
starpit toate vacile cand a venit cometa allaita.
ROSTOGAN (contrariat): Da.r muma-ta de ce nu s'au star-
pit, bottle?... No, merem mai gheparke... fan collocvium! (fdrd
sd se mai amestece nimeni in discutie ). SA veghem numai care
este posibilitakea ghe o Intalnire a globului ,terestru cu co-
meata lui Bie (Hotdrlt cu foarte mare energie, pentru
a-si ascunde lipsa de argumente). Apoi asta nu-i slobod, asta
nu se poake, gheoarece top erughitiI au proboluit (dovedit")
negatival (Cu sigurantd). Natura non fatit salt= (natura nu
taco salturi") ma prostovanilorl Ea au pus (loan ghestul spat,
ca sa aiba loc corpurile ceresti sa Imble care'neatrau In univerz,
fara coliziune (,,fdrd a se ciocni"), MI% craval (,,fard scandal");
sa alba fiecarele pantru trubuintele rep:Aive comoghitakea lull
(Comoditate" era pe atunci termenul usual pentru ceeace astdzt
se nume;te toalctd" sau W. C.". De aceea, ;colarii rdd foarte
tare 0 fac sgontot).
ROSTOGAN (mndignat): Nu larmä, ratanilor inconstlil nu
radell ca ruralii, earl n'aveti cleat iRtincturi chelurice (telu-
rice" adicd primare, animalice) §i nu simtiti penetratiune la
contamplatiunea naturii carea (Cu mita elevatiune.), duprz
cum limn, iaste, ma rog, pantru pectatorul cu perspicatitache,
un spectacl plin de admiratiune si venerAtiunel... NoI acuma
vAzt-ati c leri nu s'au Tntamplat nimica... De ce n'ati vint la
small ieri, (0 scurtd pauzd; prima ivirebare este un repro;
pentru absentarea elevilor din atua cometei; Ii doua parte a in-
trebdrii trebue spusd astfel, incdt sd reiasd cd el nu s'a temut
de cometd 0 a venit la fcoald.) sa azistati impreune cu profeso-
rale vost?
BARSESCU: Ni-era fricA de cometa...
ROSTOGAN: Frick ha?... No clu-chel (,,Cum e cu putintd?")
IONESCU (cu aceea0 Indrdzneald, dublatd de bun stint):
Eu am venit, domle, cu Popescu Ion si cu Otopeanu Marin si
am stat dela doua pana la patiu, I d.ta n'al venit.
ROSTOGAN (se face cd nu intelege): Hal
IONESCU (acela; ton): I cand I-am spus mamil a zis ca
n'ai venit de fries cometil.
ROSTOGAN (supdrat, cu humor amesiecat Cu dispre i ie-
;induli din fire): Pe mine sa ma'nvatati corajul, tu l cu Mu-
ma-ta, nista loazel pe mine? care, in catane, la Zolfarino (sol-
fer:no localitate undo s'au dat lupte intre austn ad i ita-
lieni, S /a care au participat i trupe din Ardeal 1859.), unde

78

www.dacoromanica.ro
au fOSt 1 cti feintda i cu táIiiTh1, im avat un ficiie mat
mare unclrofitir in gavalni (plutonier la cavalerie") I un un-
chiu de pe mama fetfeb (Peldwebel" plutonier major) la
granatirit... Si cart or mancat acold, ma'rcc ghimpreuna cu drä-
gutul ghe'mparat o paparacla (batale zdravand") ghe asele,
ma rag. Voil pe migne... Corajul? Vezi numail (Transportat,
cantd cu mult avant eroic):
La Zolfiirino ghe vale,
Mere-un gheneral cd,are
Si tot striga'n gura mare:
Impdrache inaltachel
Cu rdcuke gnenvdtake (cu soldati ncinstruiti")
Pugne pafe, (Inchele pace") nu che bache,
Cd'ti pera catagnele toaket
...und ze vaiter... (§i a§a mai departe").
(Copii aplauda 0 rad).
ROSTOGAN: Nu larma, vitelor earl n'aveti respect ghe is-
toria neamuluit... (Cu o solemnitate spontand 0 exagerata).
Merem acu mai departe, so; vorbim de temp'ratura comeatil si
apoi de conzistentia ei, pentru ca mai apoi, la urrna, s'ajungem,
ma rog, la concluziunea aceea, cumca nici and n'avem s;), ne
temem de sfarsitul him% carele nu se poate. Not temp'ratural
(Cu multa volubiUtate ca nfl titlu al noului capitol). lire-
rnea, ma rog, se'mparte, dupli cum au proboluit Telzius, In
cloua parti, cari se despart una de alta la acel fixum, carele
se cheama zero-graduri sau nul... De acolo, aceea care mere'n
sus (Schimbd tonul) Barsescule, fit atentl (Reia taunt pro-
/moral.) este partea calduroasa i acea care mere'n jos (Iar
sc)iimbd tonul) Ioanescu, nu casca gura, el intra muscat
(Todd clasa rade reia tonul profesoral.) este partea frigu-
rola* tar la nul, ma rog, apa (lar schimbd taunt.) Popäscule,
vrei sã. mancl Male! (Tot profesaral.) apa princle pojghita.
De aceea, taste lama sl vara, dupe cum arata la termometrul
lui Telzius, respective tentigracl, iar ace! cari stiu carte, tar
nu ca poporul de rand. numese caldura plus si frigul minus.
Prin urmare, e proboluit cu metoaghele moghearne cumeä co-
meata este totdeauna in minus: clespre o inflamatiune (aprin-
dere") dark' nu poate fl vorba. (Din nou ca un titlu de capitol,
pi mai volubil). Not acum conzisterrtia (compozitia" materia
din care e fdeut). Conzistentia comeatil conzista din materia cea
mai fainä din toate punturile de vedere a senzurilor noaste;
mutachis mutanghis, mai fain's*, decal e besica de sapun, ma
Tog! Materia in jenare e doar ceva, ma rog, carele flu existag

79

www.dacoromanica.ro
ci a Mal apel nunti 0 Insu Sire a Itthrului In sine, carele taste o
enerjle, carea nu se stie si pe care semper igorabimus!... (nu
o vom putea cunua;te") Aceea apol nu-i ghe nacul va,t, niste
mucesil CA e prea. Ina lt; aceaa o yeti studui eand yeti Imb la
la Universitache, cum am Imblat ci eu. De nasul vost este doar
aceea care va. spun eu, =ma des.ulu-ti-i vorba mMastra a ma-
relui jeniu Neftone (Newton), cd o comeatA cat de mare, macar
-ca Ce-alci pan'la Dudopesta, prth coridensatiune, o poate yin
Inteun.. fingherhut.. palAria ghejetului... ghejAtar...
rulgo raparstoe. l'o, acuma conclu2iunea. (Pe ee o spune foarte
rdspicat 1 cu pretiOsitate). Mereti acasA i spLneti tata-tAu gi
muni-ti respeuive parintilor Vestri ignoranti, sit nu mai fie
neghiebi sA alba fricA ghe fign's munghl (sfdrfaul mumii"), cl
eine crede In f.superstitiuni devine ridiculos fa'A cu stiinta si
meritA ghespretalult.
(Seolarii rdd, Ionescu mai tare ca toti).
ROSTOGAN (dand din cap en dispet, care Ionescu): Las
pe aIlI sA 'Ada; nu raghe tu, urcchiatule, el eu che urechesc
Inc'o tonna; cho fac nurna apol n vezi steale si comeache ziva
mime. mares IntAlesu-m'al?
(Copia devin din ce in ce mai impacienti g mai sgomotoF1).
ROSTOGAN: De aceea trubue ca sA avem pantru stiinta
cel mai nalt respect, dar totdeodatA si tea mai profunda mode-
rAtiune, ma rog. CA'z stiinta nu trubue tratatA in mod excln-
zivist, nici ca pc o zcitA ce stA In ceriu, cum spune Schiller,
Ici ca pe un dobaoe ghe muls!
(Copiii devin fi mai impaci...:::tati pi mai sgomotog).
ROSTOGAN (ridicand, er.fatic tonul pe masurd ce crefte
sgomotul scolarilcr): Atgnc. 1st ghl visenfaft, "ti hohe, gi him-
lice Ghiotin... mggarilorl ghem anglzern, girt tzuhtighe Ku h...
boilorl ghi in mit Buter fersorct... porcilol (pinta e Wald,
zeitd cerrascd... tzt ca vaca bund care ne dd unt...")
(Prof esorul lese cantand La Zolfdrino ghe vale"; copiii ies
loarte veseli clupd el, Nand un sgomot strapic).
CORTINA

www.dacoromanica.ro
 FIVE 0' aOCK

Five o'clock pe englezeste insemneacd cinci ceasuri 'In fumed

mare, fiecare danzei-si hotardste o zi pe 54UL-wind (jour fixe),
cdnd primeste, la ceasurzle cinci dupei amiazi, vizite si face mo-
safirilor tratatie cu ceai; de aceea se mai zice si five o'clock tea,
adica pc romdneste cealtil dela cinci ceasuri. In genere, &mel .
din lumea mare publicd in carnetul tut Claymoor, spre otiqa
numeroaselor lor cunostinte, ziva lor de prinzire. De exemplu,
citim in l'Independance Roumaine":
Madame Esméralde Piscopesco, five c'clock tea tous les
jeudis".
Azi e joi. Haide, zic eu, la Madame Piscopesco.
Feciorul tin 1. ac si cu indnusi abbe, ma introduce in salOnul
splendid al sonzptuosului hotel Piscopesco. Dar nu wiz pe nimeni...
A! in fund! auz, in salonasul intim de cel mai pur stil Louis XV,
ciripind pe'ntrecute, ca doi scatii, doud glasuri de cocontte. Merg
acolo, Madam'Mdmlica Piscopesco cu surioara sa, madon'Tin-
cuta Popesco. Cocoana Mdndica ma'nteimpina cu gratia-i obis-
nuita. Mdrturisesc drept .. Am mare sldbiciune de ceeace fran-
caul numeste la causerie 0 de aceea frecventez bucuros cercurile
mondains. Imi place adicd, pe romdneste, sd stau de vorbd ea
damele din lumea mare. Gdsesc in conversatia lor mult mai multa
grape deceit in conversatia barbatilor Female stiu sa spund o
vile 0 o sutd de nimicuri inteun mod mult mai interesant decdt
spun barbatii lucrurile cele mai serioase... 0 floare, o pangliculd,
o deoseoire d'abia sinztitet intre cloud nuante, un nimic, distilate
prin mintea subti'd a unei fernei Fi exprimate prin acele dulci
modulatzuni de voce Fi prin jocul acela incdntdtor al luminilor
ochilor, capdtd, pentru mine cel puti7z, un farmec indicibil. Ia-
ta-ma dar in elenzentul meu... Aci deszgur am ed petrec cdteva
momente delicioase.
EU Madam' Piscopesco, dati-mi vole
MANDICA Vii taman la pont.
TINCUTA. Ai fost. .?
MANDICA Tact tu!..., Las sa-1 intreb eu... Ai fost aseard
la circ?
EU. Am fost.

-- 81

www.dacoromanica.ro
 PINCUTA. Cine mat
MANDICA. Tact, soro! n'auzi (C'atre mine): Ai vdzut pc
Nita?
EU. Pe soya matale?
MANDICA. Nu... Pe Mita, pe Potropopeasca a ttinard?
EU. Da; era lute() lojd in fata mea...
MANDICA (Tincutii). Ai vdzut?
TINCUTA (mie). Cu cin...
MANDICA. Taci!... (Mie): Cu ce pd/drie era?
EU (incurcat). Cu...
(Tincuta vrea st ma?ntrerup).
MANDICA (astupAndu-i gura cu mana). Cu o pdlitrie
ware_
EU (rAsuflAnd). Da...
MANDICA (Tincutil): Ai vilzut? (Mie): Bleu gendarme...
EU. Da...
MANDICA (mic). Cu pamblici vieux-rose...
(Eu dau din cap afirmativ).
MANDICA (Tincutii). Te mai prinzi aldatd?
TINCUTA. Stilt, sii vedem... (Mie): Era cu barbatu-san?
MANDICA (Tincutil). Tad tu!
TINCUTA. Apal, lasa-mci vi pe mine, soro!... Tot tu?
MANDICA (mie). Era eu Fotropopesau?
EU (incurcat). Mi se pare cit...
MANDICA. Nu era cu Haralambina?
EU (si mai incurcat). Cu care Haralambina...?
TINCUTA. Cu vid-sa.
EU...
MANDICA. .0 bdtrand mica, wild, pared-f o smocitind
uscatii, §i edtitd-ediftd...
EU (rtisuflfind). Da.
TINCUTA. Cu parul ?Tip vopsit...
EU. Da, cla.
TINCUTA (MAnclichii). Ai viizut?
MANDICA. Ce sit vaz?... pared md-sa nn We! (Mie): A
venit cineva in lojd la ele?
EU...
TINCUTA.
EU. Care Mllied?
MANDICA. El! care Miticd...
TINCUT A. Lefterescu, locotenentul...
EU Sil Ind credeti, cvconi,telor, pe onoarea mea vd spun,
cd nu Tot sa zic, pentru cd
MANDICA,Pentruca dumneata e.ti cavaler fi nu vrei etl spai.

- 82 -
www.dacoromanica.ro
 TINCUT A. Da pe Lefterescu l-ai veizut in circ?
Eu. Mi se pare cd era intr'un stal, drept in fata mea.
MANDICA. Leingd loja ei!... (Tincutii): Ai OM? Al in-
teles acuma pontul?... Vezi, dacd ecti proastd?
TINCUTA. Peste poate!
EU (arunand o pr'vire pe fereasträ i väzrmd o tasurä In.
chisä, care a tras la scar6). Vorbesti de lup 0 Madam'Potro-
popesco la ?LA.
TINCUTA. Ea!
MANDICA. Vezi ce obraznicti e!...
EU (avAnd un presentiment si luandu-ml pälgrla): Doam-
nelor, dati-mi voe sii vii salut... Imi pare bine cd vii gasesc tOt.1
deauna vesele i gratioase... Eu trebue sei ma retrag.
TINCUTA (taindu-ml calea. Asa de grab?
Eu. Vd asigur cii.. o afacere... urgenta...
MANDICA (acoperindu-mi usa). Fara sei tel mdcar Un
ceai?
EU (aplsat din ce In ce mai mult de negrul meu presenti-i,
ment). Parol...
MANDICA. Tocma acu?
TINCUTA (smulgandu-nli palaria). Peste poate!,
EU (trebulnd s cedez, cad sdrobit pe un puf).
FECIORUL. Madam'Potropopesco.
(MAndica se face rosie, Tincuta Varktà, eu galben).
(Madam'Mita Potropopesco apare, uimitoare de frumusete
sl de toaletä ca totdeauna, purtand praria bleu gendarme. Cele
trei dame se sArut6, foarte afectuos).
MITA. E un ger afard, maser, cd nu-ti poti face o
Dacd o time asa toata noaptea, se duce dracului rapita!
Eu Nu crez... Am vorbit cu arendasi...
MITA. As! nu mi a scris azi Potropopescu al meu?
MANDICA (Mitil). Ai lost aseari...
TINCUT A (Mandlchii). Tact tu! Las sei'vtreb eu. (Mitii):
Ai lost aseard la ctrc, Madam' Potropopesco?
MITA. Da.
MANDICA. Sin...
TINCUTA. Taci!... (Mitii): Singurd?
MITA. Nu; cu maman.
TINCUTA. Cu moman?... Bravo!
Eu (sculându-mg.). Doamnelor, eu...
MANDICA (Impledlcanclu-ml sa-mt tau pAlaria si incet).
Tocma la pont? (Merge sä apese nasturele soneriel).
TINCUTA. era multd lume la circ?
MITA. Foarte muitd.
MANDICA (sunãnd prelungit) Cr slugi dobitoace!,

- 83 --
www.dacoromanica.ro
 reelorul vthe.
MANDICA. Nu te-am atone pe dumneata; treaba dumi-
tale e sä stai la we; uncle e dobitoaca de Roza? Ce face eu
ceaiul? (Feelorul iese).
TINCUT A (Mitii). Era cineva dintre cunoseuV?
MITA. Mai nimeni... Era Costandineasca, Dumitreasca,
Vasileasca, Georgeasca, Ogretinencile...
(Roza, subreta, apare)
MANDICA. Ce fad cu cealul dla?
ROZA. E gata, conitd.
MANDICA. Apdi, de ce dracu nu-1 aduci odatd?
ROZA. E gata, in salon.
MANDICA. Atunci, dece nu spul, proasto!
(Rosa pleaca bombanind).
MANDICA. Sti nu bombanesti, obraznico!
(Toatg vremea asta,Madam'Tineuta Pcpeseu tace, batanclu-se
pe palma stangg, eu un cutit de sidef pentru tiat corespon-
denta; pe cand Madam'Potropopesco se consider% In oglinda, dra-
euindu-si un carliont rebel din frunte, care nu vrea sä stea cum
trebue. Maclam'Piscopeseo, cu un gest degajat, ne pofteste in
salonul cel mare, la ceal. Un samovar si un serviciu de argint
cu coroana de conte d'asupra monogramei E. P. (Esméralde Pis-
copPseo, de toata frurnuseea).
TINCUT A (Mitii) .Apropo, nu mi-af spus cine mai era la etre.
MITA. Ba, ri-am spits_ Ogretinencile...
TINCUT A. Nu... Dintre bdrbatt...
MITA. Dintre bfirbaft?
(Eu tree repede din salonas si-mi iau palgria).
MAIDICA. Nu lei cealul?
EU (tinandu-mi in sus si bine Warta). Ba da.
TINCUTA. nu era?
MITA. Milled?.., nu stiu care Miticd...
TINCUT A. Leftereseu!... sublocotenentul!
EU (frigandu-ma cu ceaiul, Care Mandica). Pardon, eu
trebue sd...
MITA (razand foaxte vesela, catre Tincuta). A! Lefte-
rests! Miticd al dumitale...
TINCUTA. Ba al dumitale, obraznico!
MITA. Ba al tclu, mojico!
(Eu, scgpand din m'ana paharul cu ceai, Imping pe madam,
Piseopeseo cat colo, dau In laturi pe fecior 1 Intr'o cllp. sunt Iii
l'urte. In poarta Intalnese pe bravul Lefterescu).
EU Un'te duct?
MITICA. La five o'clock, la madamTiscopesco.
EU. Fugl, nenorocitule!

.4"- 84 .03

www.dacoromanica.ro
 FIVE 0' CLOCK

Personagii:
Conu farm lillita
MAndica Feciorul
irinouta Roza
Sublocotenentui Letteresou
Prima parte se joacd in feta cortznei Inchise. Dupd ce SO
deschide cortina, se vede salonul lui Madam Mändica Piscopesco,
care poate fi redus la o canapea, o mdsupt §i cloud fotolii, ave.
sate in feta unel perciele circulare.

1 perdea circulai 3 fotrint

2 canapea 4 mäsutä
5 cortina

Conu Iancu apare in fata cOrtinet, de preferat urcandu-se

din said E imbrdcat dupd moda anului 1900, cu pdldrie, palton,
indnuci, baston, gdtit de vizitd.
CONU IANCU (descrlptiv 1 cu o nuanta de ward irotie):
Five o' clock pe englezcte insenmeaz6. cinci ceasuri. In lurnca
mare, fiecare damd-si hotärAste o zi pe saptarrInA Jour fixe,
Cand pr meste, la ceasurile cinci dupá miazi, vizite si face mu-
saftrilor tratatie cu ceai; de aceea se mai zice si five o' clock tea,

85

www.dacoromanica.ro
adia pe româneste certiul dela chid ceasuri. In genere, darnel('
din lumea mare publicA In carnetul rut Claymoor (Pseudonimul
unui gazetar al epocii.) spre stiinta numeroaselor lor cunostinte,
ziva lor de primire. De exemplu, citim n L'Ind6pendance liou-
maine" (Scoate din buzunar ziarul L'Indépendance Roumaine",
din care citeste): Madame Esméralde Piscopesco five o'clock
tea tcus les jeudis" ( Deanna Esmèralde Piscopesco primeste
la ceai in fiecare Joi la ora 5"). Azi e Jai. Heide la Madam
Piscopesco. (Se apropie de arlechinul marginea cortinei
din dreapta si sand pe un buton lmaginar. Se depiirteadi
de arlechin, in asteptare. Peste Cloud clipe, apare feciorul
in frac pi cu nidnusi albe, prin cortind FeciorUl salutd ceremo-
nios, it ajutd sd se desbrace si pleacd cu lucrurile lui Conu Iancu.
Conu Ian= aruncd o privire dincolo de Cortina). Dar nu 'Az pa
nimeni... A! in fund! auz, in salonasul 'ntim de cel mai pur stil
Louis XV, ciripind pe 'ntrecute, ca do) scatil, doll& glasuri de
coconite. Madam'MAndica Piscopesco cu surioara sa, madam'
Tincuta Popesco. (Continua sd vorbeasca cu publicul). MArturi-
sesc drept... Am mare slabiciune de ceea ce francezul numeste
la causerie (conversatia") qi de aceea frecventez bucuros cercu-
rile mondains. Imi place adica, pe romaneste, sa stau de vorbä cu
damele din lumea mare (Descrle In termeni foarte atrdgeitori
amb:ranta din asa zisa lume bun& , pentru ca prin contrast
sd iasvi sz mai in evidentii desgustdtoarea realitate pe care o tom
cunoaste dupd riclicarea coriinei). Gasesc in conversatia lor Inuit
mai multa gratie decat in conversatia arbatilor. Femeile stiu s'A
spunA o mie i o suta de nimicuri intr'un mod mult mai intere-
sant dertat spun bArbatii lucrurile cele mai serioase... (Poeti-
zecza). 0 floare, 0 panglicutl, o deosebire d'abia sim+,itä intro
douA nuante, un nimic, distilate prin mintea subtill a unei femei
si exprimate prin acele child modulatlunf de vcce I prin jocul
acela incantator al luminilor ochilor, capAtl, pentru mine cel
putin, un farmec indicibil (de nespus", care nu poate fi expri-
mat in cuente). IatA-má dar in elementul meu... Acl dosigur
am sa petrec cateva momente delicioase.
(SO ridicd cortina. Windt:ea ii intampind cu milt& gratie.
Foarte bine imordcata, dar cum deschide gura iese la suprafata
1121,,ocanca).
CONU IANCU: Madam' Piscopesco, dati-ml voe...
MANDICA: Vii tecma la pont...
TINCUTA (atacd foarte volubil): Al fost?...
MANDICA: Taci tut... (Un fel de: cum ne-a lost tiorba").
Las sa,-1 intreb eu... Ai fest asearA la circ?
CONU IANCU: Am fost.
TINCUTA (se repute iar): Cire mai
- 86 -
www.dacoromanica.ro
 MANDICA (mitocanefte): Tat!, sorol n'auzi? (Catre Cony
Iancu, foarte ,,cucoand"). Ai vlzut pe Mita?
CONU IANCU: Pe sora matale?
MANDICA: Nu... Pe Mita, pe Potropopeasca a tanaa?
CONU IANCU: Da; era intr'o lojA in fata Inca
MANDICA (Tincutii): Ai vitzut?
TINCUTA (se repede din nou): Cu oln...
MANDICA (autoritar); Tacit .. (catre Conu lancu, din non
cucoand): Cu ce palgrie era?
CONU IANCU (incurcat): Cu...
TINCUTA (vrea sd-1 intreupd)
-MANDICA (astupandu-igura cu =dna): Cu o palltrie mare.,
CONU IANCU (rdsufldnd): Da...
MANDICA (Tincutii); Ai vAzut? LUS COnu lancu) Bleu
gerdarme... (Albastru puternic).
CONU IANCU: Da...
MANDICA (lui Conu Iancu): Cu partiblici tieux-rose...
(t;andafariu inchis").
CONU IANCU (dd din cap afirmativ).
MANDICA (rincutti victorioasd): Te mai prinzi aldatit?
TINCUTA: St Ai, sk vecient.. (LW Conu I(ncu): Era cu bar-
batu-sAu?
MANDICA (Tincutti): Tad tui
TINCUTA (isbucneFte ca pe maidan): Apal, laSA-rnA $i pe
:nine, sera., Tot tu?
MANDICA (lui Conu Iancu): Era cu Potropop:.scu?.
CONU IANCU (incurcat): Mi se pare ch...
MANDICA: Nu era cu Ilaratarnbina?
CONU IANCU (si mai incurcat); Cu care liaralambina ..?
TINCUTA: Cu mli-sa.
CONU IANCU: (vrea sä rdspundd dar nu $tie ce).
MANDICA (aitralivd 0 rdutacioasa); 0 bAtranii MICA, ttrAtI,
parcl-i o srnochinli Mean si ratiM-gAtita
CONU IANCU (rdsufldnd)e Da.
TINCUTA: Cu pArul ro§u vopsit...
CONU IANCU: Da, da.
TINCUTA (Plandichii): Al viizut?
MANDICA: Ce sA. väz?... (Pe un ton foarte vulgar). Pares
rnA sa nu stiel (LW Conu lancu foarte cucoand). A venit cineva
in loja la ele?
CONU IANCU (din you nu ftie ce sd raspvnda).
TINCUTA:
CONU IANCU: Care Miter
MANDICA: Ell care Anna...

87 .
www.dacoromanica.ro
 TINCTJTA: Letterescu, locotenentul...
CONU IANCU (cd discretle): Sá ma credeti, cuconitelor, pe
onoarea mea va spun, ca nu pot sa. zic, pentru ca eu...
MANDICA: Pentru ca dumneata esti cavaler si nu vrei sa
spul.
TINCTJTA: Da pe Lefterescu I-al vazut in circ?
CONU IANCU: Mi se pare ca era intr'un stal, drept In fate
mea.
MANDICA (pe un ton: nu ti-am spas eu"): Langa loja ei!...
(Tincutil): Ai vazut? At inteles acuma pontul?... Vezi, daca esti
proasta?
TINCUTA (zncrezdtoare in farmecele el): Peste poate!
CONU IANCU (aruncdnd o privire pe fereastrd 0 vdzdnd o
trdsurd care a tras la scard; fereastra poate sd lipseascd, actorul
se poate uita pe o fereaard imaginard): Vorbesti de lup si Ma-
dam Potropopesco la .usa,.
TINCUTA (arsd): Ea!
MANDICA (turndnd untdelemn peste foc): Vezi ee obraz-
nica e!...
CONU IANCU (avdnd un presentiment yi ia pdldria): Down!,
neloi, dati-mi voe s va salut... Imi pare bine ca va gasesc tot-
deauna vesele I .gracloase... Eu trebue s. ma retrag.
TINCUTA (tdindu-i calea): Asa de grab?
CONIJ IANCU: VA asigur eg... o afacere... urgenta...
MANDICA (tdindu-i up): Fara sa lei macar un mai?
CONU IANCU (apdsat din ce In ce mai mult de un negru
presentiment): Parol...
MANDICA: Tocma acu?
TINCUTA (smulgdndu-i paldria): Peste poate!
CONU IANCU: (cedeazd, cdzdnd sdrobit pe un scaun).
FECIORUL (apare din dreapta i anuntit solemn): Madam'
Potropopesco.
(Mändica se face ro0e, Tincuta, vdndtd, Conu lancu, gal-
ben. Madam' Mita Potropopesco apare uimitoare de frumesete
0 de toaletd, purtdnd palaria bleu gendarme. Cele trel femei
se sdrutd afectos).
MITA: E un ger afara, maser ca nu-ti poti face o idea...
(Se afeazd) Daca o tinea asa toata noaptea, se duce dracului
rapAal (Se aceazd cu totli).
CONU IANCIT: Nu crez... Am vorbit eu arendasi...
MITA: Asl on mi-a scris azi Potropopescu al meu?
MANDICA (Mita): Ai fost aseara...
TINCUTA (Meindlchii cu un clocot retinut): Tact tut
Las sa 'ntreb eu. (Mitzi). Ai fost aseara la elm, Madam' Potra1/4-
popesco?

www.dacoromanica.ro
 MITA: Da.
MANDICA: Sin...
TINCUTA: Tacit... (MO): Singurg0
MITA: Nu; cu maman. (Cu afectare frantuseascd).
TINCUTA (o inaimutdrefte): Cu maman?... Bravol
CONU IANCU (sculdndu-se): Doamnelor, cu...
MANDICA (impiedicdndu-1 sd-g ia pdleiria f l incet): The-
ma la pont? (Merge sd apese butonul soneriel).
TINCUTA: Si... era mull& lume Ia etre?
MITA: Foarte multa.
MANDICA (sundnd prelungit spune cu multd vUlgaritate):
Ce slug! dobitoacel (Feciorul vine).
MANDICA (vrtInd 0 fie contesd"): Nu te-am chemat pe
dumneata; treaba dumitale e sä stai Ia qe (Dar mitocanca iese
la suprafatd). Unde e dobitoaca de Roza? Ce face cu cealul?
(Feciorul lese demn).
TINCUTA (MVO: Era eineva dintre cunoscuti.
MITA: Mai nimeni... Era Constandineasca, Durnitreasca,
Vasileasca, Georgeasca, Ogretinencile... (Rosa, subreta, apare)
MANDICA: Ce faci cu ceaiul Ma?
ROZA: E gata, conitl
MANDICA: Apal, de ce draca nu-1 aduci odata?
ROZA: E gata, in salon.
MANDICA: Atunci, de ce nu spul, proasto! Adu-1 aici. (Rosa
pleacd bombdnind).
MANDICA (face doi pafi dupd ea): S nu bontlAne§ti
obraznico!
(Toatd vremea asta, Madam' Tincuta Popesco face, bdtdn-
du-se pe palma stdngd cu un cutit de side! pentru tdiat cores-
pondenta; pe cdnd Madam' Potropopesco se considerd in oglindel
pe care a scos-o din popetd, drdcuindull un cdrliont rebel din
frunte, care nu yea 0 stea cum trebue. Roza intrd cu cealut:
un serviciu de argint, cu coroand de conte deasupra monowamei
E. P (Esméralde Piscopesco)
TINCUTA (Mim dupd ce a e0t Roza, in timp ce MtIu-
dica servege ceaiul): Apropo, nu mi-ai spus eine mai era la elm.
MITA: Ba, ti-am spus... Ogretinencile...
TINCUTA: Nu... Dintre barbati...
MITA: Dintre barbati?
(Conu kincu se tidied i vrea sti se strecoare spre a-pi lua
ptildria).
MANDICA: Nv iei ekaiul?
CONU IATTCU (duanduli 'Warta la spate): Ba da.
TINCUTA (cu intentiej: MitieL.. nu era?

89

www.dacoromanica.ro
 MITA: miticx? (Se face ca nu ;tie de eine e Vorba). Nu vtlu
care Mitia..
TINCUTA (apdsdnd intentionat): Lefterescul.. subloCote-
nentull
CONU IANOU (frigdndu-se CU eedui, los& ceafca, edtre
Mandica - ridianclu-se): Pardo 11, eu trebue el..,
MITA (rdadnd foarte venal cdtre Tinclita): A! Leftereseul
MiticI al dumitale...
TINCUTA (izbucnote): Ba al dumitale, Obraznicot
MITA: Ba al Ulu, mojico!
(Conu lancu pleacd spre ramp& l'illcuta si II/14a continua
sd se insulte, in timp ce cade cortina, Invective lo lor se and mai
departe, n dosui cortinei. Din said, urea radios aublocotenentul
Lefterescu. se intdIneFte cu Conn Iancu, ii valuta),
CONU IANCU: Mete duci?
MITICA (um strdlucitor ofiter de cavalerie incantat); La
five o' clock la Madam' Piscopesco.
CONU IANCU: Fugl, uenorocitulei (COboard ameindoi in
satd).
CORTINA

90

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMAT!!

Ma 'ntalnesc cu amicUl mou nenea Mandathe Pe frotithr,

la berdrie.
Salutare, nene Mandache.
Salutare, neica.
Ce stai ava pe gtinduri?
Eu? pe gdnduri?
Nu cumva te-a suprimat vi pe dumneata?
Ei, ap!
re vac ava... distrat fi cam nervos.
Nu, Irate; (Wept pe sopa mea, vi nu mai vine; am mare
nerUbdare sd vdz dace!' a reuvit vi acuma... Dacd reuvevte l'acuma,
halal sti-i lief cti &a c un ciujut...
Cine e dujut?
Nts-1 cunovtil unul dela care vrem sä Cumpardm nivte
case... A propos: de ce nu ne trimiti g noud acasd Moftul Ro-..
man"?
Ba vi-1 trimit bueuros.
Grosav ii place sottei mele sa-I citeasca...
Vi-1 trimit, nene Mandache; 11 vrei pe un au ori pc vase
luni?
Cunt, pe un an ori pe pease luni?
-- Da, abonament.
Cum, abonament?
Nu zici cd vrei a te abonexi?
ce abonament, 1nonper? dela prieteni sti ceri abonament?..
Ce Mare lucrul un num& mai mult ori mai putin.
Cunt, none Mandacite, gratis? se poate?... inti pare rau....

-- 91 --

www.dacoromanica.ro
 Ce dracu nu mai vine, irate... Mare nerdbdare am... Has
ar avea sd-Z traducd i p'dstal... Dacd-1 traduce gi p'dsta... nu
mai am ce zice; md znchin... Ce bund treabd ar fi!
Ce treabd?
Nu-ti spusei, Irate! Este un ciufut batran, care are o pe-
raeite de case; depuse la credit pe zece mit de lei, gi vrea sd se
desfacd de ele, fiincicd si-a fdcut altele mai mari... gi cere peste
credit seapte ,mii de lei. Eu i-am dat cinci... Nu vrea... De zecc
zile stdm la tocmeald gi nu vrea sd lase nici o sutd de lei; dar
nici eu nu-i dau nicr cinzeci de lei mai mutt...
Ei, gi?
Ei!... gi am trimis-o acuma pe sopa Inca: sd vedem e n.
stare sd-1 traducd... Teribild e, domnule! are o diplonzatie, dom-
nule, e ceva de speriat!... Curios sunt sd vedem...

.
matic.
Adicd, nene Mandache. cum vine vorba asta de diplo-

Ei! uite, nene, este un secret, care nu poate sa-1 albd

ori4i-care... Se uitd asa nu gtiu cum, si-1 aduce pe om cu vorba,
gi far se uitd, fi )ar cu vorba, i iar se uitd e ceva de speriat,
pe onoarea meat... Dar aici e un caz mai greu: bdtrdnul e al
draculuil...
De uncle stii? dacd a reuftt pand acuma diplomatia cluin-
neaci, de ce adicd n'ar reugi t acuma?
Ei! nu! bdtrdnul e ciufut al dracului!... Nu lasd el doud
mit de let!... ,

Zi cd4i lasa o mie, tot e bine.

Apoi nu! cicul e sd lase cloud. Aci s'a vedem cu diplo-
matia dumneaet... Cdte ceasuri sd fie?
eapte fdrd un siert.
Ce dracu face, de nu mai vine!.., s'a dus den patru... S8
tii di nu-I poate traduce!...
Ori s'o fi abdtut i prin altd parte... La cdte Van dat
rendez-vous?
Imediat ce-o isprdvi, ort ar, orf aça.
Apoi, trebue sd ai rdbdare, nene Mandache; dacd e vorba
de diplomatic, uncle trebue mai multd reibdare decdt in diplo-
matie?

-- 92

www.dacoromanica.ro
 Mi-e fried, monfer, ca n'ar sa-1 poata traciuce. 0-.1t
spui drept, mi-ar peirea foarte rclu... Nu elf ce cdocioard drd-
gut& .
Sd v'ajute Dumnezeu s'o stdpdniti!
Ei! numa sd reweascd...
Dacd intdrziazd, toema asta este un sem cd are _ope-
rante sd reufascd; aminteri, n'ar sta dumneaei de geaba
Apoi, vezi cd nu o cuno0i... La ea nu merge apt agalea...
merge lute... n'o cunosti... Sd vest . Zilele trecute, cd tocmal
md intrebai adineaori daca nu m'a suprimat t pe mine, el-
tele trecute, mit cheamd directorul nostru i sice: Domnule Man.
dache, cu regret trebue sd te anunt cd postul dumitale are sd
fie suprimat pe 1ua de 1 Aprilie. Cum se poate, domnule di-
rector? am sis eu; tocmai pe mine, care am servit cu zel 1 nett-
vitate, sd md suprimati? Trebuesc economn, domnule Man-
dache. sunteti in biurou trei fefi de masd; rdmdne un Fef la toate
mesele 0 un fef de birou, si 'ntelegi bine, dumneata ca netitrat...
Cd hir! cd ma! nu se poate ci nu se poate! Cc fac eu? dau
fuga acasd gi-i spui nevestii. Aleargd nevasta de grabd, cere
auchentd la directorul, 7a secretarul general, la minfstrn, ft cu
dirlomatia ei, ma ntelegi, it traduce pe tott...
V nu te maxima-
Still, sd vezi... A doua et, mu cheamd directorul fi Bice:
Domnule Mandache, ai scdpatl ti s'a luat in consideratie cd ai
servit cu zel 0 activitate efti mdntinut n serviciu Dar eu
Intreb: cu leafa redusii, domnule director? Ai rabdare, zice
clirectarul; fiindcd s'a suprimat trei Fell de biurou, rdnzdi dum-
neata ca fef in biuroul dumitale cu leafa respectivd.
Care va sti zica", inaintat!...
Firecte.
Li! ce-ai zis directorului?
Sd trditi, domnule director! sd trdiascd domnul secretar
general, dornnul ministru, fi...
I nevasta dumitale!
Firegte... Fdrd diplontatia ei, era sd dau acuma afard
muftele din Cimegiu... Cdte ceasurt sd fie?
$eapte t dna..

r 93 c

www.dacoromanica.ro
 Nu mai vine... Teribild nerabdare am...
Trebue sd vie, nene Mandache, 0 eu. nu ftiu de ce, pared
m'af prinde cd vine cu veste bund; par'cd m'af prinde cd a
reu§it.
Sd te-auzd Dilmnese 111... $4 Frit ea dacd reugan, fac
cinste...
Ascultd-md pe mine, reufiti!
Nenea Mandache eta pe gdnduri, bdfdind din piciorul drept
scdrfdind din vdrful ghetei, ca orke om in prada nereddrii,
cdtera momente, dupd care se ridicd drept in picioare:
Ea este... Uite-ol vine!
61 'ncepe ad facd semne cu pdldria, strigdnd:
Nilo! Mito!
In adeviir, o coconifd coboard din tramvaiul care a sosit in
piata Teatrului venind dinspre Sf. Gheorghe. E incdntdtoare!
tinerete, gratie, violciune, 0 un fiC... un 0c! A vdzut semnele
bdrbatului 0 se apropie de masa noastrd. Dupd aerul el radios,
se vede Cd eminenta diplomatd a repurtat un deplin triumf.
1-al tradus? intreabd nenea Mandache.
Li bravos! rdspunse ea.
- Cu cinci mitt
Cu.
Nu ti-am spus eu, nene Mandache?
Cu cine am onoarea? intreabd coconita pe consoartele sac,
ardtdndu-md pe mine.
Nenea Mandache md recomandd.
Dumneata eFti &a care scoti Moftul Ronde?
Da! conip... 1rd place?
Md nebunesc... Bine frate, tot spune Mandache cd suntete
prieteni... Noud dece nu ni-1 trimeti?
Zi-t ft tu sd ni-1 trimeatd, cd pe mine m'a refuzat, zice
nenea Mandache.
Sd ne refuse? se poate? zice diplomata noastrd, ddndu-se
cu scaunul foarte aproape de mine 0 aruncdndu-mi nicte priviri
de acelea la care nu se poate rdspunde decdt prim supunere.
Atunci... sd vi-1 trimit; Va rog, doamnd, dati-mi adresa,
sic eu biruit.
_ Ai vdzut? zice nenea Mardacte triumfdtor. Ti-am spus
eu, cd are diplomatia el Ai vdzut cura te-a tradus?,

94

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMATIE
Personagii:
Nenea Mandache Mita
Conu lanou Un ohelner

Decor: trotoarul berdriel Garnbrinus", In plata Teatrului. Cams

mese aranjate pe trotuar, In dreptul vitrinet, pe care scrie:
Berdria Gambrinus". In dreapta, In Maul trotuarului,
un felinar cu lampa de gas.

1 fundal reprezentind fatada berariet

2 intrare 4 mass
3 scaun 5 perdea circulari
La ridicarea cortinet, nenea Mandache e aingur la o masa',
Cu 0 halba fnainte, en bastonut tntre picioare l cu pdtdria de
pae pe ceafa. E pe gandurt, distrat Fi cam nervos. Conu Riven
vine din dreapta.
CONU IANCU: Salutare, nene Mandathe.
NENEA MANDACHE: Salutare, neteit.
CONU IANCU: ce stal a§a pe ginduri? (Se apeaz(t in dreapta).
NENEA MANDACHE: EU pe ganduri?

--. 95

www.dacoromanica.ro
 CONU IANCU: Nu Mum te-a suprimat I pe d-ta? (aluzie
ic suprimarea lui Caragiale din slujba dela Regie).
NENEA MANDACHE: Ei, as1 (Aadicd: ,tocmai pe mine?")
CONU. IANCU: Te vad asa.. distrat si cam nervos (Bate in
masa).
NENEA MANDACHE (se ridica, privind lnainte; I s'a pdrut
cd.e ea, dar.s'a inselat): Nu, trate; astept pe sopa mea, si nu
Mai vine; am mare nerabdare sa vaz daca, a reusit i acuma...
Dad., reuseste s'acuma, halal .sa-i fle!... ca Ala e un 510151...
(Din ton se intelege cd nenea Mandache 41 asteapta sopa cu
Wald incredere).
CONU IANCU: Cine e ciufuy
NENEA MANDACHE: Nu-1 cunostil unul dela care vrern sa
cumparam niste case! A propos: (Cu mult interes.) de ce nu ne
trimiti t noua. acasa Moftul Roman"?
CONU IANCU: Ba vi-1 trimn bucuros.
NENEA MANDACHE (ca un compliment): Grozav 11 place
soiei mele sa-1 citeasea...
CONU IANCU: Vi-1 trimi, nene Mandache. (Scoate un car-
net din buzunar ci se pregdtege set insemne adresa). II vrei pe
un an ori pe sase luni?
NENEA MANDACHE: Cum, pe un an, orl pe sase luni?
CONU IANCU: Da, abonament. (A reimas cu creionul in aer)
NENEA MANDACHE (nu-i vine sd creadd): Cum, abonament?.
CONU IANCU: Nu zici c vrei sa te abonezi?
NENEA MANDACHE (mirat, aproape ofensat): Ce abonament,
mouser? dela prieteni si. ceri abonament... Ce mare lucru! un
nurnar mai mult oil mai putin.
CONU IANCU: Cum, nene Mandache, gratis? se poate?... 1mi
pare rau... Bagd carnetul in buzunar. Pauzd).
NENEA MANDACHE (bea; apoi, dupd ce a suerat cdteva note
din Margareta, ingeras iubit"): Ce dracu nu mai vine, Irate...
mare nerabdare am... haz ar area sa-I traduca t p'bstal Dach-I
traduce siprästa... nu mai am ce zice... 11111'r:chin... Ce bung, treaba
ar fi!
(Un chelner ii aduce §1 lui Conu rancu o lialbd).
CONTI IANCU: Ce treaha?
NENEA MANDACHE: Nu li spusei, Irate! (Se'ntoarce cu scan-
nul mai spre el). Este un ciufut batran, care are o pereche de
case, depuse la credit pe zece mil de le . si vrea sä se desfaca de
ele, fiindca si-a facut altele mai mari... si cere peste credit septe
mil de lei. Eu 1-am dat cinci... Nu rrea . De zece zile stain la toc-
rn all (Subliniazd incdplitdnarea bdtrdnului ciufut.) §i nu vrea
lase nici o mita de lei,(Mai inddreitnic decdt bdtrdnul.) dar nicl
eu nu-i dau nici cinzeci de le1 mai mult...

- 96 -a,
www.dacoromanica.ro
 CONU IANCU: El, si?...
NENEA MANDACIiE: EH si am trimiS-0 acuma pe sh.
mea; (adicd: r. scttur eu") s tedem, e'n stare sa-1 traduca?..,.
Teribila e, domnulc! are o diplomatie, clomnule, e ceva de spe-
riatl... Curios sunt sa vedem.... (Bea).
CONU IANCU (ii rad ochii): Mica, nene Manciache, curd
vine vorba asta de diplomatie.
NENEA MANDACHE El! uite, nene, este un secret, care nil
poate sä-1 alba ori-si-carc... Se uita a..sa nu stiu cum, si-I aduce pe
om cu vorba, i iar se uita, i iar cu vorba, si iar se uita. e ceva
de speriat, pe onoarea meal... Dar alci e un caz mai greu; OA-
tranul e al draculuil...
CONUIANCU: De unde stii? daca a reusit pang. acuma dWie-
matia dumneaiei, de ce adica n'ar reusi i acuma?
NENEA MANDACHE: El! nu! batranul e ciufut al dracului!...
Nu lasa el dou a. mii de lei!...
CONU IANCU: Zi coil logO a mie, tot e bine.
NENEA MANDACHE (categoric): Apol nu! sicul e sa, lase
doul. Aci s'o vedem cu diplomatia clumnealei... (Pauzd). Cate
ceasuri sa fie?
CONU IANCU: Seapte fàr un sfert.
NENEA IANCU: Ce dracu face, de nu mai vine!... s a dus
dela patru... Sä til ca nu-1 poate traduce!...
CONU IANCU: dri s'o fi abatut 1 prin altrt parte .. La cate
v'ait dat rendez-vous?
NENEA MANDACHE: Imedit ce-o ispravi, ori asa, ori asa.
CONU IANCU: (ironia e foarte putin vizibild; in orice car,
nenea Mandache nu o simte): Apol, trebue s ai rabdare, nene
Manclache; dacrt e vorba de diplomatie, uncle trebue mai multa
rabdare decat in diplomatie.
NENEA MANDACHE (cu intimitate): Mi-e fricit, monser, ct
n'are sa-1 poata,' traduce. (Mare regret). $1-ti spui drept, mi-ar
Oren fall Nu stii ce cascloara dräguta...
CONU IANCU: S. v'ajute Dumnezeu, s'o St:4;1114i! (Cioc-
nese haMele).
NENEA MANDACHE: Ell numa sä reuseasca...
CONU IANCU: Daca intarziaza, tocma asta este un semn c.
are sperante sä reusasca; aminteri, n'ar sta dumnealei de geaba.
NENEA MANDACHE: Apoi, vezi c ru o cunosti... La ea nu
merge asa agalea... merge lute. n'o cunosti!... S. vezi... (Poves-
tefte foarte colorat) zilele trecute ea tacmai mrt'ntrebal adl-
neauri (MCA nu m'a suprimat l pe mine, zilele trecute, mit
cheamrt ciirectorul nostru i zice: (Sobru.) Domnule Mandache, cu
regret trebue sa te anunt ca postul dumitale are sa fie suprimat
pe zit! a de 1 Aprille.(Incremenit). Cum se poate, domnule di-
7
- 97 -
www.dacoromanica.ro
rector? am zis eu; tociiral pe mine, care am servit cu zel I act-
tivitate, sA, mA suprimati? (In motivarea directorului se va
scoate n evidenfd: trebuesc economii" cu fatal gi exageratd
ingrijorare pentru soarta 4rii econonai pe spinarea infcilor
slujbagi. La fel se va pune in valoare cuvtintul netitrat", pen-
tru a ardta respectul pentru formele goale). Trebuesc economii,
doinnule Mandache. Sunteti in birou trei sefi de masA; rAmAne
un sef la toate mesele I un sef de birou, sl'utelegeti bine, dum-
neasa ea netitrat... Cf. hirI a rnir! nu se poate si nu se
poate. (Dezo lat). Ce fac eu? dau fags acasA, si-i spul nevestil.
AleargA nevasta de grata, cere audientä la directorul, la secre-
tarul general, la ministra, I cu diplomatia el, ina'ntelegi, 11 tra-
duce pe toti.
CONU IANCTS: $1 nu te suprima.., (Face sewn chelnerului
care trece, ad (Wiled doud Isa MO-
NENEA MANDACHE: Stal, SA vest A doua 21, rn cheamA
directorul si zice: Domnule Mandache, al scApat1 ti s'a. luat
In considergie el ai servit cu zel si activitate ecti miintinut in
serviciu. Dar eu intreb: (Modest.) cu leafa redusl, domnule direc-
tor? At rAbdare, zice directorul; fllndft s'a suprimat trel sefi
de birou ramAi ciumneata ca qef in biroul dumitale (Si tablet.)
cu leafa respectivA.
CONU IANCU: Care va s. zicft, inaintat 1..:
NENEA MANDACHE; Fireste I
CONTI IANCU: El! ce-al zis directorului?
NENEA MANDACHE (cu un fel de: ce puteam sa zic?")
Sit trAti, domnale director! sa tralascA domnul secretar genera',
domnul ministru qi...
CONU IANCU: $1 nevasta dumitalel
NENEA MANDACHE : Fireste... EVA diplomats el, era sa
dau acuma afaril mustele din Cismigiu... (Chelnerul educe cloud
halbe pline f( le ia pe cele goale). Cite ceasuri sa fie?
MONU IANCU : $eapte I cinel...
NENEA MANDACHE: Nu mai vine... (Cu foarte Vfsibfla spe-
rang.) teribilA nenbdare am...
CONU IANCU : Trebue sA vie, nene Mandache, 1 eu, nu
stiu de ce, parcA m'as prinde ca vine cu veste bunl; parca m'as
prinde el a reusit.
NENEA MANDACHE: SI te-auzl Dumnezeta... (Ciocnesc).
sit WI ca dm& reusim, fac. cinste...
CONTI IANCU Asculta-ma pe mine, reusiti 1
NENEA MANDACHE (sta pe gdnduri, bd(dind din piciona
drept t scdrtdind din vdrful ghetei, ca orice om in prada ne-
rabddrii; dupd cdteva momente, se Tidied drept in picioare):
$a este... Ulte-ol vine! (Se Tidied in picioare fi face semne infri-

- 98
www.dacoromanica.ro
gurate cv ptildria cdtre stdnga, strigdnd). Mital Mito) (Cony
Iancu se ridicd 0 el. Apare Mita, Matt, gratioasd,plind de vio-
clune si foarte elegantd. Bdrbatil ii fac loc. Ea se afeazd la mijloc;,
Mandache in stdnga, Conu Idncu In dreapta. Dupd aerul el radios,
se vede cd eininentd diplomatd a repurtat Un deplin triumn,
NENEA,MANDACHE : L-ai tradus ?
MITA: Ei bravos!
NENEA MANDACHE: Cu cinci mil?
MITA : Cu.
CONU IANCU: Nu Ii-am spus eu, nene Marmacner
MITA: Cu eine am onoarea? (Cdtre Mandache, ardldndu-Z
pe lancu. .Acesta se ridicd n picloare ci-i sdrutd ?ulna. Se pre-
supune cd ci-a rostit numele. Nenea Mandache U recomandd).,
Drta esti Ala care scati Moftul Roman"?
CONU IANCU : Da 1 conitd VA place ?
MITA : MA nebunese... Bine frate, tot spune Mandache cA
Sunteti prieteni... noul dece nu ni-I trimeti ?
NENEA MANDACHE: Zl-i l tu sA ni-I trimeatA, cA pe mine
m'a refuzat.
MITA (ia halba lui Mandache Fi inclindndu-se spre conu
Iancu, clocngte cu el, aruncdndu-i niFte priviri foarte eloc-
vente): SA ne refuze? se poate?
CONU IANCU (biruit): Atunei... sA vi-1 trimit; vA rog,
doamnA, dati-mi adresa (Scoate carnetul i incepe sd scrie ho-
tdrdt).
NENEA MANDACHE: Ai vAzut? (Triumfdtor): Ti-am spus eu,
el are diplomatia el... (Cortina code pe hohotele de rds ale lui
Mandache, triumfdttr). Ai vazut cum te-a tradus?
r- CORTINA

- 99 -
www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

Pag.
Lanpil Slfibiciunilor
Textul original
Dramatizarea 4
a
.0 a aaaraastama
4 a a a ; a a 5
9

Petitiune
Textul orlginal
Dramatizarea
aa amaaaaaaa
;cat; maws; tga 15
90

C. F. R.
Textul Original7222722222 . 37
Dramatizarea :a:imago; . a . 32

Amid
Textul original
Dramatizarea
a
atiaaa a::: a
a a a 2 a a. a a a ,
.
39
44
Justitie
Textul original
Dramatizarea
caa72
22517:27211
7
a t.
51
54
CAldurli Mare
Textul
Dramatizarea
Despre Colima
. maraa
original 21:27C X 271.7
a a
a
:
: 59
63

Textul original
Dramatizarea .
. a 7: 227C1
aaaaraa:aia:
2 .
.
69
74
Five O'Clock
Textul originil 81
Dramatizarea t. 85

Diplomatie
Textul original 91
Dramatizarea 1. . 25

www.dacoromanica.ro
 EDITURA DE STAT PENTRU IMPRIMATE I PUELICATII
)6 7.489

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro