Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- -
I
ENGLEZAPENTRUINCEPATORI
In eeonomia ~i soeietatea romfmeasea sehimbarile survenite in ultimii ani au adus eu ele multe
probleme, dar ~i multe oportunitati. Pentru a putea profita de aeestea, este foarte importanta
eunoa~terea unei limbi de eireulatie internationala. In domeniul relatiilor eeonomice
internationale, al turismului ~i al eulturii, eunoa~terea limbii engleze este indispensabila. De
aeeea, in cele mai multe tari europene limba engleza se preda deja la nivelul institutiilor primare
de edueatie.
Cursul pentru incepatori este alcatuit din 32 de leqii grupate in 16 caiete. Fieeare Iectie are doua
parti. In prima parte a fiecarei Jectii, se introduce materia noua, pentru a carei intelegere ~i
fixare va sunt prop use diferite tipuri de exercitii. Partea a doua a celei de a doua leqii nu
cuprinde euno~tinte noi, aiei fiind inserate doar exereitii de verifieare. Fieeare leqie se termina
eu reeapitularea noilor reguli gramatieale ~i eu tema pentru acas3. La snir~itul caietului de curs
se afla voeabularul introdus in leqiile respective eontinand euvintele ~i expresiile noi, prezentate
in ordine alfabetica, precum ~i transcrierea lor fonetica.
\
Atunei cand rezolvati pentru prima data un exereitiu, nu folositi de la ineeput filtrul ro~u.
Folosirca aeestuia are sens doar daea ati repetat exercitiul deja de trei-patru ori. Daea tcxtul seris
cu litere ro~ii este aeoperit eu filtrul ro~u, raspunsul eoreet devine invizibil iar dumneavoastra
va trcbui sa apclati la euno~tintele nou introduse. Prin indepartarea filtrului, puteti veri fica daea
ati rezolvat eoreet exereitiul. Atat filtrul ro~u cat ~i easeta care va este trimisa impreuna eu
eaietul de eurs va vor aj uta sa verifieati pronuntia cuvintelor invatate.
Profesorii no~tri sunt gata sa va aeorde tot sprijinul ~i va a~teapta sa deveniti cursant EUROCOR.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. Va sfatuim sa incepe1i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a1i parcurs
intregul material prezentat in caietul de studiu, dupa ce ati repetat cuvintele ~i ati
rezolvat ~i ultimele exercitii de verificare. Daca incepeti prea devreme sa rezolvati
tema pentru acasa, nu yeti putea folosi corect intregul material al unei leqii ~i yeti
fi nevoit(a) sa recapitulati. Inainte de a inccpe rezolvarea temei, va recomandam sa
studiati eu atentie ~i sa parcurgeti inca 0 data regulile pe care Recapitularea Ie
accentueaza prin punctare.
5. Nu uita(i sa va scrieti numele, prenumele, adresa, numanll de cursant sub care ati
fost inregistrat ~i, mai ales, codul profesorului! Acesta din urma se gase~te in
scrisoarea care eonfirma participarea dumneavoastra la curs.
in dreptul acestui semn, textul cules cu litere inclinate puncteazii no{iunile gramaticale # de
vocabular care sunt nou introduse in lectia respectivii.
Cuvinte noi
Tcxtul care urmeaza dupa semnul ,,>" tiparit cu ro~u (care nu se vede in cazul folosirii filtrului
ro~u) arata ca exercitiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de exemplu, completarea unui text
sau traducerea unei propozitii.
In final, 0 remarca. La radio ~i televizor auziti adesea conversatii sau ciintece in limba engleza.
Uneori pronuntia acestora difera de ceea ce va propunem noi in cadrul lectiilor. Aceasta se
intiimpla deoarece exista diferenle de pronunlie intre engleza vorbita in Marea Britanie, in SUA
~i cea din Australia.
LECTIA 1 " "
PARTEA INTAl
,
street door > I etll lllo" ' l > usa care da in strada
Sit cxcrsam noile cuvinte; II\i atcn\i la pronulI\ic si sensu I lor in limba romana:
in limba englezii, inaintea Cl/wlntului care define!jte un lucru sau 0 noriune (adicii. inaintea unui
substantiv) stii un articol. Articolul nehotiirat a se ajlii inaintea euvintelor care definesc lueruri sau
noriuni despre care vorbim la modul general. Corespunde artieolelor: un, 0, dar de multe ori niei nil
se traduce inlil1lba romanii. Atunei eand ne referil1lla un anumit lucruJoiosil1l inaintea,substantivlIlui
articolul hotiirat the.
Articolul hotiirat the se pronun{ii [Dza]. Acest sunet nu existii in limba rom{mii [DZ] se pronun/ii ea
"z" cu limba intre din {i. Pronunra{i "z" de cateva ori. Acum, u~OI; cu gura intredeschisii, pronun/ari
"z" cu limba intre din/i, retriigi1l1d limba i/l momentul in care s-a produs sunetul [D z]. Acesta este un
sunet sonor; punand degetele pe gat, veri simri vibrariile corzilor vocale.
the train > I [)!d llClIlJ the house > [Dla haus]
the shop > ([Ya sop I the street > [D'a stJi:t]
Sa repetam inca 0 data cuvintele, dar intr-o alta ordine, impreuna cu traducerea. Pronuntati cu voce
tare urmatoarele cuvinte:
Ati repetat de mai multe ori cuvintele noi deci, probabil deja le-ati invatat. Incercati sa traduceti in
limba engleza:
I
I:
I
o biserica > a church > [a t~a:lt~]
tumul de biserial > the church tower > [[Ya t~a:'t~ taLla']
u~a dinspre strada > the street door > [IY;\ stITt do:']
1
,1 strada cu magazine > the shopping street > (1)/;1 SOpllll~) stiTt]
I J Verbul este partea de vorbire care exprimii 0 acriune, 0 intamplare, ca de exemplu: a vizita, a
deschide etc. in limba englezii, cand verbulnu este conjugat (cand inaintea lui nu apar pronumele
()
personale eu, tu, el, noi etc.), verbul este la modul infinitiv si este precedat de particula to [tu]. in
:j')
t' limba romanii, infinitivul este indicat de particula a, ca de exemplu: a vedea, a intra etc.
I
"
II
Exersati cu voce tare pronuntia urmatoarelor verbe, cu ajutorul transcrierii fonetice:
1
,r
l
':
~
J
''II
to see
to visit
> [tLl si.]
- a vizita, a merge la
to see
to visit
> [tu si:]
I
j Sa Ie repetam acum intr-o ordine diferita:
to visit the station > [tll \ i/lt D'a stei~n] - a vizita statia
to open the door > [tll allpn D/a do:'] - a deschide u~a
to see the street > [til :;) IYa stn:t] - a vedea strada
to open the door > [tll ,illl'n D/a do:'] - a desehide u~a
Ati reu~it sa invatati cuvintele? Cu urmatorul exercitiu puteti veri fica acest lucru. Traduceti in limba
engleza urmatoarele expresii, incerdind sa Ie pronuntati cat mai eoreet:
a deschide usa > [tll alll'n D/ a do:'] > to open the door
a vedea tumul > [tu si: D" a tauf)'] > to see the toIVer
a intra in statie > [lll l'111.!' I)/;1 stl'{~,llli > 1(1 c'lltCI thc ,1,1tI01l
a vedea 0 cas a
a vedea strada
in limba eng/eza. cand un verb este conjugat, este precedat de pronume persona Ie ca de exemp/u:
eu, tu, noi, voi etc.
I often enter the church_ > tal Ofll enta' D ' ;\ t~a:'t~] - (Eu) intru des In biserica.
Acum sa aplicam cele invatate. Traduceti urmatoarele propozitii din limba romana in limba engleza.
F olositi filtrul ro~u:
(Noi) intotdeauna vedem > [ui. o.IU c/z si: DZa taua'] > We always see the tower.
tumul.
(Eu) intru in magazin > [ai enta' DZa ~op evri > I enter the shop every day.
in fiecare zi. del]
(Tu) vezi statia in fiecare > [/U: Sl: DZa stei~n evri > You see the station
dimineata. mo:'nin lg )] every mornll1g.
Viziteaza rar biserica. > [DIl'l seldam vizit DZii > They seldom \ iSlt the church.
t~a:'t~]
(Ell) deschid intotdeauna u~a. > [al 0 I"eli' aupn rYa do:'] > J always open the door.
(Voi) intra\i des in casa. >1"101111'111.1' IV,I h.llIsl > You oncn cnlci jill' 1101lse.
(Ei) vad strada in fieearc zi. > 'Iliey sec 111,' :-;[Iccl evelY day.
Acum putem forma deja propozitii mai lungi. Cititi-Ie cu voce tare:
We often enter the railway >[U I: ofn enta' DZa reil"ei - (Noi) intram des in gara
station and I see the train. stei;;i\l1 End ai si: DZa trein] ~i eu vad trenul.
You always open the door >[iu: o:l"e/z iiupn DZa do:' - (Tu) deschizi intotdeauna
and 1 enter the house. Ene! ai enta' DZii h,lUS] u~a ~i eu intru in casa.
LECTIA
, 1 - PARTEA A DOVA
In cele mai multe cazuri "u" se pronunta "a" scurt: > (bas]
woman - femeie
side-walk - trotuar
lgl
Se accentueaza prima silaba: > (bildin ]
Sunetul "g" de la sfiir~itul cuvantului nu se pronunta, iar "n"-ul premergator
este mai lung ~i mai moaIe: > (hilclin(gl]
Sa repetam acum cuvintele noi intr-o alta ordine; ave~i grija sa va insu~i~i corect pronuntia ~i
traducerea lor in limba ramana:
You often enter the building. > [Ill: ofn enUl' Ola bildin(glj - (Tu) intri des in cladire.
They always visit > [07e i o.l"cIZ viZlt - Ei intotdeauna Ii [ae vizite
the woman. Olil Uuman j femeii.
I seldom see the bus. > [aiseldam Sl: O"a bas] - (Eu) vad rar autobuzul.
We see the boy every day. > ["1. SI' [Ya bOI evri deij - (Noi) vedcm baiatul in fieeare zi.
You enter the apartment > [ill. rilla' 0'1 apaItm:'lnl - (Tu) intri in apartament
every momlllg. C\ I! 111 / 1:'11In IC1 J in fieeare dimineata.
Nu uitati!
We always go to the house. > [ul. 0 !U C/Z gall tll - (Noi) Intotdeauna mergem
D/ a halls] pana acasa.
You seldom look at > [Ill. seldam JlIk Et - Prive~ti rar trotuarul.
the side-walk. D/a S3ICi"o.k]
We look at the building > I "I luk Lt D';I hildll(·! - Ne uitam la c1adire In
every day. "'llckll fiecare zi.
he > [hi - el
The woman often drives a car. > [O/a "um~l11 ofn draivz - Femeia conduce des
a b:'] ma~ina.
She looks at the building >[~J: Iliks Et D'a bildm lg ) - Ea prive~te cladirea
every mornmg. {'HI Illo:'nin lg )] in fiecare dimineata.
He sees the car. > [hI. 51 Z Ol;} ka: r ] - (EI) vede ma~ina.
Dacii inain tea verbului to go stau pronumele personale he, she sau it, atunci -s prime$te $i vocala
de legiiturii -e. Acesta nu are nici un 1'01 in pronun!ie.
he has - el are
The woman often goes >[ D/a Uuman ofn gauz - Femeia merge des
to a shop. tll a ~op] la magazin.
The street has a side-walk. >[DZa stri:t hez a said"o:k] - Strada are trotuar.
I seldom go to a bus station. >[ al seldam gau ttl a bas - (Eu) merg rar la statia de
stei~n ] autobuz.
The church has a tower. >[ D/ a t~il:'t~ hEz a tauil'] - Biserica are un turn.
The shop has a door. >[I)!a ~op hE;: a do:'] - Magazinul are 0 u~a.
We see a boy and a woman. >["i: 5i: a hOI hld a "11Illan] - Vedem un baiat ~i 0 femeie.
~--~--- -~----
1/1 expresia to go to church (a merge]a biserica), inaintea cuvantului church nu sefolose~te articolul.
Repetati de eateva ori urmatoarele propozitii. Yeti vedea ea in curand Ie veti invata:
Peter often goes to Bucharest. > [pi tCtI ofn gauz tu bl ukarest
He goes by train. hI. gfluz bai tI ein]
When the train enters the station Peter > ["en DIC\ trein entalz D' a stei~an pLta'
looks at the buildings. luks Et DZa bildidg)zj
He has no car, so he walks. > [hi hEz nilu ka r sau hi: "o:ks]
He visits a church tower. The tower has a door. > I hi viZlts a t~a:lt~ taua' Dla talla' hEz a do:']
He visits the tower and looks at Bucharest. > I hi \ izits Dlj taua' End luks Et biucarest]
by bus by train
Semnificaria cuwintului no este nu sau nid un, nid 0 $i dii propozi!iei sens negativ. De aceea
propozi!ia "He has no car." 0 traducem: "Nu are (nici 0) ma~ina."
Daca gasiti cuvinte care va par necunoscute, atunci recititi prima parte a leqiei.
Dupii cum a!i putut observa, in cazul cuwintului buildings, pluralul se formeazii prin adiiugarea
unui -s final.Aceastii regulii este valabilii pentru cele mai multe cuvinte:
Acum sa exersam cuvintele noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie. Yeti intl'ilni aproape
toate cuvintele din leqia 1:
a conduce ma~ina >1111 Til ,III ,I L.J 'I >10 dll\c a car
u~a bisericii > [Dl a t~a 't~ do.'] > the ChUll It dool
a vizita easa > [tu vizit D/ a halls] > to visit the hou,,·
un tren ~i un autobuz > [a trem l:nd a bas J > a train and a bus
vedem in fieeare zi > ["I. SI. eVrI del] > we see every d~l\"
Cititi urmatoarele euvinte. Vocalele din fieeare eoloana serise eu litere ingro~ate desemneazil accla~i
sunet: --..
she
16
RECAPITULAREA LECTIEI
, 1
A Reguli gramaticale
a - articol nehotarat
in acest caz "a" devine "an" I ;1I1J, iar articolul hotarat "the" se pronunta [DziJ.
1.3. Daca inaintea verbului se ana pronumele ,,1, you, we, they" sau cuvinte care Ie inlocuiesc,
atunci fonna verbului nu sc schimba.
you see [Ill: Sl: J III vezi they see [D/ el Sl. J - ei vad
IA. Daca inaintea verbului se alla pWlllImele "he" sau "she" sau substantive proprii sau
comune, atunci verbul primqk Icrminatia ,,-s":
1.5. In cazul verbelor ,,10 go" ~i "to have" are loc ~i 0 alta schimbare, daca sunt precedate
.de pronumeJe "he" sau "she":
1.6. Cuvintele "often, always, seldom" stau inaintea verbului, in schimb "every day", "every
morning" se giisesc fie la inceputul, fie la sfar~itul propozitiei; de exemplu:
to see - a vedea
B. Pronuntia
1.9. Daca un cuvant se termina Intr-un din consoanele surde, (de exemplu, "k, f, p, 1")
atunci telminatia "s" se pronunta [-s]. Daca un cuvant se termina Intr-o consoana sonora, I
I
sau Intr-o vocala, atunci terminatia ,,-s" se pronunta [-z].
[-s] [-z]
lata cateva exemple de consoane sonore ~i echivalentele lor sur-de In cuvintc I ol1l,lne~ti.
Intelesul difera datorita faptului ca acela~i sunet se pronunta 0 data sonm, apoi surd.
Controlati In care din cazuri vibreaza corzile vocale ~i In care cazuri nll vibrcaza:
b baM P papa
v vata f fata
d dare tare
g gara c cara
1.10. Dupa cum ati putut observa, exista 0 mare diferenta Intre limba scrisa ~i cea vorbita.
Unele sunete nu se rostesc clar, exceptie Iacand doar cele din silabele acccni \llIlc. Acest
lucru are 0 mare semnificatie ~i in pronuntia propozitiilor. Vocala silabci acccntuate
este tiparita Ingro~at; de exemplu: [entrans]
DZ Este varianta pe care am folosit-o pentru a nota varianta sononl a grupului "th"
din limba engleza.
TEMA PENTRU ACASA 1
Rezolvati ~i trimiteti pentm verificare urmatoarele exercitii:
I. I often ga by bus.
3. Ai (a) ma~ina.
4. (Eu) merg des cu trenuJ.
5. (Nai) vedem cladirea.
C. Alegeti raspunsul carect ~i incerclIi(i litera corespunzataare (exista un singur raspuns careet,
de exemplu: la, 2c etc.):
a. side-walks
b. shops
c. stations
d. streets
d. He has a car.
" "
LECTIA
, 2 PARTEA INTAI
We seldom go to the factory. >1 "I ,,('1,1,1111 1'.111 III IYa - Mergem rar in fabrica.
IELl.IIII
The room has a window. >11 )'" III III III / ,I "il1d<lllJ - Camera are 0 fereastra.
Cu unniitorul exercitiu puteti veri fica daca v-ali insll~it cuvintcle noi. Traduceti urmatoarele cuvinte
din limba romana in limba engleza:
71
"acesta este" sau "acela este" in limba engleza se reda prin: "it is" III 1/ J.
There is a factory near > I [Year lZ a fEktan TIl a' - In apropierea s(a!ici sc afla
the station. 1)/.1 stCl~;lIl] o fabrica.
in mod curent, expresia it is se prescurteaza it's [Its J, tot astfel ~i expresia there is: tltt'J'e'sll ) (·.I ' z] .
You also see the car. > I ill: olsbll si: aka:'] - ~i tu yezi ma~ina.
It's not a school. > Ills not a sku:l] - Aceasta nu este 0 ~coala.
There's a boy in the house. > IIVe;\'/. a boi in - Este un Miat In casa.
1)/;1 h;llls]
~i In urmatoarele propozitii yeti Intiilni cateva dintre cuYintele noi. Cititi propozitiile In limba rorpiina
~i Incercati sa Ie traduceti In limba engleza:
Ii yad des pe baieti. > I orlL"11 ",c tlic hoys. > [ai ofn si: DZa boiz]
Mergem intotdeauna > WL' ,i1I\ .I\S!-'O lIear > ["i: olueiz gau niii'
In apropierea ~colii. the s,' hoo I DZa sku:l]
~i ea 0 Yiziteaza In fiecare zi > Shc ,liso IISI1': thl' woman > [~i:alsau vizits DZa uuman
pe femeie. c)'c'\ \' d,l\" everi dei]
Cladirea nu este un oficiu. > Th,' Illllidlll.I' I', IJ<II > [07a bildin lgl iz not
;111 or! \C(' an oris]
Acum veti invQ!a toateformele conjugate ale \lcrbului aft - to be I1II hI: I:
you are - tu e~ti, dumneaYoastra sunte\i > [Ill. ;\.'J you are > [ill: a: r ]
weare - noi suntem > ["i: a:'] we are > [Ui: a:']
you are - yoi sunteti, durnneayoastra sunteti > [ill: 3:'] you are > [iu: a:'J
1 am in the house. > [ai Em m D7 a halls] You are a boy. > [It I ;1.',11'"1\
- Eu sunt in casa. - Tu e~ti baial.
He is near the door. > [hl: iz nla' DZa do.') She is in the street. > I ~I 1/ 11\ I) ,I stlI:tJ
- El este langa ll~a. - Ea este pe strada.
We are in the building. > lUi: a.' in D/ a bildin(gl] - Noi suntem in cladin~.
Traduceti in limba engJeza urmatoarele propozitii. Nu uitati sa folosili pronumele persollal, dl:oarece
in limba engleza pronumele nu se omite:
lar acum yom folosi aceste verbe in propozitii. Completati propozitiile in limba engleza cu verbele
care lipsesc. Folositi filtrul ro~u:
Ea intotdeauna obtine 0 camera la hotel. - She always >gets [gets] a room in the hotel.
El a~teapta des in apropierea ~colii. - He often >waits ["eits] near the school.
A~teptam intotdeauna autobuzul. - We always >.vait for [Ueit 1'0 'I the bus,
Traduceti In limba engleza propozitiile de mai jos. La sffir~it, nu uitati sa va verilical i ll'llducerea ~I
pronuntia:
El merge des la hotel. > 1J e often goes to the hote I. >[hl olil g,lll/ III I) " 11.1111<'11
El se afla in camera. > lie IS 111 the roOIll >[11l: iz 111 1)/,1 III III I
Vorbese eu baiatul >I sp\.'ak tIl 111l' boy >[al Spl k III I) .1 1',,1 1'1 II
in fieeare dimineata. C\ ('J) \11\\\ \1\1\).'. 111() 'nlll l "'1
Intotdeauna primim camera. > \Ve ail, ays ,!el th\.' 100111, >[L1 1: 0 1'\'1/ "1'1 I) ,I III 1111
El a~teapta trenul > He \\-alts I'm the 11',!II1 >[hl: "\.1h III ' I) ,I 111'111
Este aproape de ~coaHi. > It's ncar the school. > [its nij' D7a sku:l]
Este 0 fabrica la Buzau. > There is a factory in Buzau, > [D"ea' izj fEkEui in buziiu]
Imi place sa lucrez. > I Ilk,' 10 work, > [ai laik tu"a:'k]
~i el cunoa~te hoteluL > I Ie ;J1so kllOws the hotel. > [hi: olsau nauz DZii hautel]
~i eu intru in cladire > I ;J1:;o c'IIll'l the building > [at olsau enta' D7a bildin lgl
in fiecare dimineala. CI CI \ IIIOrJlIllg, {'vri mO:'nin(gl]
Ea merge des cu autobuzul. > ,\/rl' "IIL'I! "~lies by bus. > [~l: ofn gilliz baf bas]
The driver goes for a walk every day. - ~oferul merge la plimbare in fiecare zi.
In expresiile to go to work (a merge la mUllcd) ,\'i to go to school (a merge la !jcoala) omitem articolul,
ca!ji In cazul expresiei to go to church (a merge la biserica).
..,..,
lata cateva cuvinte noi:
in the evening > [Ill D/I i:vnin lgl ] - seara (ca perioada de limp)
in the morning > [111 [)/a mO:'nll1(gl] - dimineata (ca perioada de limp)
in the evening > lin D'I i:\JlIJl1"lj - scanl (ca per!oada de limp)
28
Completati propozitiile In limba engleza:
~i ~oferul are 0 ma~ina ro~ie. - The dri ver also has a >red [red] car.
El se plimba des seara. - He often walks >in the evening [in D/i
i: vnin lg 1]-
Noi vedem cladirea alba. - We see the >white [" a it] building.
Vad doi baieti in apropierea ~colii. - I see >two [tu:] boys near the school.
In exercitiul care unneaza, cuvintele din limba romana trebuie traduse In limba engleza:
In magazinul alb > 1111 [)':I "aft ~()P J > in the white shop
nu dimineata > [not in IYa mo:'nin lgl ] > not in the morning
I ~I este un baiat rau. > [hiz a bEd boi] > He's a bad boy.
I ':1I merge des la lucru. > [~i: ofn gi:llIZ tu "a:'k) > She often goes to work:
hllll ~i nlU > [gud End bEd] > good and bad
~i el esle in cl~\direa alba. > [hi: iz ii!S,lll in IYa > He is also in the white
"ait hildin,glJ building.
a 11Il'1':I intr-ull birotl > I III ":I:'k III :11, ollsJ > to work in an oHice
")0
LECTIA
, 2 - PARTEA A DOVA
J
in aeeasta parte a leqiei nu mai introdueem materie noua; doar repetam eeea ee am invll\at pana aeum.
Cu ajutorul exercitiulul de citire yeti invata care este structura unei propozitii In limba engleza.
Repetarea permanentii a material ului asigura consolidarea cuno~tintelor, dar ~i utilizarea lor eu u~urinta.
Dupa un timp veti observa ea nu mai trebuie sa faceti eforturi pentru a va aminti un clIv[mt sau topiea
unei propozitii.
Va veti Insu~iti mult mai repede expresiile ~i eonstruetia propozitiei. in acest fel, yeti inva(a kCllile din
ce in ce mai repede ~i mai u~or!
Cititi dar, pronuntand cat mai corect urmatorul dialog. Repetati exercitiul pana cand IHI VL(I l11ai fa,
niei a gre~eala. Daca nu sunteti siguri In legatura cu pronuntia unul cuvant, cautati-l In vocahularul de
la sIar~itul eaietului de curs. Pentru u~urarea pronuntiei. am tiparit silabele accentuate culikrc ingro~ate.
Mary: I often go to school by bus. I know the driver. He likes the traffic in thc ~f rl'cl~.
Tom: I go to work by bicycle. I always see Peter. He walks on the sidc-w:dk IIr goes to
school.
Mary: Peter likes to go to school. When he enters the building he goes to a 1'1I011I, Then he
opens the red window and looks at the boys and girls in the street.
John: He also likes to go to the hotel. He knows five rooms in the hotl'!.
Tom: There's a good hotel In Bra~ov. The hotel has a white entrancc. The hoft'! also has a
restaurant; it's a good restaurant. I work there. I like there. I like 10 work there. I go
there in the morning.
Barbara: John also likes to go to the restaurant. He goes there every day.
Peter: You go to the restaurant every day. John waits for you in the cwning. I often see you in
the traffic.
Mary: We go to school in the evening l
Acum repetati tot ce ati invatat pana acum. Daca nu sunteti siguri de pronuntia sau intelesul unul
cuvant, cautali-l in vocabularul de la sIar~itul caietului de curs.
Folositi filtrul ro~u. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii, apoi verificati-va.
Efectuati tema pentru acasa numai dupa ce ati rezolvat acest exercitiu, tara gre~eli. Daca nu ati reu~it,
nu intrati in panica; citili de mai multe ori propozitiile in limba romana ~i reveniti asupra elementelor
de gramatica sau de vocabular care va ridica inca proQleme:
Barbara deschide intotdeauna u~a. > Barbara always opens the door.
Seara ea a~teapta ma~ina. > In the evening she waits for the car.
Baiatul se uita des la turn. > The boy often looks at the tower.
Este 0 intrare in ro~u ~i una in alb. > There's a red and a white entrance.
Casa este aproape de biserica. > The house is near the church.
$i ei viziteaza biroul in fiecare zi. > They also visit the office every day.
Barbara conduce intotdeauna ma~ina ro~ie. > Barbara always drives the red car.
j n fiecare zi te plimbi pana la cladire. > You walk to the building every day.
( 'i'\lId Ie a~teptam, privim > When we wait for you we look at the
I' ircula\ia de pe strada. traffic in the street.
Sl'ara ca merge intotdeauna cu autobuzul. > In the evening she always goes by bus.
I\POI ca mcrge la gara. > Then she goes to the railway station
III ll'sl:llIrallt ea vorbe~te cu baiatul. > In the restaurant she speaks to the hoy.
Ilaiallllilingl" eu trcnul in fiecare diminea\:1. > Thl" boy goes by train every lTIornillv.
0l"o,da l'sll' ill Strada Sla\iei. > The school is in Station Street.
31
Tom lucreaza acolo. > Tom works there.
~i fabrica are un birou. > The factory also has ~lJl ullll'C
Tom il a~teapta des pe Peter. > Tom often waits for Petel
iJ a~tept pe John in fiecare zi. > ] walt for John every day
E1 are ~i doua biciclete ro~ii. > He also has two red blcyck '
Dupa aceea merge cu trenul ~i vede hotelurile > Then he goes by train ami ',ll' III\" Illllcls
~i restaurantele. and the restaurants.
Citi~i urmatoarele cuvinte. Literele din fieeare coloana tiparite cu caractere Ingro~a!l', dcscmneaza
aeela~i sunet:
32
RECAPITULAREA LECTIEI
, 2
2.1. "Acesta este" sau "acela este" se traduce In limba engleza prin "it is"l it if I . Accs!:! sc
prescurteaza In vorbire, dar ~i in scris; astfel, scrierea corecta ~i pronuntia este "it's"! '1:;1 .
2.3. Dad vrem sa exprimam eil ceva cste, exista, folosim expresia "there is", a carei forma
prescUliata este "there's".
Daca cuvantul "there" se afla la sfjr~itul propozitiei, are rol de adverb de loc ~i se traduce
"acolo".
She works there. - Ea luereaza acolo.
2.4. Formele conjugate ale verbului ,,10 be" (a fi) ~i variantele prescurtate sunt urmatoarele:
you are you're - tu e$tl, dumneata e~ti you are you're voi sunteti
- dUl11ncavoastrii sunte\i
am > l Em J - sunt
apartment-building - bloc
building - cladire
evening - seara
in the evening > [in IYi i\1l111','lj - seara (ca perioada de timp)
he > [hi:] - el
in the morning > [in DZa mo:rnin(g)] - dimineala (ca pcrioada de timp)
she's - ea este
shop - magazlll
shopping - cumparaturi
so - astfel, a~adar
to wait lor '. 1III ", '/1 [" ' 1 .. a a~tepta pe cine va, ceva
to walk > [tu uu.k] - a merge pe jos, a se plimba
1'n cazuri/e in care aufost prezentate dOUG prol1un(ii d~(erite pentru ace/a!j! cuwln(. 11IS('(1I1II1U cd pot
fi folosite ambele variante.
INVATAREA
, SISTEMATICA
Deseori, intre cl~tigatorul probei de zeee mii de metri ~i restul eoneurentilor e 0 diferenta de
doar ciitiva metri.
Dumncavoastra a\i hotanit sa partieipati ~i sa absolvi(i eursul dc limba cngleza pentru ineepatori,
pentrll a fi mai bine pregatit pentru restul vietii. Exersa\i in ficcarc zi un sfert de ora! Nu este
mult, dar cstc foarte important sa faeeti aeest lueru eonsecvent ~i sistematico Nu va pierdeti
elanul Inlllpta ell grijilc cotidiene ~i nu va abateti de la Invii\arca zilnica. In eunind yeti eonstata
ca cforturile dlll11nCavoastru dau rczultate. Veti fi mai l11ai lI~or 111!clc~i dc persoanele straine,
yeti plltca vedca fill11e, yeti putea eiti in limba engleza. Cllnoa~terea acestei limbi de eireulatie
international a va poate influenta ~i aetivitatea profesionalil, precllm ~i alte domenii ale vietii
dumneavoastra, indiferent daea este yorba de petreeerea limplIllii liber, de viata soeiala sau de
eariera.
Profesorul dumneavoastra
© Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Coresponden1ii S. R. L.
1998
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. va rugam, incepe~i rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce a~i par-curs
intregul material, ati repetat cuvintele ~i ati rezolvat tara grqeli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a incepe rezolvarca acesteia va recomandam sa studiati cu
atentie ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind reguli1e pe care reeapitularea Ie
accentueaza prin punetare.
2. Atunei cand Invatam olimba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata eu aceea~i
perseverenta cu care am Invatat sa mcrgem. In acest seop v-au fost propuse 0 serie
de exereitii. Va sugeram sa revedeti din cand "in dnd materialul deja parcurs. In
scurt timp, eursantul se va convinge di accsl lucru nu cste lipsit de sens. Tema
implica intotdeauna ~i repetarea materiei din Icqiile anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consolideaza cuno~tintele. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorull11etodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea lil11bilor straine,
vor ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
4. Transcrieti tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi forn1Ularele tiparite in acest scop.
7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic yeti primi
tema corectata.
8. Este foartc important Sil nola\i pc plic numarul de cursant sub care ati fost
inrcgislrat!
9. In cazul In t:al"l: WlllaIH!a\i matcrialc noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
rcla(iilc t:u puhliclIl, st:ric(i-Ic scparal pe 0 foaie de bartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra ImprcLilla t:1I lcma. In wI\lIl din stflllgajos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
on > [on] - pe
on > [on] - pe
the boy and the girl > [DZa bOI End DZa ga: rI] - baiatul ~i fata
the clock on the table > [DZa klok on D'a teibl] - ceasul de pc masa
Mother usually looks > [maDZa r iu:juaiJ luks - Mama se uita de obicei
at the clock. Et DZa klok] la ceas.
Nu sc folose~te articolul lnaintea cuvantului town atunci cand reiese clar din context la care
ora..~ se refera vorbitorul. ill cursul lectiei vom Intalni mai multe exemple In acest sens.
I ar acum unneaza propozitii in care yom intalni cuvintele noi. Inainte insa, inca un lucru important:
At i /nvii(at ca particllla to precede verbul fa modul injinitiv, lnsii ea este folosita ~i pentru a
indica directia, tradllcClIldu-se prin la, spre, catre.
I have no time to visit > [al hEy n~lll taim ttl vizit - Nu am timp sa 0 vizitez pe
Barbara. ba"bla] Barbara.
She likes to go to town. > [~J. l;lIks III L;\II to 1.\11/1 I - Ei ii place sa mearga in ora~.
The girl usually waits > [Dla ga:rlllJ:Jllall ''l'lls - Fata a~teapta de obicei
for the train. fo: r DZa trelll] trenul.
It's a good day to work. > [its a gud del tll ua:'k] - Aceasta este 0 zi buna pentru
munca.
The boy has two tab les > [Dla boi hEz tu: te/blz - Baiatul are doua mese "\
in the room. in DZa nnn] in camera.
Mother is in the room. > [malY,Y 17. III D'a ru:m] - Mama este in camera.
Cunoa~te!i deja cuvintele noi? Citi!i cu voce tare propozi!iile in limba engleza ~i completa!i-Ie:
Aceasta este 0 zi buna pentru plimbare. - It's a good> day [dei] to go for a walk.
A~tept des cate 0 zi in ora~. - I often wait> in town [in taun] for a day.
in camera sunt doua ceasuri. - There are two> clocks [kloks] in the room.
in propozitiile anterioare ati putut observa cd putem combina cuvantul for cu diferite cuvinte ~i
astjet fntelesul lui diferd de la caz la caz.
Yom invata din nou cilteva cuvinte noi. Fiti atenti 1a pronuntie!
in urmatoarele propozitii yeti vedea felul in care folosim aceste cuvinte. Cititi propozitiile ~i
verificati pronuntia.
She's a nice girl. >[ ~i:z a nals ga:rl] - Ea este 0 fata draguta.
First he sees a white building. >[ta:rst hi: si:z a Uait bildin(g)] - intili el vede 0 cladire alba.
There's a big factory there. >[DZearz a big tEktari DZea r] - Acolo este 0 fabrica mare.
I know some good shops. >[ ai nau sam gud ~ops] - Cunosc ciHeva magazine bune.
It's a big car. > [its a big ka: r] - Aceasta este 0 ma~ina mare.
Some people have houses >[sam pi:pl hEv hauziz - Unii oameni au case,
and some have apartments. End sam hEv apa:rtmants] iar unii au apartamente.
It's a nice country. > [its a nais kantri] - Aceasta este 0 tara frumoasa.
I have somc clocks. >[al hEv sam kloks] > Am cateva ceasuri.
Some girls like to walk. >1 sam ga:'!/ lalk III "o'k] > Unor fcte Ie place sa se plimbe.
He drives a big car every day. >[ hi: (!I-alv/ ,1 hIL', ka:' eVil dCI] >El conduce zilnic 0 ma~ina mare.
Bucharest is nice. >[ bukarest II: n,lls] > Bucure~tiul este frumos.
cateva ceasuri mari > I S;II11 hi!', k lob I - some big clocks
prima zi frumoasa >[DZa f~l:'st 11,11:, d"11 - the first nice day
Este timpul sa pleeam. > [its taim tu gau] - It's time to go.
Ea merge cateva > [~i: gauz tu DZi ofis sam - She goes to the office
dupa-amieze la birou. a:fUFnu:nz] some afternoons.
Nfaria este des aeolo. >[meari iz ofn D'eiF] - Mary is often there.
Sa verifieam daea ~titi deja euvintele noi. Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
In birou este 0 masa mare. > There's a big table in the office.
Cateva eamere au einei ferestre. > Some rooms have five windows.
Mama intra in magazin in fiecare zi. > Mother enters the shop every day.
Aeesta este un ora~ aproape de Bucure~ti. > It's a town ncar Bucharcst.
Unii Oal11Cnl I11crg Sl'ara la plimbare. > So 11](' pcople go for a walk 111 the evenings.
In leetia anterioara am diseutat deja despre vcrbul "to be" - "a fi". In aceasta leqie vom prezenta
formele interogative ~i negative ale acestui verb.
Ajirmativ: In terogativ:
They are in the - Ei sunt in camera. Are they in the - Ei sunt in camera?
room. room?
The girl is nice. - Fata este draguta. Is the girl nice? - Este draguta fata?
You are a good boy. > Are you a good hoy') - E~ti (un) Miat bun?
They are big buildings. > Are they big buildings? - Sunt cladiri mari?
The car is nice. > Is the car nicc') - Este frumoasa ma~ina?
Cfllld rrispunsulla int'rebare este ajirmativ, acesta este fonnulat cu ajutorul cuvantului yes [ies]
- da, urmat de pronumele personal9i de catre verb. Substantivulfolosit in intrebare vafi inlocuit
de catre pronumele personal.
Are the people in the hotel? - Oamenii sunt in hotel? Yes, they are. - Da.
Are they in the office? - Ei sunt in birou? Yes, they are. - Da.
Are the cars white? - Ma~inile sunt albe? Yes, they are. - Da.
Is the boy in the room? - Baiatul este in camera? Yes, he is. - Da.
Is the girl nice? - Este draguta fata? Yes, she is. - Da.
Cand raspunsul este negativ, folosim cuvantul no [nau] urmat de pronumele personal, apoi de
verb, urmat de cuviintul not [not}
Sa vedem cateva exemple:
Are they first? - Sunt primii? No, they are not. - Nu.
la! aClllll S[l rCpC!£11ll cxcrci\iul anll'l"JOr l(lloslI1<1 In r£lspllllS f'ormclc prcscurtatc ale vcrbului:
7
In fntrebari, cuvintele interogative who, what, where, when stau fnaintea verbelol~
to ask >I III .I.sk I - a intreba, a cere (cuiva, ceva) to ask >{tu a:sk]
La transcrierea foneticii a ultimului verb v-afi illlii/nil cu /1/1 semll !lOU, l' 1"]. Este folosit la
notarea grupului th, asemamitor semnului [ IY I.
Desigur nu ali uitat semnul [DZ] . Semnul [TsJ este Ioarte asemiiniitor, cu deosebirea cii nu este
sonor. Se roste~te ca t, cu limba fntre din (i. In timp ce ne retragem limba dintre dinfi, pronun!iim
un s. In acest caz corzile vocale nu vibreaza.
to think
.8
Sa repetam verbele noi. Traduceti unnatoarele expresii in limba engleza ~i fiti atenti la pronuntie:
Cred ca ii place sa locuiasca > I think she likes to live > [al TSin(g)k ~i: laiks tu liv
la ora~. III town. in taun]
Ea vrea sa vada strada > She wants to see the >[~i: Uonts tu si: DZa
comerciala. shopping street. ~opin(g) stri:t]
Apoi ea vrea sa mearga > Then she wants to visit > [Dzen ~i: Uonts tu vizit
la biserica. the church. Dza t~iLrt~]
Traim intr-o tara mare. > We live III a big country. >[Ui: liv in a big kantri]
9
LECTIA
, 3 - PARTEA A DODA
In propozi~iile urmatoare ve~i intaIni un cuvant nccunoscut. Pentru inceput, sa exersam pronuntia lui:
through through
1 seldom look through the window. - Privesc rar prin geam (pe fereastra).
It's a through train to London. - Accsta este un tren direct spre Londra.
It's a street for through traffic. - Este 0 strada pentru circulatie continua.
Sa exersam cuvintele noi eu ajutoruf cfttorva cxcmplc. Rcpctati propozitiile ~i fiti atcnti la
pronun~ie:
I know the town through >[ainall IYal.lllll 1'111 - ClInosc ora~ul de la un capat
and through. End TSru:] la celalalt.
You often go to the church >[iu: ofn gau tu DZa t~a:rt~ - Tu mergi des la biserica
behind the station. Qihamd DZa stei:;;n] din spatele sta~iei.
He goes by bicycle through >[hi: gauz bal baisikl TSru: - E1 merge cu bicicleta prin
the town every day. DZa taun evri dei] ora~ in fiecare zi.
In prima parte a lectiei am clarificat regulile de formare a intrebarilor ~l raspunsunlor cu ajutorul
verbului to be. lnversiunea nu poate fi folosita in toate cazurile de formulare a intrebarilor.
in propozifiile aflrmative intalnite pana aeum, verbul era folosit la timpul prezent simplu -
(the Simple Present Tense [DZa simpl prezant tens]). in propozi{iile interogative, toate verbele
cu exceptia lui to be, sunt illsofite de auxiliarul verbul to do [tu du]. in aeest caz verbul to do
[tu du] sta inaintea subiectului dupa care urmeaza verbul de conjugat.
Sa urmarim exemplele:
I like the town. >[ai laik DZii taun] - Imi place ora~u!.
Do I like the town? >[du ai lalk DZa taun] - Imi place ora~ul?
You go to the shop every day. >1 Ill. gdll tll 1)1a sop eVIl dC!] - Mergi la magazin in fiecare zi.
Do you go to [he shop '1 dll III 1',111 III I Va sup - Mergl la magazin
every day? ('I'll dul in licearc zi'!
You often go for a walk. >[iu: ofn gau fo:[ a "o:k] - Mergi des la plimbare.
Do you often go for a walk? >[ du iu: ofn gau fo:[ a "o:k] - Mergi des la plimbare?
You always work in the big building. >00 you always work in the big building?
The boys like the town. >00 the boys like the town'?
11
Daca in intrebare figureaza pronumele he, she, it sau un substantiv,
verbul auxiliar va fi does [daz), iar verbul aflat in propozitie nu
prime~te terminatia ,,-s".
~i acum, prin intennediul exemplelor urmatoare yeti vedea cum folosim verbul auxiliar "does":
Peter goes to school every day. >[pi:tar gauz tu sku:1 evri dei]
Does Peter go to school >[daz pi:ta r gall tLi sku:l - Petre merge la ~coala
every day? evri dei) in fiecare zi?
Ca ,~i in cazul verbului "to be ", in intrebiiri fo!oslIn ~i cuvinte interogative (" where ", "when ",
etc.) care stau inaintea verbe!or auxiliare !a inceputu! propozifiei, de exemplu:
Where do you usually go >["ea r du iu: iu:juali gau - Unde mergi de obicei
in the morning? in DZa mo:rnin(g)] dimineata?
When do you usually open >["en du LU: iu:juali aupn - Ciind deschizi de obicei
the shop? D7 a ~op] magazinul?
What cars does she like? >["ot ka:rz daz ~i: lalk] - Ce fel de ma~ini ii plac (ei)?
When does he visit the girl? >["en daz hi: vizll [Ya ga:'I] - El cand viziteaza fata?
What school do you like') >1"01 sku.1 <Ill Ill: lalk] - Ce ~coala iti place?
John walks to work - Where ><Iocs .lohn walk - Unde se Jplimba Ion
every day. every day? in ficcare zi?
They often visit the woman. - When >do they VISII the - Ei cand viziteaza fendeia?
woman?
We seldom see the buildings. - What >do we seldolll see? - Ce vedem rar?
12
!ntrebarea se formuleaza altfel cu ajutorul cuvfmtului who.
John opens the door Who opens the door >[hu: aupnz DZa do: r - Cine deschide u~a
every day. every day? evri del] in fiecare zi?
They seldom see Who seldom sees >[hu: seldam si:z - Cine vede rar
the station. the station? DZa stel~n] statia?
You like cars. Who likes cars? >[I1U: laiks ka:rz] - Cui ii plac
ma~inile?
Cine vorbqte rar Cll Maria? > Who seldom speaks to Mary')
Cine vrea sa mcarg~l la plimbarc? > WI1() W;lliis !() ~'() I()I ;1 w;Jik'!
Cine il viziteaza pe Richard III ficcarc zi? >WlJo VISits 1~lchaJ(1 every day'!
"
Dacii riispundem afirmativ la 0 fntrebare care fncepe cu do/does, atunci dupa cuvantul yes
punem pronumele personal corespunziitor, apoi verbul auxiliar. in eazul raspunsurilor seurte
do se pronun!a cu "u" lung.
Fonna prescurtata a lui "do not" este "don't" [daunt], iar a lui
"does not" este "doesn't [daznt].
Ei 0 viziteaza pe fcmeie In fiecare zi? > Do they visit the woman every day?
Cand mergi de obieei sa te plimbi? > When do you usually go for a walk?
Cui Ii place sa se uite la eirculatie? > Who likes to look at the traffic?
Deschizi des fereastra? > Do you often open the window?
Unde este Petre? > Where is Peter'.'
~i fata vrea sa mearga cu trenul? > I )(WS lill' I' Iii ;lIso W;lllt to go hy train?
Ei vad autobuzul pc fereastra? > I )\) II\cy scc lhe bus through the window?
14
Sa continuiim cu fnviitarea exprimarii posesiei, deci cu adjectivele posesive:
Polosim accs(e ./iJrme ale adjectivului posesiv atat pentru singular, cat ~i pentru plural, de
exemplu:
Cititi urmatoarele propozitii care cuprind adjective posesive. Fiti atenti la pronuntia corecta:
Our car is red. >[aua f ka: f iz red] - Ma~ina noastra este ro~ie.
Your clock is nice. >[io: f klok 17 IlaIS] - Ceasul tau este frumos.
Its windows are big. >[its Uindauz a: f big] - Geamurile sale sunt mario
His shops are big. >[hiz ~ops a: f big] - Magazinele lui sunt mario
Their school is in Station > [DZel' sku:1 iz in stei~n - ~coala lor este pe strada
Street. stri:t] Garii.
Your country is big. >[io:' kantri iz big] - Tara voastra este mare.
Ea merge des in casa lui? - Does she often go to > his house?
Tatal nostru merge la magazin in fiecare zi. - > Our fathergoes to the shop every day.
I have a blue car. >1 ,If ilLv (l bill: ka:'] - Am 0 ma~ina albastra.
It's a green house. >llls:t 1',11'11 il,IlIS] - Accasta este 0 casa verde.
I often go for a short >1,11 (1111 !'dll lu I d:;;U 'I - Adesea merg sa fac 0 plimbare
walk. "u.k I scurta.
We always wait for the bus >[ lI i: o-I"ci/ '\'11 Ill' 1)/,1 h,IS - Intotdeauna a~teptam mult
for a long time. fo:' a IOIl(~') 1.111111 timp autobuzul.
16
Traduce1i in limba engleza urmatoarele propozi1ii:
Nu imi place albastrul ~i verdele. > I don't like green and blue.
In ora~ sunt ~i strazi scurte. > There are also short streets in the town.
Este 0 camera albastra in casa. > There is a blue r00111 Il1 the house.
In acest ultim exercitiu al leqiei vom recapitula cuvintele noi ~i gramatica. Treceti la rezolvarea
temei doar daca efectuati acest exercitiu tara gre~eIi ~i credeti ca ati reu~it sa va insu~iti materialuI.
Traduceti in limba engleza:
Nu avem timp sa vizitam fetele. > We have no time to visit the girls.
Merg des la Bucure~ti pentru 0 zi. > I often go to Bucharest for a day.
In spatele statiei este 0 ~coala. > There is a school behind the station.
Unii oameni merg seara la plimbare? > Do some people go for a walk in the evening?
Cine intra de obicei primul in cladire? > Who usually enters the building first?
Pe masa este un ccas frumos. > There is a nice clock on the table.
Mama noastra crede ca suntem in casa. >Our mother thinks we are in the house.
Imi place S~l vorbesc cu mama lui. > I like to speak to his mother.
Sunt eateva orologii mari in ora~. >There are some big clocks in the town.
Cand a a~tepti pc mama ta? > When do you wait for your mother?
Mama ei se uita des pe fereastra. > Her mother often looks through the window.
In ora~ este un trafic permanent. > There is through tranlc III tile town.
Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele at1ate in aceea~i colmma scrise ingro~at desemneaza
accla~i sunet:
A. Reguli gramaticale
3.1. Nu se foloseste articolul inaintea cuvantului "town" daca ~tim precis despre care ora~
este Yorba, de exemplu:
3.2. Ati observat mai devreme ca particula "to" precede verbulla modul infinitiv, insa
ea se mai folose~te ~i pentro a indica directia, (traducfmdu-se prin "la", "spre",
"catre") sau pentro introducerea unor prepozitii.
I usually go there to visit the boy. - De obicei rna due acolo sa vizitez baiatul.
3.3. Nu folosim articol inaintea cuvantului "mother" daca ~tim precis despre cille este yorba:
3.5. Intrebari ~i raspunsuri cu verbul "to be" la timpul prezentul simplu (Simple Present):
3.5.1. Fonnulam intrebarea cu ajutorol verbului "to be" inversancl ordinea propozitiei
afinnative, deci substantivul sau pronumelc personal schimba locul cu verbul.
Acest procedeu se nume~te inversiune:
3.5.2. Daca dam un raspuns afirmativ, allinci propozitia incepe cu "yes", unnat
de pronumele personal ~i verb. Slibslan(ivul care figureaza in intrebare va fi
inlocuit cu pronumele personal corcspllnzator:
3.5.3. In cazul negatiei cuvantul "no" este urmat de pronumele personal, verb ~i
cuvfmtul "not":
3.5.4. "is not" sepoate prescurtaca"isn't", iar "are not" ca "aren't". Forma "am not" nu se
prescurteaza. Doar fonna "I'm not" poate fi folosita in locullui "I am not".
3.6.1. Formulam intrebarea eu ajutorul verbelor auxiliare "do" sau "does" care
sunt unnate de un pronume personal sau substantiv ~i apoi de verb. Verbul
nu se conjuga. "does" se folose~te in cazul persoanei a treia singular, in rest
folosim "do":
3.6.2. Cuvintele interogative "what", "where", "when" stau inaintea verbelor auxiliare
"do/does":
3.6.3. Construetia intrebalilor care ineep eu "who" este identiea eu eea a propozitiilor
afinnative, cu deosebirea ca in locul pronumelui personal sau al substantivului
sta cuvantul "who". Vcrbul se afla intotdeauna la persoana a treia singular, deci
prime~te tenninatia "s":
3.6.4. Daca dam un raspuns afinnativ la 0 intrebare care incepe eu "do/does" atunci
raspunsul incepe ell "yes" fiind unnat de pronumele personal ~i de verbul auxiliar:
:1. (1.5 R:lspunsu I llcgativ incepc cu "no", apoi unneaza pronumele personal ~i verbul
auxiliar ~i sc lumina ell "not":
3.6.6. "do not" se prescurteaza "don't", iar "does not" se prescurteaza "doesn't":
19
3.7.2. In eazul folosirii pronumelor posesive nu punem artieolinaintea substantivului:
B. Pronuntia
3.9. Pronuntia grupului de sunete [TS], eorespunzatoare lui "th", este asemanatoare
eu pronuntia eomplexului de sunete [D Z ], eu deosebirea ea primul nu este sonor.
[TS] se rostc~te ea "t" eu limba intre dinti. In timp ee ne retragem limba dintre dinti,
pronuntam un "s". In aeest eaz eorzile voeale nu vibreaza:
think
through
20
TEMA PENTRU ACASA 3
21
LECTIA
, 4 PARTEA INTAI
Important!
Aici nu "a", ci "an" [an] sUi inaintea lui "hour", deoarece pronun!ia
cuvantului incepe cu 0 vocala: [aua'] .
Cititi urmatoarele propozitii ~i fiti atenti la traducerea lor:
It's six 0' clock >[ its siks aklok - Este ora ~ase
in the morning. in D Z:'! mo:rnin(g)] dimineata.
There are some chairs >[DZea' a:' sam t~ea'z - In camera sunt diteva scaune.
in the room. in DI[( ru:m]
1 wait for the bus five >[ al "cit fo:' DZa bas faiv - In fiecare zi a~tept autobuzul
minutes every day. minits evri dei] cinci minute.
The second car is red. >[ Dl[( sekand ka: r iz red] - A doua ma~ina este ro~ie.
aZl >today
>square
scaun >chair
minut >milllllc
tata
statuic >statlJC
ora >hour
Iar acum vom forma propozitii folosind cuvintele noi. Traduceti propozitiile In limba engleza ~i
verificati rczolvarea:
Al doilea autobuz merge in piata? > Does the second bus go to the square?
Intotdeauna 0 a~tept pe Maria 0 ora ~i > I always wait for Mary one hour and
cinci minute. five minutes.
1-2-3 one-twa-three
CunosC(]nd acum ciJrele, vam lnviifa cuvintele necesare pentrll exprilllare(/ orei. lata cliteva:
Observa{i ca In limba engleza exprimarea lui unu ~i jumatate: (half past one) ar lnsemna, printr-o
traducere cuvant cu cuvant, "cu jumatate de ora trecut de ora unu ".
Expresia o'clock apare In propozifie cand ne referim la orejixe.ln alte situafii nufolosim aeest
euvant. Atunei eand menfionam ora $i minutulnu este obligatoriu safolosim $i cuvantul minute.
Dadi vrem sa spunem ea la 0 anumita ora se lntampla ceva, folosim prepozitia at lllaintea orei
respective:
She thinks it's nine 0' clock. - Ea crede ca este ora noua.
Nu uitali cii ill lilli/ill el/,l!,/e::;u /Jro/JOzitiile de tipul Este ora zece incep cu cuvantul it: It is ten.
in leclia anterio(/l"ii till josf illfroduse cu riispunsurile scurte care se dau la timpul Prezentul
Simplu (Simple Presclll). Acum vom vedea cum se jormeazii negafia en cazul riispunsurilor
dezvo Ita te.
Nu 0 vizitam pe mama ei in fiecare zi. >We don't visit her mother every day.
Propozifia I haven't a car are aceea~i semnificafie ca ~i propozifia I have no car. Varianta din
urmii exprimii insii mai accentuat acela~i lucru.
Aeum urmeaza alte euvinte noi. Pentru inceplit cllvantlll "into" I illill J eare inseamna "in", "spre",
"inspre", "eu". Repetati:
They always go first into >[DZei o:IUeiz gau fa:rst intu - Ei merg intotdeauna prima data
the house. DZa haus] in easa.
?7
Cititi cu voce tare unnatoarele propozitii ~i observati semnificatia cuvintelor noi:
This car is red. >[DZis ka:' lZ red] - Ma~ina aceasta este ro~ie.
That girl is nice. >[ DZEt ga:'] iz nats] - Fata aeeea este draguta.
These people are in >[DZi:z pi:pl a:' lJ1 - Oamenii ace~tia sunt
the building. DZa bildin(g)] in cladire.
Those boys like to go >[DZauz b01Z lalk tu gall - Aeelor baieti Ie place sa mearga
by train. bal trezn] eu trenul.
Pronumele ~i adjectivele demonstrative this, that, these, those rae posibilii stabilirea preeisii
a persoanelor sau a altor substantive. Nu uitafi: dacii 0 persoanii sau un obieet sunt aproape de
noi, atunei folosim pronumele demonstrativ this (singular) sau these (plural). Daeii persoana
sau obieetul sunt departe de noi, atuneifolosim la singularpronumele .Ji adjeetivul demonstrativ
that, iar la plural pronumele .Ji adjeetivul demonstrativ those.
28
Ati reu~it sa invatati toate pronumele? Daca nu, repetati inca 0 data partea corespunzatoare a lee\iei.
In limba englcza sunt doua cuvinte al caror inteles este asemanator. Observati deosebirile dintre
aceste cuvinte:
Propozitii exemplificative:
There are five rooms in this house. - In aeeasta casa sunt cinci eamere.
at home - acasa
at school -b ~coala
at work - la lueru
In accast~1 Icqie vom 11lai inva\a doar trei verbe noi. Cititi-Ie eu voce tare:
eeva)
Observati cd semnificatia cuvantului you poate ji ~i: tie, voua, dumneavoastra, pe tine, pe voi,
pe dumneavoastrii.
Tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Iti multumese pentru aeeasta ma~ina. >Thank you for this car.
De obieei i~i due eartile la ~eoala. >Thcy usually take their books to school.
Dadi verbul thank (for) se ajla la persoana illtai singular, atunci nu este precedat de pronumele
personal r.
It takes an hour to go home. >[ it teiks an alia' III gau - Ii ia 0 ora sa ajunga
Mum] acasa.
I usually take a bus to work. >[ al iu :jual i lei k a bas tu - De obieei ma due la lueru
ua:[k] eu autobuzul.
It takes some time. >[it telks sam lann] - Iti ia eeva timp.
He takes you for a driver. >[ hi: teiks Ill: fo:[ a dralvii.'] - EI te ia drept ~ofer.
Cu urmatorul exereitiu puteti eontrola daea v-ati insu~it euvintele noi ~i regulilc gramatieale.
Tradueeti propozitiile de mai jos in limba engleza:
Ea are ccas In camera ei? '11.,'. ',1" ,1,1\1\ kill Ilel room?
Ei merg la lueru la ora naua diminca\a. :. III\'Y go to work at nine in the morning.
l[nde merg aee~tia oamenii eu aeest autobuz? >Whcl c do these people go by this bus?
E~ti aeasa la noua ~i jumatate? > Are you at home at half past nine?
Dureaza 0 ora pana ii serie Mariei. >It takes an hour to write to Mary.
(are nevoie de 0 ora)
30
Mama ~i tatal1ui sunt la serviciu toata ziua. > His mother and father are at work for a day.
iti mu1tumesc pentru aceasta bicicleUi. > Thank you for this bicycle.
Nu Ie place sa mearga in aceasta piata. > They don't like to go to this square.
in aceasta camera sunt cateva scaunc. > There arc some chairs in this room.
EI nu are timp sa vorbeasca eu mama lui. > He hasn't time to speak to his mother.
I
I <I
LECTIA
, 4 - PARTEA A DOVA
In aceasta parte a leqiei vom recapitula cele invatate pfma acum. Repetati cu voce tare urmatoarele
propozitii: Silabele accentuate sunt tiparite ingro~at:
John: It's half past five. Do you want to speak to their father?
Barbara: He is usually at home at six in the evening.
32
Mary: When I look through the window I always see those boys in the street.
John: Have they a blue car?
Mary: Yes, they have.
John: Then they are Tom and Peter.
In ultimul exercitiu alleqiei putem recapitula din nou cele invatate. Incepeti rezolvarea temei
doar dupa ce ati rezolvat acest exercitiu rara gre~eli:
Scaunul meu este in camera a doua. >My chair is in the second room.
Cand rna uit pe fereastra vad acele magazine > When I look through the window 1 see
de pe strada comerciala. those shops in the shopping street.
Este ora trei ~i opt minute. >It's eight (minutes) past three.
EI vrea sa scrie azi mamei sale. > He wants to write to his mother today.
De obicei il a~teapta pe tatal lor acasa. >They usually wait for their father at home.
Vezi ma~inile acelea albastre? > Do you see those blue cars')
Mergi la plimbare in fiecare zi? > Do you go for a walk every day')
Drumul pana acasa durcaza 0 orr\. >11 1;lkl'~ ,III Illlm III go home.
Uncle trclluri sunl trcnuri dircclc. > Sll Illl' 11';11 ns arc through trains.
Acestc strazi sunt e\I circula\ic continua. >Thcse streets arc for through traffic.
Cine crede ca aceasta cladire este frumoasa? > Who thinks this building is nice?
Sunt doua ceasuri in aceasta camera. > There are two clocks in this room.
Acest tren intra intotdeauna dimineata > Does this train always go into the station
in gara? in the morning?
11
Locuiese in spatele aeelui blue > I live behind that apartment
eli apartamente. builcling :
Cuno~ti aeele strazi comereiale? > Do you know those shopping streets?
Cred ca el vrea sa viziteze aeest turn. > r think he wants to visit this tower.
Intotdeauna II a~tept catva timp. > I always wait for him for some time.
Repetati urmatoarele cuvinte. Literele scrise ingro~at, aflate in aeeea~i coloana, desemneaza
acela~isunet.
there think
34
RECAPITULAREA LECTIEI
, 4
4.1. Folosim prezentul simplu (Simple Prezent) daca este yorba de 0 actiune obi~nuita sau
care se repeta sistematico Pentru aceasta utilizam urmatoarele complemente de timp:
always - i'ntotdeauna
often - des
seldom - rar
usually - de obicei
every (day, morning ... ) - in fiecare (zi, dimineata ...)
4.2. I. In engleza "unu ~i jumatate" este "halfpast one", care tradus cuvant cu cuvant inseamna
"cu jumatate de ora trecut de ora unu":
4.2.2. Cuvantul"o' clock" se folose~te doar daca ne referim la ore fixe. In celelalte situatii
acest cuvant nu se folose~te:
4.2.4. Daca vrem sa spunem ca la 0 anumita ora se intampla ceva, atunci inaintea orei respective
se pune prepozitia "at":
at six - la ~ase
4.3. Forml'le de negare prezentate in leqia a treia pot fi utilizate ~i in propozitii i'ntregi:
He isn't al homc. - EI nu este acasa.
I don't likc you. - Nu-mi place de tine.
4.4. Daca [()l"IlIulalll Itllrebarea ell vcrbul ,,10 havc", utiliz[uTI inversiunca (schimbarea ordinii in
propozi!ic). Negatia sc (llmeazil lcgand dc vcrbul ,,10 havc" cuvantul "not"; "have not" se
prescurleaza "havcn 't", iar "has not", "hasn'I".
- No, I haven't.
4.4.1. Fonnele de negare pot fi folosite ~i in propozitii i'ntregi, deci nu numai in raspunsuri
scurte.
APROAPE DEPARTE
4.6. In limba engleza cuvantul "house" inseamna "casa", iar "home" inseamna "patrie", "casa",
"camin".
at school - la ~coala
at work - la serviciu
4.8. Nu uitati ca "you" poate semnifica ~i: "tie", "iti", "ti", "dumitale", "durnneavoastra", "voua",
"pc tine", "pe dumneata", "pe dumneavoastra", "pe voi", de exemplu:
4.9. Daca verblll "thank" (Iilr) se alla la persoana Intfli singular atunci nu folosim pronume!E
personal ,,1" :
at > [EtJ - la
38
hour > [aua'] - ceas, ora
- unii, unele
to take (...) for > 1111 leik fa:'] - a lua drept, a eonfunda eu
- a considera
39
these >[Dzi:z] - ace~tia, acestea
through and through > [Tsru: End TSru:] - de-a lungul ~i de-a latul
de la un caprH la altul
40
IN INTRODUCERE CATEVA IDEI SI
, SFATURI
DIN PARTEA PROFESORULUI
Este mai u~or sa intelegi 0 eonvers:nie Intr-o limba straina, dedit sa partieipi aetiv la ea. Prin repetarea
eu voce tare a exereitiilor ve\i rqine euvintele ~i pronuntia. Daea exersati in mod eonseevent, in
fieeare zi, atunei dupa un limp vqi reu~i sa asimila!i materialul nou eu u~urin!a. Nu trebuie neaparat
sil ~ti!i pe de rost tot ce :1\i inv:ll:ll In Icqiile preeedente, atunei eand merge!i mai departe. Dar nu
uita!i, inv~ltarca ~i repel:IIT:1 perlll:lnenta sunt mai importante decal progresul rapid, dar care nu are
un fundament solid.
Daea nu ave\i pre:1 mlill lilllp, :IIIIIICi parClII")~l'\i doar c;lle 0 .i II 111:\1:11 e de Icqie. In mod sigur ve\i g~\si
penlru aeeas1a lin sICr1 de or,1 In I"I(T,lre i'.i I I)lIpa c,"lIl'va Illni ve\i ohserva ca Inl.elcget,i texl111 in limba
engleza ~i 1:lra sa-l tradllce\i: Cli :lile clivinil" 'incl'IWli S:1 g:ln<li(i inlr··o limha straina' In1ui\ia vajuea
un rol din ce In ee mai Illan.: In illsll~lre:1 ClIl]()~lin\clor inlroduse In 1cC\lile url11atoare.
Daeil nu sunte!i obi~nui\l eu Inva\area de 21 eu zi, va lrebui s:\ va aU1oeduea\i vointa, S~l fiti mai
eonseeventi, Oricine poale S:l exerseze sistem31ie' Aceasta esle 0 investitie e3re va da roade in viitor.
Pe masuril ee progresa\i, studiul va da 0 satisfaqie din ee in ee mai mare.
De aeeea fiti intotdeauna perseverenti' in felul aeesta yeti reu~1 sa ob!inqi eu u~urinta rezultate
remareabile in invatarea limbii engleze.
Profesorul dumneavoastra
© Copyright by
EUROCOR - Institutul European de Cursuri prin Corespondenia S,R.L.
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. Va rugam, inccpcti rczolvarea tCl11ei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregu1 material, ati repctat euvintclc ~i ati rezo1vat 1';1ra grqeli u1time1e exereitii
de verificarc. Inainte de a incepc rczolvarca aecsteia va reeomandam sa studiati eu
atcntic ~i sa recititi inca 0 data textul, urmarind rcgulile pe care recapitutarea Ie
aeeentueaza prin punetare.
2. Atunci dind invatam 0 limba straina, aceasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perseverenta cu care am invatat sa mergem. In aeest scop v-au fost propuse 0 serie
de exercitii. Va sugeram sa revedeti din Cfllld in ciind materia1ul deja pat·curs.ln
seurt timp, eursantu1 se va eonvinge ea aeest 1ueru nu este lipsit de sens. Tema
impliea intotdeauna ~i repetarea materiei din leetiile anterioare. Obi~nuiti-va eu
ileest mod de lucru, care, in mod spontan ~i tara eforturi deosebite, va
improspi\teazfl ~i eonsolideaza eUl1o~tinte1e. Pentru a putea obtine rezu1tate in
inVa\areil limbilor strfline cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
l!<:osehil. ( 'hiar ~i cei care sunt mai putini reeeptivi in invatarea limbi10r straine,
VOl' ;\junge dupa eil !eva lun ide studiu la un nivella care niei nu au sperat.
4. Transcric\i ICI11:1 "pc eurat" doarcftnd suntcti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
telllelor I'olosi!i !(lI"Illldarelc tiparite in aeestscop.
7. Alatura\i tCl11ei pentru acasa Ull plie timbrat autoadresat. In aeest plic yeti primi
tema eorectata.
8. Este foalie important sa notati pc 1)lic l1umilrul de cursant sub care ati fost
inregistrat!
l) In eazul in care comandati materialc noi de curs, sau aveti alte eereri legate de
rdatiilc Cll rublicul, serieti-le separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
lloas( ra imprcuna eu tema. In eo1tul din stanga jos a1 serisorii, serieti "Relatii eu
j1ublicul".
Verificati in ce masura ati reu~it sa relineti cuvintele noi. Traduceli in limba engleza urmatoarele
cuvinte:
The third car is red. '·\1)',1 I ,I 't! kd' 1/ Icdl - A treia ma~ina este ro~ie.
Mother is in the kitchen. >llllal )':1' 1/ III 1)'.1 kil\'dlll - Mama este in bucatarie.
This man has a book. >llYis 1111'.11 Iii / ~I ['lIkj Binbatul acesta are a carte.
1 often go to the post-office. >[ai ofn gau tll D"u paust ofis] - Merg des la oficiul po~tal.
My son is at the school. >[mai san iz Et DZa sku:l] - Fiul meu este 1a ~coala.
Aceasta este a treia casa de pe strada. - It's >the third house in the street.
Acest barbat are 0 ma~ina ro~ie. - This >man has a red car.
Vreau sa scriu 0 scrisoare mamei mele. - 1 want to write >a letter to my mother.
Acest barbat ~i fiul sau merg in fiecare zi > TJ1JS lTI8n and hIS son go to work
la serviciu cu autobuzul. by bus every day.
Oficiul po~tal se aila in apropierea statiei. > The pO':l-oUic,: 10: near the station.
In bucatarie sllnt patm caz1i. > There are fUliI books 111 the kitchen.
Sunt ci'iteva ora~e frumoase in Romania. > There are some nice towns in Romama.
Aeum vom invata zilele saptamami. Observa\i ca fiecare poate fi pronuntat doua feluri:
Vreau sa-l vizitez pe tatal meu sambata. - I want to visit my father on >Saturday.
lar acum L1nneaza acelea~i cuvinte, dar in alta ordine. Cititi-le cu voce tare:
Sa folosim cuvintele noi in propozitii. Traduceti din limba engleza in limba romana:
She reads a book every > I :;;i: n.d;:.1 hll" eVil - Ea cite~te a carte in fiecare
Sunday. sandul duminica.
This man loves his son. > IIYls ml':n lavz hiz san] - Acest barbat i~i iubqte fiuI.
He comes to the post-office > [hI: kamz tu D7 a pallsl ofis - El vine la oficiul po~tal
every Thursday. eVrJ pa.'zdel] in fiecare joi.
We often talk to our sons. > [til: ofn to:k tu aua' sanz] - Vorbim des eu fiii no~trii.
Cfmd vine el de obicei la birou? - When does he usually >come to the offiee?
El vine in fiecare duminiea la voi. > He comes to Y(lUI house every Sunday.
I always visit my mother at five 0' clock - 0 vizitez intotdeauna pe mama (mea)
on Sunday. duminica la ora cinei.
lar acum yom invata un euvant al earui inteles depinde foarte mull de context:
All right! We are going >[0:1 raitllI: a·' gaLlin(~) - In regula! Acum mergem
there now. DZea' nall] acolo.
Pentru descrierea ac(iunilor care Iltl au loe zill1 ic sou /1U se repetcll/1 mod regulat, ci se desfii.,ward i/1
momentu! vorhiril, foIosim timpul prczent continuu (Present Continuous Tense). Acest timp se
folose~{e 111 trei ca:lIri pe care le Fe(i swdia in cursuI /ec(iiIor 5-6, In pril1lul rind I'a vedem din ce se
compul1e, cllm se cOl1struie$te propozipa la t/lnpu/ prezent continllu:
These people arc - I:!' 1 I" III ,I ' - Acqti oameni citesc cat1i.
reading books. II 1111' I 1111 k '.1
He is gOIng home.
Dadi f%sil11 acest timp, verbu/ "to be" 1111 se traduce ill aceste caZUrI. Vel bu! "to be" este 0 parte 0
Deci, timpul prezel1t continuu se f%seo?te pentru acrulI1i/e ('(Ire se desfli,wara in mOl7lell{u/ vorbirh.
Accentuarea acestuia este posibiW eLI ajutoru!urmatoarelor comp/e1nente de (imp:
We are visiting the church > lUI: a:' vizitin(g) DZ~\ t5a:'t5 - Acum vizitam biserica.
now. nau]
They are just reading hooks - Ei citcsc ni~tc car~i chiar acum,
My father is going > [mal fa:fYa ' J/. gallin lgl - Tala\ meu merge
for a walk now. fo" a "o :k nUll] Ja plimbare acum.
He is driving to work > (hi: iz dralvin lg ' tll "alk - Chiar acum merge la serviciu
at the moment. Et DZa mallmanl J cu ma~ina,
"Just" sta inaintea verbului la aspeetul eontinuu (eu tenninatia ,,-ing''),
iar "now" ~i "at the moment" se gasese Ia ineeputul sau la sfiir::;itul
propozitiei.
Sa exersam prezentul eontinuu. Completati propozitiile de mai .ios eu formele eorespunzatoare ale
verbului "to be" ~i ale verbului eu tenninatia ,,-ing";
Maria merge aeum Ia magazin. - Mary >J~. t'0lll.'! to the shop now.
Tatal meu eite;;te aeum aeeasta carte. - My father >is readIng this book now.
Fata aeeea toemai prive;;te aeeasta easa ro~ie. - That girl >Is J list looking at this red house.
Chiar aeum 11 due pe fiul meu Ia ~coala. - At the moment I >tun taking my son to school.
Dupa cum desigur atl observat deja, in eazul verbelor care se termina eu
litera ,,-e" (ea de exemplu "write") Ia adaugarea tenninatiei ,,-ing" ,,-e"-
u1 se amite.
Aeum vizitam aeeasta piata frumoasa. >\\'L :lIC \ J~,j(II1.~.' this nice sqllare now.
in acest moment mama mea desehide > My mother IS opening the shop
magazinul. at the moment.
Fiii no;;tri eondue (ma;;ina) aeum. >Our sons are drivi!lg !lO\\'
Chiar aeum il a::;tepti ;> '\1 II" 111111',1, II! yUlI :Ile waiting
pe tata1 tau. I() I \ ( II II 1.11/1 c: l.
Va mai amintiti de fonnarea interogativului verbului "to be"?
Forma interogativti a timpului prezent eontinuu se ob{ine prin acelaii procedeu (inversarea ordinii).
Sa vedem exemplele:
John is reading Is John reading >i i l dion ri:dm lg1 - John eite~te
a book now. a book now? ,i huk 1l,\lI] o earte aeum?
We are just going Are we just going >/ ,; , "I dj,iSl gauin(g) - Mergem aeasa
home. home? kill/III ehiar aeum?
She is taking the bus Is she taking the bus >111 ~I lCILJIl 1"1 IY,i b,iS -Ea merge eu
to work at the to work at the 1u "c1"k 1'1 IY,I autobuzulla
moment. moment? ]]1;]umantJ serviciu chiar acum?
Ea vorbe~te ehiar in elipa aeeasta eu baiatul? > h ,he talking to the boy at the moment?
Ei te a~teapta pe tine in aeest moment? > ;\IL' they waiting for you at the moment?
El prive~te aeeste fete ehiar aeum? > Is he looking at these girls at the moment')
You are reading a What are yOll reading >1"01 a' Ii.dll1 lg1
IU -Ce eite~ti
letter at the moment. at the moment? 1:1 IYiI maumant] (ehiar aeum)?
Unde merge ea eu ma~ina in aeest moment? > Where is ,he dlll'llll:'- ill the moment?
Cine serie toemai aeum a serisoare mamei? > Who is .Iusl Wrltlllg a letter to mother?
Riispllnsunle sClirte afirmative ,vi negative incep Cli euvintele yes/no care sunl urmale de pronumele
personal !iiforllla eorespullziitoare a verbullii to be. La aeeasta se adallgii cuvill1tulnol daca raspunsul
expril1lii 0 nega{ie.
in propo:::i{iile negative forma eorespunziitoare a verbului to be este urmata de clivantul not.
Is she looking at this building at the moment? - (Ea) Privqte chiar acum aceasta clad ire?
She is not looking at this building at the moment. - Ea nu prive~te aceasta cladire chiar acum.
Are they visiting the church now') ~ (Ei) viziteaza biserica acum?
~i acum vom veri fica in ce masura ati reu~it sa retineti regulile. Completati raspunsurile scurte ~i
propozitiile negative:
Are you going - Yes, I >am. - No, I >am not. - I >am not going
for a walk now? for a walk now.
Is she just entering - Yes, >she is· - No, >she Isn·t. - She >isn'tjust entering
the school? the school.
Are you driving - Yes, we >are. - No, we >arcn ·t. - We> aren't driving
home now? home now.
Is my father talking - Yes, >he is. - No, >hc isn't. - My father >isn't
with Mary at talking with Mary
the moment? at the moment.
Are they reading - Yes, >they are. - No, >they aren't. - They >are not reading
letters now? letters now.
Is John working - Yes, >he lS. - No, >he Isn't. - John >is not working
in the office now? in the office now.
Are you just taking - Yes, I >am. - No, I >am not. - I >am not just
a bus to school? taking a bus to school.
England isn't a big country. > [ingland iznt a big kantri] - Anglia nu este 0 tara mare.
I love Romanian towns. > [aI lay rumeinian taunz] - Iml plac ora~ele romane~ti.
This is an English car. > [Dtis 17. all illgl is k<t :r] - Aceasta este 0 ma~ina englezeasca.
My father is speaking > Im:11 fa IY.I' 1/ ,pi klll 1"1 Talal meu vorbe~te
Romanian now. Illllll' /l11.lll II.lll I romane~te aeum.
Their son doesn't speak > II YCI' S;1Il da/1I1 Spl k - Fiullor nu vorbe~te engleza atunci
English when he's in Romania. illgiJ~ "ell hi /. III rUl11elllia] cand este in Romania.
What time is it now? > ["ot taim IZ It nau] - Cat este ceasul acum?
My son is here, in this > [mai san lZ hia r in D'is - Fiul meu este aici, in aeeast[\
room. ru:m] camera.
I have little time to visit you. > [ai hEv litl taim to vizit iu:] - Am putin timp ca sa te vizitez.
Ten and ten is twenty. > [ten End ten a: r tUenti] - Zece ~i cu zece fac douazeci.
Um1eaZa dm nou un exercltiu, in care trebUie sa completati propozitii:
La ce ora este trenul spre Bucure~ti? - >What tllne IS the train to Bucharest?
Sunt douazeei de serisori pe masa. - There are >t\\'cnty letters on the table.
Dacd din propozirie reiese ciaI' cd acrillnea se desfcl~oarriin l71ol7lentlll vorbiril, clIvintele now, at the
moment ~i justfi pot Ol1l1se.
Unde duci acest scaun? > Whc] c are you taking this chair?
Duc acest scaun in bucatarie. > I" J1l iakmg thIs chair to the kItchen.
in ultimul exercitiu al acestei parti vom recapitula materialul nou. Traduceti in limba engleza:
ACllm fiul lor merge cu ma~ina in Romania. > Their son is driving to Romania now.
Acum merg la oficiul po~tal. > I an\ going to the post-office now.
Unde merge barbatul acesta acum? > Where is tl1lS m<ln gomg now?
Miercurea este a treia zi a saptamanii. > Wednesday is the third day of the week.
Mama mea de obicei nu-mi intelege > My Il\other docsn't usually understand
scrisorile. I1\Y lelkls
loi la ora opt il vizitez intotdeauna pe fiul meu. > 1 always visit my son at eight on Thursday.
La ce ora mergi la ~coala in fiecare zi? > What time do you go to school every day?
Ace~ti baieti vorbesc acum cu fetele acelea? > Are these boys talking to those girls now')
Ca ~i pana acum, ineepem partea a doua a aeestei leqii ell eateva euvinte
nOl:
She has blue eyes. > hI: hEz blu: alz] - Ea are ochi alba~tri.
My baby is in the third > [mai beibi iz in O/a T'a:'d - Bebelu~ul meu este In camera
room. nun] a treia.
Your mouth is red. > [10:' mauT' iz red] - Gura ta este ro~ie.
One month has four weeks. > [U an manT' hEz fo.' "l:ks] - a luna are patm saptamani.
There are three beds > [O/Ca.' a:' T'ri: bedz - In camera sunt
in the room. /11 Df;} ru:m] trei paturi.
Her desk is good. > [ha:' desk IZ gud] - Biroul ei este bun.
Aeum vorbe~te cu fiiea sa. - Now she is talking with her >daughter.
Ea are ochii verzi ~i 0 gura mica. - She has green >eyes and a little mouth.
Acest bebelu~ are ochii verzi ~i > This baby has green eyes and
o gura mare. a big mouth.
Fiica lui are doi fii. > HIS daughter has two sons.
Opusul aeesteia, adiea notiunea "afarn din, din" se exprima prin "out of' [aut 0\ J:
She is taking the baby out of the car now, Ea seoate <lCllm bcbelu~ul din ma~in3.
i/1 aceasta parte a leC[iei vom invata despre 11/7 alt tip de silllatii in carc sc IIlifl:eazti timpuf prezent
continuu. Acesta poate expnma timpul viitor, caml este vorba desprc 0 ([Crilllle pe care am pliil1uit-o
deja, de aceea i/7 mod sigur eo va (/\'eo loc.
Acesle pro]Jozirii se pot traduce in limba romana la timpul prezenl sau viitor
On Friday we are writing > [on fi aidi "}; a I raitll1 1g1 - Vinel i iti SCI iem serisoarea.
the letter to you. D/~l Ict,I' tu lU:]
Tomorrow we are opening > [tall1orau "i: a:' 3UPllllll:') - Maine yom desehide
a shop, a :;op] un magazm.
Next Monday I'm taking >[nekst mandel ann tClkll1 lg } ....: Lunea viitoare te due
you to England. iu: tu ingland] in Anglia.
I'm going to Romania >[ aim gaLlIl1 l g) tLl rumeima - Merg in Romania
in two days. 111 tLl: dC1Z] peste doua zile.
$i acum urmcaZL7 in!orma(ii 1I0i ill legiitllul eLI pronumele pcnonalc !il adjectivele pronominale
posesive. in leeria anterioarii a11l srl/diat pronllmelc you fa aeLlzativ, eLi ill!efesul "pe tme, pe voi, pe
dumncavoastrii, tie, VOila, dllf}/!7em·oastrd'·. far aellm sci l'cdem ~i ce[e[a{te prol1ume fa cazlinfe
1I0011inatil' ,I'i acuzatil' preCtl111 :;;i adjectivele pronominale posr?sil'r?
Maria merge eu tine maine la plimbare? - Is Mary going for a walk with >you
tomorrow?
They are showing me > [Olel 3:' ~allin(gl mi: - Ei Imi arata aeum
their apartment now. OZei' apa:rtmimt n3u] apartamentullor.
Aeum IIi dau eartea mea. - >1 am giving >YOll my book now.
Peste 0 saptamana te due la mama mea. - In a week >1 am taking >YOll to my mother.
19 ma~ini
Inaintea tenninarii leqiei sa recapitulam cele invatate pana acum. Traduceti in limba engleza:
Maine mergl la el (la casa lui)? > Are you gOll1g to his bouse tomOLTOw?
Umlt: trimi(i scrisoarca ci? > Whcre :lIc yOLl ~cndll1g her letter')
Saptamfllla viltoarc 11 duccmln Anglla :> "C'\! II ,'L'k II l' ;\rl: l:\k11lg them to England
pentru cincisprezccc zilc. I ()I I illL'L' I1 d, I V '.
A treia casa din dreapta are douasprezecc camerc. > I Ill' thlld hOLlSl' 011 1Ill' II~ht lidS twclve rooms.
Eu tocmai duc bebelu~ullor in bucatarie. > I'm Just taking thell baby to the kitchen.
Acest barbat are doua fiice. > ThiS man has two daughters.
Vreau sa-ti dau cartile mele. > [ want to give you my books.
In fiecare vineri 11 vizitez pe fiul meu. > I visit my son every Friday.
Nu citesc aceasta carte acum. > I'm not reading this book now.
Tocmai scriu 0 scrisoare tatalui nostru. > l'mJust writlllg a letter to our father.
Ei vorbesc acum despre fiica ta? > Arc they talklllg aboLlt your daughter now?
Momentan nu-i aratam (ei) > At the moment we are not showing her
casa noastra. our house.
moment
RECAPITULAREA LECTIEI
, 5
5.1. In limba engleza zilele saptamanii se seriu eu litera mare:
Monday - luni
Tuesday - marti
Wednesday - 1111ereun
Thursday - J01
Friday - - VInen
Saturday - sambata
Sunday - duminiea
5.1.1. Daea inaintea zilelor saptamanii se afla euvantul "every" (fieeare) atunei nu se folose~te
prepozitia "on":
on Monday - luni
every Monday - in fieeare luni
5.2. Daca intr-o propozitie sunt doua complemente cireumstantiale de timp, eel care determina
timpul mai exact, treee pe primulloe:
sambata la ora cinei - at five on Saturday
5.3.1. Timpul prezent continuu se folose~te pentru exprimarea unei activitati care se desra~oara
in momentul vorbirii.
In propozitiile la prezentul continuu se folosesc urmatoarele complemente
eircumstantiale de timp:
now - acum
at the moment .., chi'll' acum, in acest moment
5.3.2. Prezentul continuu se folose~te ~i pentru exprimarea acelor evenimente care sunt planuite
in viitorul apropiat ~i se vor desra~ura in mod sigur. In aceste situatii folosim urmatoarele
complemente de timp:
tomorrow - maine
next (week, month) - unnator, care unneaza (saptamana, luna)
in (two hours) - in, in decurs de (doua ore)
Aceste complemente de timp se afla la inceputul sau la sfar~itul propozitiei:
5.3.4. Daca verbul se termina in ,,_e", atunci la adaugarea tenninatiei ,,-ing" se omite ,,-e"_ul:
to write - writing
to take - taking
5.4. Cazurile nominativ, acuzatlv ~i dati v ale pronumelor personale precum ~i adjectivele
pronominale posesive sunt cup rinse in tabelul unnator:
D. In fiecare din urmatoarele propozitii exista 0 gre~eala. Rescrieti propozitiile, corectand gre~elile:
lncepem lec(ia noua prin invaiarea catorva cuvinte noi. Repetaii cuvintele
~i fiii atenli la pronuntia corecta:
My sister is a nice girl. > [mal sista' iz a nais ga:' I] - Sora mea este 0 fata draguta.
Do you want to ask him >[dlllll: "on t tu a:sk him - Vrei sa-I pui lui
this question? [Y IS k "est~im] aceasta intrebare?
Their suits are green. > l lYe? su:ts a:' gri:n] - Costumele lor sunt verzi.
That woman has > [DIEt Uum[m hEz - Femeia aceea are
nice hands. nais hEndz] maini frumoase.
Have you animals at home? > [hL:\' IU: Enimfdz Et haum] - Ai acasa animale?
The way to this town > [Dzb. "el tll D 7 1S taun - Drumul spre acest ora~
is long. IZ lon(gl] este lung.
Mama ~i tatal nostru se plimba - Our mother and father are walking
acum in gradina. in the >garden now.
Peste 0 saptamana duccm animalele noastre - In a week we are taking our :::iJ.nimals
in gradina. to the garden.
Fratele tau are in mana cartea mea. - Your brother has my book in his :>hand.
Surarii tale ii place sa manance pe~te. :> Your sIster likes to eat tish.
EI are bani In mana. > He bas money Il1 bis hand.
Pe unde mergi la serviciu de obicei? > Whicll way do you usually go to work')
Si acum sa vedem cel de-af treilea caz in care se folose-$te timpul Present Continuous. Prezentul
continuu se folose:~te -$i atunci cfmd ac!iunea se desfa-$oara in prezent -$i se refera la 0 activitate
excepfionalii. l~l acest caz folosim urmiitoarele complemente de timp:
today - aZI
I usually go to work by bus, >[ai iu.Juali gau tu L1 a.'k - De obieei merg la lueru
but today I am going by car. bai bas bat tildei 31 EIll eu autobuzul, dar azi
gauln lg ) bal ka:'] merg eu ma~ina.
We usually eat at home, but >["i: iu:juaII l.t Et haum bat - De obicei maneam aeasa, dar
this week we are eating DZis "i:k "i: a I i·tln lg ) In aeeasta saptamana
at a restaurant. Et a restront] maneam la restaurant.
This month I'm writing > [DZI s manT' aim raitin lg ) - In aeeasta luna scriu
letters to my sister. leta'z tu mai sistarJ scrisori surorii mele.
He usually reads books >[hi: !U'juali ri:dz buks - De obieei seara el eite~te
in the evenings, but today in D'I i:vnin lgl bat tadel earti, dar azi elmerge
he is going for a walk. hi: 17. gauI1l 1C1 f'O:' a "o :k I la pi imbarc.
"I usually go to work by bus, ... " ..... but today I am going by car."
Inainte de a trece la exercitiul urmator, yom invata un cuvfmt nou:
Completa(l propozi(iile de maijos cu verbele la timpul corespunzator, prezentul continuu sau simplu:
Mama mea de obicel lucreaza panil la opt, - My mother usually >\\'orks to eight,
dar azi lucreaza pfma la cinci. but today she >1:' \1 ell kmg to five.
Dimineata merg des la ~eoala, dar in - 1 often >go to school in the morning, but
aeeasHi dimineata merg la eumparaturi. this morning 1 >all1 gum!:! shopping.
Tatalui lor ii place sa eitcasca carti dupa-amiaza, - Their father >likcs to read books in the
dar azi a viziteaza pe mama sa afternoon, but today he >is \'isitlng
his mother.
In aceasta luna IlU conduc ma~ina. - This month 1 >aml1ot driving the car.
Azi nu lunam, dar II duccm pc fiul nostru - Today we >are not working but we are laking
la Bucurqli. our son to Bucharest.
De obicei merg pe jos la lucru, dar azi > I usucdly walk to work, but today
tatal meu ma va lua eu ma~ina. my lalher i:, I;lkmg me by car.
Nu-mi place sa-I vizitez pe aeest baiat, > I dOll'! like \ll 11:'11 thiS boy.
dar saptamana aceasta ma duc la e1. but thiS \Veek ['m gOing tll hll11.
De obicei ei merg la lucru dimineata, > They u;,ua\\y go III wOlk. in the morning.
dar azi merg dupa-amiaza. but today they are gOing in the afternoon.
Nu-mi place sa 0 a~tept pe sora lui, > 1 don't like to wait for his sister,
dar azi 0 a~tept. but today [ 3m waiting.
in accasta luna il due in Anglia. > This month I'm takmg him to England.
Tomorrow 1'111, flying > [tamorau ~'")) !lalll/ g ) - Maine ealatorese eu avionul
to Berlin. tll bil '11I1J la Berlin.
He often brings her > [hi: orll brill/elz ha:' - EI..u.aduee des eartiGei.
books. buks]
That girl is just smiling > [DZEt garllz djast - Fata aeeea tocmai iti zambe~te.
at you. ~lI1a'lill(gl Et iu:]
Sa verificam daca ati asimJ lat cuvintele no1. Traduceti unnatoarele propozitIi in limba engleza:
Acest baiat imi zambqte intotdeauna. > This boy always smiles at me.
Tata aduce masa In a doua camera. > Father is bnngll1g the table to the second room.
Acul11 va vom prezenta din nou cateva cuinte no1. Repetati-le Cli voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
In limba engleza atat "Eu ma numesc .... " cat ~i "pe mine ma cheama" se
traduc prin "my name is ...".
In aceasta casa sunt trei dormitoare. - There are three> bedrooms in this house.
lar acum in cadrlll disCII{iel despre timpul p"ezent conlinuu illlYJ{am 0 regula gramaticala foarte
importanta Cll privire la folosirea verbelO1: Exista verbe pe care nu Ie putem folosi ia acest timp.
Acestea sunt verbe care exprima senza{ii sau sentimente. lata cateva exemple dinlec{lile anterioare:
to want "'
>,[tu "ont] a vrea
to be >[lu bL] - a f1
Ciliar 1i /n cazlil /n ('(//"c pc Idngcl aceslr: verbe in propozi{ie se afld expresiile now, just, at the mo-
ment /n mod o!Jligll!ul"//I \'(' Iduse,.,·e timplll Prcscnt Simple.
At the mO!llcnt I d(\n'1 >11 I l)l,l millunant ai daunt -l\'u-l vad acum.
sec hil11. ~;j: him]
I don't understand you >[ ai daunt anela' 51 End ill: - Acum nu te Inteleg.
now. nau]
Aeum ~tiu ea maine elmefge la Bucure~ti. - Now J >kJj()\v he >IS going to Bucharest
tomorrow.
Tatal nostru nu lucreaza acum In gradina. - Our father >is not working in the garden now,
Unde merg eu avionul surorile lui maine? - Where >are his sisters flying tomorrow?
Acc~ti oamcni luereaza Intotdeauna sambata. - These people always >work on Saturdays.
Nu VOl' sa meal'ga eu nOI aeolo. - They >don't want to go there with us.
Cine lucreaza in a doua camera aCllm? - Who >i, working in the second room now?
Fiul nostru vine acasa de obicei la ora - Our son usually >comes home at five in the
cinci dupa-arniaza, dar azi vine La doua. afternoon, but today he >is coming at two.
Aces! ceas estc de obicci in camera mea, - ThIS clock >is usually in my room,
dar azi este ill d()fmitoruLLui. but today it >is in his bedroom.
in cele ce urmeaza ne vom ocupa de plumlul substantivelOl: Acele substantive care la singular au
termina{ia -s, -sh, -ch, -x, la plural primesc termina{ia -es, care se pranun{a liz]:
church - churches
Daca substantivul se term ina In -e, la plural prime:;te doar termina{ia -s :;i se pronun{ii la Jel [iz]:
Termina{ia -es se Jolose:;te la persoana a treia singular :;i In cazul In care verbul la infinitiv se
term ina In -0.
Sa exersam regulile. Completati propozitiile In limba engleza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare. Atentie la
pronun\ie!
Casele de pe strada Garii sunt frumoase. - >Houses in Station Street are nice.
Mama mea preda engleza Intr-o ~coala. - My mother >teachcs English in a school.
Sunt unsprezece birouri In aceasta clad ire. - There are eleven >offices in this building ~
Sora mea vrea sa viziteze acele biscrici. - My sister wants to visit those >churches.
Petre merge acolo In fiecare marti. - Peter >gocs there every Tuesday.
Mary keeps an animal > lmean ki:ps an Enimal - Maria tine acasa un animal.
at home. 1:1 hilUm]
Her sister teaches them > l 11<1:' snstii'" ti:t~iz DZem - Sora ei ii invata in fiecare zi
to read every day. III n d ('vri dei] sa citeasca.
Who pays for the books? > I hLl: PClZ fo:' DZa buks] ~ Cine plate~te caI\ile?
Do you hear my father > I dll ill: hia' mai fa:Dza' - iI auzi pe tatal meu
in the garden? III [Ya ga:'dn] in gradina?
They are just trying to > l IYel a: r djast traiin(g) tll - Ei tocmai incearca
ask you a question. a:sk iu: a k"est~an] sa-ti puna 0 intrebare.
Aculll (ci) inccarca sa scrie 0 scrisoare lunga > They are trying to write a long letter
lllal1lci lor. to their mother now.
Maine piatim aceste case. > Tomorrow we are paying for these houses.
Tatallui are birouri in aceasta cladire. > H is father has offices in this building.
Cine incearca sa iasa din gr~lliina? > Who is tlying to go out of the garden?
Sunt cateva biserici frumoase in Bucurc~tl. > 1'11CIl' ;IIC SOII1C 11ICC churchcs in Bucharest.
Urnuitoarea regula se refera la pluralul substantivelor care se termina In -yo Daca Inaintea sunelului
0 consoana, atunci la plural terminatia -y se schimba In -i, ~i va fi urmal de
-y se afla (Ia singular)
lerminatia -es.
factory - factories
Dadi ter-millaria -y a lI/llli sllhstalltiv la singular este preceda,ta de 0 vocala, alunci cuviintul prime~te
la plural doar termillatia -s:
way ways
Ea tocmai plate~te pentru aceste car-ti. - She is just >paymg for these books.
Acqti bebclu~i nu Ie aud pc mamcle lor. - These >babies don't hear their mothers.
Acqh baieti vor sa viziteze cateva tari. - These >boys want to visit some >countnes.
in exercltiul urmator yom veri fica notiumle insu~ite pima acum, refelitoare la pluralul substantlvel<!!."..
~i la ortografia corecta a verbelor conjugate. Traduceti in limba engleza: j
Acqti baieti nu vor sa mearga acasa. > These boys don't want to go home.
Bebelu~ii lui sunt acum in gradina. > His babies are m the garden now
Ea incearca sa citeasca 0 carte in fiecare zi. > She tnes to read one book every day.
in fiecare saptamana Ie trimitem cinci scrisori. > E\'ery week we send tht:1l1 flvc IcttCIS.
In acele tari oamenii traiesc in case mici. > In those C()lIntnt:~ 11l'UI'!c 11\t: III IIttlc houses.
Nu vreau sa Ie cer acestor baieti sa scrie > I don't II ,lilt III ,I,k thc,,,t: hoys to write about it.
despre aceasta.
Imi plate~te lunar 20 de dolari. I Ie- I'.IY:-' 'ilL' 20 dollars every month.
Read this book! > [n:d DZ\s buk] - Cite~te aceasta carte!
Cititi aceas(a carte!
nuni "r(,171 sci expril71am 0 rugaminte, atunci se adallga cuvantlll pleasel pk?] -te rag, va rag:
Ask him for it, please. > [a:sk him fa:" it pli:z] - Cere-i lui, te rag.
Pay for this bicycle, please. > [pei fa:' DZis baisikl pli:z] - Platqte aceasta bicicleta, te rag.
Doni \'/'('11/ .1'(/ ordollclm cuiva sau sa rugam pe cineva sa lUI faca ceva, atunci i'naintea verbului se
Don't open the window' > I (LlLInt aupn DZa Uindau] - Nu deschide fereastra!
Don't go out of yOlll' roo 111. > I daunt gau aut av io:' rll:l11j - Nu ie~iti din eamerele voastre.
Don't think about iI, pk:ls\'. >- I <I:lllnl T'lnl"lk :,b:lIll II pll /1 Nu tc giindi la asta, te rag.
Don't show me this book, ,1,1.111111 ' .. III 1111 I )'1', hilI. . Nu-mi arata aeeasta carte,
please. I >II / I te rag.
In a<.:ea'IS!<1 parte vom recapitula reguJile gramaticale ~i cuvintele noi pe care Ie-am Invii\at In cele
dOlla leqii.
In prillllli cxcrcitiu silabele accentuate sunt scrise cu Jitere Ingro~ate. Pentru Inceput ascultati doar
<lialogllrilc. Apoi ascultati-le Inca a data ~i repeta\i diaJogul.
Tom: Tomorrow they ,Ire going 10 Bucharest to pay fur the houses,
Barbara: But where are they uow'!
Tom: This morning they are going 10 the post-ofTice. They are going there now.
Mary: I want to ask you a questioll: whk-h way arc Tom and Peter going to the office now?
John: Ask my father, please. I think he knows it.
Vreau sa trimit aceste scrisori vineri. > J want to send these letters on Fnday.
Aceasta carte este pentru tine. > This book IS for you.
Cred ca aceasta scrisoare este lunga. > I thmk this letter is long.
Tine acest stilou ~i scrie-i 0 scrisoare. > Take this pen and write a letter to her.
Romania ~i Anglia sunt tari frumoase. > Rom~lIlla and England are nice countries.
Sambata voi merge la plimbare. > On Saturday I'm gOll1g for a walk.
Miercuri la noua sunt intotdeauna acasa. > At nine on Wednesday I'm always at home.
Tocmai iqim din casa. > We are just going aLIt of the house.
Maria nu viziteaza aceasta biserica acum. > Mary IS not vIsiting thlS church now.
$tiu romane~te, dar nu ~tiu engleza. > I know RonWIII:lIl hut I dOll't know English.
Ace~ti bebelu~i sunt aici. > I Ill'Sl' lillie h~lbles are here.
In dormitorul mcu se alla un pat ~i un hirOlI. - I hl'l C ~lIC a bed and a desk in my bedroom.
Fiica lui are ochi alba~tri ~i () gura ro~ie. > His daughter has blue eyes and a Icd IIlouth.
Mama mea lucreaza acum in bucatarie. > My mother is working In the kIll hCIl IlOW.
Luna viitoare (ei) zboara cu avionul > Next month they are flying hy pl:llIe
in Anglia. to England.
Peste zece zile ne ducem la ei. > We are going to them III tell d:IYS
Maine ne iei ~i pe noi cu tine? > Are you taking us With you tomorrow?
Da-i lui aceasta bicicleta, te rog. > Give him this hicyck, pkase.
Sora ei se plimba acum in gradina. > Her sister IS walking III the garden now.
De obicei lucrez luni, dar azi >I l\:,u~d]y work on Monday but today I am
nu lucrez. not work j ng.
6.2. In limba engleza atat "ma numesc", cat ~i "pe mine ma cheama" se traduc prin "my name is. "
6.3. Exista verbe care nu pot fi folosite la timpul prezent continuu. Acestea sunt verbele car __
exprima senzatii sau sentimente:
to see - a vedea
to know - a ~ti, a cunoa~te
to like - a-i placea, a i'ndragi
to think - a crede
to hear - a aUZI
6.3.1. $i i'n cazul In can: i'n propozi(iile care conlin aceste verbe figureaza expresiile "now,
just, at the moment", trebuie folosit timpul prezent simplu:
Now I don't understand him. - Acum nu-l i'nteleg.
6.3.2. Daca din context reiese ca aqiunea se desfa~oara tocmai i'n momentul vorbirii, atunci
expresiile "now, just, at the moment" pot lipsi din propozitie:
Where are you going? - Unde te duci?
We are going to school. - Mergem la ~coala.
6.4.1. Daca substantivulla singular se termina in ,,-s, -sh, -ch, -x" pluralul se formeaza
prin adaugarea terminatiei ,,-es" care se pronunta intotdeauna [1/ J :
bus - buses
church - churches
Daca in afara de terminatile de mai sus cuvantulla singular mai are ~i terminatia ,,-e",
atunci la plural prime~te doar un ,,-s" ~i pronuntia este de asemenea[ IZ].
6.4.2. Daca intr-un cuvant la singular tenninatia ,,-y" este precedata de 0 consoana, atunci la
plural ,,-y" -ul se transforma in ,,-i", la care se adauga tennina(ia ,,-es":
baby - babies
factory - factories
6.5. Fonnarea timpului prezent simplu la persoana a treia singular prin adaugarea la verb a sufixului
,,-es".
6.5.1. Daca la infinitiv verbul are terminatia ,,-s, -sh, -ch,-x" sau ,,-0", atunci la persoana a
treia singular prill1e~te sufixul ,,-es" care se pronunta intotdeauna [iz]:
teach - teaches
go - goes
6.5.2. Daca infinitivul vcrbului are tenninatia ,,-y" precedata de 0 consoana, atunci la persoana
a treia singular ,,-y"-ul se transforma in "i", la care.se adauga sufixul ,,-es":
try - tries
(1.(1. I. ()aca vrCI11 sa expnmam un ordin folosim forma de infinitiv scurt a verbului,
fara particula "to":
(,0 home! - Mergi acasa!
()aca vrcm sa nc cxprimam politicos sau vrem doar sa cerem ceva, atunci se adauga
cuvanlul "please":
Open the door, please. - Deschide u~a, te rag.
6.6.2. Daca ordonam cuiva sa nu t~lca ceva, atunci forma negativa a verbului auxiliar "do"
(don't) inaintea verbului:
Don't go home! - Nu merge acasii'
Putem folosi cuvantul "please" pentru 0 exprimare politicoasa:
Don't take it, please. - Nu-l lua, te rog.
6.6.3. In limba engleza, aceea~i forma de imperativ se poate referi aHit 1a singular cat ~i 1a
plural:
Go home! - Mergi acasal
Mergeli acasii'
TEMA PENTRU ACASA 6
at the moment > I Ll [Va maumant] - ill acest moment, chiar acum
out of ·'1 ,1111 :1 \ 1 - din (de ex. a scoate ceva din cev?-'-.
to pay (for) I
.~ II I 11\'/1 - a plati (ceva/pentru ceva)
Ati lacut deja primii pa~i in invatarea limbii engleze. Ati constatat probabil, ca va este din ce in ce
mai u~or sa intelegeri propozitiile simple. S-ar putea sa averi greutari cu unele structuri gramaticale
sau cu unele cuvinte, dar aceasta este ceva obi~nuit. In curand veti putea folosi lara nici 0 dificultate
~i aceste forme mai complicate.
Pentru a va ajuta, de aCU111 inainlc, 1a inceputul fiecarui manual, vom prezenta 0 recapitulare a
regulilor gramaticalc inva\alc in caiclul precedent. Repetarea sistematica a celor invatate va ajuta
sa vii t1xa\i no\illnilc deja s{lldiate ~i (o(odata, va stimuleaza dezvoltarea cuno~tinrelor de limba
cnglcza.
- Mull sucCt,:s'
[>rofcsorul dUl11l1cavoaslra
© Copyright by
EUROCOR - lnstitutul European de Cursuri prin Corespondentii S.R.L.
2000
ISSN 1453-8474
INDRUMAR PENTRU REZOLVAREA TEMEI
1. Va rugam, incepcti rezolvarea temei pentru acasa numai dupa ce ati parcurs
intregul material, ati repetat euvinteJc ~i ati rczolvat lara gre~eli ultimele exercitii
de verificare. Inainte de a Ineepe rezolvarea acestcia va reeomandam sa studiati eu
atentie ~i sa reeititi Inc(\ 0 data (cxlul, urmarind regulile pe care recapitularea Ie
aeccntucaZ~1 prill plillclarc.
2. Atunci c;\lld Illva\,1I1l (l I iII lila sl ra inil, accasta trebuie exersata ~i repetata cu aceea~i
perscvcrcn\a Cll can.: am lllva\at sa ll1crgem. In acest scop v-au fost propuse 0 serie
dc cxerci\ii. Va slIgcr,lnl sa rcvedqi din cand In cand matcrialul deja parcurs. In
sClIrt limp, cllrsantlll sc V:I cOllvinge ca aeest lucru nu estc lipsit de sens. Tema
implica Illtotdeauna ~i repclarca maleriei din JcqiiJc anterioare. Obi~nuiti-va cu
acest mod de Jucru, care, In mod spontan ~i f<ira eforturi deosebite, va
improspateaza ~i consoJideaza euno~til1tcJe. Pentru a putea obtine rezultate in
invatarea limbilor straine cu ajutorul metodei noastre, nu aveti nevoie de un talent
deosebit. Chiar ~i cei care sunt mai putini receptivi in invatarea limbilor straine,
VOl' ajunge dupa cateva luni de studiu la un nivella care nici nu au sperat.
4. Transcriqi tema "pc curat" doar cand sunteti siguri de rezolvare. Pentru trimiterea
temelor folositi fonnu]arelc tipilrite In aeest seor.
7. Alaturati temei pentru acasa un plic timbrat autoadresat. In acest plic veti primi
tema corectata.
R. Este foarte important sa notati pc pJic numarul de cursant sub care ati fost
Inrcgistrat!
9. In cazulln care comandati matcriale noi de curs, sau aveti alte cereri legate de
relatii1e eu publicul, scrieti-Ie separat pe 0 foaie de hartie ~i trimiteti-le pe adresa
noastra impreuna cu tema. In coltul din stanga jos al scrisorii, scrieti "Relatii cu
publicul".
Bring me your cIgarettes! > [bnn(g) mI: 10:' slgarets] - Aduceti-mi tlgarile voastre!
We are gOlllg to England > [L1 I: a:' gault1(g) tu in(glgland - Maine mergem cu vaporul
by ship tomonow. bal ~IP tamorau] in Anglia.
Our family likes to visit > [aua! fEmill lalks tu villt - Familiei noastre ii place
London. land an] sa viziteze Londra.
lgi
My friend is coming to me > [mal frend IZ kallllll lu 1111: - Prietenul meu vine la mine
tillS year. DIIS 11'1'] anul acesta.
[ live In the fourth house >['1111\ In IYa (c).'T' haus - Locuiesc in a patra casa
in this street. IIJ O/IS stn:t] de pe aceasta strada.
Look at 11lS right foot! > [luk Et hlz rait fut] - Uita-te la piciorullui drept!
Do you hke music? > [dull! la/k miu zik] - Iti place muzica?
Tigarile lor sunt pe birou. - Their >CIg~\l cttes arc on the desk.
El este eel de-al patrulea frate al meu. - I-J e is my >1 (JlIII h brother.
2
Oupa cum ati observat, inamtea substantivulUi music (muzica) nu se
pune nici un fel de articol.
some of my friends > l sam a V mal frendz] - cativa prieteni de-ai mei
('111'(/11111/ of ('.I'll' /oIO.l'ill)('1I11'1I iI nj!l'Il1/iI IJO.l'(',\iil (ceva/cineva aparline cuiva). f)(' iI,\'('/I11'Il1'il, pul1'/n
exprill/il ,,\'i ('illIllIl//('1/ ('II illlllol'lIlll1l (If f)(' (,H'II/IJlII:
1"'_~
Cuvintele de mai sus sunl slIhslanlive carl' IlU au plural. Existii ~i in limba romdnii asemenea sub-
stantive: de exemp/u, za//(11: j'aso/I', SI'II', l11iere Aceastti categorie cuprinde - printre altele-
substantivele care denul11esc materia; de exemplu:
Vrei sa manallei paine eu dulceata? > Do you want to eat bread WIth jam')
4
Baiatul acela manfmca piiine cu miere. > Th~lt bo') IS eatll1g bread wIth honey.
She has many cars. > [SI hL/ mcnJ ka 'z] - Ea are multe ma~ini.
1 haven't much money. > [al hE\ nt llldt 0 mal1l] - Nu am multi bani.
How many? > [hau mel1l] - cati? cate? (in cazul substantivelor
care au plural)
DL: L:xL:nlplu:
How many people > 111.\1\ I\}\"\I' I" I" . Ciiti oameni cuno~ti?
do you know? till III 1],111\
How much sugar > [hall mats suga' - Ciit zahar vrei?
do you want? du Ill: "ont]
Ciita piiine vreti sa miincati? - >How much bread do you want to eat?
Ciita bere vor sa aduca? - >How much beer do they want to bring?
Cite ce~ti de ceai vrea sora dumneavoastra? - >How many cups of tea does your
sister want?
less than > [les OlEn] - mai putin deciit, mai putin de
Iar acum sa folosim cuvintele noi in propozi(ii, Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
The chairs are around >[Dla t~ea'z a:' arallnd - Scaunele sunt in jurul mesei.
the table, DZa te/bl]
These ships are fast >[OZI:Z ~IPS a:' fa:st] - Aceste vapoare sunt rapide.
I have more cars than you. >[al hEy mo.' ka:'z OZEl1/lL] - Am mai multe ma~ini decal tine.
Buy me this bicycle I >[bal mi: OilS baislklJ - Cumpara-mi aceasta bicicleta!
I'm not buying this house, >1;\lIllIlI>t h,I/IIl''') 1)'1\ 11.ltlS - Nu cumpar aceasta casa,
because it's expensive. blko/ II~ Ibl'(,II\I\' I deoarece este scumpa.
He has less money than >[hl' h[z k~ III all I [YEn - El are mai putini bani decat
his brother. hiz bl aD!;j' J fratele sau.
6
Give me a little beer, please. >[gIV 1m: a litl b1a' plI:z] - Va rag, dati-mi putina bere.
Do you love your dog? > [du IU lay io:' dog] - Va iubiti cainele?
Refinefi deosebirile dintre expresiiIe de mai jos. Ambele suntfolosite cu suhstantive care nu au plural.
De exemplu:
Cuvantul little poate ji folosit ii ca adjectiv, ii atunci se traduce prin: mic, infim . In acest caz,
fnaintea lui poate sta ii un articol; de exemplu:
AI11 doi cill1li ~i Ii iuhl:sc. I have two ><1",,,, and] love them.
Prima ma~ina este iertina, a dona The first ear is >1'111'.11) and the second
este scumpa. IS -T\lll'II';IVl·.
to sing - a canta
Where do you want to sit? > I ",.,,' till III "0111 III ',(11 ~ Unde vrei sa stai?
How many cigarettes do you ~> 111,1111111'111 '.1".11 ('I'· till III - Cate tigari fumezil
smoke every day'! "II. II iI. (' \I I (lc-rl fumati zilnic?
Mother always worries about > 11l1a1Y~I' O:I" CIZ " onz aballt - Mama se ingrijoreaza intotdeauna
her daughters. ha.' do:t<.l'z] pentm fiicele sale.
She is singing a nice > [~i: iz sin(glin(g) a DaIS - Acum ea canta 0 melodie
song on the radio now. son(gl on DZa reidiau nau] placuta la radio.
Ea fumeaza mai mult decat tatal ei. - She smokes !11ore t h:lIl hel Lithe!.
8
far acum vom Inviirajolosirea genitivului cu apostroj 's, (the Saxon Genitive l [Y<\ s~<:k s 111 dJenitiv n.
Se joloseite de obieei pentru persoane.
1. La singular:
Genitivul se jormeazii punand Injarii posesorul urmat de un apostrof ii litera s. Apoi urmeazii
obieetul posedat:
2. La plural:
Daeii substantivul este la plural ii se terminii eu litera s atund se adaugii doar un apostrof:
Dadi substantivul aflat la pluralnu se terminii In -s atul1ci se adaugd atat apostroful cat Ifi
litera s:
casa acestor oameni - these people's house > [ozl:Z pi.plz ballS]
De exemplu:
My mother's brother has a nice car. - Fratele mamei mele are 0 ma~ina frumoasa.
Our family's friends are young. - Prietenii familiei noastre sunt tineri.
Prietenul fratelui sau este ~i prietenul meu. • - >H IS hi othCI',,; 1'1 lend is also my friend.
Cartea acestei fete este pe masa. - >TllIS ~lrl's book is on the table.
Cine vrea sa vada birourile tatalui nostru? - Who wants to see >our father's of1]ces?
9
Dacii substantivul (posesorul) nu denume~te 0 jiin!ii, atuncl se folose~te cuvantul of pentru exprimarea
gemtivului:
the window of this room > [DZa L1indau av DZ1S ru m] - fereastra acestei camere
In exercitiul urmator, transformati genitivul cu apostrof in genitivul format cu prepozitia of. Daca
transformarea nu este posibila, repetati propozltia originala:
the mouth of" the horse > tllc hOI ~c'~ 1l1Oulh
$i acum sii invii!iim un nou verb: can [kEn] - a putea, a fi capabil, a ~ti.
Acest verb face parte din grupa verbelor modale, ceea ce inseamnii cii forma lui este ldentlcii la
toate persoanele, iar verbul care-l urmeazii I1U are particula to.
I can drive a car. > [al kEn dralv aka:'] - ~tiu sa conduc
(0 ma~il1a).
She can give you this book. > [~I' kLn glv IU. IYls hukl - Ea poate sa-ti dea aceasta carte.
They can sit on these > [OZel kEn Sit on IYJ.z - Ei pot sa stea pe aceste
chairs. t$ea' z] scaune.
10
Traduceti urmatoarele propozitii:
Sora mamei mele ~tie sa vorbeasca engleze~te. > My mother's sister can speak EIlg:II~1J
Ei pot sa plateasca biletele noastre. > They c:ln pay for our tickets.
Putem sa fumam in aceasta camera. > \Ve cfln ~Ill()kc III this room.
Poti sa vorbe~ti cu noi despre asta. > You can t:llk with us about It.
Interogativul se formeaza prin inversarea ordinii verbului can :ji a subiectuilli; de exemplu:
Her sister can drive. Can her sister drive? - Sora ei ~tie sa canduca?
We can take the car. Can we take the car? - Putem sa luam ma~ina?
They can go for a walk. Can they go for a walk? - Ei pot sa mearga la plimbare?
Pot sa vina (ci) aici dupa-aillia/a'? > (',111 Iii, Y ,'''JIll' h,'ll' '" III,' ,ilil'In"OIl')
Rdspunsllrile seurte se jormeaza eu ajutorul pronumele personal :ji a verbului can, in rdspunsuri
negative verblll can este urmat de euvGntul not, iar forma preseurtatd este can't[ ka:nt], Retineti cd
se pot serie:ji fmpreuna: cannot [kEnat],
Can your daughter sing? > [kEn 10:' do:ta' sm(~i] - Fiica ta ~tie sa cante?
l!
Forma negativii cannot sau can't se folose$te $i In alte tipuri de enunturi:
She cannot open the door. > [~i: kEno! aupan DZa do:'] - Ea nu poate deschide u~a.
~i acum sa exersam ce am invatat pana acum. Traduceti In limba engleza urmatoarele propozitii:
Ea nu poate manca aceasta branza. > She can't eat this cheese.
Pot sa fumez in aceasta camera? > Can l s1110ke 111 this room')
Pot sa-mi arate casa lor? > (";IIJ tlln "how me their house')
Tatallui nu poate vorbi acum cu dumneavoastra. > I liS fathcI celn't talk wIth you now.
Putem sa scriem aceasta pentru tine. > We can v. rite It for Y0l!.
intrebiirileformulate cu verbul can pot Incepe $i cu prol1ume interogative; $i In acest caz se inverseaza
ordinea, de exemplu:
Where can I see these books? - Unde pot vedea aceste carti?
Who can read this letter? - Cine poate citi aceasta scrisoare?
Ciind pot sa iau aceste scrisori? > When can 1 take these letters?
IaNi ultimele cuvinte noi din aceastii parte a lectiei. Cititi-le cu atentie:
the best > [DZa best] - eel mai bun, eel mai bine
why > ["ai] - de ce? pentru ce? din ce cauza?
12
Urmari\i felul in care se folosesc aceste cuvinte in propozi\ii:
'.
Which car is better? > l "I\~ ka I IZ beta l ] - Care ma~ina este mai buna?
How can I write > [h.lll L1:11 al ralt - Cum pot sa scriu
this letter? IYI" Ieul i l aceasta scrisoare?
Why are you worrying? > l ":11 :1 ' III "orill1'~I] - De ce te ingrijorezi?
You are my best friend. > [Ill cl I Illdl best ftend] - E~ti prietenul meu eel mai bun.
This plane is the best. > [IYI" plt:t'l I;' DZa best] - Acest avion este cel mai bun.
Whose is this bicycle? > [hu / 1/ :/1:; b21lslkl] - A cui este aceasta bicicleta?
Aceasta carte este cea mai buna. - This book is >the best.
Cilta paine cu unt poti manca? - How much bread and butter can you eat?
Care carte pot sa a iau? (Ce carte pot sa iau?) - Which book can I take?
Cali caini are sora prietenului tau? - How many dogs has your friend's sister?
Nu pot fuma aici, deoarece fratelui lui Mary - I C\11 I :'11l0kc hcre, because Mary's brother
nu-i place. dOL'SII'1 IlkL: It.
Ferestrele acestei camere sunt mario - The windows of thIS room are bIg.
LECTIA
, 7 - PARTEA A DOVA
14
..
Sa folosim cuvintele noi in propozltii:
Her mother's brother is > [ha ' ma D"{\I Z braDza' II - Fratele mamei ei este
a poor man. a po' mEn] un om sarac.
That rich woman has > [IYFt Ilt~ "l.IIman hEz - Femeia aceea bogata are
three houses. T'11 !l,lL1ZIZ] trei case.
Can we go to the park? > [kLIl "l. gau tu DZa pa:'k] - Putem merge in parc?
I want to have many trees >la'"ollt tll hEv meni tri:z - Vreau sa am multi copaci
in my garden. 11l mal ga:'dn] in gradina.
I can't drink beer tonight. > [:Ij b nt drin(g)k bia' tanait] - Nu pot sa beau bere diseara.
.8
I like to eat apples in summer. > [al talk tll i:t Eplz in samal] - Lmi place sa mananc mere vara.
Aceasta sannan{\ pisica nu are casa. - This >poor cat has no home.
Ea de ce paate bea bere ~i eu nu? - Why can she >drIllk beer, and I can't?
She never goes to work > 1';1 Ill'\ ,I' !'dll/ III ",I 'k - Ea nu merge niciodata la lucru
in the morning. 111 1)',11110 '11111""1 dimineata.
Ei nu pot niciodata sa conduca 0 ma~ina. > They can never drive a car.
Eu nu rna plimb niciodata in parcul acela. > I never go for a walk to that park.
Eu nu cant nieiodata cantece. > I never sing songs.
Ei nu eumpara niciodata branza. > They never buy cheese.
lata cateva adjective noi:
Ei cauta 0 casa spatioasa. - They are looking for a > large house.
I always forget to write > [al o'j"elz forget III 1;111 I ntotdeauna uit sa-i seriu
a letter to her. a leta' III ha ' I (ci) () serisoare.
We often stop near this shop. > I"! 0111 slop 111.1' I) 1'0 ',oil I Ne oprim des langa acest magazin.
1
Listen! Pink Floyd > III ,II 1'111 "'1. 110/.1 Asculta! Canta Pink Floyd.
are singing. ,I I ,j J ) I 'I J II ( 'J J
I like to listen to the radio ~ I ,1/1.111 III li',11 III I) ,I 1l'ldl,1I1 - Seara imi place sa aseult
in the evening. III 1)'1 i \ lIlli' II radioul.
Refinefif Verbul to stop are dOUG infelesuri: a se opri pcntru a face ceva, sau a inceta sa faca ceva.
16
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
Vreau sa ascult melodiile acestea acum. > 1 W~lJ11 (0 Ilsten to these songs now.
My office is between this > [mal ofis IZ bltllj n DZ1S - Biroul meu este intre aceasta
building and the restaurant. biJdm lsl End DZa rest{lrantJ cladire ~i restaurant.
We can't buy this car > [lit. ka.nt bal DZIS ka:' - Nu putem cumpara aceasta
because it's too expensIve. blkoz Its tu lkspenslv] ma~ina deoarece este prea scwnpa.
I can't work without > [al ka:nt lI a .'k lI l D Z aut - Nu pot Iucra lara
musIC, I11IU.ZJk] muzica.
I want to talk with you > [al "ont tu to.k "IDZ Ill: - Vreau sa vorbesc cu tine
about something. abaut sam Pm lg )] despre ceva.
I can't wait forever! > [a1 ka nl lI ef t forev3'] - N u pot a~tepta ve~nic (0 ve~nicie)!
Good night l ['m going > [gud nail ann gaulll 1S1 - Noapte buna! Merg acasa.
home. haum]
Does he ever read books? > [daz hi: eva' n.d buks] - EI cite~te vreodata carti?
Do you want tea or coffee? > [du IU: "ont tl: 0:' kofI] - Vrei ceai sau cafea?
FrateJ.e meu sUi intre aceste doua fete. ~ My brother IS sitting >hl:lwccn these two girls.
Noaptc buna!
o gradina lara capac I nu este fi·umoasa. A garden >wlthout trees isn't nice.
Vreau sa cumpar cartea aceasta sau aceea. - I want to buy this >01' that book.
Fratele prietenului meu poate sa cante > My Jllcnd's brother can sing
aceste cantece. thcse songs
Ea vrea sa-mi arate calul ei. > :::;!lc wants to show me her horse.
Da-mi doua ce~ti de cafea ~i putina paine. > ('Ive me two cups of coffee and a lIttle bread.
Aceasta este cea mai buna muzica. > ThiS IS the best musIc.
18
Pot (ei) sa scrie scrisori lungi? > Can they write long letters')
Ciiti bani poti sa-mi dai? > How much money can you gJve IllC')
Ea are multe ma~ini, dar prea pu\ini bani. >She ]);1' Illdll'y (',11\ but too little money
EI sta intotdeauna pe scaunu] acela. >He ahva\', 'Ih (lIl [hat chair.
Sunt ingrijorat pentru fiul surorii mcle. >1'm worried abolll Illy \1,tCI"S son.
Acestea sunt caseIe prictcnilor lui'! > Are these hIS ti JCll( I,' 11< II I'C")
Camerele acestei case SUlIl l11icl >The rooms of thIs IWlI'L' ,IIC Iiltlc.
Nu pot sa scriu asl~l, dar pol sa Inccrc. > 1 can't wnte it bUll can II y
Cred ca acest pare esle JIlai bUll. > 1 think thIS park is bettel.
Un am bogat poalL' lll(elcgc un am sarac? >Can a rich man understand a poor 111<1 n 'l
Po\i velli la lloi vara? > Call you come to us 111 summer')
Diminca(a nu mananc nlciodala Illiere. > I nevcl C~lt honcy 111 the moming.
Ea a viziteaza vrcodata pe mama sa? > ])oe, shc evel \ IS/I hel mother?
Nu poti sa uiti asta. > You can '( fOigel about it.
Ciind lucrez, imi place sa ascult muzica. > 1 like to listen to music when 1 work.
II ~l J I0 I I II lauJ [E]
fish
kitchen
1l)
RECAPITULAREA LECTIEI
, 7
7.1. Cuvantul of se folose~te pentru expnmarea posesiei (a, ai, ai, ale cui). In limba engleza
putem exprima cu aceasta structura atat cantitatea, cat ~i proportia (cat din ceva):
7.2. Substantivele care nu au plural ~l denumesc materia (Ii chide, solide sau gaze).
7.3. Many/much:
7.3.1. Cuvantul many inseamna un mare numar de, multi/multe, numero~i/ numeroase,
o multime de - se refera la substantivele care au ~i singular ~i plural:
many books - multe carti
7.3.2. Cuvantul much - inseamna ~i mult sau multa; se folose~te cu substantive care
nu au plural:
much bread - multa paine
lar how milch arc semnlf"lca\ia de di!i'!, calc'! se relCr<t la 0 cantitate exprimata de
substantive J;tra pllllal'
Ilow much coffee do you want'! ('iita calCa vre\i?
7.4. Cuvintele a lot of ~i some relCritoare la cantita\i, se folosesc atat in cazul substantivelor
cu plural, cat ~j al celor Tara plural:
7.5. Little inseamna putin, a little se traduce prin catva, ceva. Cand stau inaintea substantivelor
eu plural, little inseamna mic:
7.6.1. Genitivul 's se folose~te doar eu substantivele care desemneaza fiinte (oameni ~i
animale).
20
7.6.2. Singular:
Genitivul cu apostrof se formeaza prin adaugarea apostrofului dupa substantivul care
denume~te posesorul ~i a consoanei s. Apoi urmeaza obiectul posedat:
7.6.3. Plural:
7.7. Daca suhslalllivnl lin (!l;sclIlllcaza fiin\e, atunci folosim cuvantul of pentm cxprimarea
genitivllllli:
ferestrelc acestci camere - the windows of this room
7.R. Verbul can - este un verb modal, care se traduce prin a putea, a fi in stare, a fi capabil, a ~ti:
7.8.1. Forma lui can este acea~i la toate persoanele, la singular ~i plural, iar verbul care-I
urmeaza nu are particula to.
I. Propozitia afirmativa:
He can drive. - El ~tie sa conduca.
3. Raspunsuri:
7.9. Cuvantul never este un adverb de negatie care nu poate fi folosit in propozitie impreuna cu
aite negatii:
I never drink beer. - Nu beau niciodata bere.
I. a inceta, a intrerupe -in acest caz, dupa el urmeaza un verb cu terminatia -ing:
I want to stop smoking. - Vreau sa ma las de fumat.
1. 1 want to drink two cups of tea and eat two slices of bread with Jam.
22
LECTIA
, 8 PARTEA INTAI
It usually snows in winter. > [it Ill.j llah snClLlZ in lIinta r ] - lama de obicei ninge.
I can't buy these > [ill ka:nt bal D/J'z - Nu pot cumpara ace~ti
expensive shoes, lkspensiv ~u:z] pantofi scumpi.
She has long legs, > [SJ: hEz jon(~' legz] - Ea are picioare lungi.
He is going from the west > [hI. IZ galll11(~1 from DZa lIest - El merge de la vest
to the east. tLi D7 j 1.st] la est.
Is the weather always nice > [IZ DZa "eDl a' o:llleiz nais - Vara vremea este intotdeauna
in summer? in sama'] frumoasa?
Do you know what date > [du iu: nall lIat delt - ~tii ce data este azi?
it is today? it lZ tadel]
Can you see the sun? > [kEn Ill: S1. Dla san] - Poti sa vezi soarele?
My hair is short. > [mal hea' IZ ~o:'t] - Parul meu este scurt.
I'm looking for my > [aim ]ukm(gl fa:' mai - Imi caut pantofii verzi.
green shoes. gn:n ~u z]
It's raining so we can't > [its reinll1(g) sau lIj: ka:nt - Pioua, deci ilU putem merge
go to the park. gall tu DZa pa: 1k] in pare.
Retineti felul in care se jormeazd construcriile cu verbele to snow, to rain. Fiti atenti in specialla
jelul in care sejolose,l·te cuvcintul it:
It is raining. Plolla.
It is snowing. Ninge,
/ /
r I /, ,- -' " I
I 1/ / /
( /
I / I
1/
/ /
r
.f
1/ , /
/ / /
, I ,
/
,/ I
._(~~- i
i
)
/ . v' /,
, r
I
I,
',5')
/
.1/ ,.
'7':' I /
',)
/
/
/--../
'
1
1 /
<..! I I
I
/, "
I I
1:"- /
I I
24
Completati urmiHoarele propozitil In limba engleza; folositi filtrul ro~u:
Vreti sa traiti In Orientul Apropiat? - Do you want to live in the Near >East?
Frizerul crede ca paml meu este frUl11os. - The >1,;\1 her thinks my >bair is nice.
Acest caine are picioare scurte. - This dog has short> kgs.
In exercitiul urmator completati propozitiile in limba engleza cu numele corespunzatoare ale lunilor
anului:
Aprilie este cea mai buna luna a anului. - >April is the best month of the year.
Nu te pot lua la Londra in maio - I can't take you to London in >May.
25
...
palUi aeum am invdtat cd in limba engleza pluralul substantivelor se formeaza prin addugarea
terminatiei -s sau -es. EXlSta insii !ji substantive eu plural neregulat. latd eateva exemple:
26
Traduceti in limba engleza urmatoarcle numcrale:
99 . Illrwl\ Ill/ll
44 > forty-four
71 > seventy-onc
83 > eighty-three
Dupii cum ali putut ob.l'l:'rva, in cazul numeralelor compuse, hundred este urmal de and, iar cifrele
de fa unu fa zece se leaga prin liniu{ii de cifrele care exprirnii zedle.
August are treizeci ~i una de zile? > Has August thirty-one days?
Acest frizer este fratele prietenului meu. > This barber is my friend's brother.
Unor barbati Ie place parullung. > Some men like long hair.
Noi nu traim in vest, ci in est. > We don't live in the west, but in thc east.
Soarele se arata rar in februarie. > The sun seldom shows 1Il February.
Trei luni au nouazeci ~i trei sau 0 suta > Are thlee l11onil-l s 11111ety-three or a hundred
de zile? days'l
from time to time > [from ldlln tu t~1!11l] - dill cand in cand
from time to time > [from talm tu talm] - din cand in cand
28
Sa foJosim cuvintele noi in propozitii:
She has black shoes. >lSI hEz blEk 0U.Z] - Ea are pantofi negri.
Do you want this brown suit? >[du iu: "ont Df ls bl<lllJ1 Sli 11 - Vrei aeest costum cafeniu'?
From time to time we go > [fl om taim tu tall11 "I. ~:I\I - Din cand in cand ne plimbam
for a walk to that parle fo:' a "o:k tll D/Et pa.'k I in parcul acela.
What else do you want? >["ot els du iu: "ont] - Mai doriti ceva?
All people like apples. >[0:1 pi:pllalk IEplz] - Tuturor oamenilor Ie plac merele.
This is somctlllllg else. > [DZis iz samT'm(g) els] - Asta estc altceva.
Do you tllIllk yellow cars >[du iu: T'm(g)k ielau ka:'z - Crezi ca ma~inile galbene
are nlee'l I
a: nais] sunt frumoase?
This book IS 100 difficult >[DZIs buk iz tu: difikalt - Aceasta carte este prea dificiJa
to read. tu ri:d] pentru a fi citita,
AlnlOsl all women like > [o:]maust 0:1 "imin ]aik - Aproape tuturor femeilor Ie plac
tall Illel1. to:1 men] barbatii inalti.
In curand vizitam (vom vizita) toate aeeste tari. > We are visitmg all these countries soon.
Ce alteeva mananca cainele tau? > What else does your dog eat?
Vrei sa ici toate cartile? > Do you W,lI1t 10 take all the books?
Din cand In cand ascult muzica la radio. > I 10111 1liliC (0 tllne 1 lIsten to music
Oil llic I "dIU.
29
Unneaza aeela~i verbe dar intr-o alta ordine:
Va prezentam in continuare verbul to do - a face. Acest verb are -?i rot de auxiliar ce ajuta la
formarea timpului Simple Present, (propozi{ii interogative -?i negative).
What are you doing now? > [ll ot a:' ill. du:in{g) nau] - Ce faci acum?
What cio you do every :> du Ill: dll: eVrI
[lIO! - Ce fael in fiecare sambata?
Saturday? sE!a'del]
What else does she want > [lIO! el s daz ~r "ont - Ce altceva vrea ea sa mai faca?
to do? tll du:]
Traduceti unnatoarele propozitii din limba engleza in care figureaza verbul "to do":
Nu vreau sa-mi f~le tcma azi. .. I dOll' t want to ><.!o my homework today.
Frizerul vrea sa rna tunda. .. The barber wants to >cut my hair.
Jata 0 reguhi ill1j)ol'li/nfd eu privire la adriugarea termina{iei verbului, Daeri ultima silaba a verbului
este aeeelllllllili ,~'i confine 0 vocalii seurta (scrisa cu 0 singurri litera) ~i 0 singura consoana, prin
adaugarl'a lermillllfici -ing, aeesta consoanri fin ala se dubleazri,
stop > [stop] - cuvant format dintr-o singura silabii, de aceea, in mod
automat este aecentuata;
- la mijloc confine 0 vocalii scurta;
- fa sfiir~itul verbufui sta 0 singura consoana:
stop-stopping.
ACCi/.I'/(i I'cglllti J!0i/IC Ii l%.l'illi "I'i in ('azul verhelor formate din mai multe silabe:
forget > 11(!I)'l'll ClIlIII1I1 COI11J!II.1' dill doua silabe, a doua silabri este
accell tlli/ IIi:
- silahi/ i/CeCIlIIli/lli COli filiI' 0 voca/ii scurta;
- la sfar'~'itul wl'hlllui .1'1' alia 0 singura consoanri:
forget-forgetting.
Un alt exemplu:
~i acum, incercati sa adaugati verbelor tennmatia corecta. Completati unnatoarele propozitii in Innba
engleza:
Tatal meu se plimba acum in gradina. - My father is >walkmg in the garden now.
Ei tocmai taie copacii in parc. - They are just >cutting the trees m the park.
Prietenul meu tocmai opre~te ma~ina. - My friend is just >stopplng the car.
Acum imi caut pantofii galbeni. - 1 am >looking for my yellow shoes now.
Ei viziteaza acum aceasta biserica mare. - They are >vislting this big church now.
in continuare. sa invalam un alt verb modal, must [mast] - a trebui. Asemanator lui can iiforma lui
must este identica pentru toate persaanele. iar verbul care-l urmeaza nu are particula to.
1 must cut my hair. > I,ll 11101'1 k,11 111.11 "L'cI' I - Trebuie sa rna tund.
She must forget about him. > l:)1 mels! iOlget abaut han] - Ea trebuie sa-I uite.
They must think about > [DZez mast f'mlg1k sbaut - Ei trebuie sa se gandeasca
their baby. D/ez' belbJ] la copilullor.
Mary must go to school. Must Mary go to school? - Mary trebuie sa mearga la ~coala?
My father must buy a car. Must my father buy a car? - Tatal meu trebuie sa cumpere
o ma~ina?
She must read this book. What must she read? - Ce trebuie ea sa citeasca?
32
Iar aeum sa verifieam notiunile invatate. Tradueeti in Jimba engleza urmatoarele propozitii:
Cine trebuie sa-ti dea aceasta scrisoare? > Who must gwc you this letter"
Ale cui ciintcce trebuie sa Ie cantam? > Whose songs mllst we sing')
Trebuie sa-mi arati casa tao > You must ShOll me YOU! house.
Ea trcbuic sa predea la ~coala engleza. > She must teach EnglIsh at school.
Uita-te la aceste femei ~i la ace~ti barbati. > Look at these women and these men.
Imi lIcbuic patruzcci ~i cinci de minute > I Illust have forty-five minutes to get there.
ca sa ajung acolo.
Ce altceva mai vreti sa vedeti? > \V!J;!l l'l.Sl' do yOll w:lnt to see'l
Acum ma uit la aceasta ma~ina neagra. > I'm ]ooklllg at thiS black car now.
Mama i'l tunde acum. > Mother is cutting his hair now.
Cititi cu atentie urmiHorul text. Cuvintele ~i silabele accentuate sunt tipiirite cu litere ingro~ate:
Tom: Tomorrow I'm buying a big, red car. It's a fast car and not too expensive. I want to
show it to you tomorrow evening.
Mary: My brother also wants to buy a cheap car, because he has little money. He doesn't like
red, brown or black, so he wants to buy a green or yellow car.
34
Mary: I think you smoke too many cigarettes and drink too much coffee.
Tom: Yes, I want to stop smoking soon.
Mary: And whal about coffee?
Tom: I like coffee and I don't want to stop drinking it.
I':i nc dau Inlotdcauna ceai bun. > They always give liS good tea.
In curand cumparal11 lin blroU mare. > Soon we arc buymg a big aiTlCe.
Ace~ti pantofi negri sunt scumpi. > These black shoes are expensive.
Aceasta saptamana este prea lunga. > This week is too long.
lulie este cea mai calduroasa luna? > Is July the hottest month?
Pute\i sa-mi aduce\i pu\ina miere? > Can you bring me some honey')
Avem prea pu\in bani ca sa cumparam > We have too little money to buy
aceasta casa scumpa. this expensIve house.
Nu-ti face griji in ceea ce prive~te vremea. > Don't WOllY ~lbulit the weather'
Avionu1 zboara spre vest. > The plane IS 11YIng to the west.
In gradina noastra este multa zapada. > There is a lot Or"SIl')\\, 111 our garden.
Ciita dulceata poti miinca? > How much jam can vou eat')
Nu pune aceasta scrisoare pe masa in bucatarie! > Don't put this letter on \hc table 111 the kitchen'
Tocmai i1 intrebam despre fiu11ui. > We are just askmg him about hiS son.
Va rog nu fumati in dorrnitor. > Please don't smoke III the bedroom.
Trebuie sa-i due cu ma~ina 1a ~coa1a. > I must take them to school by car.
36
RECAPITULAREA LECTIEI
, 8
man -men
woman - women
fool - feet
1\.2. Vcrbul to do are doua funqii: este verb auxiliar ee ajuta la formarea timpului prezent simplu
Simple Present - (propozi,ii interogative ~i negative), sau poate fi verb eu in,elesul de a
face, a se ocupa cu.
Exemple:
get - getting
stop - stopping
8.4.1. I ~sle un verb modal, eu aeeea~i forma pentru toate persoanele, iar verbul care-I urmeaza
nu are particula to.
8.4.2. Inlcrogativul se formeaza prin inversiune, adiea inversam ordinea lui must ~i a
subicellilui:
Mary must drive - Must Mary drive there? - Mary trebuie sa mearga aeolo
there. eu ma~ma?
3. Ce faci diseara?
38
VOCABULARUL LECTIILOR
, 7 SI
, 8
the best >[D'a best] - cel mai bun, cel mai bine
from time to time > [from talm tu taimJ - din cand in cand
40
how >lh'lL\] - cum?, in ce fel?
.11
park > [pa:'k] - pare
42
tea > I tlJ - cear
De acum inainte yom incepe lectiile cu 0 scurta recapitulare a materialului anterior. Tot aici vor fi
prezentate cuno~tintele de gramatica din lectia urmatoare.
Daca euvantul care urmeaza dupa artieolul hotiirat ineepe eu 0 voeala, atunei pronuntia
articolului hotarat este [DZi]:
2. De cCIe l1111i Illllite ori 1(1I"nHII1l plundlll slIhstantivclor adaugand euvalltului terrninatia -s:
suit suits > [su:ts]
Daea insa substantivulla singular se termina eu un sunet sonor, atunei terminatia de plural se
pronunta [z]:
Daea ultima litera a euvantului este s, sh, ch, x atunci pluralul se formeaza prin adaugarea
terminatiei -es, care se pronunta [iz]:
fncepem lectia lnvatiind obi~nuitul set de cuvinte noi. Cititi-Ie elar ~i cu voce tate:
These lamps are expensive. >rrYi:zIEmps a:' ikspensiv] - Aceste lampi sunt scumpe.
I want to buy a shirt. >[ ai "0ll tlll hai a ~it:'!1 Vreau sa cumpar 0 cama~a.
It is on the bookcase. >[ it iz Oil IYil bllkkeis] _.0 Acela este pe raft.
It's a quarter past five. > [its a k"o:'tar pa:st faiv] - Este cinci ~i un sfert.
Do you know his parents? > [du iu: nau hiz pearants] - Ii cuno~ti pe parintii lui?
I often eat breakfast at seven. >[ai ofn i:t brEkrast Et sevn] - Eu iau des micul dejun la ~apte.
He doesn't like ties. >[hi: damt laik taiz] - Nu-i plac cravatele.
Sunt ~i parmtii lui aici? - Are his > parents also here?
In casa noastra sunt mUlte plante. - There are many> plants in our house.
P!!Ae aceasta biblioteca in donnitorul nostru. - Put this> bookcase in our bedroom.
Ei yin peste un sfert de ora. - They are coming in a > quarter of an hour.
Ce iti place sa mananci la micul dejun? - What do you like to eat for> breakfast?
Aceste plante trebuie sa fie in grMina. >Thesc plants must be in the garden.
S0tu1 meu conduce intotdeauna ma~ina. >My husband always drives the car.
Aceste veioze sunt frumoase, dar prea >These lamps are nice, but too
scumpe. expensive.
Articolul hotiidit the se poate amite In cazul unor cuvinte ca: mother, father, town, church, music.
In cele ce urmeazii va prezentiim ~i alte cazuri asemiiniitoare, ca de exemplu:
She always cats breakfllst at sewn. . Ell la intotdeauua mieul dejun la ~apte.
Daca vrem sii ne referim la 0 masii, sau la un anotimp anume, atunci trebuie safolosim articolul
hotiirdt the.
The dinner which I am eating now is good. - Cina pe care 0 mananc acum este buna.
Inaintea cuviintului hospital- spital, clinica nufolosim articolul hotiirdt, daciiparticipam la activitate
in calitate de bolnav:
Daca mergem la spital in caUtate de vizitator sau ca membru al personalului, atunei spunem:
Tomorrow I must get up at >[liunorau ai mast get ap - Maine trebuie sa rna scol
6 in the morning. I':t siks in DZa mo:'nin(g)] la 6 dimineata.
You can park the car here. >[ ill: kEn pa:'k DZa ka:' - Poti sa parchezi m~ina
hia'] aiei.
What time do you usually >[Uot taim du iu: iu:juali - La ce ora iei de obieei
have brcakfast? hEy brEkfast] micul dejun?
Can I put on my father's >[kEn ai put on mai - Pot sa (rna) imbrac (cu) costumul
suit? fa:Dza'z su:t] tatalui meu?
Trebuie sa stau zece zile ill spital. - I must> stay in hospital for ten days.
Nu-mi place sa rna scol dimineata. - I don't like to > get up in the morning.
Dumneavoastra, luati illtotdeauna micul dejun - Do you always> have breakfast at eight?
la ora opt?
Tatal meu coIifectioneaza acum 0 biblioteca. - My father is > making a bookcase now.
Verbul to have eu sensul: a avea, a poseda nu sefolose!jte la prezentul continuu.ln unele situafii fnsii,
eu ajutorullui fnloeuim alte verbe. In aeeste eazuri putem folosi verbul to have :;i la timpul prezent
continuu:
Peter ~i Mary beau cafea acum. > Peter and Mary are having coffee now..
Acum am doi caini ~i 0 pisica. > Now I have two dogs and one cat.
Ei iau micul dejun acum? > Are they having breakfast now?
A cata ligara furnezi acum? > Which cigarette are you having now?
., ';:';'_.
~'
1C';~~;::'
;:.::'.-
.
e--- ~'''-''
"!~~
.a-
~..;;)'.-~.
6: .. ---.--.-----.~---------~
Acum vom inwitaformele verbului to be la timpul trecut simplu (the Simple Past Tense [DZa simpl .-
pa:st tens]). Acesta se folose:jte pentru exprimarea unei aCfiuni care s-a petrecut in trecut, la un
moment determinat :ji nu are legiiturii cu prezentul. De obicei folosim aliituri de el urmiitoarele '
complemente de timp:
Sii urmiirim acum folosirea cuvintelor ago :ji last in urmiitoarele structuri:
two days ago - in urma eu doua zile, acum doua zile
three weeks ago - in urma cu trei saptamani, acum tre~saptamani
four years ago - in urma eu patru ani, acum patru ani
last year - anul treeut
last month - luna trecuta
last Sunday - duminiea treeuta
Iattiformele verbului to be la trecut simplu:
I know you were in England ;f ai nou iu: "a:' in - ~tiu ca ai fast in Anglia.
two years ago. in(g)gHlnd tu: iia'z agau] in urma cu doi ani.
Last week he was in hospital. ;fla:st "i:k hi: uoz in - Saptamana trecuta el a
hospitl] fost in spital.
Last month she was in ;fla:st manTs ~i: "oz in - Luna trecuta ea a fast in
Bucharest. bukarest] Bucure~ti.
It was a long time ago. ;f it "oz a lon(g) taim - Aceasta a fast cu mult
agau] timp in unna.
Three years ago we were ;fPri: iia'z agau "i: "a:' - fn unna cu trei ani am
in that factory. in DZet lEktari] fast in fabrica aceea.
I think you were there ;f ai T'in(g)k iu: "a:' - Cred ca ai fast acolo ieri.
yesterday. [)Zea' iesta'dei]
Ten years ago they were ;f len iiarz iigau DZei "a:' - fn urma cu zece ani ei
babies. hcibiz] erau bebelu~i.
Mama mea a fost in Anglia in urma cu - My mother >was in England >a week ago.
o saptamana.
Ace~ti oameni au fost in Romania anul trecut. - These people >wcrc in Romania >last year.
In unnii cu doi ani ai fost in Anglia. -Two years ago you :were in England.
7
A fast anul trecut. - It> was last year.
Dumneavoastra ati fast luna trecuta la - You> were at your daughter's school
~coala fiicei dumneavoastra. > last month.
Forma de interogativ a verbului to be la timpul trecut simplu se formeazii prin inversarea ordinii
subiectului cu forma corespunzritoare a verbului la timpul trecut.
Construc!ia rrispunsului afirmativ: cuvantul yes, urmat de pronumele personal # de forma
corespunzritoare a verbului to be.
Construc!ia nega!iei: cuvantul no, urmat de pronumelepersonal, deforma corespunzritoare a verbului
to be ~i de cuvdntul not. Construc!ia was not prescurtatii devine wasn't [Uozut]; constructia were not
devine weren't [Ua:'nt).
De exemplu:
Were they at home last Yes, they were. NQ, they were not.
week?
> l"a:'1 )/l;i 1':1 h:llIllI la:s( lIi:kl > 1ies I)lei "n:'1 > luall IYei "a:' not]
Au J(lsl ci llCUS!\ Du, (uu l(lSl). - No, they weren't.
He was a good boy ten years ago. - > Was he a good boy ten years ago?
- Yes, > he was.
-- No, > he wasn't.
Why wasn't she at work > [Uai uoznt ~i: Et ua:'k - De ce nu a fost ea la
yesterday? iestardei] serviciu ieri?
She wasn't in England three > [~i Uoznt in in(g)gland - Ea nu a fost in Anglia in
years ago. Pri: iiarz agau] urma eu trei ani.
My parents weren't here > [mai peiiriints Uli:rnt hiar - Piirlntii mei nu au fost ieri
yesterday iestardei] aici?
Unde au fost ei sambiita trecutii? > Where were they last Saturday?
Cine a f(lS( in biroullui in urma cu 0 ora? > Who was in his offiee an hour ago?
Sora lor nu a fost la Londra saptiimana trecuta. > Their sister wasn't in London last week.
leri nu lUll fost la oficiul po~tal. > Yesterday we weren't at the post-office.
Sa ne intoarccm la formarea pluralului. ~tim deja ea unele substantive formeaza pluralul in mod
neregulat. 1n cele ee urmeaza yom invata alte doua modalitati de formare a pluralului neregulat:
2. Substantive care se terminii fn -f, iar la plural acesta se schimbii fn v. Dacii f e urmat de e,
atunci fi adiiugiim doar un -s, altfel cuwintul prime$te terminafia -es:
9
shelf >[ ~elf] -raft shelves >[~elvz] -rafturi
Aproape toate accste cuvinte sunt noi pentru dumneavoastra. De aceea, repetati-Ie intr-o alta ordine:
The hotel is opposite our >[DZa hautel iz opazit] - Hotelul este vizavi de
house. auafhaus] casa noastra.
Park the car in front of this >[pa:rk DZa ka: f in frant ] - Parcheaza ma~ina in fata
building. ov DZis bildin(g) ] acestei cladiri.
I think he was there after six. >[ ai TSin(g)k hi: Uoz] - Cred ca el a fost acolo
DZeaf a: na' siks] dupa ~ase.
Pot parca acolo dupa opt. - I can park there> after eight.
Acest om este in fata casei noastre. - This man is > in front of our house.
Biroul lui este vizavi de statia de autobuz. - His office is > opposite the bus station.
Am invatat deja ca structura there is/there are se folose~te 1a tirnpu1 prezent in cazul substantivelor
nehotiirate. Forma acestei constructii 1a trecutul simplu este there was/there were. De exemplu:
There were a lot of trees in this garden - Erau 0 multirne de copaci in aceasta
last year. gradina anul trecut.
Sa recapitullim acum materialul din prima parte a lectiei. Traduceti urmatoarele propozitii in limba
engleza:
Acelea sunt cutitele tale (dumneavoastra)? > Are those your knives?
II vad intotdeauna dupa micul dejun. > I always see him after breakfast.
Vreau sa cumpar trei franzele. > I want to buy three loaves of bread.
La ce ora se scoala el de obicei? > What time docs he usually get up?
Sunt ~oareci in aceasta cladire. > There are mice in this building.
Sotului meu ii place aceasta cravata. > My husband likes this tie.
Vrei sa 1mbraci cama~a asta ro~ie? > Do you want to put on this red shirt?
Aceste plante au fost in gradina noastra in > These plants were in our garden a year
urma cu un an. ago.
Este aproape cinci ~i un slcrl. > II's almost a quarter past five.
Vezi fj'unze in acest copac'? > Do you see leaves in this tree?
Maine trebuie sa ma scol dupa patru. > I must get up after four tomorrow.
De obicei iau micul dejun la noua. > I usually have breakfast at nine.
Te vlid des in fata acestei fabrici. > I often see you in front of this factory.
In urma cu 0 ora erau multi copli in pare. > An hour ago there were many children
in the park.
12
LECTIA
, 9 - PARTEA A nOVA
In partea a doua a acestei lectii vom exersa trecutul simplu. Sa invatam mai intiii ciiteva cuvinte noi:
dinner >(dinan - masa (principala), priinz,
cina, dineu
13
Sa folosim cuvintele noi ill propozitii:
Birds are sitting in the trees > [ba:fdz a: f sitin(g~ in - In copacii din gradina mea
in my garden now. DZa tri:z in mai ga:fdn stau acum pasan.
nau]
The cellar in our house is > [DZa selaf in auar haus - Pivnita din casa noastra
large. iz la:rdj] estemare.
I love to go to the cinema. > [ai lav tu gau tu DZa - Imi place sa inerg la cinema.
sinama]
I always look for a seat on >[ai o:l"eiz luk I<>:r ii si:t - Intotdeauna caut un loc ill
the bus. 011 D/u has] autobuz.
I often forget about many >[ ai ofn forget abaut - Vit des multe lucruri.
things. meni Pin(g)z]
What time do you usually > ["ot taim du iu: iu :juali - La ce ora cinezi de obicei?
have dinner? hEy dinar]
The shed was too little. >[DZa ~ed "oz tu: litI] - ~ura era prea mica.
This shop is in the corner. >[D'is ~()P iz in IYil - Acest magazin este pe colt.
ko:rnil']
Our living-room is nicc. >[ uua r livin(") nUll iz .- Camera noastra de zi este
nuisl frumoaslL
We must buy a TV sct. >["i: mast hai a li:vi: sct] - Trebuie sa cumparam un
televizor.
Luna straluce~te (lumineaza) in fiecare noapte? >Does the moon shine every night?
Este televizor in camera de zi? >Is there aTV set in the living-room?
Vrei un lac? > Do you want a seat?
Sa ne fntoarcem la timpul trecut simplu. $tim deja dind trebuie safolosim acest timp :ji cum trebuie
sa conjugam verbul to be la timpul respectiv. lata alte cateva verbe la timpul trecut:
Dupa cum ati observat verbul prime:jte terminatia -ed. Aceasta se adauga doar verbelor care nu au
terminatia -e:
visit - visited > ~izitid]
lar acum sa vedem regulile referitoare la pronun\ia verbelor al caror trecut se formeaza prin adaugarea
sufixului -ed:
1. In cazul fn care consoana de la sfar:jitul verbului nu sepronuntii, terminatia -ed vafi pronunfata
[t]:
look -looked > [lukt]
2. Daca terminafia verbului este a consoana sonora sau a vocala - cu exceptia literei e-, atunci
pronuntia terminatiei -ed este [ d]:
show - showed > [~oud]
worry -worried
15
3. Dadi consoana finalii a verbului este t sau d, atunci pronunfia terminaliei este [id]:
visit - visited >[vizitid]
Exemplele wm~itoare va vor ajuta sa illtelegeli ~i sa folositi regulile anterioare. Cititi propozitiile de
mai jos eu voee tare:
We visited our parents >[Ui: vizitid aua f peariints - Ieri i-am vizitat pe
yesterday. iestardei] parintii
, nostri.
,
He entered this shop a >[hi: entafd DZis ~op a - EI a intrat in acest magazin in
minute ago. minit agau] urma eu un minut.
They walked to work two >[DZei uo:kt tll lI a:fk tu: - Ei au mers pe jos la lucru
days ago. deiz agau] aeum doua zile.
Yesterday she stopped >[iestafdei ~i: stopt - Ea s-a liisat ieri de fumat.
smoking. smaukin(gJ]
She wanted to visit us last >[ ~i: lI ontid tu vizit as - Ea a vrut sa ne viziteze. .-~
I worried about you >[ ai uorid abaut iu: - Ieri m-am ingrijorat in
yesterday. iestafdei] legatura eu tine.
They lived in London ten >[DZei livd in landn ten - Ei au loeuit in Londra ill wma
years ago. iiafz agau] eu zeee ani.
He listened to the radio >[hi: lisnd tu DZa reidiau - El a aseultat ieri radioul.
yesterday. iestafdei]
Completati propozitiilc in limba cnglezA eu forma corespullzatoare a verbului la timpul treeut simplu:
Parintii mci au dcsehis ieri un birou. -My parents> opened an office yesterday.
Ciind a intrat el in easil, noi cram in - When he > entered the house we were in
gradina. the garden.
In urma eu 0 saptiimana am vorbit cu fratele - A week ago I > talked with your brother.
tau.
leri am ~teptat-o doua ore. - Yesterday I > waited for her for two hours.
Noi am luerat in Anglia anul treeut. - Last year we > worked in England.
~oferul ne-a aratat ieri ma~ina sa. - The driver> showed us his car yesterday.
Saptiimana trecuta am mel'S pe jos la ~coala. - Last week we > walked to school.
1m placea acest or~ eand eram copil. - I > loved this town when I was a boy.
Prietenul ei i-a eerut 0 carte. . - Her friend> asked her for a book.
Ei au vrut sa mearga acolo acum un an. - They> wanted to go there a year ago.
Noi am cautat ieri eravatele lui. - We > looked for his ties yesterday.
16
In limba engleza exista ~i 0 serie de verbe neregulate, care nu formeaza timpul trecut cu sutixul
-d sau -ed. Cele trei forme ale acestar verbe trebuie invalate pe de rost.
see > lsi:] - a vedea saw > [so:] seen > [si:n]
have > [hEv] -a avea had > [hEd] had > [hEd]
eat > [i:t] - a manea ate > ~it] eaten > [Un]
drink > [drin(g)k] -a bea drank > [drEn(g) k] drunk > [dran(g)k]
1nvaluli toatc cde trei forme verbale! De participiul trecut (Past Participle) ne vom ocupa in lectia
ufl11lLloare.
Repela(i de mai multe ori cele trei forme ale verbelor neregulate:
leri am bUnt prea multa bere. > I drank too much beer yesterday.
in urmu eu doi ani anl avut un apartament > Two years ago I had an apartment in
laLondra. London.
Parintii mei au mers in Anglia acum > My parents went to England three weeks
trei saptllmani. ago.
Atunci i-am vl\zut pc ace~ti oameni. > I saw these people then.
Noi am mancat multe mere ieri. > We ate a lot of apples yesterday.
leri la ~apte dumneavoastra erati la lucm. > You were at work at seven yesterday.
17
Sa ne fntoarcem acum la problema pluralului neregulat. in cere ce urmeaza vom fnvata 0 alta serie
de substantive neregulate:
... one sheep and one deer ... ... four sheep and four deer ...
Ace~ti po~~i aduc scrisori in biroul nostru. > These postmen bring letters to our offIce.
Am avut patru boi ~i zece oi. > We had four oxen and ten sheep.
Vezi acele caprioare liinga cOPllci? > Do you see those deer near the trees?
~i acum sa recapituHim materia intregii lectii. Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii:
De obicei iau micul dejun aeasa ~i cina > I usually have breakfast at home
la un restaurant. and dinner at a restaurant.
Sotiilor Ie place sa mearga la plimbare cu > Wives like to go for a walk with their
sotii lor. husbands.
Vara uncori ploua, iar iarna ninge. > It sometimes rains in summer
and in winter it snows.
Trcbuie sa ma Imbrac cu cel mai bun costum. > I must put on my best suit.
Pune aceste carti pe aceste rafturi! > Put these books on these shelves!
Ciind a coborat, el a vamt doi copii in fata lui. > When he went downstairs he saw two
children in front of him.
Acest cinematograf este vizavi de ~coala noastra. > This cinema is opposite our school.
Mergi in pivnita ~i adu scaunele verzi! > Go to the cellar and bring the green chairs!
leri 1l1-am ingrijorat pentru tine. > Yesterday I worried about you.
Mai mult de a suta de pasari stau > More than a hundred birds are sitting on
in copacul nostru in clipa aceasta. our tree at the moment.
Trebuie sa am intotdeauna loc in autobuz. > I must always have a seat on a bus.
leri noi am mancat prea mult. > We ate too much yesterday.
Multe femei politist luereaza in or~ul nostru. > Many policewomen work in our town.
leri ti-am vazut bicicleta in ~ura aceea > Yesterday I saw your bicycle in that shed
din eoltul gradinii. in the corner ofthe garder.
leri te-a a~teptat un po~t~ in fata easeL > A postman waited for you in front
of the house yesterday.
Atunci noi aveam mai multi bani. > We had more money then.
19
RECAPITULAREA LECTIEI
, 9
9.1. In unele situatii putem omite articolul hotarat the, $i anume, in cazul unor cuvinte ca mother,
father, town, church, music. In cele ce urmeaza va prezentam $i alte situatii In care
articolul hotarat poate lipsi:
Daca starn la spital, sau mergem acolo in vizita, sau ca membru al personalului,
folosim articolul howat:
The dinner which I am eating - eina pe care 0 miinanc acurn este buna.
now is good.
9.2.1. Folosirn aeest limp in cazul unor aC\iuni terminate, care s-au des~urat In trecut, ~i care
nu all legatura eu prezentul. Folosim urrnatoarele complemente de timp:
Verbul prime~te sufixul-ed. Aceasta regula este valabila daca ultima litera a verbului nu
este -e.
Daca ultima litera a verbului este -e, atunci ii adaugam doar un -d.
Daca ultima litera a verbului este -y, atunci aceasta se transforma ill -i, ~i apoi prime~te
terminatia -ed.
Daca ultima litem a verbului la infmitiv este 0 consoana surda atunci pronuntia sufixului
este:
Daca ultima litera a verbului este 0 consoana sonora sau 0 vocala, atunci pronuntia
sufixului este:
')1
Daca ultima consoana a verbului este -t sau -d atunci pronuntia sufixului este rid]:
9.3.2. Substantive compuse, una din componente fiind man sau woman:
22
TEMA PENTRU ACASA 9
• (g)
spring > [spnn ] - primavara, primavaratic
My father keeps his tools in /jmai IldYarki:ps hiz - Tatal meu i~i tine uneltele
the shed. 11I:lz ill IYii ~ed] in magazie.
Do they like magazines for >Jelu fYci laik ml\gill':i:llz - (Lor) Ie plac revistele pentru
women? Ill:'" "imin] femei?
Must we have a typist in >[mast lIi: hEy a taipist - Trebuie sa avem 0 dactilografii
the otHee'l in DZi ofis] in birou?
Autumn comes after summer. >{ o:tam kamz a:ftaf samaf] - Toamna vine dupa vara.
This bakcr makes very good >[DZis belkaf melks veri - Acest brutar face paine
bread. gud bred] foarte buna.
Acestc unelte sunt foarte scumpe. - These> tools are> very expensive.
Primavara copacii sunt verzi. - In > spring the trees are green.
Dou1i dacHlografe lucreaza in biroul nostru. - Two > typists work in our office.
Magazinul acestui brutar este pe colt. - This> baker's shop is in the comer.
Toamna fmnzele sunt galbene. - In > autumn the leaves are yellow.
25
Sa introducem aceste verbe in propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
The nurse spoke with her friend last week. - Infmniera a vorbit cu prietena sa
saptamilna trecuta.
I read this book many years ago. -Am citit aceasta carte cu multi ani in
urma.
My husband wrote a letter to his sister. - Sotul meu i-a scris 0 scrisoare surorii sale.
Saptamilna trecuta sora lui i-a scris 0 > Last week his sister wrote a long letter
scrisoare lunga. to him.
Ei ne-au luat ieri toti banii. > They took all our money yesterday.
La sfiir~itul caietului de curs yeti gasi lista tuturor verbelor neregulate invatate pilna acum.
In lectia anterioarii ati afTat cum se formeazii interogativul \vi negativul verbului to be la timpul
trecut simplu (Simple Past). Acum veti inviitaformarea interogativului ~i a negativului altor verbe la
acest timp. Asemiiniitor timpului prezent (Simplc Present), ~i la timpul trecutfolosim un verb auxiliar.
Acest verb auxiliar este verbul to do la trecut ~i anume did [did].
Nu uitafi!
lnpropozifiile in care folosim verbul auxiliar did, verbul de conjugat este la prezent, lara particula
to.
Did Mary see John yesterday? > [did mean si: djon iestardei] - L-a viizut Mary pc John ieri?
26
They smoked many cigarettes last year.
Did they smoke many > [ did DZei smauk meni - Ei au fumat multe tigari anul
cigarettes last year? sigarets la:st iili'] trecut?
Did she drink too much beer > [did ~i: drin(g)k tu: mat~ - A baut ea prea multa bere
last night? bili' la: st nait] searaJnoaptea trecuta?
De cxcmplu:
Did the nurse give 1110 a newspaper - Mi-a dat ieri infmniera un ziar?
yesterday?
Did they want to go there last year? - Au vrut ei sa mearga acolo anul trecut?
She worried about her son yesterday. ,_. > Ilid she worry about her son yesterday?
,,00Yes, > she did.
- No, > she didn't.
You took the money. - > Did you take the money?
- Yes, > I did.
- No, > I didn't.
My daughter did it two days ago. - > Did my daughter do it two days ago?
- Yes, > she did.
- No, > she didn't.
They ate too much bread yesterday. - > Did they eat too much bread yesterday?
- Yes, > they did.
- No, > they didn't.
27
Did you take
the money?
o
In cazul fntrebarilor fn care se cer detalii sau completari, pronumele interogativ se pune inaintea
cuvfmtului did:
John went home yesterday. Where did John go yesterday? - Dnde s-a dus John ieri?
She wanted these books. What did she want? - Ce a vrut ea?
They listened to music last When did they listen to - Cand au ascultat ei
night. music? muzica?
Dnde a lucrat aceasta infirmiera anul trecut? >Where did this nurse work last year?
Aceste dactilografe i~i iubeau munca? >Did these typists like their work?
Cine s-a dus in Anglia prirnavara trecuta? >Who went to England last spring?
Aceste ziare ~i reviste au fost pe masa >Were this newspapers and magazines
in bucatarie? on the table in the kitchen?
Jeri ai dus uneltele in magazie? > Did you take the tools to the shed yesterday?
Unde s-au dus ieri parinlii Mariei? > Where did Mary's parents go yesterday?
Ai luat ieri micul dejun? > Did you have breakfast yesterday?
Sa 1l1vatam allc cutcva cuvinte noi. Citili-Ie cu voce tare ~i fiti atenli la pronuntie:
again >[agein], [agen] - din nou, iara~i, mca 0 data
Aceste doua ma~ini sunt frumoase dar -- These two cars are nice but> the other
cealalta este mai buna. is better.
Autobuzul era plin eu oameni. - The bus wa..~ > full ofpeople.
Uite! Pasarea cantil din nou! - Look! The bird is singing> again!
Sunt prea oeupat ca sa merg cu tine - I'm too> busy to go with you to the cinema.
la einematograf.
Dumneavoastra trebuie sa Iucrati pana la - You must work> till five o'clock.
ora einci.
Te-ai uitat ieri Ia meci? - Did you> watch the match yesterday?
29
Retineti urmatoarea expresie in limba engleza:
De exemplu:
Give me that book, please. - Dati-mi cartea aceea, va rog.
Here you are. - Poftiti.
My father liked all sorts >[mai fa:Dza' lalkt 0:1 so:'ts - Tatalui meu ii placeau toatt-.
of books. ov buks] felOOle de clifti.
Yesterday we visited all >[iesta'dei ui: vizitid 0:1 - leri am vizitat tot felul
kinds of shops. kaindz ov ~ops] de magazine.
De exemplu:
Cum este fratele tau?/Cc mai face fratclc tau? >How is your brother?
Sa ne intoarcem acum la regulile timpului trecut simplu (Simple Past Tense). Forma prescurtata
negativa didn't sau forma intreaga did not poate fi folosita ~i in propozifii afirmative. Fifi atenfi
fntotdeauna la faptul cli in cazul in care cuvantul did esie prezent in propozifie, atunci verbul
principal se folose~te fara particula to, deci la forma I din dicfionar.
He didn't see his children >[hi: didnt si: hiz t~ildran - EI nu ~i-a vamt ieri copiii.
yesterday. iesUi'dei]
My mother's friend didn't >[mai maDza'z frend didnt - Prietenul mamei mele uu
come to us last week. kam tu as la:st ui:k] a venit la uoi saptamana trecuta.
30
Traduceti in limba engleza unnatoarele propozitii:
Nu au vrut sa cautc asta ieri. > They didn't want to look for it yesterday.
Parintii mei nu au uitat sa rna viziteze ieri. > My parents didn't forget to visit me
yesterday.
Nu S-ll lasat de fumat ciind a fost in spital. > He didn't stop smoking when he was
in hospital.
So\ia mea nu ~i-a pus aee~ti pantofi verzi ieri. >My wife didn't put on these green shoes
yesterday.
Ciind IIi vilzut acest meci? > When did you see this match?
De ce ui condlls ieri a ma~ina? > Why did you drive a ear yesterday?
leri noi IlU 11m baut bere. > We didn't drink beer yesterday.
Ai dOt desprc usta ieri in ziar? > Did you read about it in the newspaper
yesterday?
leri am Ibst prell oClipat ca sa vorbese eu tine. > Yesterday I was too busy to talk with you.
La ce orill-uti vilzlIt dumneavoastra pe > What timo did you sec the other man?
eelalalt om?
I-ai mul\umit ieri surorii tale pentru eartea asta? > Did you thank your sister for this book
yesterday?
6 incheiere, cxersati-va pronuntia cu ajutorul unnatoarelor seturi de cuvinte care contin acel~i sunet:
hour do go day
Barbara: Tom, where did you live when you were a little boy?
Tom: When I was a little boy I lived in a little house with my parents.
Barbara: Did your parents have a garden, too?
Tom: Yes, they did. The garden was very nice. We liked to eat in the garden.
Barbara: And what about animals?
Tom: My parents kept geese and sheep in the garden, so many children visited me then.
John: Mary, come downstairs!
Mary: I'm coming!
John: Can you see that car in front of the shop on the corner?
Mary: Yes, I can. It was opposite our house yesterday. Whose car is it?
John: It's my friend's car. Yesterday I wanted to buy it.
Mary: Did you buy it?
John: No, I didn't.
Mary: Why'!
John: Because it was too expensive.
In ultilllul excreiliu vom reeapitula intregul material allecjiilor noua ~i zece. Dupa ce aji rezolvat
tara grc~cul1\ acesl cxercijiu, puteji trece la tema pentru acasii:
SO\lIi mell a cinat ieri in camera de zi. > My husband ate dinner in the living-room
yesterday.
Ai vilZut aeeslc plante in griidina? > Did you see these plants in the garden?
Trebuie sit v()rbe~lj cu sora lui John. > You must talk to John's sister.
Ciim vreme ai ritmas acolo atunei? > How long did you stay there then?
Dupa eina mergem la cinema. > After dinner we are going to the cinema.
El nu s-a sculat inainte de rnicul dejun. > He didn't get up before breakfast.
Biblioteca noastra are douasprezece rafturi. > Our bookcase has twelve shelves.
I-am intrebat pe politi~ti despre strada aceasta. > I asked the policemen about this street.
De unde ai cumpiirat acest televizor? > Where did you buy this television set?
33
Atunei am avut multe pasari in gradina. ->VIe had many birds in the garden then.
Am ineereat sa fae asta anul trecut. :;l tried to do this last year.
Casa aceasta a fost plina de oameni. >This house was full of people.
"2,1
RECAPITULAREA LECTIEI
, 10
10.1. Interogativul ~i negatia la timpul treeut simplu (Simple Past):
10.1.1. La timpul treeut simplu formulam interogativul folosind verbul auxiliar did, (eare este
forma de treeut a verbului to do).
Structura propozitiei:
Did Mary see John yesterday? - L-a viizut Mary pe John ieri?
I)id the nurse give me a news- - Mi-a dat ieri infirmiera un ziar?
paper yesterday?
10.1.3. Lll l<ll'lnularea intrebarilor care cer completare, pronumele interogativ trece maintea
vcrbu lui auxiliar did.
35
TEMA PENTRU ACASA 10
4. Ea nu a vrut sa ne pIateasca.
4. We want to be firemans.
37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 9 SIlO
,
here you are > [hiar iu: a:'1 - Poftiti! Poftim! (cand dam ceva)
How are you? > [hau a: r iu:] - Ce mai faci? Cum te mai simti?
hospital >[hospitl] - spital, clinica
malch :'IIIIHl~1
postman/postmen >[paustmEn)tIpaustman)
39
sheep > [~i:p ] - oaie, oi
all sorts of > [0: 1 so:'ts ov] - de toate feIuriIe, de tot feIul
40
RECAPITULARE
I. Simple Present Tense (prezentul simplu) se folose~te pentru a exprima aqiuni obi~nuite,
repetabile. Unele verbe se folosesc doar la prezentul simplu, acestea neavand forma continua.
lata cateva exemple:
2. Folosim Present Continuous Tense (prezentul continuu) pentru descrierea acelor actiuni care
se desTa~oara chiar in momentul vorbirii, respectiv pentru descrierea aqiunilor diferite de cele
obi~nuite. Complementele de timp utilizate cu acest timp verbal sunt: now, this (week, month,
year), today. Acela~i tllnp se folose~te pentru descrierea actiunilor care se vor desTa~ura in
viitorul apropiat. De exemplu:
3. Folosim Simple Past Tense (timpul trecut simplu) pentru exprimarea unei aetiuni care s-a
desfa~urat
la un moment definit in trecut. De exemplu:
She didn't show me her house when I visited her last week.
2
Cititi cu voce tare urmatoarele propozitii in care au fost introduse cuvintele noi:
It's very cold today. > [Its veri kiiuld tadei] - Azi este foarte rece.
The wind was strong > [D/a "ind "oz stron ig ) - leri vantul a fost puternic.
yesterday. iestardeiJ
She doesn't like heat. > [~i: daznt laik hi:tJ - Ei nu-i place caldura.
We want to listen to the > ["I: "ont tu liSll tu DZa - Vrem sa ascultam buletinul
weather-forecast. "eD/ar fo:'ka:stJ meteorologic.
There are many clouds > [D/ea' a: r mcni klaudz - Sunt multi nori pe cer.
in the sky. III D7a skalJ
This is my best shawl. > [DZis iz mai best :;;o:IJ - Aceasta este e~arfa mea cea
mai buna.
Do you like high > l du iu: laik hal - Iti plac temperaturile ridicate?
temperatures? tcmpri t~a' z]
There is usually fog > [D/ea' lZ 1U:J uali fog - De obicei iarna este ceata.
in winter. in "in tar)
Where are my boots? > ["ear a:rmai bu:tsJ - Unde imi sunt cizmele?
Poti citi prognoza vremii in ziar. - You can read the >weather-forecast in
the newspaper.
3
Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Tata mi-a cumparat ieri 0 e~arra > My father bought me a vcry nIce shawl
foarte frumoasa. yesterday
Soarele este sus pe cer? > Is the sun hIgh in the sky?
Copiii no~tri au febra mare. > Our children have a hIgh temperature.
Vantul este prea puternic azi. > The wind IS too strong today.
Nu pot vedea soarele printre nori. > I can't see the sun through the clouds.
Retinetl expresia:
Articolul nehotardt a/an este folosit intotdeauna inain tea substantivelor care denumesc ocupafii,
religii sau nafionalitii!i. De exemplu:
Cdnd vorbim despre 0 funcfie care poate fi indeplinitii doar de 0 singurii persoana, atund putem
neglija folosirea articolului hotiirdt the.
Numele proprzi ;;i adjectivele provenite din acestea se scriu intotdeauna cu litera mare In limba
englezii.
4
in aceasta lecrie vomface cuno\~tinra cu un timp nou: Present Perfect Tense [prezant pii:rfikt tens],
adica prezentul perfect. Acest timp se confunda deseori cu Simple Past Tense (timpul trecut simplu),
de aceea va sugeram sa acordari 0 atenrie deosebita folosirii sale.
Folosim Present Perfect in ca::ul unor evenimente care s-au terminat chiar acum sau ceva mai
devreme, sau care au inceput in trecut (de exemplu: last week) $i se continua \~i in prezent (cu
repercusiuni asupra prezentului). De multe ori, momentul desfii$uriirii acriunii nu este specificat cu
exactitate.
in propozirie. verbul auxiliar este reprezentat de forma corespunziitoare a verbului to have, care nu
poate fi tradusa ad literam.
in cazul unui verb regulat. la fel ca $i in cazul timpului Simple Past, verbului se adaugii sufixul
-d sau -ed.
I have had a temperature. > [ai hEv hEd a tcmprit~arJ - Am avut febra.
My parents have smoked > [mal ]1carants hEv smaukt - Parintii mei au fumat
a lot of cigarettes. a lot av sigaretsJ o multime de tigari.
I have known about his > [al hEv noun abaut hlz - $tiam de mama lui.
mother. malY ~11 J
She has looked for her coat. >[~i: hEz lukt 1'0:' ha: r kautJ - Ea ~i-a cautat haina.
They have waited for > [[Yel hEv "c/tld 1'0.' - Ei m-au a~teptat acasa.
me at home. mi: Et haumJ
5
Completati urmatoarele propozitii in Iimba engleza:
Te-am a~teptat timp indelungat. - I> have v.aitedfor you a long time.
Ne-au dat 0 ma~ina foarte frumoasa. - They> have gIven us a very nice car.
I-am cerut (ei) e~arfa mea. > I ha\'c asked hel for my sha\\ I.
Noi am adus aceste ziare. > \""c hay c brought thesc ncwspapers.
Noi am lucrat cu ace~ti oameni. > Wc have worked w1th these people.
Ai baut prea multa bere. > YOli h'1\ e (II link to mllch bee!.
Am uitat sa-ti aduc asta. > I have forgotten to bring you this.
A!dturi de cOlllp!emente!e de timp this ... (week, month, ... ), today, tonight, fo!osim timpu! Present
Perfect. 1~1 aceste ca::uri vorbim despre evenimente care s-au petrecut in trecut, dar care au !egiiturd
cu pre::entu!. Aceste comp!emente de timp se giisesc !a inceputu! sau !a .~far~itul propozi{iei De
exemp!u:
I have been at home today. > [al hEy bi:n Et haum tadei] - Azi am fost acasa.
We have been at the cinema > [UI: hEv bl.n Et lYa sinama -In seara aceasta (noi) am fost
tonight. tanalt] la cinematograf.
She has done her homework > [SI: hEz dan ha: 1 haumllo:1k - Ea ~i-a Iacut temele
this week. D/IS lll:k] saptamiina aceasta.
6
Completati propozitiile in hmba engleza cu forma corespunzatoare a verbului (Ia Present Perfect):
Saptamana asta ne-am vizitat parintil. - This week we >havc visited our parents.
Anul acesta am platit casa. ~ We >havc p,lId for the house this year.
Am trimis aceasta scrisoare saptamana - I >havc sent this letter this week.
aceasta.
Parintil no~tri au plecat azi in Anglia. > Our pal ents have gone to England today.
Saptamana aceasta am cumparat un sacou > This \vcek I have bought a coat and a shawl.
~i 0 e~arfa.
In seara acesta Maria a vizitat-o pe sora > Mary has \ ISlted her husband' S sister tOl1lght.
sotului el.
Saptamana aceasta am avut febra. > I ha\ e had a temperature this \\ eek.
Vara a fost foarte racoroasa in acest an. > The summer has been very cold thIS year.
In aceasta seara i-am scris 0 scrisoare > Tonight I havc \\ ntten a letter to my friend.
prietenului meu.
Anul acesta (noi) am fost la Londra. > ThiS yeal wc have been Il1 London.
Sora mea a predat engleza anul acesta. > My sister has taught English tIllS year.
In aceasta saptamana am lucrat dupa amiaza. > ThiS \\ eek we ha\ e worked Il1 the afternoon.
7
Repetati cuvintele intr-o alta ordine:
~
Verbul to blow este un verb neregulat. Cele trei forme ale sale sunt urmatoarele:
Am introdus euvintele noi in urmatorul dialog. Cititi propozitiile ~i aeordati 0 deosebita atentie
pronuntiei:
What weather was it > ["ot "cDZa! "oz it - Cum a fost vremea ieri?
yesterday? Icstafdet]
It was awful. We had a lot > [It "OZo:tl "i: hEd a lot - A fost ingrozitoare. A plouat'
of rain. 3\ rem] foarte multo
Did the sun shine? > [did DZa san ~am] - Soarele a stralueit?
No, it didn't. The sky > [nau It didnt DZa skai - Nu. Cerul a fost foarte innorat.
was very cloudy. "OZ ven klaudi]
Was the temperature low? > ["oz DZa tempnt~af lau] - Temperatura a fost seazuta?
Yes, it was very low. > [ies it U oz veri lau - Da, a fost foarte seazuta.
And it was windy. End it U oz "indi] ~i a fost vant.
Yes, in the morning. > lies III DZa mo:'nin lgl ] - Da, dimineata.
Did you go outside > [did iu: gau autsald - Ai fost ieri afara?
yesterday? iestafdelj
No, I stayed at home all day. > [nau ai steid Et haum 0:1 - Nu, am stat toata ziua acasa.
del]
8
Verifieati daea ati retinut euvintele noi. Tradueeti in limba engleza:
~;I
.;, '
afara ~. t4'~ > outside
~f)L-~
I"""'Il
jos, seazut
T > low
1- -1
0- 0
1- 1
2 -l
'-==
innorat
lQJ > cloudy
~
vantos, (eu) vant > windy
~
insorit, (eu) soare > sunny
Dimineata a fost vant ~i innorat, > In the morning It was windy and cloudy
dar aeum este insorit. but now it IS sunny.
Temperatura este joasa dar nu este eeata. > The temperature IS low, but it isn't foggy.
Cred ea putem sa einam afara. > I thmk we can have dmner outside.
9
Urmeazii diteva exemple in care nu se folose~te articolul hotiiriit the:
In urmatorul exercitiu yom face 0 comparatie intre utilizarea timpurilor Simple Past ~i Present Per-
fect. Completati propozitiile in Iimba engleza cu fonnele verbale corespunzatoare:
Noi ~tiam despre asta in urma cu 0 saptamana. - We > knew about it a week ago.
Maria a trimis toate scrisorile azi. - Mary> has sent all the letters today.
Ieri i-am cumparat (lui) un sacou ~i 0 e~arIa. - Yesterday I > bought him a coat and a shawl.
Saptamana trecuta a suflat un vant putemic. - Last week a strong wind >blew.
Anul trecut Ie-am dat cartile noastre. - Last year we >gave them our books.
Speram ca exemplele ~i exercitiile v-au ajutat sa intelegeti deosebirile care exista intre cele doua
timpuri. Daca totu~i mai aveti unele neclaritati, repetati inca 0 data materia leqiei.
10
LECTIA
, 11 - PARTEA A nOVA
Sa continuam lectia cu diteva cuvinte noi:
11
Cltl~1 cu voce tare urmatoarele propozitii in care apar cuvintele noi:
She has bought seven > [~i: hEz bo:t scvn stEmps] - Ea a cumparat ~apte timbre.
stamps.
We have tickets for the bus. > lUi: hEy tikits fo f DZa bas] - Avem bilete de autobuz.
They didn't have a > [D/el didnt hEy a - Anul trecut ei nu avem telefon.
telephone last year. tclifoun la:st lIa T]
She is Peter's secretary. > [~I: iz pi:ta'z sckratri] - Ea este secretara lui Peter.
We must go there by tram. > lUi: mast gilU D/eal bai - Trebuie sa mergem acolo
trEm] cu tramvaiul.
The bus stop is at the corner. > [DZa bas stop iz Et D 7 a - Statia de autobuz este pe colt.
ko:'na']
She gave me flowers > [~i: ge/v 1m: HauaTz - Ea mi-a dat flori ieri.
yesterday. IcstaTde/]
Where is the tram stop? > ["eaT IZ fYa trEm stop] - Unde este statia de tramvai?
The bank is opposite > [O/a bEn(glk iz opaZlt - Banca este vizavi de casa
Peter's house. pi:taTz halls] lui Petre.
I have seen your purse > [ai hEy sl.n 10:' pa:'s - Am vazut portofelul tau
on the table. on D'a tcibl] pe masa.
He read this novel last > [hi: red OIlS nov 1 la:st - El a citit acest roman
week. ui:k] saptamana trecuta.
Ieri te-am a~teptat in statia de autobuz. - Yesterday we waited for you at the >bus stop.
Ea a adus bJletele cu ea. - She has brought the >tickets with her.
Du-te la oficiul po~tal ~i cumpara timbre. - Go to the post-office and buy >stamps.
Sa ne intoarcem din nou la utilizarea timpului Present Perfect Tense. Folosim acest timp pentru
descrierea evenimentelor petrecute in trecut ~i care includ mai mult sau mai putin momentul actual,
alaturi de always, ever, never ,~i just, precum ~i alaturi de urmatoarele complemente de timp:
~
Complementul de timp "yet" se afla intotdeauna la sfar~itul propozitiei, "so far" la
inceputul sau la sflir~itul propozitiei, iar celelalte complemente de timp se gasesc
inaintea formei a Ill-a a verbului sau la sflir~itul propozitiei.
Cititi cu voce tare complementele de timp care se folosesc alaturi de Present Perfect:
> [neva ]
f
never - niciodata
I have never seen that girl. >[al hEy neva' sl.n D7Et - Niciodata nu am vazut-o pe fata
ga:'l] aceea.
They have always liked >lDzel hEv o:lu e1z la/kt - Le-a placut intotdeauna
this house. DZls haus] aceasta casa.
We have just had dinner. >[U I: hEv djast hEd dina'] - Noi tocmai am cinat.
I have heard about him > [al hEv ha:'d abaut hun - Am auzit despre el in ultima
lately. I citlI] vreme.
They have already made >[DZei hEv o:lredl meld - Ei au confectionat deja
ten bookcases. ten bukke/Slz] zece biblioteci.
We have worked a lot >[L1}; hEv ua:'kt a lot - In ultimul timp, noi am muncit
recently. ri: sntli] foarte mult.
Iar acum, completati urmatoarele propozitii in limba engleza. Retineti locul complementelor de timp
in propozitie:
Noi am avut deja doi caini. - We > have already had two dogs.
Ei tocmai au adus aceste scaune. - They> have just brought these chairs.
Pana acum am lucrat dimineata. - So far we > have worked in the morning.
Seara ei s-au plimbat intotdeauna prin parco - They >have always walked in the park
in the evening.
In ultima vreme am vazut cateva ora~e frumoase. - We > have seen some nice towns lately.
Ea nu ~i-a iubit niciodata sotul. > She has never loved her husband.
Mama lui John a vorbit recent cu sotia lui. > John's mother has recently spoken
to hIs wIfe.
Am scris deja cinci scrisori. > I have already written five letters.
Ea tocmai s-a dus la plimbare. > She has just gone for a walk.
Pana acum m-am dus la serviciu cu ma~ina. > So far 1 have gone to work by car.
Maria ~i sotul ei au deschis de curand > Mary and her husband have opened
un magazin. a shop lately.
Folosirea complementelor de tlmp yet ~i ever la timpul Present Perfect 0 vom prezenta in lectia 12,
ciind yom invata formarea interogativului ~i a negativului.
14
lata un nou grup de cuvinte. Fiti atenti la intelesul ~i la pronuntia lor:
Formele verbelor to get on ~i to get off sunt identice cu acele forme ale verbului to get pe care Ie-am
prezentat in lectia anterioara.
Verbul to say face parte din grupa verbelor neregulate. Cele trei forme ale sale sunt urmatoarele:
Sa introducem in propozitii cuvintele recent invatate. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
It is too early to go to > [it lZ tLl: a:'li tll gau tu - Este prea devreme pentru
the cinema. D'a sinama] a merge la cinematograf.
We visited her late in > [UI: vizltid ha:' leit in - Am vizitat-o seara tarziu.
the evening. DZi i:vnin(g)]
Their house is next to > [DZel' hallS iz nekst tll - Casa lor este aproape de banca.
the bank. DZa bEn(gJk]
I must get off at this stop. > [ai mast get of Et DZis - Trebuie sa cobor la aceasta statie.
stop]
He is saying it is very late. > [hI: iz se/m(g) it iz veri - EI spune ca este foarte tarziu.
!elt]
15
Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:
Trebuie sa cobor la a patra statie. - 1 must >get offat the fourth stop.
Eu rna scol intotdeauna devreme. - I always get up >early.
Poti sa te a~ezi 1<lnga mine? - Can you sit >next to me?
Ea a venit la noi dupa-amiaza tarziu. - She came to us > late in the afternoon.
Urca! Pot sa te duc pana la banca. - >Get on! I can take you to the bank.
Ea spune ca aceasta casa este prea scumpa. - She >says this house is too expensive.
La sfiir~itullectiei vom repeta intreaga materie. Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza:
Azi a fost foarte frig. > It has been very cold today.
El tocmai a spus ca nu poate merge cu noi. > He has Just saId he can't go with us.
Ieri ai cumparat aceasta ma~ina? > Did you buy this car yesterday?
Am cautat-o pe mama mea. > I have looked for my mother.
Trebuie sa imi pun 0 haina ~i 0 e~arta > I must put on a coat and a shawl
pentru ca este frig. because it is cold.
Azi copiii no~tri au avut > Our children have had a high
febra mare. temperature today.
Ieri vantul a suflat cu putere? > Old a strong wmd blow yesterday'~
16
Pana acum am citit trei romane. > I have read three novels so far.
leri a fost 0 zi insorita. > It was a sunny day yesterday.
Nu-mi plac diminetile cetoase. > I don't like foggy mornmgs.
Imi place sa citesc romane engleze~ti. > I like to read English novels.
Pot sa cumpar bilete de cinema. > I can buy tickets to the cinema.
Poti sa-mi dai doua timbre? > Can you give me two stamps?
Am cumparat un telefon ro~u > We have bought a red telephone
pentm bucatarie. for the kitchen.
Dimineata am vazut-o in statia de tramvai. > I saw her at the tram stop in the morning.
De ce i-ai dat ei flori? > Why have you given her flowers?
Azi secretara mea a uitat sa-~i ia > My secretary has forgotten to take her
portmoneul. purse today.
Ace~ti oameni au telefon? > Have these people a telephone?
De unde pot cumpara un calendar? > Where can I buy a calendar?
EI nu a mers niciodata la ~coala. > He has never gone to school.
M-am lasat deja de fumat. > I have already stopped smoking.
Tocmai am luat micul dejun. > We have just had breakfast.
Am fost acolo dimineata devreme. > I was there early in the morning.
De ce ai intarziat ieri la serviciu? > Why were you late for work yesterday?
Trebuie sa te urci la aceasta statie ~i > You must get on at this stop and get off
sa cobori langa oficiul po~tal. next to the post-office.
Trenul are 'intarziere? > Is the train late?
"We have just had breakfast" "My secretary has forgotten to take her
purse today"
Daca vorblm despre 0 functle care poate fi indeplinita doar de 0 smgura persoana, atunci putem
folosi sau omlte articolului hotarat the:
Verbul auxiliar este to have conjugat la indicativ prezent. Daca verbul principal este
regulat atunci prime~te terminatia -d sau -ed, iar forma IUl este identica cu forma a Ill-a
din diqlOnar (Simple Past).
18
] 1.3 Artlcolul hotarat "the" poate fi omis in urmatoarele situatii:
He was late for breakfast in the morning. - EI a intiirziat dimineata la micul dejun.
19
TEMA PENTRU ACASA 11
A. Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:
20
LECTIA " "
12 - PARTEA INTAI
,
r
wall-paper > [U o:1peipa ] - tapet
21
Sa folosim cuvintele noi in cadrul unui dialog. Cititi propozitiile cu voce tare:
This room is awful. > [DZis ru:m lZ o:fl] - Camera aceasta este groaznica.
I think we must put the > [Ul TSm(g)k UI: mast put DZa - Cred ea trebuie sa punem
settee next to the fireplace. seti: nekst tu DZa falafpleis] eanapeaua langa ~emineu.
What about the curtains? > ["at abaut DZa bi:ftmz] - ~i perdelele?
They must be brown. > [DZel mast bI: braun] - Trebuie sa fie cafenii.
I also want to put the > [UI olsau "ant tu put DZa - In plus, (eu) vreau sa pun
armchairs next to the table. a:fmt~eafz nekst tu DZa telbl] fotoliile langa masa.
What do you think about a > ["ot du 1U: T'in(g)k abaut a - Ce zici de un covor
yellow carpet on the floor? lelau ka:fpit on D'a flo:f] galben (pe podea)?
Yes, and there must be > [ies End D'eafmas( bl' - Da, ~i nu trebuie nici 0 lampa
no lamp on the ceiling. nau IEmp on DZa si:lm(g)] pe tavan.
We have many sockets > [ L1 i: hEy mem soklts - Avem multe prize In camera,
in the room, so we can In DZa ru:m sau L1i: kEn a~a ea putem avea ~i
have floor lamps. hEy flO:f lEmps] lampi eu pieior.
And what do you want > [End "at du IU: "ant - ~i ee vrei sa faci eu aeeste
to do with these pictures? tu du' "iDZ DZI"Z pikt~afz] tablouri?
I don't want them here. > [JI daunt "ODt DZem hia f] - Nu Ie vreau aiei.
22
Re{ine{i consfruc{ia care apare intr-una din propozi{ii:
there must be no lamp on the ceiling - nu trebuie sa fie n!ci 0 lampa pe tavan
Priza este in spatele acelui scaun. - The> socket is behind that chair..
intotdeauna mi-a placut sa stau in fotoliul acesta. - I have always liked to sit in this
> armchair.
Am pus 0 lampa cu picior langa fereastra. - I have put a > floor lamp next to
the window.
Ieri am vazut un tablou foarte frumos. - I saw a very nice > picture yesterday.
Aceste perdele sunt prea scumpe. - These > curtains are too expensive.
Canapeaua este in coltul eamerei. - The >settee is in the comer of the room.
Copiii stau acum pe podea. - The children are sitting on the >tloor now.
Cand ai cumparat acest tapet? - When did you buy this >wall-paper?
Verificati-va daca ati reu~it sa va insu~iti cuvintele noi. Traduceti in limba engleza:
23
:;Itlm ea pronumele nehotdrat some poate sta inall1tea unui substantiv numarabil (In aeest ea: are
infelesul de ciitva, di!iva, ni~te, unii) sau Inallltea unui substantiv care denume,~te un obieet ee Ill!
are forma de plural (in aeest co: (' u in(elesul de pu!in, ceva, ni~te). Putem folosi aeest pronume ca
sinonimul altor doua pronume lIehotanlte'
There are a few bottles on the floor. - Sunt diteva stide pe podea.
Can you give me some money? - Can you give me > a Itttlemoney?
I have smoked some cigarettes today. I have smoked> a few cigarettes today.
Sa ne Intoareem din nou fa tlll/pul Prescnt Perfect ,~l sa invafam cum se jormuleaza Intrebarile ,~i
raspunsunle.
Formam mterogatn'ul prm lIl\'erSllll1e: verhul auxilwr have/has ocupa loeul subleetulUl. iar aeesta
treee pe foeul af dotlea.
I have already seen Have you already > [hEv IU: o.lrcch - Ai vazut deja
thiS picture. seen this picture? sl:n OilS pikt~a'] acest tablou?
She has never read Has she never read > [hEz Sl:neva' red - Nu a citit niciodata
thiS book. thiS book? O/IS buk] aceasta carte?
Has she ever read > [hEz ~I: eva' red - A Cltlt ea vreodata
this book? OilS buk] aceasta carte?
We have written Have you written > [hEv IU. litn - Ati scris pana acum
two letters so far. two letters so far? tu' ]cta'z sau fa:'] doua scrisori?
She has already had breakfast. > Has she already had breakbst')
My mother has never liked my husband. > Has my mother eve I liked my husband?
She has been at work today. > Has she been <it work today')
We have already seen two pictures. > I hl\ e we already secn t\\ 0 plctUl es')
24
Riispunsul afirmativ se formuleazii cu ajutorul cuviintului yes. a pronumelui personal ~i a formei
corespunziitoare a verbului auxiliar:
Have you cut your hair? Yes, I have. >[ies ai hEv] - Da.
Have they already Yes, they have. > [ies DZei hEv] - Da.
bought this house?
Has she just come? Yes, she has. > [ies ~i: hEz] - Da.
Have you cut your hair? No, I have not. > [nau ai hEv not] - Nu.
No, I haven't. >[nau ai hEvnt]
Have they already No, they have not. >[nau DZei hEv not] - Nu.
bought this house? No, they haven't. >[nau DZei hEvnt]
Has she already been No, she has not. > [nau ~i: hEz not] - Nu.
in England? No, she hasn't. > [nau ~i: hEznt]
Has the secretary forgotten about the letter? - Yes, >she has.
- No, >she hasn't.
Where have you seen this > [Ueat hEv iu: si:n DZis - Unde ai vazut-o pe aceasta fata?
girl? ga.'I]
What has she done so far? > [Uot hEz ~i: dan sau fa:'] - Ce a Iacut ea pfma acum?
Who has said this? > [hu: hEz sed DZis] - Cine a spus asta?
How many books have > [hau meni buks hEv - Cite can;i ai adus?
you brought? iu: bro:t]
25
In exercitiul urmator completati propozitiile in limba engleza cu partile de propozitie care lipsesc:
Peter has been at home today. - Where> has Peter been today?
She has given me a little beer. - Who >has given me a little beer?
They have had a dog lately. - What> have they had lately?
We have worked in the office this week. - Where> have we worked this week?
I haven't visited my > [ai hEvnt vlzitld mai - Nu am vizitat-o inca pe mama.
mother yet. maDzar iet]
She hasn't read the > [~I:hEznt red Oza - Ea nu a citit inca ziarul.
newspaper yet. niu:spclpar let]
They haven't seen my > rOzel hEvnt SI:n mai - Inca nu mi-au vazut casa.
house yet. haus ICt]
Nu am trimis inca aceasta scrisoare. > We haven't sent thIs letter yet.
Luna inca nu a stralucit noaptea aceasta. > The moon hasn't shone yet this nIght.
Dactilografele nu au venit azi la serviciu. > The typists haven't come to work today.
you have you've > [IU:V] you have you've > [iu:v]
26
Traduceti in limba engleza urmatoarele propozitii. Folositi forrne1e prescurtate daca este posibil:
Ai ineercat vreodata sa te la~i de fum at? > Have you ever tried to stop smoking?
Cala eafea ai haut azi? > How much coffee have you drunk today?
in ultima vrerne nu ne-am uitat la televizor. > We haven't watched televiSIOn recently.
Unde ai pus aceasta planta? > \Vhere hay e you put this plant?
We usually work [rom > ["i: IU:Juali "a:'k from - De obicei lucram de la
seven to three. s('vn tu T'ri' ] ~apte la trei.
Bring a chair from > [l:mnl~1 a t~e,l' from - Adu un scaun din bucatarie.
the kitchen. D/a kit.,an]
They are by the wmdow. > [lYci a.' hai D/a "indau] Ei sunt langa fereastra.
I have it from my mother. > [al hEY it from l1\<li ~ Am asta de la mama mea.
malYa'J
The dog is under the table. > r lYa dog: 11: anda" - Ciiinele este sub masa.
IYa ie/hi]
The picture is over the lamp. > l [Ya piktsa' il: am'ar - Tabloul este deasupra lampii.
IYa tEmp]
27
He is going across the street. > [hi: IZ gaum(g) akros - El traverseaza strada.
DZa stn:tJ
The office is across the square. > [DZI ofis iz akros - Biroul este de partea cealalta
DZa skUea f ] a pletii.
) ) )
;'
I
/
Pune masa aceea vis-ii-vis de fereastra. - Put that table> across the window.
Aceste flori sunt de la sotul tau? - Are these flowers> from your husband?
Avionul zboara deasupra ora~ului. - The plane is flying> over the town.
Pisicii noastre ii place sa stea sub canapea. - Our cat likes to sit> under the settee.
28
LECTIA
, 12 - PARTEA A nOVA
Cititi cu atentie urmatoarele dialoguri. Repetati exercitiul pana retineti corect pronuntia ~i intonatia.
Cuvintele ~i silabele accentuate sunt scrise cu litere Ingro~ate.
29
-
In ultimul exercitiu yom recapitula cele invatate pana acum. TraducetI urmatoarele propoZltii in
limba engleza:
Cine a vrut sa cumpere casa aceasta? > Who has wanted to buy this house?
Acum cautam 0 canapea frumoasa ~i > We are looking for a nice settee and
cioua fotolii. two armchairs now.
Vezi acest avion deasupra parcului? > Do you see this plane over the park?
Cand m-am ureat in autobuz, I-am vazut > \Vhen I got on the bus I saw my brother.
pe fratele meu.
Ai condus vreodata ma~ini mari? > Have you ever dnven big cars?
In ultima vreme nu Ie-am scris serisori > Lately we haven't written letters to
prietenilor no~tri. our friends.
Azi ne-au pus cateva intrebari. > They have asked us a few question today.
I-ai platit lui deja tapetul? > Have you paid him for the wall-paper yet?
Ieri am auzit buletinul meteorologic. > We heard the weather-forecast yesterday. ,.,
Statia npastra de autobuz este pe partea > Our bus stop IS across the street.
cealalta a strazii.
Pana acum am scris doua scrisori. > I have written two letters so f .
EI nu ~i-a uitat mciodata prietenii. > He has never forgotten hiS fnends.
La ce ora ai venit acasa? > What time did you come home'l
Vita-te la florile de langa fereastra. > Look at the flowers by the window.
Nu au cumparat inca perdele in cea > So far they haven"t bought curtains
de-a doua camera. for the second room.
Sora mea a cumparat recent cateva carti. > My sister has recently bought a few books.
Cand le-ai aratat casa noastra? > \\'hen did you show them our house?
30
RECAPITULAREA LECTIEI
, 12
12.1. Some, a few ~i a little.
Am Invaiat ca pronumele nehotanlt some poate sta Inaintea substantive lor numarabile (In
acest caz are in!elesul de dtva, dtiva, ni~te, unii) ~i inaintea substantivelor care nu au forma
de plural (In aceasta situatie cu semnifica!ia de putin, ceva, ni~te).
I. A little l a litl] - pu!in, catva, ceva (lnaintea substantive lor care nu sunt numarabile):
I have already seen this picture. - Have you already seen this picture?
Constructia have not poate fi prescurtata ~i devine haven't [h Evnt], iar eonstructia
has not devine hasn't l hEznt]:
Where have you seen this girl? - Unde ai vazut-o pe aceasta fata?
12.2.5. La timplll Present Perfect pronllmele interogativ when - dnd nu poate fi folosit la
formularea interogativllilli.
31
12.2.6 Complementul circumstantial already nu poate fi folosit in propozitii negatIve, in
timp ce complementul circumstantial yet nu poate. fi folosit in propozitii afirmative.
Ambele complemente circumstantiale pot figura in propozitii interogative, aviind sensuri
difente.
12.3 Formele conjugate ale verbului to have pot fi prescurtate in felul urmator:
32
TEMA PENTRU ACASA 12
A. Traduceti unnatoarele propozitii In limba raman a:
• 2.
3.
How many novels have they read _ _"_ far?
33
VERBELE NEREGULATE DIN LECTIILE
, 11 SI
, 12
forma I-a forma a II-a forma a III-a
34
VOCABULARUL LECTIILOR
, 11 SI
, 12
across > [akros] - de-a cunnezl~ul, pe partea
cealalta, vis-a.-vis
35
lately > [ leitli] - recent, de cUfClnd, in ultima vreme
purse
recently
to say
> [pa:'s]
> [ri:sntli]
- de curand, recent
- a spune
po~eta
... ~
sunny
telephone
> [sani]
> [tehfaun]
- insorit, cu soare
- telefon
-. -\
36
REZUMAT
1. Pronumele posesiv:
your - a ta, al tau, ai tai, ale tale, your al vostru, a voastra, ai vo~tri,
a/al dumitale, ale voastre, alai dumitale, dum-
dumneavoastra neavoastra
Pronumele posesiv in limba engleza are aceea~i forma pentru toate genurile ~i nu-
merele.
my house casa mea
my mother mama mea
my child copilul meu
my flowers florile mele
- 1-
LECTIA
, 13. - PARTEA INTAI
salt-cellar solnita
saucer I'arfurioara
- 2-
I
Observati felul in care folosim cuvintele noi in prapozitii. Cititi prapozitii1e eu voce tare ~i
fili atenti la pranuntie.
We have just bought large >!lli: 1\1:\ dpst t"u la:'dj ?'\oi toemai am cumparat
plates. pieilS] far furi i Illari.
Can r take this spoon? >rkFn ai te/k [J/ is spu:n] Pot sa iau aceasta lingllra?
They must buy a salt-cellar. >[[)/ei Illast hai a sO'lt Ei trebuie sa ellmpere 0
\cla i I solnita.
" r
I 100e toasts for breakfast. >[ al b\ toush t,l: Imi place painea prajita la
brckl11stj miCLd dejun.
We don't have salt at home. >rlli: uount hE\ so:l! Et . Acasa nu avem sare.
houlll]
How many eggs did you cat >Ihau mcni cgl UIU iu: i:t Cate oua ai mancat la
for breakfast? ["oJ brt'klast] mil'ld dejun?
Can you bring me a saucer? >1 !d"n iu: brll1\~) 1111: ,'I Pori sa-mi aduci 0
,r
,0: S:I ] farfurJoari"l')
Put the bread into the toaster. >lput O/a bred intu [)/i"l Pune p,linca in prajitorul
toust:/I de paine!
/ r
These egg-cups arc very nice. >lD i:z eg kaps a: \ crJ Aceste pahare pentru ou5
nais] sum foartc frumoase.
Aceste linguri sunt prea mario These .Y>pO()IlS are too big.
De obicei mananc un au in fiecare zi. r usually cat one xgg every day.
Am adus aceste pahare pcntru oua din We have brought these ::c,~gg-ClipS from
Anglia. England.
$ervetelul estc sub scaunul trlU. Thc >napk ill is under your chair.
!"t-at miincat deja piiimle prajtte'! Have you already eatcn your >l,lash ,)
- 3 -
In mod sigur v-ati Insu~it foarte bine cuvintele noi. Sa Ie reluam aHituri de numere. Traduceti
In Iimba engleza:
Ali relinut desigur ea, in limba engfeza, pronumele posesiv se ajla de, obieei, inaintea
subsantivului:
Sunt insa situalii in care pronumele posesiv sta singur, ca un pronume independent $i nu este
urmat de substantiv. in aeest caz se sehimba $i forma pronumelui, pe care il numim pronume
posesiv independent. De exemplu:
-4-
r
ours >Ia\\az] al nostru, a noastra, ai
no~tri, ale noastre
yours >LIO.IZ] al vostru, a voastra, ai
v01,itri, ale voastre
theirs >![)\'/1;1 al/a/ai/ale lor
-5-
Exersati acelea~i cuvinte, dar in alta ordine:
delicious > i Jlli~;bj delicios, savuros
in a hurry > rill Cl hari] In graba, la repezeala
fried > [lraiJ I fript, prajit
empty > [rmpti] gol
fat > [ fEll gras, piin de grasime
I am in a hurry. Ma grabesc.
They were in a hurry. Ei se grabeau.
lar acum cititi cu atentie propozitiile de mai jos In care am indus cuvintele noi:
These tomatoes are delicious. > [D/i:/ r{lll1a:l,lC:/ :1. Aceste ro~ii sunt
delicioase.
Don't eat in a hurry. > [dOlillt i:t ill [I hari I Nu manca in graba!
He likes fried potatoes. > [hi: laiks fraid pClte;tnllz] Lui ii plac cartofii prajiti.
" r I ' . 1
Your cup is empty. > 110: ",ap 1/ cmplll Cea~ca ta este goaHi.
Acest barbat gras maniinca prea mult. This > [,j l man eats too much.
gras
delicios
prajit
-6-
in cele ce urmeaza ne vom ocupa de exprimarea ac{iunilor care se vor petrece in viitor. in
limba engleza in acest scop se folose!jte timpul Simple Future Tense r,imp1 riu.l~fl' IClh I'
Formarea lui este simpla: verbul auxiliar willi "i1] urmat de forma I-a a verbului principal,
infinitivul.
They will have breakfast at > I f)/C! L1 1l hl.\ hil'L',-"t I! Maine la ~apte vor lua ei
seven tomorrow. ,t'\ 11 t{lInnrnll] micul dejun.
1I
I will be at home in the > 1,1/ Ii hi b hlHl1ll 111 Diseara voi fi acasa.
evening. /. I '-!)
D I I \ !l!1l - I
We will wait for you till > Ill!. lid II CII I'll I Ill" td Te vom a~tepta pana la
three o'clock. r'fl :Iklokl ora trci.
They will always live here. > [[)/'-I IIJi o.llI'-'I/ 11\ 111:1 I Ei vor locui Intotdeauna
aici.
/ I 'I
My father will go to > [mal fa:!) a 'II ~lHI til Tatal meu va merge
England tomorrow. illglflild tflIlHHOU\ maine in Anglia.
La persoana a-I-a singular ~i plural (I, we) in locullui will se poate folosi
~i verbul auxiliar shall.
In limbajul uzual Insi'!, se folose~te mai des verbul auxiliar will.
Maine vom eina In gradina. Tomorrow we > \\ ill kl\ ,-' dinner in the
garden.
Sapti'!mana viitoare vom merge la Londra. Next week we > \\ II: g" to London.
Peste doua zile ii vom vizita pe parintii no~tri. - We > \\ ill \ \, It our parents in two days.
Maine seara vom asculta radiou!' Tomorrow evening we >" ill Ih ' ,:11 t,)
the radio.
Vom [1 intotdeauna 'impreuna. We >'.\1]; ,,1.\,1\, hc together.
Saptamana viitoare vom plati ma~ina. Next week we > \\ I! 1 I '.1\ for the car.
Maine 'ii voi scrie lui. 1>'\111 ,\"l,' to him tomorrow.
-7-
Vor merge la plimbare dimineata. They> \\ i II go for a walk in the
morning.
Ea nu va vedea asta niciodata. She> wi II never see it.
Voi fi la servici la cinci. I > will hl' at work at five.
Parintii no~tri vor veni maine la noi. > Ollr parents wi II cOll1e to liS tornorrO\\'.
Saptamana viitoare voi incerca sa fac 0 > Next weeK I will try to make a bookcase.
biblioteca.
Vom cobori la a treia statie. > Wc will get olT at the third stop.
Vom merge la Londra in martie. > We will go to London ill March.
Maine dimineata voi fi acolo. > 1 will be therc tomorrow rnorl1lng.
Ei ne vor a~tepta. > Thev will wait for liS.
Voi vorbi cu el despre acest roman. > i \\ili talk with him about this novel.
Tata imi va da miercuri ma~ina. > Father \\ ill gj\C 111C the C~lr on
\Vednesd;l) .
Maine va straluci soarele. > The slin \\ill ,;hillL~ tomorrow.
Iar acum yom invata cateva verbe. Cititi cuvintele cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntia lor
corecta:
-8-
Retineti ca expresia to leave for se traduce prin: a pleca,
a caIatori undeva.
Cateva dintre verbele noi sunt neregulate. Sa ne Insu~im cele trei forme ale acestor verbe:
They have already left. > [Ozci hFv o:lredi left] Ei au plecat deja.
. 1I . (t>:) z·
I want to hang this picture > !at Olll tll hLn ~ D IS Vreau sa atam aceasta
over the settee. pI'k·t~a_r Oll\a_I' 0/-ascII:. 1 pictura deasupra canapelei.
Please, pour me some tea. > Ipli:z po:r mi: sam ti:] - Toama-mi, te rag, ni~te
ceai.
I will tell him about it. > [ai lI ij leI him i'lballl it] Ii voi spune lui despre
asta.
Pass me the salt. > [pa:s mi: IJza so:ltJ - Oa-mi sarea.
I have already translated this> [ai hEv o:lredi Am tradus deja aceasta
letter. trEnsleitid f)/is leU{] scrisoare.
We can't use Peter's car > lUi: ka:nl ill:z pi:li/z ka J Nu putem folosi azi
today. ladei] ma~ina lui Petre.
Peste 0 saptamana vom pleca la Bucure~ti. We will> Ica\ c for Bucharest in a week.
Poti folosi telefonul lui. - You can > lhC his telephone.
Nu-i voi spune lui despre asta niciodata. I >wilJ nc\cr tell him about it.
Pana acum am tradus doua ciini. So far I > h;1\ l' trallslalL'd two books.
-9-
Tell/say
He's said a few words about this noveL A spus catcva cuvinte dcspre acest
roman.
They say we have a nice house. Ei spun ca avem 0 casa frumoasa.
""" Cu ajutorul verbului tell spunem cuiva ceva (to tell about·· a povesti, a spline):
Sa incerciim sa folosim cele invatate. Utilizati forma corespunzatoare a verbului "to say" sau
"to tell" in unnatoarele propozi!ii:
Ti-am vorbit deja despre asta. I've already> told you about it.
EI spune ca nu-i place sora mea. He > says he doesn't like my sister.
Spune ceva despre munca tao > Say something about your work.
Unneaza ultimul exerci!iu al acestei parti a lectiei. Traduce!i propozi!iile in Iimba englcza:
Maine voi cumpara farfurii ~i farfurioare. > ]0 11111ITO\\ I \\ill bu) pLtlL'S and saucers.
Nu pot fierbe ouale acum! > I can't hclil tile eggs ntlw'
Vom atama acest tablou in donnitor. > We will hang this picture in the hedroom.
Nu lua Iingura mea, ia-o pe- a tal > Don't take my spoon. take yours.
Acest pe~te prajit este delicios. > This fried fish is lklicioliS.
Copiii no~tri vor veni la noi sambata. > Our children will cOllle til liS on '-;aturdav.
Spune-mi unde sunt ~ervetelele. > Tell me where the n,lpkins ,Ire.
Aceasta ma~ina este a mea, ~i aceea este a > This car is mine a III I tbt is his.
lui.
Cand vrei sa pleci Ia Bucure~ti? > \A/hen do VIlll W,lIlt to Iea\ eli))'
BlIcklre~t'.)
Unde pot sa-mi agar haina? > \\hcre call I klllg my coat'.'
Trebuie sa traduc aceasta carte pana in > I 11111'1 tLlI1~Lite this hook hy February.
februarie.
-10-
LECTIA 13. - PARTEA A DODA
- II -
Citi!i cu atentie propozi!iile de mai jos, in care veri intalni ~i cuvintele noi:
(,,) I
You have long anns. > [/U: hl'\ Ion - a. IIlll Ai bra!e lungi.
Every man has ten fingers > [cvrl I11I'n hEI tcn Fiecare om are zece
and ten toes. 1
t1nga z /--.nd tCIl (oU/I degete la mana ~i zece la
picior.
That man has a big belly. > 11/1.1 mEn hE! :1 big Omul acela are 0 burta
bl'll i mare.
I
Men usually have hair on > !mclJ III jU:Iil hi ,ll d I Barbatii au de obicei par
the chest. Oil ))/:1 t)c~t i pe piept.
My elbow is all right now. > [mal clhou II (\:1 1",111 1l:1lI] Cotul meu este bine acum.
You have a brown back. > [Ill hh :1 hraun bLkj Ai un spate bronzat.
r
She has a shawl on her >1,1 hl/:J~l,i(,nh,l. - Ea are 0 e~arfii pe umeri.
shoulders. )Oli/crl1/j
)
Is your wrist all right now? > i II II)' rlSt (I I 1";111 ILilll Incheietura mainii tale es-
te bine acum?
~ picior
- 12-
Acum ne vom intoarce la timpul Simple Future !ii vom invii{a cum se formeazii interogativul
$i raspllnsllrile corespunziitoare.
intrebarile la timpu! Simple Future se jorrneazii prin inversarea ordinii verbului allxiliar will
$i a substantivullli sau a pronl,lmelui personal.
She will go to Will she go to > [ui! ~i: gou tu Va merge ea maine
Bucharest tomorrow. Bucharest bukarcst tiimornu] la Bucure~ti?
tomorrow?
They will translate Will they translate > [ll il J)/ei trEns leit VOl' traduce
r
this letter. this letter? D/is leta ] aceasta scrisoare?
We will leave for England tomorrow. > Will we leave for England tomorrow')
Mother will tell them about this boy. > Will mother tell them about this boy')
They will hang ten pictures in their > Will they hang ten picturcs in their
living-room, living-room?
He will use his father's car next month. > Will he usc his f~lthcr's car next month'!
Next week they will come to us. > Will they corne to us next week?
VOl' Inecrca sa faca asta maine? > Wil! they try to do it tOI1l0IT()\V'.)
Lmi vei cumpara aceasta haina? > Will you buy me this coat')
Ei vor lua eopiii in Anglia? > Will they take the children to England?
Will they make a bookcase tomorrow? Yes, they will. >[ies D/ ei lIi\]
- 13 -
Negatia se formeaza eu ajutorul negatiea no pronumelui personala, verbului auxi/iar will,
~ia euvdntului not. Construetia will not se poate preseurta astfel: won't> [u ounl I :
Will you pay for dinner? No, I will not. > [noLI ai lIi! Ilot I
Will he send this letter? No, he will not. > [noll hi: "il Ilot]
No, he won't. > [noll hi: lI ounl ]
Will your parents visit you tomorrow? No, they will not. > [noll n/ ci lIi1 not]
No, they won't. > [noLI D/ei lIo11nt ]
When will you come? > [lien lI i1 ill: kam] Cand vei veni?
Who will do it? > Ihu: llil du: it] - Cine va face asta?
La ce ora te vei scula maine? > Whal lime wi II you get UF lomorrow')
Ce ma~ina vei conduce la Londra? >Whal car \vill you dri\c 10 London'!
·111~
Cfmd vei merge la lucru? > Whcn wi II yOli go to work.'!
Dnde vei agata telefonul? > \Vherc will YlHI hallg thc tclephonc'!
I won't put on this coat. > [ai lI 01l1l1 rUI Oil lY!is Nu voi imbraca aceasta
kOUl J haina.
They won't buy this house. > [[)\~l lI\Hlllt hai f)/is Nu vor cumpara aceasta
halls] casa.
My sister won't teach in this> [mai sistii'" uOUll1 li:l~ in Sora mea nu va preda in
school. D/ ISS kU: I] aceasta ~coala.
- 14-
in exerci~iul urmator traduce~i propozi~iile in limba engleza:
Mama mea va merge maine la spital. > My mothcr will go to hospital tOl1lornw..
Peste doua saptamani nu yom avea de lucru. > \'/c WOI1'( havc \\ork in two wceks.
Vei traduce aceasta scrisoare? > \Vill vou translate this Icttcr')
Voi vorbi cu tine despre acest magazin. > We will tcll you about this shop.
sweet dulce
thirsty - insetat
- 15 -
In mod sigur v-ati insu~it deja cuvintele noi. Traduceti propozitiile in limba engleza!
De exemplu:
It's the only plant in this > [its Ol'j ounli pla:nt In Este singura planta in
room. Ol'is ru:m] aceasta camera.
7
He is my only brother. > [hi:z mai ounli bra0 i/j Este singurul meu frate.
When did you build this > [uen did ill: hild [)I'is Ciind ai construit aceasta
house? hallS] casa?
Today I feel very good. > [t[ldei ai fi:l veri glld] Azi rna simt foarte bine.
Have you already tasted the > [hEv ill: o:lredi teistid Ai gustat deja pe~tele?
fish? OZa fi~]
The leaves are falling from > [07 a li:vI a: r fo:lin(g) - Frunzele cad de pe copaci.
the trees. from [/a tri:2]
Summer always begins in Vara incepe intotdeauna
June. dju:nJ in iunie.
I must catch the train early > [ai mast k Ft~ [)/ a (rein Trebuie sa prind trenul
in the morning. aJli in [)7 a mo:rnin(g)j dimineata devrerne.
- 16-
Cateva verbe noi sunt neregulate. Vom invata formele acestora:
Pisica tocmai a prins 0 pasare. The cat has just> caught a bird.
Ei nu au construit inca aceasta casa. - They haven't> bUIlt this house yet.
Cand vei incepe sa cite~ti asta? When will you> hegln to read it?
Cum te-ai simtit cand ti-a vorbit despre - How did you > feci when he told you
asta? about It?
Iar acum yom recapitula intregul material al lectiei. Traduceti propozitiile in limba engleza:
Voi merge la magazin ~i voi cumpara > ! \\ III go to thc shop and huy plates and
farfurii ~i ~ervetele. napkin~.
Azi nu iau ma~ina mea. a voi lua pe a ei. > 1'111 not takIng l11y car today. I \\ til take
hers
Cand imi vei eauta cainele? > \\ hen WIll you look for my dog')
Nu vor traduce niciodata aceasta carte. > Till'} \vill ne\el translate thiS hook
- 17-
Iti voi da ccasul mcu. > I will give you my watch.
Nu vreau sa beau, dar mi-c sete. > I dOIl't want to drink but I am thirsty.
- 18 -
13. RECAPITU LARE
13.1. Pronumele posesiv
Sunt insa ~i situatii in care pronumele posesiv apare singur, ca un pronume propriu
$i nu este urmat de substantiv. in acest caz se schimba $i fonna lui. $i se nume$te
pronume posesiv propnu:
mille > [main] al meu, a mea, ai mei, ale mele
yours > [ioJzj al tau, a ta, ai tai, ale tale, alla/ai/ale
dumitale, dumneavoastra
his > [hiz] a1 lui/sau, a lui/sa, ai lui/sai, ale lui/sale
hers > [haJz] a1 ci/sau, a ei/sa, ai ei/sai, ale ei/sale
its > [its] lui, sale, ci (pentru obiecte, notiuni
abstracte, animale)
ours > [auih] - al nostru, a noastra, ai nO$tri, ale noastre
yours > [io:rz] - al vostru, a voastra, ai vo~tri, ale voastre
theirs > [Dzc/z] -- al/a/ai/ale lor
2. Fom1area lui este simpla: verbului auxiliar "will" ii adaugam fonna I-a
a verbului principal, infinitivul.
Structura propozi!iei:
Pronume + verbul auxiliar + verb principal +
personal fonna a-I-a (infinitiv)
will come to you tomorrow.
19 -
13.2.2. Intcrogativul
13.2.3. Raspunsurile
- 20-
13. TEMA. PENTRU ACASA
A. Traduceti propozitiile in limba roman a:
6. I am very hungry.
- 21 -
LECTIA
, 14. - PARTEA INTAI
hammer
vegetables
key
r
> [hEma ]
> [vedjitablz]
> [ki:]
ciocan
legume
chcie
I
story > [sto:ri] povcste, povestire
~22-
lata cum se folosesc cuvintele noi in propozit ii :
Bring me that big hammer. > Ibrin tg ) mi: D/EI big Adu-mi ciocanul acela
r mare!
hEl1la ]
/ Nu uita sa iei cheile!
Don't forget to take the keys. > [doun! forget tu leik 0 [1
ki:l]
Have you heard the news? Ai auzit noutatile?
I t' II r .
There were many people on > lDea a: melll pi:[1i on Erau multi oameni pe pe-
the platform. D I
[I [11 Ett'o:r lll ] ron.
Will you eat meat tomorrow? > Illi] iu: i:t Il1I'l l[llllorllll] Maine vei manca carne?
He drank a glass of water. > [hi: drEn(~)k [\ glas ll\ EI a baut un pahar cu apa.
li II: t[l r]
There is a lot of glass on > [f/ <"[/ iz [I lot 0\ glas Este 0 multime de stieHi
/ r pe podea.
the floor. on 0 a no: j
Who has told you this story? > [hu: hEI tould iu: [)/is Cine ti-a spus aceasta
s(o:riJ poveste?
We don't have ashtrays at > [lI i : dounl hEv E~trci/' FI Nu avem acasa scrumiera.
home. hOllm]
They used good wood to > [0/ ci iU:l:d gild llud IU Au folosit lemn bun
make the chairs. meik DEC! t~e[\rzJ pentru confeqionarea
scaunelor.
Do you want only > Idu ill: lI ont ollllii Vrei doar legume la cina?
vegetables for dinner? r r
ved.iit[lblz 1'0: diner ]
There are many woods in > [D\~C\r a J I11cni lI udr III Sunt multe paduri in Ang-
England. inglfllJd] lia.
- 23-
Va mai amintiti cuvintele noi? Daca da, atunci folositi-le in urmatoarele propozitii:
Ai ve~ti despre accident? Have you> III \\" about the> "celdcnl ?
Am pus cheile pe masa. I have put the> kc y on the table.
la putina came! Take a little> 111C"t .
Vreau sa locuiesc langa 0 padure. [ want to live next to a> \\ (hld.
Trenul pome~te de pe peronul doi. The train leaves from > pl<ltj~ll 111 two.
Vara legumele sunt ieftine. > \cgct,lhk~ are cheap in the summer.
Poti sa-mi dai scrumiera? Can you pass me the > a~hl! av?
Urmari{i utilizarea euvantului own [(lllll]. Poale sta atat inaintea substantivului, eal ~i in
urma lUI, dar in aeest eaz se leaga de el prin prepozitia of. De exemplu:
1 use my own tools. > [,'I III / Il1dl (lUll ttl III Folosesc uneltele mele
proprii.
He has his own room. > [Ill ll[~z hlz oun ru 1111 El are camera lui proprie.
1 have a garden of my own. > [,II hb :1 ga:1dll 0\ 1ll,1I Am 0 gradina a mea
Ollllj proprie.
She has a house of her own. > [S! hLI C1 Il<lllS 0\ h:t Ea are 0 casa a ei proprie.
Ollll]
Traduceti urmatoarele propozitii folosind cele doua expresii ale cuvantului "own":
Ai biblioteca personala? > I J <'\ C \ II 1I : 0 1I: • l \\ q '> I tl\ " \ l III .1 hoo ked Sl' 0 t
t1t)O!\Llt....,C) '.Utll ()I\ 11 )
Fratele meu are hotelul lui > \1\ blOlhcl hll ... 1, ,,, > \1, bn'lhcl has ,1 Ih)lll ,)1
propriu. '''\ )t~ I !1l '" 0\\ Ii
Am avut diinele meu > :"1 ~IJ 111' 0\\ 11 dug > \ Iud ,: dog oj 111\ (1\\ 1,
(propriu).
- 24-
lata ciHeva verbe noi:
Sa exersam folosirea verbelor in propozitii. Cititi propozitiile cu voce tare ~i fiti atenti la
pronuntia corecta:
She helped me to write this > [~i: helpt mi: Iu rait D/is M-a ajutat sa scriu
letter last week. leta ' la:sl lI i :k ] aceasta scrisoare
sapUimana trecuta.
He wI'11 clean hl's OWll shoes. > [hI'·. lIl'l kl'I:n I'
lIZ oun ;;;U:Z J j ~i va curata pantofii
(proprii).
Where did you find the > [liCar did ill: faind D/[j Unde ai gasit biletele?
tickets? tikits]
Last night I hurt my knee. > [Ia:st nait ai h[j:'"t mai ni:] - Noaptea treeuta mam
ranit la genunchi.
r
His arm hurts. . I
> [hlz a: m h{l: IS] II doare bratul.
. h on th
SWltc ipease.
e toaster, > [s lI.It~ on 0 7 a tOUSt[1 r Pome~te, te rog, prajitorul
pli:z] de paine.
Did you switch off the lamp > [did iu: slIit~ of l/a Ai stins ieri lampa?
yesterday? tEmp icsU/lki]
They have sold seven cars > [O/ci hEv sou1d SC\11 Ei au vandut azi ~apte
today. ka:'"z ([Idci] ma~ini.
Have you cleaned your > [hEv iu: kli:nd 10: ru:m Ti-ai curatat deja camera?
room yet? iel]
Will you sell your house? > fUjI iu: sci io:'" haw;] Iti vei vinde casa?
- 25-
In exercitiul unnator completati propozitiile cu fonna corespunzatoare a verbului:
Sora ei i-a ajutat des. Her sister often> helr,xi them.
£1 tocmai ~i-a ranit incheietura mainii. He has just> hurt his wrist.
Ai vandut multe carti? Have you > ~nld many books?
Ieri am gasit acest ciocan. Yesterday I > fOUlld this hammer.
Maria tocmai deschide radioul. Mary is just> S\\ Itchll1g nil the radio.
Trebuie sa curatam casa pana vineri. We must> elean the house by Friday.
Inchide televizorul! > Sv" Itch oft the TV set.
Va amintiti desigur cele trei fonne ale verbelor noi. Traduceti unnatoarele verbe in limba
engleza, in~irand cele trei forme ale verbelor:
Acum unneaza ciiteva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare ~i tJti atenti la pronuntia corecta:
- 26-
lata cuvintele noi in propozitii:
r
Everybody knows her. > lc\'ribodi nou/' hfi: ] Toata lumea 0 cunoa~te.
I have bought a new suit. > [ai hb ho:t {I niu: su:t] Am cumparat un costum
nou.
There was nobody in the > [O/e/ lI oz noubodi in Nu era nimeni in camera.
room. D/a nun]
Legat de complementul circumstantial never, am inviitat deja cii in limba englezii. nu existii
negafie dublii. Aceastii regulii este valabita ~i pentru cuvintele nobody, nothing, de exemplu:
- 27-
Retineti ca pronumele everybody ("fiecare, toti, toata lumea") se afla
intotdeauna la persoana a-HI-a singular.
in lectiile anterioare amfacut deja cuno~tintii Cll tlmpul Present Continuous, pe care-l tolosim
pentru exprimarea actiunitor care se desra~oara in momentul vorbirii. Dacii vrem sii descriem
o actiune din trecut, care s-a desta~urat la moment dat sau intr-o anumitii perioada. atunci
folosim timpul Past Continuous Tense [pa 'st kontil1luas tCl1s]. Perioda se indicii printr-un
complement de timp, sau cu ajutorul unei propozitli la timpul trecut simplu. dar poale reie~i
~l din context.
Conjunctia while [lIad] - pe cfmd, in timp ce, se folose?te des eu timpul Past Continuous, ~i
exprimii desfii~urarea simultanii a doua actiuni.
/~ LI ( ,,)
The sun was shining while > I D a sal1 oz ,;>:1111111 e- Soarele stralulcea in timp
LI LI L1~ r II (g)
we were walking. ail I. d. () kll1 ~ ] ce ne plimbam.
We were listening to the > Illi. L1 aJ lisnm(g) tu D/a Noi ascultam radioul in
radio, while our father was rciulOu llail aUJ
I fa: r/:l
l timp ce tatal nostru citea
reading a newspaper. L1 0z ri:dll1(g) :1 ziarul.
r
niu:zpclpa ]
- 28-
Nu uitati ca, in casul folosirii sufixului -ing, precum $i a verbelor care nu au forma continua,
sunt valabile regulile invatate la timpul Present Continuous,
Timpul Past Continuous se folose$te $i atunci eand vrem sa exprimam ea in timpul de,~fasurarii
unei ac/iuni a inceput 0 alta ac/iune. Aceasta ac/iune din lfrma se exprima prin timpul Simple
Past.
I was having dinner when >[,\1 lim hE\ in(g) dina' - Cinam dnd a venit John.
John came. lI cn <lInn kClmJ
rar acum sa exersam timpul trecutul cantinuu. Traduceti in limba engleza propozitiile
urmatoare:
leri la ora cinci am scris 0 scrisoare. > ·\1 fl\l' \,',kllL" I 1\'\', \1 lltlng d k'ttL'r
Soarele a stralucit ieri toata ziua. > fhl ~lln \\d~ ~!J,nln~' .Iii d,l) )CSICltIJ),
in timp ce am Iaceam curat copiii mei > \\'!lIk I I\,I~ I i,,1:11:1:~ 11\ chlldrcn \ICIT
stateau in griidina.
In timp ce conduceam ma~ina, am vazut-o > \\ il'!l- I ".Is ,1",\ Ill)! i1;,.. ,dr I S\I\\ 111\
pe sora mea pe strada. ~"te:! 1:1 111,_' "llc·:t
Ploua dnd m-am trezit. > \\ l1c:n I L',I! Iii' It \\d~ 1-II'Jlng,
Am cautat aceasta carte de la cinci la ~ase. > I \\:h Il'(,klnL Illi \!'I' !w'lk In'l11 11\ l' {(1
'~i '>
Were you walking in the park at three - Te plimbai in parc ieri la trei?
yesterday?
Was he drinking beer when you saw him? £1 ea bere dnd l-ai vazut?
Where was he going when I came? Unde mergea cand am venit eu?
Was he driving home at six yesterday? Yes, he was. No, he was not.
No, he wasn't.
Were they doing it all day yesterday? Yes, they were. No, they were not.
No, they weren't.
- 29-
Structura negativa se folose$te 'Ii in propozi{ii intregi'
They weren't cleaning the > [D/el Ua.f nt kJi nln(g) Ei nu curalau easa lunea
house at seven last Monday. D/a hallS Et se\ n la.st treeuta la ~apte.
mandel]
U (l.!) U
She wasn't writing when I > [~I: oznt rallm ~ en al Ea nu scria cand am venit
came into the room. kelm intll D"a rll.m] in camera.
Trenul a plecat la clnci de pc peronul trei. > At five the tialll \\as Iem IIlg hom pldt-
form three.
Toata ziua am cautati eri cheile. > I \\ as lookmg for the keys all day
yesterday.
Ce Iaceai leri la aceasta ora? > Whdt \\ere yOU dOlllg thiS time
yesteludy"!
Cand am fost la Bucurqti, a nins tot timpul. > \\ hell I was ill Bucharest It \\ dS snowing
all the tnne
Mama mea gatea clna cand am intrat in > My mother lIas cookmg the dinnel \Ihen
casa. I el1tered the house.
Unde te-ai dus ieri la noua? > Vv here \\ ere you gOlllg at I1me yesterday?
Noi curatam camera in timp ce tata lucra in > We \1 el e c1eanll1g the room 1\ h lie father
griidina. \\,lS \\orklllg 111 the garden
Ma doare spatele.
Imi vei cumpara acest ceas? > Will you buy me thiS watch'?
Vreau sa am 0 ma~ina electnca. > I \Iant til h,1\C ,111 clectnc car
Nu mi-e foame, insa ml-e foarte sete > I'm 110t hUllgl) but \Ci\ t!lust\
Cand sunt oboslt merg intotdeauna la 0 > Whell 1 am tlfed I ah\ a) s go fiJr a short
plimbare scurta. \\ alk.
Ieri dimineata lucrau doar zece oameni. > Yesterday llJl1ll1l1lg only ten people wcrc
worklllg.
Petre este singurul barbat din familia > Peter IS the ollly man III OUI lamliy
noastn1.
len seara inca mal construiau casa. > Yesterday e\elllllg the) I\Cle stlil
buildlllg the house
Cand a fost acest aCCident? > What time \I,h thiS aCCident"
La opt vom asculta ~tirile. > We \\ III listen to the ne\\'" at cight
- 30 -
Vom merge la magazin ~i yom cumpara > We will go to the shop and buy
legume. vegelables.
Mi-a spus povestea vietii lui. > Hc told me the story of his life.
Pe care peron este trenul nostru? > At which platform is Ullr train')
Toata ziua nc-am plimbat ieri in padure. > Wc were walking in the wood all day
yesterday.
Am vfmdut deja 0 suta de pahare. > We have already suld a hundred glasses.
Nimeni nu vrea sa vorbeascii cu tine. > Nobody wants to lalk with ynu.
Ce Iaceai cand te-am viizut in geam? > What were you duing when I sa\\ vou in
the window')
- 31 -
LECTIA
, 14. - PARTEA A DODA
Cititi cu atentie dialogul unniHor. Repetati acest exercitlU pfma va convingeti de faptul ca
v-ati insu~it pe deplin pronuntia ~i intonatia. Cuvintele ~i si labele accentuate sunt tiparite cu
Iitere ingro~ate.
- 32-
Jar acum sa exersam materialul invatat in cele doua lectii. Traduceti propozitiile in limba
engleza:
Trebuie sa cumparam farfurii ~i farfurioare > We Illust buv new plates and sauccrs.
noi.
Vei manca oua ~i paine prajita la micul > Will you cal eggs and tO~IS\S fiJr
dejun? break 1~lst')
Ai curatat deja gratarul pentru prajit paine? > Ila\'c: vou ckanecl the toaster yet"
Tatal tau are mai multi bani decat al meu. > Your 1:lther has more money than mine,
Camea prajita este adesea unsuroasa. > Fried meat is oneil faL
Vei vorbi surorii tale despre acest om? > Will you tell your sister about this mall"
Parintii mei tocmai pleaca la Londra. > My parents have just left for London,
Maine nu voi traduce multe scrisori. > I won'! translate many Idters tomorrow,
Poti sa-mi tomi 0 cea~ca de cafea? > Can you pour mc a cup of eofte"
Miercurea trecuta au agatat toata ziua > Last WedJ1l'sday the'y were hanging
tablouri in dormitor. pictures in the bedroom all day,
Vrei sa spui ca nu ai citit aceasta carte? > Do you want to S~IY VOLI hal Cl1,t read
this hook')
Unde pot gasi acest gratar pentru prajit > \Vhcrc call I find this toaster')
paine?
Unicul lor copil tocmai a plecat in Anglia. > Their only child has just Idt for England,
Ma grabesc deoarece la cinci trebuie sa fiu > I alll in a hurry bccluse 1 must be at
acasa. hl)l11l' at !I\ e,
Yom face totdeauna mobila buna. > Wl' \\ ill ~JiI\il\S make good furniture,
Cand cautam ciocanul am gasit aceasta > When I was look ing for the hammer I
scrisoare veche. found this old letter.
Nu-mi vorbi despre acest om. > Don't tell me about this man.
Unde vei duce copiii anul viitor? > Where will you tilke the c:hildren Ilex\
year"
Ieri la noua au plecat in Anglia. > Yesterd~IY at 11 i 111' th,'\ II ell' leal ill,!! f()r
EIl,!!land,
- 33 -
14. RECAPITULARE
14.1. "My own/of my own"
Cuvfmtu1 "own" !, 'lIll; poate figura in doua expresii. Sta inainte sau dupa un
substantiv, impreuna cu pronumele posesiv. Dacii sta dupa substantiv, atunci se
leaga de acesta cu prepozitia "of'. De exemp1u:
I use my own tools. Fo1osesc propriile instrumente.
He has his own room. El are camera proprie.
I have a garden of my own. Am 0 griidina proprie. (Am gradiuamea.)
She has a house of her own. Ea are 0 casa proprie.
14.3. Pronumele "everybody" ("fiecare, toti, toata lumea") se afla intotdeauna la persoana
a III-a singular.
Everybody wants some tea. - Toata lumea vrea putin ceai.
Acest timp se folose~te pentru descrierea actiunilor care s-au desIa~urat intr-un
anumit moment sau intr-o anumita perioada din trecut.
14.4.3. Conjunetia "while" [lI aI! J- "pe cand, in timp ce" se folose~te des cu timpu1
Past Continuous ~i exprima faptul ca doua actiuni se desIa~oara in acela~i timp:
We were listening to the radio Noi ascultam radioul in timp ce tatal
while our father was reading a nostru citea ziarul.
newspaper.
14.4.4. De asemenea timpul Past Continuous se folose~te ~i atunci dnd 0 actiune din
trecut a fost intrerupta de 0 alta actiune. (Aceasta ultima actiune este 1a timpu1
Simple Past).
I was having dinner when John - Cinam dnd a venit John.
came.
- 34-
14.4.5. Propozitii interogative ~i raspunsurile la acestea.
- 35-
14. TEMA PENTRU ACASA
A Traduceti urmatoarele propozitii in limba romana:
4. While they were buying vegetables Peter was looking for the keys.
- 36-
LISTA VERBELOR NEREGULATE DIN LECTIILE 13. SI 14.
forma I-a forma a II-a forma a -III-a
begin > [bigin] began > [bigEn] begun > fbigan]
build >[bild] built > [bilt] built > [bilt]
- 37 -
VOCABULARUL LECTIILOR 13. Sf 14.
accident > [Ebidiint] accldcnt
American > [amCl lkim] amencan
t
arm > [a. 111] brat
ashtray > [E~tleIJ scrumiera
back > [bH] spate, spmare
to begin > [tu hlginl d incepe, a sc apuca de
belly > ! bc I! I burta, stomac
to boil > [tu boil] a fierbe, a clocotl
to build > [tu bJld] a cladl, a construi
to catch > itu Hh] a prinde, a apuca
chest > It?e~t] plept
clean > [k II :n] curat ingrIJ it
to clean > [tu kll n] a curata
delicious > [ d!li~{b] delIcios, say uros
egg .> [eg: I au
egg-cup > leg: kap] pahar pentru oua
elba\'.. > [c1 bou I cot
electric > ! llektllk! electne
empty > iem})t!i gal, neoeupat, hbel
everybody > I c'vllbdllI; fiecare, toti. toata 1umea
s (»
everything > [C\ rlT III "" ] tot toate(Jucrurile)
to fall > Itu 1'0'1] a C{idea, a ~e prabu~l
- 38 -
to be 111 a hurry > Itu bl: 111 a hanl a se grabl, a-I da zor
~ r
to hurt > I tll !la. t] a rani, a lovi, a jigni
- 39
story > I~to rI] povestire, relatare
sweet > I ~ 1I, II dulce
1I
to switch on > [tu " Ib on] a aprinde (lumina), a pune
in (functione un aparat
electric)
1I
to switch off > IlU s It~ on a stinge (lumina), a scoate
din (functione un aparat
electric)
to taste > Itu tClstl a gusta
to tell > [tu tcl] a spune
theirs > [D/dz] alia/ai/ale lor
thirsty > [Tsa \tl] insetat
tired
toast
toaster
> [taliI1d]
> [toust]
> [tollsta r]
obosit, ostenit
paine prajita
gratar pentru prajit piiinea
• ~
- 40-
RECAPITULARE
come - coming
stop - stopping
Aceasta regula este valabila ~i in cazul verbelor formate din mai multe silabe, daca
ultima silaba este accentuata ~i consoana finala este precedata de 0 vocala:
forget - forgetting
a. SubstantiveIe sau verbele care se termina in -ss, -ch, -sh, -x, -0 primesc terminatia -es:
watch - watches
teach - teaches
go - goes
b. Litera -y in pozitie final a, precedata de 0 vocala, se transforma in -i, iar apoi se adauga
terminatia -es:
city - cities
try - tries
LECTIA 15 " "
PARTEA INTAI
,
We buy food every day. > ["I: bai fll'd rvn dC/] - Noi cumparam zilnic mancare.
Now we must pay the bill. > [nau "I: mast PCI D/a btl] - Acum trebuie sa piatim factura.
What colour were her eyes? > ["ot kala' "a:' ha:' ,liZ] - Ce c'uloare aveau ochii ei?
We've had only one break > ["I.\ hEd aunli "an brelk - Pana acum am avut 0
so far. sau fa:'] singura pauza.
Have you seen your new > [hEv Ill: sl:n 10:' nlll: - I-ai vazut deja pe noii uli
neighbours yet? nC/ba'z ICt] vecini?
There is grass in our garden. > [IYca' iz gra:s in alia' ga:'dn] - In gradina noastra este iarba.
Take thIs book from > [kik IYlS buk from - Ia cartea aceasta de la
the library. IYa lalbran] biblioteca.
I must buy another suit. > [at mast bal ,lI1aIYa' su:t] - Trebuie sa cumpar un alt costum.
These grapes are delicious. > [IYI.Z grelps a:' dI1i~as] - Strugurii ace~tia sunt delicio~i.
Taste one of these oranges. > I h~ls\ ",m av [Yl'Z onndjlz] - Gusta una din aceste portocale.
They eat a lot of fruit. > [IYel I.t a lot a\ fnl'l] - Ei mananca multe fructe.
Where can I buy pears? > [" ea ' kh1 at bal pca'z] - De unde pot sa cumpar pere?
3
Completati propozitlile in limba engleza cu noile cuvinte:
Partea de gramaticd a acestei /ectii se referd /a grade/e de comparatie ale adjective/or ,~i adverbelor:
1. Adjective/e ~i adverbe/e formate dintr-o singurd silabd primesc sujixu/ -er /a comparativ,
respectiv -est /a super/ativ:
4
Adjectivele $i adverbele care se terminii in -e mut, VOl' piel'de acest -e la adiiugarea terminariei
-er sau -est:
2. Nu uitari: in limba englezii. inaintea superlativului se pune intotdeauna articolul hotiirat the:
3. in cadrul recapituliirii v-am reamintit regula potrivit ciil'eia consoana jinalii a verbului se
dubleazii in cazul adiiugiirii unui sujix. Aceastii regulii este va/abilii ~i in cazul adjectivelor:
4. in cazul adjectivelor $i adverbelor compuse din dOlla sau mai multe silabe care se terminii in
y, litera jinalii se transfol'mii in i la adiiugarea sujixelor -er sau -est:
Cititi eu atentie propozitiile urmatoare, care contin adjective ~i adverbe la diferite grade de eomparatie:
My trousers are longer > [mal hUllZa'l: a I lOH(~)ga' - Pantalonii mei sunt mai lungi
than yours. DTn o/:'z] decat ai tai.
This is the cheapest car >[D/1S \/ [Ya tsi:P~ht ka:' - Aceasta este cea mai ieftina
in our shop. 111 alia' ~op] ma~ina din magazinul nostru.
Our neighbours are poorer >[alla' He/ba J ; a:' pu:ara' - Vecinii no~tri sunt mai saraci
than we are. [YEn ilL a"] decat noi.
Today you have come earlier > [lade/ ill h[~\' kam i)IlJa' - Azi ai venit mai devreme
than ever. [YEn e\~I'J ca niciodata.
5
Completati propozitiile in limba engleza cu adjectivele ~i adverbele corespunzatoare:
Fratele meu are cea mai rapida ma~ina - My brother has> the fastest car
din ora~. in town.
Aceasta femeie este mai puternica - This woman is > stronger than
decat doi barbati. two men.
Vreau sa fiu cel mai bogat om din Romania. - I want to be >the nchest man in Romania.
Tatal nostru este cel mai ocupat om. - Our father is >the busiest man.
Cine este mai inalt decat tatal meu? - Who is >taller than my father?
These flowers are beautiful. > [O/I.Z flaua'z a:rblU.tlt~l1] - Aceste flori sunt frumoase.
Why were you sad yesterday? > [Ualua:' IU: sEd Icsta'dcI] - De ee ai fost trist ieri?
We worked during the night. > [ui. Ua:Tkt dlUarin lg ) D/a nalt] - Noi am luerat in timpuI noptii.
This is our small house. > [OIlS iz au a' smo: 1haus] - Aeeasta este mica noastra easuta.
Are these vegetables fresh? > [a:' 0/J:Z vcdJ Itablz fre~] - Sunt proaspete legumele aeestea?
6
I am glad you are ready. >[ai Em glEd IU: a" redt] - Ma bucur cit e~ti gata.
Ce-ai facut in timpul pauzei? - What did you do ::oduring the break?
El a fost foarte bucuros ca eu am fost acolo. - He was very >glad I was there.
Aeeasta loeuinta este prea mica pentru - This apartment is too >Sma II for
familia mea. our family.
Casa aceasta frumoasa este a lor? > Is thIS beautJilil hou:,c theIrs')
Ma~ina ta l'ste mai urata decat a mea. > YOLJI car IS uglIer than 111111C.
7
Urmariti exemplele de mai jos:
She has more money than me. > [~I, hEz mo:' man I [YEn ml:] - Ea are mai multi bani dedit mine.
Buy less bread than > [bal les bl eel IYF 11 - Cumpara mai putina paine
yesterday. lesta'c1el] decat ieri.
Our lunch was better > I aucl' lants "az beta' - Pranzul nostru a fost mai bun
than hers. J)/f~n ha:'/] decat al ei.
This radio is worse but > I [YIS I en!lau IZ "a:'s bat - Acest radio este mai prost,
cheaper. t~i'pcl' J dar mai ieftin.
My sister has the most trees > [mal sista' hLz lYa maust - Sora mea are cei mai multi pomi
in the garden. tII'Z m lYa ga,'dan] in gradina.
They have the least coffee. >[lYel hh [Ya h:st kofl] - Ei au cea mai putina cafea.
Those were the best days > [lYauz "a ' J)/a hest dClz - Acelea au fost cele mai frumoase
of my life. a\ mal lalfJ zile din viata mea.
We have bought the worst >["1 hL\ ho:t lYa "a:'st - Noi am cumparat cea mai proasta
house in this street. haus in [YIS str i t J casa de pe aceasta strada.
Verificati daca ati retinut cele invatate despre gradeIe de comparatie ale adjectivului ~i adverbului.
Traduceti propozitiile in limba engleza:
Eu cumpar intotdeauna cei mai buni struguri. > I ah\ ays buy the best gl apes,
Maine yin mai devreme la tine. > ron WI I OJ \\ I \\ J!! cOllle to \ ou c~lllJer.
Vrei sa cumperi 0 ma~ina mai mare? > Do you \\ clnt to buy a hlgger car')
Ei sunt cei mai rai vecini. > They all' the \\ Olst nClghbollls,
Am cumparat mai putine fructe decat ieri. > I hcl\e bought less Jiult them yestelc1ay.
Aceasta este cea mai trista veste de azi. > 'I hIS IS the sclddest ne\\ s today,
Fratele tau este mai inalt decat tine? > Is your hrothel tallel than :ou')
Aceasta este cea mai urata culoare. > I hiS IS the uglIest colour.
8
Unnarili cu atentie cuvintele ~i expresiile noi din proPoziliile unnatoare, scrise cu caractere ingro~ate:
This is the best song I have > [D/ls IZ D/a best son(~) - Acesta este cel mai bun cantec pe
ever heard. al hEv eva' ha.'d] care I-am auzit vreodatii.
My daughter is the shortest > [mal do:ta' IZ D/a so:'tast - Dintre toti prietenii ei, fiica
of all her friends. '1\ 0.1 h<1:' fi'endz] mea este cea mai scunda.
This is the longest letter > l D/ls IZ [Ya lon(~Jgast lcta' - Aceasta este cea mai lunga
I have ever written. al hLv c\ a' ritn] scnsoare pe care
am scris-o vreodatii.
This is the fastest bicycle > [D/b IZ D/a fa:stast - Aceasta este cea mai rapida
of all. balslkl av 0:1] bicicleta dintre toate.
Traduceli unnatoarele propozilii in limba engleza folosind expresiile noi (Atentie: expresia of all
poate fi neglijata in traducerea in limba romana):
Acesta este cel mai trist film pe care > This is the saddest film I have
I-am vazut vreodata. e\ er seen.
Acestea sunt cele mai mari schimbari. > These changes al e the greatest of all.
Aceasta biblioteca a avut cele mai multe > Th IS library had the most books of all
carli din Anglia. JIJ Lngland.
Acesta este cel mai rau om pe care > This IS the \\ orst man J ha\ e e\ er seen.
I-am V3zut vreodata.
Cateva dintre verbele de mai sus sunt neregulate. lata cele trei fonne ale acestora:
I. II. III.
9
Cititi cu atentie propozitiile unniHoare in care am introdus verbele noi:
John slept ten hours > [dlon slept ten aua'z - John a donnit zece ore
yesterday. icsta' dei J len.
Can you change this bill'? > l kEn iu: t~ell1dJ DZis bll] - Po,i sa schimbi aceasta bancnota?
What happened during > [Uat h Epnd diuarm(g) - Ce s-a intamplat in timpul
the match? [Ya mEt::;] meciului?
1 must return the books > lal mast nta·'n [)fa buks - Trebuie sa inapoiez cart;ile
to the Ii brary. tu DZa la/bran] la biblioteca.
They enjoyed the autumn > [DZel indjo/d DZI o.tam - Ei s-au bucurat de soarele
sun. san] de toamna.
Do you remember that day? > [du IU: nmcmba' D/Et del] - iti aminte~ti acea zi?
1 started work yesterday. > [ai sta:'tld "a:'k Icsta'del] - leri am inceput sa lucrez.
Atunci aveam mai mult timp sa ne uitam > We had more tllne to \\ atch TV then.
la televizor.
Dintre toti prietenii mei, el este omul cel > This IS the nchest man of all my
mai bogat. fllends.
De ce ai cumparat farfurii urate? > Why have you bought ugly plates')
Trebuie sa bem mai putina cafea. > We must dnnk less coffee.
Fiullui este mai in varsta decat al meu. > illS son IS older than mine.
Acest accident groaznic s-a intamplat acum > ThiS awful aCCident happened two
doua luni. months ago
De ce nu s-a intors inca? > Why ha\ en 't they returned yet'?
Trebuie sa-mi dai inapoi banii mai devreme. > You must rcturn me the money earlier.
Acest ciiine este celmai bun prieten al meu. > ThiS dog IS my best fllend.
10
LECTIA
, 15 - PARTEA A DOVA
Ca de obicei, vom incepe leqia cu setul de cuvinte noi. Cititi-le cu atentie:
adunare
11
Retineti expresiile urmatoare:
In cazul persoanelor:
at Mary's - la Maria
Have you done your > [hE\ IU. dan 10.'] - Ti-ai Iacut deja tema
homework yet? haull1 u a:'k let] pentru acasa?
It was a great loss for me. > [It ",11: a !PClt los for 1m:] - Pentru mine a fost 0 mare
pierdere.
The meeting will be > [IY,IIl1i.tIl1,g) uJi bl: - Intalnirea va fi la ora cinci.
at five. E! 1'<I/\']
We watched the sunrise. > lUI. "atsl [)fa saJ1l,l/z] - Am privit rasaritul soarelui.
Can you drive a van? > [kEn iu. (iral\ <I \ En] - Poti sa conduci 0 furgoneta?
I buy meat at the bucher's. > [al balll1!.! Et D/a but~a'z] - Eu cumpar came de la macelar.
Nobody saw their arrival. > [naubodl so [)lei' ara/\ I] - Nimeni nu i-a vazut dind au sosit.
The grocer lives near us. > [[)fa grallsa' II \ Z nla' <Is] - Bacanullocuie~te langa noi.
We can buy fruits at the > [UI: kEn bal flu ts Et D/a - Putem cumpara fmcte de la
greengrocer's. gri:nglausa'z] magazinul de legume ~i fruete.
S-a inHimplat inainte de sosirea ei. - It happened before her >arri \ a!.
sosire
13
In aceastii parte a lectiei ne vom ocupa de un alt aspect legat de gradele de compara{ie ale
adjectivelor ~i adverhelor
Adjectlvele cOlllplise din doua sau //lai IIllilte silabe \~i care Iltl se terminii In y, formeazii gradul
cOl11parativ eu ajutorul clivintelor more/less, iar sllperlativul cu expresiile the most/the least. in
al11bele cazliri forma adjectll'ului sail a{/i'erblilui este identica Cll cea de la gradul pozitil'. De
exel11plu:
It is the most difficult > [It IZ IYa maust dificalt - Este intrebarea eea mai
question. k"est~nJ dificila.
My sister is more beautiful > [l11al sisla' IZ 1110 ' - Sora mea este mai frumoasa
than yours. htU tll:li OlEn 10.'Z] decat a tao
That car was less expensive. > (D/[I ka r " az les IkspenSI\ J - Ma~ina aceea era mai ieftina.
Acesta este cel mai frumos ora~ pe care > rhls IS the mosl beaullful 100\n
I-am vazut vreodata. I ha\ e e\ er seen.
Este mai greu dedit am crezut. > ThIS IS 1110lC (!If/lcu]1 tl1:111 J thought.
Tapetul cel mai scump este eel mai frumos. > The 1110st expcnsive wall-papel
IS the most beautiful.
14
narrow > [nErau] - ingust, stramt
wide > ["alli] - lat
polite > [pala/t] - politicos
luminos
I like narrow streets in > [al la/k nEI,lll sln.ls m - Imi plac strazile din acest ora~.
this town. [)lis taun]
I haven't had enough time > Lal hEvnt hEd mar lalln - Nu am avut destul timp
to do It. III du. It] sa fac asta.
It is sunny enough to go > [1l IZ sanl maftu gau - Vremea este indeajuns de insorita
for a walk. 1'0:' a "o.k] pentru 0 plimbare.
This is a light room. > [DZis iz a hut nun] - Este 0 camera 1uminoasa.
It is very dark today. > [It iz veri da.'k ladei] - Azi este foarte intunecat.
This is the heaviest book > [[)ZIS IZ DZa heviast buk - Este cea mai grea carte pe care
I have ever seen. 'II hEy eva' sJ:n] am vazut-o vreodata.
Do you see the girl with > [dll IU: Sl: DZa garl "iDz - Vezi fata cu parul deschis?
the light hair? DZa 1'1/1 heal]
It was a strange accident. > [It "oz a slrell1dJ Ekslltmt] - A fost un accident ciudat.
This is the widest street > [DZIS IZ [Ya "aldast slri·t - Aceasta strada este cea mai lata
in town. m t,llIn] din ora~.
Ea tocmai a cumparat un palton de culoare - She has just bought a > iIghlcoat.
deschlsa.
Trebuie sa traversam aceasta strada lata. - We must cross this >wldc street.
L-ai intalnit deja pe acest om ciudat? - Have you met this >strange man?
Aceasta cutie este prea grea pentru mine. - This box is too >hcavv for me.
Masa aceasta este prea ingusta. - This table is too >nan ow.
ciudat >stlange
Urmeaza 0 alta regula legata de gradeIe de comparatie ale adjectivelor !ji adverbelor. Adjectivele
formate din doua si/abe. care au termina!ia -ow sau -er formeazii comparativul !ji superlativul tot cu
ajutorul termina!ii/or -er !ji -est:
16
Fonnati comparativul ~i superlativul unnatoarelor adjective ~i adverbe:
awful > 11101 e Ll\\ ful > the most Ll\\ fuJ
17
Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza:
Tocmai m-am intalnit cu macelarul. > I ha\ e Just met the butcher.
La ce ora s-a intors el acasa? > What tnne dId he return home'!
Eram acasa cand s-a intamplat. > I was at home when it happened.
Cate portocale poti sa mananci? > lIow many oranges can you cal')
Imi trebuie 0 pauza mai lunga. > I must h,1\ e a longel break.
Este 0 bacanie aproape de casa noastra. > There IS a grocer's ne,lI our house.
Poti sa schimbi aceasta bancnota? > Can you change this bIll"
Du-te ]a bacanie ~i cumpara ni~te branza. > Go to the grocer's and buy some cheese.
Ti-ai Iacut deja tema pentru acasa? > I la\ e ) ou already done your homework')
La ce ora a rasarit azi soarele? > What tnne \\ as the sunrise today?
Este cea mai ciudata poveste pe care mi-ai > ThiS IS the strangest story you have
spus-o vreodata. e\ er told me.
Cine este mai in varsta decat mine? > Who lS olLlel tban me')
Este cea mai trista scrisoare a lui. > lt IS hIS ~adde~t letter.
Am destui bani sa cumpar cartea aceasta. > I ha\ e enough money to buy thIS book.
M-am dus aco]o indeajuns de devreme ca > I \\ent thele early enough to see
sa vad sosirea lor. then ;11 rI\ a1.
Cit timp vrei sa dormi? > 110\\ long do you want to sleep')
Este cea mai proasta cina pe care am > It IS the worst dll1ner I have
mancat-o vreodata. been eaten.
Fiorile lor sunt mai dragute decat ale noastre. > TheIr I1m\ ers are mcer than ours.
A fost lucrul eel mai ciudat. > It \\ as the stran1!est thmg of all.
Trebuie sa port acest sacou inchis la culoare? > Must I \\ car thIS dark coa!')
Noi avem bani suficienti ca sa mergem in Anglia. > We ha\ e enough money to go to England.
18
In incheierea leqiei iata un exercitiu de pronuntie. Literele ingro~ate reprezinta sunetele identice
din fiecare coloana:
19
RECAPITULAREA LECTIEI
•
15
3. Adjectivele ~i adverbele formate din doua silabe terminate in -ow sau -er
formeaza comparativul ~i superlativul tot cu ajutorul tenninatiilor -er ~i -est:
narrow naITOWer the narrowest
- ingust - mai ingust - cel mai ingust
clever cleverer the cleverest
- de~tept - mai de~tept - cel mai de~tept
15.1.2. Exista adjective ~i adverbe ale caror grade de comparatie se formeaza in mod
neregulat. De exemplu:
20
15.1.3. Adjectivele ~i adverbele formate din doua sau mai multe silabe care nu se termina in
-y, formeaza comparativul cu ajutorul cuvintelor more/less, iar superlativul, cu
expresiile the most/the least. In ambele cazuri, forma adjeetivului este identiea eu
forma la gradul pozitiv.
15.1.5. Daca adjeetivulla superlativ este preeedat de un pronume posesiv, articolul hotariit
the se elimina:
15.2. Cuvantul enough sUi inaintea substantivelor, dar dupa adjective ~i adverbe:
21
TEMA PENTRU ACASA 15
6. Have you bought this meat at the butcher's near the cinema?
1. delicios
2.
3.
foggy
light
•
4. strong
5. ready
6. good
22
LECTIA 16 " "
PARTEA INTAI
,
23
Sa introducem cuvintele noi in propozitii:
What clothes can I put on? > [" ot klauLYkI-n al put onJ - eu ce haine pot sa rna imbrac?
I think you must put on a > [al T'II1(~lk ill: ma~t put on a - Cred ca trebuie sa te imbraci
skirt and a blouse. ska 't l:nd a hlauz] cu 0 fusta ~i 0 bluza.
All of my blouses are with >[0.1 av mal blau/lz a:[ lillY - Toate bluzele meIe sunt cu nasturi
buttons and long sleeves. buntz End lon(~) sl J:\ z] ~i cu miineca lunga.
Why don't you like them? > [" al daunt Ill: lalk [Yem] - De ce nu-ti plac?
I like blouses with >[al lalk hluUZlZ "I D/ - Imi plac bluzele cu guler
big collars. big kola'zJ mare.
I will put on this blouse > [al "Ii put on IYls blauz - Ma voi imbraca cu bluza aceasta
and my blue jersey. End mal blu: dp:rzi] ~i cu jerseul meu albastru.
Do you want to take the > [du IU: "ont tu !elk lYa - Vrei sa-ti pui colierul ~i
necklace and ear-rings? nckiIs Lnd ialll1(~)z] cerceii?
No, I don't. I will put on a > [nau al daunt al "Ii put on a - Nu, imi voi pune 0 palarie
hat and the coat with hl::t End IYakuut lillY ~i haina eu buzunare
big pockets. hlg pokih] man.
Ei viind cele mai ieftine palarii. - They sell the cheapest >hats.
Cea mai frumoasa fusta a mea este verde. - My most beautiful >skirt is green.
Jerseul acesta mai scump este mai frumos. - This more expensive >jersey is nicer.
Aveti paltoane cu guler mai mare? - Do you have coats with bigger >collars?
Hainele tale sunt pe scaunul acela. - Your >c [othes are on that chair.
Imi place mai mult colierul mai ieftin. - I like the cheaper >necklace more.
Caut nasturi pentru aceasta haina. - I am looking for >butlons for this coat.
Mary ti-a luat bluza albastra. - Mary has taken your green >blousc.
24
Acum traduceti in limba engleza:
to lose - a pierde
25
Repetati verbele intr-o alta ordine:
Verbele de mai sus sunt neregulate. invatati cele trei forme ale acestora:
I. II. Ill.
She has lost her purse. > [~I' hEz lost ha: 1 pa:ls] - Ea ~i-a pierdut portofelul.
His beard grew fast. > [hlz blald gru. fa:st] - I-a ereseut repede barba.
We have never met. > ["I. hEv n('\ al met] - Nu ne-am intalnit niciodata.
The sun will rise at seven. > [O/a san "Ii ralZ Et s('\n] - Soarele va rasari la ora ~apte.
We want to spend three days > ["i: lIont tu spend T'n. delz - Noi vrem sa petrecem trei zile
in London. IJ1 landn] la Londra.
Noi vom cultiva legume in gradina. - We will> grow vegetables in the garden.
Cheltui prea multi bani pe haine. - You> spend too much money on clothes.
26
Traduceti unnatoarele verbe 'in limba engleza, la cele trei fonne:
ill cOllt/l1uare VO/ll lllVIi{a douli expresii utilizate pentru compararea obiectelor .yi persoanelor:
De exemplu:
My car is as expensive as > [mal ka:' IZ Ez IkspcnsIv - Ma~ina mea este la fel de scumpa
yours. Ez 10:'Z] ca ~i a tao
He is not as old as me. > [hI IznotEzauldEzmi'] ~ Nu e a~a de batran ca mine,
Acest mar nu este atiit de dulce ca ace la, - This apple is not >as/so sweet as that.
Ieri nu a fast atat de frig ca acum doua zile. - Yesterday it was not >as/so cold as two
days ago,
Aceasta masa este la fel de grea ca cealalta. - This table is >as hcavy as that.
Big collars are out of > [big kola'z a:' aut a\ - Gulerele mari sunt demodate
fashion now. n:~n nau] acum.
Have you changed yet? - Te-ai schimbat deja?
I can't put on this coat > tal ka:llt put on IYIs but - Nu pot sa ma imbrac cu aceasta
because it is soaked. blkoz ItlZ s:lLIkt] haina pentru ca este uda.
These shoes are worn. - Ace~ti pantofi sunt uzati.
I like woolen jerseys. - lmi plac jerseurile de lana.
These clothes are > I [Yl:Z klauD'z a:' - Aceste haine sunt
waterproof. "o ta'plu rj impermeabile.
It is the simplest question > [It IZ IYa simplast k"cst~n - Este cea mai simpla intrebare
of all. :l\ 0: 1] (dintre toate).
Este scumpa aceasta fusta de lana? - Is this >\\ ookn skirt expensive?
Palariile sunt demodate. - Hats are >out of j~lshlOn.
Aceasta bluza uzata este urata. - This >\\ 01 n blouse is ugly.
Este impermeabil? - Is it >\\ atcrprooJ'?
Erau uzi cand au intrat In casa. - They were >soaked when they entered
the house.
lmi plac cantecele simple. - 1 like >simrle songs.
Trebuie sa ma schimb inainte de cina. - I must >change before dinner.
uzat > \\ OJ n
ud > sO:lkcd
a (se) schimba > to ch,l!1gc
28
lar acum ne vom ocupa din nou de timpul Present Perfect. Doua prepozi!ii se folosesc adesea
impreuna cu timpul menrionat.
eu ajutorLlllLli for exprimal11 durata actiunii, de exemplLl: de doi ani, de trei zile.
I haven't seen him for a week. > [al hE\nt si:n him 1'0:' a L1i:kJ - Nu I-am vazut de 0 saptamana.
I have workrd here for > [a/ hE\ L1a:'kt hia' fo:' - Lucrez aici de doi ani.
two years. Ill: ila'zJ
Since se folose$te tot pentru exprimarea duratei aC!lll11ii, dar indica $i momentul din trecut in care
a inceput actiunea.
She hasn't met him since > [~I: hEznt met 111111 SII1S - Ea nu s-a Intalnit cu el
last month. la:st manT'J de luna trecuta.
They have changed since > [lYel hE\ t,:,cmd.ld SlOS - Ei s-au schimbat de
last year. la:st Ila'J anul trecut.
Predicatul propo::.itiifor care contin since ,~i for se traduce in ronlline,~te la timpul prezent sau trecut
(vederi ~i exe11lplele de 11Ia1 jos):
I have lived here for twenty-three years. ~ Locuiesc aici de dou3zeci ~i trei de ani.
\
l. -
I
"I live in this house." "I have lived in this house since 1975.
1 have lived here for twenty-three years."
29
She hasn't talked to her husband >slllce last Wednesday.
1 haven't seen hIm since we > [al hEvnt sl:n him sms - Nu I-am mai vazut de dnd
met in August. ui: met in o:gast] ne-am intalnit in august.
He has had no money since >[hl: hEz hEd nau manI sins - Nu mai are bani de dnd
h,e paid for his car. hI. peld fa ' 11IZ ka: ' ] ~i-a pliitit ma~ina.
Aceste palarii nu mai sunt la moda > These hats have been out of fashIOn
de doi ani. for two years.
Sora mea nu mai locuie~te cu noi > My SIster hasn't lived with us since
de vara trecuta. last summer.
N-am mai fost acasa de cand a venit Mary. > I haven't been at home sll1ce Mary came.
Unde ai fost timp de patru ani? > \Vhere have you been for four yeal s')
Noi il cunoa~tem de multi am. > We have known him for many years.
Verbul to wear este neregulat. Cele trei fonne ale sale sunt:
She knitted me a nice jersey. >[~I: nitld ml: a nals dJa:'ZI] - Ea mi-a tricotat unjerseu frumos.
These shoes have never fitted. >[O/I:Z ~u:z hEy neva' fitld] - Ace~ti pantofi nu mi-au fost
buni niclOdata.
He zipped up his coat. > [hI. Zipt ap hlz kaut] - EI ~i-a inchis fermoarul
de la haina.
30
Have you tried it on yet? > [hEv IU: traid It on let] - L-ai probat deja?
She likes to wear long > [~1'laiks tu "ea l lon(gl - Ei ii place sa poarte fuste
skirts. ska:rts] lungi.
De anul trecut ea a tricotat trei jerseuri. - She has> knitted three jerseys since last year.
Mary i~i inchide fermoarul de la haina. - Mary is > Zlppmg up her coat.
Cine ti-a dat aceasta veste? > Who told you this news'?
Cand a rasarit ieri soarele? > What tIme dId the sun l'lse yesterday'l
Nu I-am mai vazut de cand a plecat din > I haven't seen hlln SlllCC hc left
ora~ul nostru. our to\\ n.
Locuim aici de douazeei de ani. > We have !Iv'ed here for twenty years.
Palaria verde nu ti se potrive~te. > The green hat doesn't fIt you.
Casa noastra nu este a~a de mare ca a lor. > Our house IS not so/as big as theirs.
Toate hainele mele sunt ude. > All my clothes are soakt:d.
Iti voi tricota un jerseu de lana. > I wIll knit you a woollen jersey.
Fustele lungi nu sunt la moda acum. > Long skIrts are out of fashIOn now.
Citi1i cu atentie urmatoarele dialoguri. Silabele ~i cuvintele accentuate sunt scrise cu litere ingro~ate:
John: My sister works at the airport. She must get up early, when it is still dark.
Mary: Does she like this work?
John: I think she does. She likes to watch the planes when they rise into the sky.
Mary: Where did she work before?
John: At the butcher's. And she wanted to change her work, because she had to clean many
things there. She didn't like it.
Mary: So it was easy for her to leave the butcher's for the airport?
John: Yes, it was. But it was difficult to find this new work. I helped her. She will never return to
the butcher's shop.
Barbara: Do you know people who are always busy and spend all their time at work?
Peter: Yes, I know a lot of them. They are always in a hurry. And some of them smoke too much,
too.
Barbara: Do you think they enjoy life?
Peter: No, I don't think they do. They never find time to enjoy things. I think they forget to live,
because they are so busy.
Barbara: I think you are right. They don't know what a good book is. And you will never find them
in a cinema.
Peter: Do you think these people are nice to talk to?
Barbara: No, I don't. They know nothing about all these things. But it is difficult for them to
change.
Peter: You know, Barbara, it's never too late to change. When they change they are glad.
32
Tom: Do you meet many people who say it is better to eat more vegetables and less meat?
Mary: Yes, I have met a lot of them. And they also say that fresh fruit is good for everybody.
Mary: I think it is. Fat people live shorter. Do you want to live a long time?
Tom: Yes, I do. But what you eat is not the only thing. It is also what you do and don't do.
Mary: I think you are right. If you sit on a chair all day you get tired. After a walk you will feel
better.
Folosesc intotdeauna cat se poate de putina sare. > I <t1way~, use as little sal! as 1 can.
Ai schimbat deja aceste bancnote? > llave you already changed these bills?
Noi vom cultiva legume in gradina noastra. > \Ve wIll grow vegetables in our garden.
Cine a cheltuit cel mai putin? > \\'ho spent the leasl money')
lama intotdeauna port cele mai calduroase > In \\ Inter I :11\\ ay s wear the warmest
~osetede lana. woollen socks,
Cine este cea mai frumoasa fata din Romania? > Who is Ihe most he:1lI11 I'ul girl in Romania')
Ai inchis deja geamul? > J1:\\ e you :liready shul Ihe wmdow'!
Unde este fratele tau mai mic? > Where is your younger brother')
Nu am mai fost la Mary de dnd am inceput >\ h:\\en'l he en al Mary's since I started
sa lucrez. to work,
Unde este cel mai mare ciocan? > \VheI e is the biggest hammer')
Cand trebuie sa fii la aeroport? > What tllne must you be al the airport'!
Aceasta cste cea mai urata c1fidire >Thb is the ugliest building
pe care am vazut-o vreodata. I ha\ e e\ er seen.
Lui ii plac numai culorile deschise. > He likes only Ilghl CO!OUh,
Tatal meu este bacan dintotdeauna. > I\ly Lllher has he en a grocer slI1ce always.
33
Accidentul s-a intamplat dupa plecarea lor. > The accIdent happen cd after thelr departure.
Acestjerseu este la fel de frumos ca ~i acela. > This jersey IS as nice as 1ha1.
Mfmcarea a fost mai proasta acol0 decat acasa. > The food was worse there than at home.
Colierul mamei mele este mai frumos. > My mother's nccklace is more beautiful.
Avem portocale destule pentru toata lumea. > We have enough or,mges for everybody.
Acesta este cel mai bun cinematograf > This IS the best clllcma 111 our town.
din ora~ul nostru.
34
RECAPITULAREA LECTIEI
, 16
as ... as - la fel de, a~a ... ca (~i), tot a~a (de) (In
propozitia afirmativa)
In propozitii negative, in loc de not so ... as putem folosi expresia not as ... as.
CLl ajutorul acestel prepozitii exprimam durata aqiunii, de exemplu: de doi ani, de trei zile.
Se folose~te tot pentru exprimarea duratei aqiunii, dar se refera ~i la momentul din trecut in
care a inceput aqiunea.
She hasn't met him since last month. - Ea nu s-a intalnit cu el de luna trecuta.
1 haven't seen him since we met - Nu I-am mai vazut de cand ne-am intalnit
in August. in august.
Predicatul propozitiilor care contin since ~i for se traduce in limba romana fie la timpul
prezent, fie la trecut.
1 have lived here for ten years. - Traiesc aici de zece ani.
35
TEMA PENTRU ACASA 16
36
LISTA VERBELOR NEREGULATE DIN LECTIILE
, 15 SI
, 16
II ill
wear > ["ea'J wore > [" O :'] worn > [Uo:'n]
37
VOCABULARUL LECTIILOR
, 15 SI
, 16
38
food > [fu:d] - mancare, alimente, hrana
not so... as >[not sau Ez] - nu a~a (de) ... , ca (~i); TIU atat de
not as ... as >[ not Ez Ez] - nu a~a (de) ..., ca (~i); nu atat de
39
out of fashion > [aut ov fF~::;n] - demodat
simple
since
skirt
> [simpl]
>[sins]
>[ska:'t]
- simplu
- de atunci
- fusta
• ~
sunnse
than
to try on
>[sanralz]
>[ D/EnJ
- decat
imbracaminte)
40
RECAPITULARE
There are some dogs in the garden. - Sunt cativa caini in gradina.
She hasn't met him since last year. - Ea nu s-a intalnit cu el de anul trecut.
4. Constructiile as... as ~i not so... as folosite pentru compararea obiectelor sau a persoanelor:
2
lata cuvintele noi in propozitii:
The negotiations will be >[DZa nigau~iei~anz uil bi: - Negocierile vor fi maine.
tomorrow. tamorau]
He has lost his job. >[hi: hEz lost hiz djob] - El ~i-a pierdut slujba.
The employees want to talk. >[DZa emploii:z Uont tu to:k] - Salariatii vor sa vorbeasca.
I got a raise yesterday. > [ai got a reiz iestardei] - Ieri am primit 0 marire de salariu.
They are talking about >[ DZei a: r to:kin lg ) abaut - Ei vorbesc despre
the last strike. DZa la:st straik] ultima greva.
Do you think my wages >[ du iu: TSm(g)k mal Ueidjiz - Crezi ca salariul meu
are high? a.' hai] este mare?
Ai ve~ti despre greva? - Have you the news about the >strike?
Anul trecut am avut mai multi membri. - Last year we had more >members.
Colegii mei rna vor ajuta intotdeauna. - My :::colleagues will always help me.
Ce ~tii despre ~omajul din tara ta? - What do you know about
:::unemployment in your country?
Peste 0 luna salariile noastre vor fi mai mario - In a month our >wages will be higher.
3
Traduceti in limba engleza noile cuvinte:
> unemployment
Gramatica lecfiei se referii la utilizarea timpului trecut perfect (Past Perfect Tense). Acest timp se
folose~tepentru a descrie 0 aCfiune care s-a desfii~urat inaintea unei alte aCfiuni trecute, aceasta din
urmii exprimiindu-se cu timpul Simple Past (trecutul simplu). Complementele circumstanfiale utilizate
cu Past Perfect Tense sunt:
I had eaten breakfast before >[ai hEd Un brekfast bifo: f - Am luat micul dejun inainte
I went to work. ai Uent tu ua:fk] de a merge la lucm.
After the employees had got >[a:fta f DZi emploii:z hEd got - Dupa ce salariatii au obtinut 0
a raise they started to work. a reiz DZei sta:ftid tu ua:fk] marire de salariu, au inceput
sa lucreze.
4
Before I visited my mother > [bifo: f ai vizitid mai maDZa f - Inainte de a 0 vizita pe mama
I had bought her flowers. al hEd bo:t ha: f tlauih] i-am cumparat flori.
Inainte de a cumpara aceasta ma~ina am lucrat > Before I bought this car I had worked
mult timp intr-o banca. in a bank for a long time.
Dupa ce s-a intors acasa el a mancat > After he had returned home he ate
ni~te paine. some bread.
Am i'ncercat aceasta haina inainte > I had tried on this coat before
de a 0 cumpara. I bought it.
5
Sa introducem nOlle verbe in propozitii:
I think we must raise > [az Pin(g)k Ui: mast relz - Cred ca trebuie sa marim
wages. Ueidjlz] salariile.
Yes, our employees have > [ies aua r emploli:z hEy - Da, salariatii no~tri au solicitat
already applied for this. o:lredl aplaid fo:' DZls] deja asta.
They say they earn to little. > [DZei sei DZei a:rn tu: Utl] - Ei spun ca ei cii~tiga prea
putini bani.
We will negotiate It > [Ui: ull nigau~ieit it - Yom negocia asta cu ei.
with them. uiDz DZEm]
But remember we must > [bat rimemba l 1I 1: mast - Aminte~te-ti insa ca trebuie
reduce unemployment. ridiu:s animplollnant] sa reducem ~omajul.
How can we do it If they > [hau kEn lIi: du: it if DZei - Cum putem sa facem asta daca
want to fire people? lIont tu fala r pi:pl] ei vor sa concedieze oameni?
Cati muncitori au concediat deja? - How many labourers have they already
> fired?
Inainte de a solicita 0 slujba noua, - Before I > applied for a new job
am lucrat intr-un birou. I had worked in an office.
Ei ca~tiga mai putin decat parintl1 no~tri? - Do they> earn less than our parents?
Had they been here before I came? > [hEd DZei bi:n hia r bifo: r ai keim]
Had he bought a book before he went home? > [hEd hi: bo:t a buk bifo: 1 hi: lIent haum]
6
Riispunslll ajirmativ seformeazii cu ajlltorul adverbului yes, alpronumeluipersonal $i al verbului auxiliar
had. Nega!ia se compune din: cuwintul no, pronumele personal, verbul auxiliar had $i adverbul not.
They had seen this film before > Had they seen this film before
we visited them. we visited them?
- Yes, >they had.
- No, >they hadn't.
He had been in England before he returned. > Had he been in England before he returned?
- Yes, >he had.
- No, >he hadn't.
They had applied for the job before > Had they applied for the job before
I started to work there. I started to work there?
- Yes, >they had.
- No, >they hadn't.
They hadn't seen Mary before > [DZei hEdnt si:n meari - Ei n-au vazut-o pe Maria inainte
she visited them. bifo:' ~i: vizitId DZem] ca ea sa-i fi vizitat.
They hadn't known > [DZei hEdnt naun abaut - Nu au ~tiut despre asta inainte
about it before I told them. it bifo:' ai told DZem] ca eu sa Ie fi spus.
Ai fost aici inainte de a se intampla asta? > Had you been here before it happened?
Dupa ce m-am sculat m-am dus in bucatarie. > After I had got up I went to the kitchen.
7
Nu am vazut acest tablou inainte de a sosi aici. > I hadn't seen this picture before I arrived here
Dupa ce administratia le-a marit salariile, > After the management had raised wages
angajatii au fost foarte bucuro~i. the employees were very glad.
Nu m-am gandit la asta inainte sa fi citit > I hadn't thought about it before I read
aceasta carte. this book.
Sa invatam alte ciiteva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
Unde este cuprinsul acestei carti? > Where are the contents of this book?
Ce cii~tig anual ai? > What proceeds have you every year?
Cum ~i-a cii~tigat el averea? > How has he earned his riches?
8
Le-am transmis multumirile mele. > I gave them my thanks.
Iar acum sa recapitulam aceasta parte a lectiei rezolvand urmatorul exercitiu. Traduceti propozitiile
In limba engleza:
Te-ai Intalnit deja cu salariatii noi? > Have you already met the new employees?
Inainte de a-I cunoa~te pe John am lucrat cu Peter. > Before I met John I had worked with Peter.
Continutul acestei cutii este interesant. > The contents of this box are interesting.
Negocierile vor fi foarte dificile, dar trebuie > The negotiations will be very difficult, but
sa obtinem marirea salariilor. we must get a raise.
EI a cumparat 0 casa noua dupa ce a Inceput > He bought a new house after he had started
sa cii~tige mai mult. to earn more.
EI ca~tiga prea putin ca sa ~i economiseasca. > His earns too little to have savings.
Ai mai lucrat Inainte de-a solicita > Have you ever worked before you applied
aceasta slujba? for this job?
Muncitorii no~tri sunt membri > Our labourers have been members of a
ai sindicatului de cinci ani. trade-union for five years.
Dupa greva conducerea a concediat > After the strike the management fired
multi angajati. many employees.
9
LECTIA
, 17 - PARTEA A DOUA
10
Sa folosim cuvintele noi in propozitii:
Have you already been > [hEy iu: o:lredl bi:n - Ai fost deja in
in the new supermarket? in DZa niu: su:pa'ma:'kit] noul supermarket?
Yes, they have a lot of > [ies DZei hEy a lot av - Da, au foarte
customers there. kastama'z DZea'] multi cumparatori.
You can take a trolley > [iu: kEn teik a troli - Poti sa iei un camcior
in this supermarket. in DZis su.pa'ma:'kit] in acest supermarket.
Oh, yes. And they often > [au ies End DZei ofn - Da. ~i au des reduceri.
have sales. hEy seilz]
Yesterday I bought a lot of > [iesta'del al bo:t a lot av - leri am cumparat 0 multime
things at discount. T'in(g)z Et diskaunt] de lucruri la pret redus.
It was a great bargain. > [it "oz a greit ba:'gin] - A fost 0 adevarata afacere.
My shopping-bag was full, > [mai ~opin(g) bEg U az ful - Saco~a mea era plina
and I didn't spend End ai didnt spend ~inu am cheltuit
too much money. tu: mat~ mani] prea multi bani.
And the shop-assistants are > [End DZa ~op asistants a:' - ~i viinzatorii sunt gata
always ready to help you. o:lueiz redl tu help iu:] intotdeauna sa te ajute.
You can always get a receipt > [iu: kEn 0: IU eiz get a risi:t - Poti obtine intotdeauna
at the cash-desk. Et DZa kE~ desk] o chitanta la casa.
You can also give the > [iu: kEn olsau giv DZa - Poti, de asemenea, sa-i dai
shop-assistant your ~op asistant 10:' viinzatoarei iista ta
shopping-list and wait ~opm(g) list End Ue1t de cumparaturi ~i
near the eXIt. nia' DZi egzlt] sa a~tepti liinga ie~ire.
She will bring you > [~I: ull brm igl IU - Ea iti va aduce
your shopping. 10:' ~opmlg)] cumparaturile.
And they always have > [End DZei 0:lue1z hEy - ~i au intotdeauna
beautiful shop-windows. biu:tifal ~op uindauz] vitrine minunate.
11
Acest supermarket este cel mai bun - This >supennarket is the best
din ora~ul nostru. in our town.
Ai facut deja !ista de cumparaturi? - Have you already made the >shopping-!ist?
12
chitanta > receipt
Desigur vd mai amintili de pronumele some (catva, cativa, ceva, ni~te, unii, putin):
Have you any bread at home? > [hEv iu: eni bred Et haum] - Ai (ni~te) paine acasa?
Has she any coffee? > [hEz ~l: eni kofi] - Ea are (ni~te) cafea?
Have they any children? > [hEv DZCl eni tsildran] - Au copii?
Have we any tea at home? > [hEv lli: eni ti: Et haum] - Avem (ni~te) ceai acasa?
in limba eng/ezd pronumele any nu poate fi omis din propoziliile interogative. in limba romtinii
traducerea acestui cuviint nu este necesarii. Uneori se traduce totu$i, mai ales ciind se referii la
cantitiiti miCl (vezi exemplele anterioare).
Her sister has some good books. > Has hcr sister any good books?
Mary has some customers in her shop. > Has Mary any customers in her shop?
Dacd rdspundem afirmativ la intrebarea in care apare pronumele any, atunci riispunsul poate
cuprinde: a lot of, some, a little, a few ~i/sau alte pronume care fac referire la cantitate.
Has she any milk? Yes, she has a little. - Da, (ea) are putin.
Have they any cars? Yes, they have a lot of cars. - Da, au 0 multime de ma~ini.
Have you any trolleys? Yes, we have a few. - Da, avem cateva.
13
Daca raspunsul este negativ, atunci putem folosi doua constructii:
Have you any time? - No, I haven't any - No, I have no time. - Nu am timp.
time.
Have they any - No, they haven't - No, they have - Nu au bani.
money? any money. no money.
Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza. In cazul negatiilor folositi ambele forme:
lata alte cateva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
hardly ever > [h a r dII e\ alJ - nu prea, mai niciodata, foarte rar
14
Acum repetati cuvintele intr-o ordine diferita:
How much is this clock? > [hau mat~ iz DZis klok] - Cat costa acest ceas?
I am hardly ever III thIS > [al Em haofdil e\ a' III DZis - Vin foarte rar in acest
shop. :'l'p J magazm.
Is that story true? >[IZ DIEt sto n tru.] - Este adevarata povestea aceea?
He always buys useful > [hI: oYelz balz IU sfal - EI cumpara intotdeauna
things. Pm,glz] lucruri utile.
There is hardly any salt. > [DZea' iz ha:'dlJ em so:lt] - Nu este sare mai deloc.
This car is even cheaper. > [DZis ka:' iz i:vn t~i:paf] - Aceasta ma~ina este chiar
mai ieftina.
You must pay in cash. > [iu: mast pei in kE~] - Trebuie sa plate~ti cu bani gheata.
They will fire ten unskilled > [DZei Uil faia' ten anskil - Vor concedia zece muncitori
labourers. leibarafz] necalificati.
I have hardly any money. > [ai hEy ha:'dli cni mani] - Abia daca mai am ceva bani.
15
Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:
E~ti multumit de locul tau de munca? - Are you >satisfied with your job?
Toata lumea spline ca este 0 poveste adevarata. - Everybody says it is a >true story.
something - ceva
somewhere - undeva
I have something to tell you. > [ai hEy samTsin(g) tll tel iu:] - Am ceva sa-ti spun.
It must be somewhere. > [It mast bi: samUea'] - Trebuie sa fie undeva.
16
in propozi!iile interogative in locullui some se folosesc formele compuse ale pronumelui any:
Do you know anybody here? > [ du IU: nau enibadi hia r ] - Cuno~ti pe eineva aici?
Did he give you anything? > [did hi: giv iu: eniTSm(g)] - Ti-a dat eeva?
Do you see Mary anywhere? > [du iu: si: meari eniUeaf ] - 0 vezi undeva pe Maria?
Dacii riispunsul este negativ, atunci folosim formele compuse ale cuvdntului any, iar verbul din
propozi/ie va ji la forma negativii. Cdnd folosim formele compuse ale lui no, atunci verbul va ji la
forma ajirmativii. Nu uitali cii in limba englezii nu existii dub Iii negalie.
No, I know' nobody here. > [nau ai nau naubadi hia r ] - Nu eunose pe nimeni aiei.
No, he gave me > [nau hi: geiv mi: - Nu mi-a dat nimie.
nothing. naTsm(g)]
No, I see her nowhere. > [nau ai si: ha: f nauUea r ] - Nu 0 vad nieaieri.
Traducetl in lImba engleza urmatoarele propozitii. Pentm propozitiile negative folositi ambele structuri:
Le-ai vazut undeva pe aceste fete? > Have you seen these gIrls anywhere?
Poate cineva sa plateasca cu bani gheata? > Can anybody pay in cash?
Ai intiilnit acolo pe cineva important? > DId you meet anybody important there?
17
Iar acum sa recapitulam intreaga lectie. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Colegii no~tri solicita 0 marire de salariu. > Our colleagues are applying for a raise.
Salariatii ~i conducerea se intalnesc maine > The employees and the management are
sa negocieze salariile. meeting tomorrow to negotiate wages.
Membrii sindicatului nostru ca~tiga mai mult. > The members of our trade-union earn more.
Cati muncitori au concediat in ultima vreme? > How many labourers have they recently fired?
Ca~tigullui este foarte mare. > His proceeds are very high.
Inainte de a cumpara aceasta carte > Before I bought this book I had asked
m-am interesat de continutul ei. about its contents.
Vei primi chitanta la casa. > You will get the receipt at the cash-desk.
Clientii no~tri sunt intotdeauna satisIacuti > Our clients are always satisfied
de cumparaturile avantajoase. with their bargains.
Inainte de a merge la cumparaturi am scris > Before I went shoppmg I had written
o lista de cumparaturi. a shopping-list.
Nu voi spune nimanui despre asta. > I won't tell anybody about it.
Dupa ce am inceput lucrul a venit John. > After I had started work John came.
Urmeaza un exercitiu de pronuntie. Literele accentuate din fiecare coloana desemneaza sunete identice:
18
RECAPITULAREA LECTIEI
•
17
17.1. The Past Perfect Tense - timpul trecut perfect
17.1. 1. Utilizare
II folosim in cazul a doua actiuni din trecut, pentru a indica actiunea care s-a petrecut
mai devreme. Acest timp indica faptul ca prima actiune s-a terminat deja. Cea de-a
doua actiune se exprima cu timpul Simple Past.
Complementele circumstantiale cel mai des utilizate alaturi de acest timp sunt:
after - dupa, dupa aceea, dupa ce, ulterior
before - inainte, in fata, dinaintea
19
17.3. "Some, any, no"
Acest adverb se folose~te alaturi de substantive care au sau nu au plural; atat la singular ~i
plural.
Have you any receipts? No, I haven't any receipts. - Nu, nu am chitante.
No, I have no receipts.
Retineti ca "not any" ~i "no" inseamna acela~i lucru "nici un, nici 0, a nu avea deloc".
something - ceva
somebody - cineva
somewhere - undeva
In propozitii interogative in locullui "some" folosim formele compuse ale lui "any":
In cazul unui raspuns negativ se folosesc fonnele compuse ale lui "any" iar verbul are fanna
negativa, sau formele compuse ale lui "no" ~i verbulla fonna afinnativa:
20
TEMA PENTRU ACASA 17
3. Before they fired the unskilled labourers they had talked to them.
21
,.. ,..
LECTIA
, 18 PARTEA INTAI
22
Sa introducem noile cuvinte In propozitii:
I want to change something > [ai Uont tu t~eindj samTsin(gj - Vreau sa schimb ceva
in the kitchen. in Dza kit~an] in bucatarie.
I will put the fridge near > [ai ull put DZa fridj nia' - Voi pune frigiderul
the door. DZa do:'] langa u~a.
These cupboards will hang > [Dzi:s kabadz uil hEn(g) - Aceste dulapuri vor fi agatate
on the walls. on DZa Uol z ] pe pereti.
And I want to have tiles on > [End a l Uont tu hEy tailz on - ~i vreau sa am faianta pe perete
the wall over the sink. DZa uol auva' DZa sin(g)k] deasupra chiuvetei.
I think we can also > [ai Tsin(g)k ui: kEn olsau - Cred ca putem schimba
change the tap. t~eindj DZa tEp] ~i robinetul.
We will buy a new > [Ui: uil bai a niu: - Yom cumpara un aragaz
gas-cooker and gEs kuka' End nou ~i un cuptor
an electric oven. an ilektrik ovn] electric.
The rubbish-bin and the > [DZa rabi~ bin End DZa - Co~ul de gunoi ~i galeata
bucket with the mop bakit uiD z DZa mop cu carpa de ~ters pe jos
can be put here. kEn bi put hia'] pot fi puse aici.
And the towel can be > [End DZa taual kEn bi - Iar prosopul poate fi agatat
hanged near the smk. hEn(g)d nia' DZa sm(g)k] langa chiuveta.
I must think about it. > [ai mast Pin(g)k abaut it] - Trebuie sa rna gandesc la asta.
23
Completati unnatoarele propozitii in limba engleza cu noile cuvinte:
Curatam podeaua cu carpa de ~ters pe jos. - We clean the floor with a >mop.
De unde pot procura robinete mari? - Where can I get big> taps?
Imi place faianta din acest magazin. - I like the >tiles in this shop.
Aceasta cratita nu este suficient de mare. - This >saucepan is not big enough.
Callta ceaiul in acest dulap. - Look for the tea in this > clipboard.
Verificati in ce masura ati reu~it sa va insu~iti cuvintele noi. Traduceti in limba engleza unnatoarele
cuvinte ~i expresii:
in continuare vom fnvii!a regulile de formare a adl'erbelor. Adverbele se potforma din adjective, prin
adiiugarea termina!iei -Iy:
In acela~i mod, putem fonna adverbe din substantive care exprima timpul:
24
Aceastii schimbare intervine ~i dacii litera y este precedatii de 0 consoanii:
easy - u~or easily > [i:zlli] - u~or, cu u~urinta
in multe cazuri, adjectivul ~i adverbul se traduc prin acela~i cuvant in limba romana.
Completati urmatoarele propozitii in limba engleza cu adverbele corespunzatoare:
well- bine better - mai bine the best - cel mai bine
in englezd. la leI ca ~i in limba romtinii, unele adverbe au formii identicii cu adjectivele care Ie
corespund
25
lata diteva exemple:
I feel very good today. > [ai fi:l veri gud tadei] - Ma simt foarte bine azi.
The dinner tastes great. > [DZa dina' teists greit] - Cina are un gust grozav.
This music sounds good. > [DZis miu:zik saundz gu:d] - Muzica aceasta suna bine.
Mary's flowers smell nice. > [meri:z t1aua'z smel nais] - Fiorile Mariei au un miros placut.
Verificati daca ati inteles cum se folosesc adverbele. Traduceti propozitiile urmatoare:
Azi rna simt foarte trist. > I feel very sad today.
Cati bani cheltuie~ti pe saptamana? > How much money do you spend weekly?
Tatal meu merge intotdeauna foarte incet. > My father always walks very slowly.
Mama mea conduce foarte bine. > My mother drives very well.
Sa invatam alte cateva cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
26
Recititi cuvintele, intr-o alta ordine:
Is your house insulated? > [jz ia: r haus insillieitid] - Casa ta este izolata?
My sister's house is for sale. >[ mai sistii'z haus iz fa: r seiJ] - Casa surorii mele este de vanzare.
The fridge is out of order. >[DZa fridj iz aut av o:rda r] - Frigiderul este defect.
Don't use this plate. > [daunt iu:z DZis pleit - Nu folosi aceasta farfurie.
It is greasy. it iz gri:si] Este unsuroasa.
There are a few rooms > [DZea r a: r a fiu: ru:mz - Sunt cateva camere
to let. tll let] de inchiriat.
They will deliver the > [DZel uJ! dlliva r DZa - Ei vor livra dulapurile
cupboards in the evening. kabadz m DZl i:vnm(g)] de bucatarie deseara.
The trade-union supports > [DZa treld lu:man sapo:rts - Sindicatul sprijina
the labourers. DZa leibararz] muncitorii.
La ce ora vei livra acest frigider? - What time will you >deliver this fridge?
De cat timp nu functioneaza ma~ina? - How long has the car been >out of order?
Acesta unealta se folose~te la taierea lemnului. - This tool >serves to cut wood.
27
Ai mainile unsuroase. - You have >greasy hands.
Am avut asta pe stoc acum cinci ani. - We >stocked it two years ago.
Casa vecinilor no~tri este de vanzare. - Our neighbour's house is >for sale.
Verificati daca ati reu~it sa retineti cuvintele noi. Traduceti In limba engleza urmatoarele cuvinte ~i
expresii:
I don't know where this book is. - Nu ~tiu unde este aceasta carte.
Propozi!ia subordonatii scnsa cu caractere ingro!fate se nume!jte intrebare indirecta!ji este introdusa
de un pronume mterogativ (where, who, when), dupa care urmeaza topica obi!jnuita a unei propozi!ii
ajirmative.
De exemplu:
Don't tell them where I have put my savings. - Nu Ie spune unde mi-am pus economiile.
~tii cat costa asta? > Do you know how much it is?
Spune-mi dind pot sa te vizitez. > Tell me when I can visit you.
Nu ~tiu cine serve~te aici. > I don't know who serves here.
Peter ne va spune care casa este de Inchiriat. > Peter will tell us which house is to let.
~tii ce fac copiii lui? > Do you know what his children are doing?
28
lata cateva verbe noi:
I have already mopped > [ai hEv o:lredi mopt - Am ~ters deja pe jos.
the floor. DZa flo:']
Will you iron this shirt > lUi] iu: aian DZis ~a:'t - Vrei sa-mi calci cama~a
for me? fo:'mi:] asta?
We must dust the chairs. > lUi: mast dast DZa t~eafz] - Trebuie sa ~tergem praful
de pe scaune.
Peel the potatoes for dinner. > [pi:l DZa pateitouz fo:' dinaf] - Curata cartofii pentru cina!
Turn on the TV set, please. > [tcl:'n on DZa ti: vi: set pli:z] - Da drumulla televizor, te rog.
You must turn off the tap. > [IU: mast ta:fn ofDza tEp] - Trebuie sa inchizi robinetul.
In timp ce calcam fusta, s-a intors - While I was >ironing the skirt my husband
sotul meu. returned.
Inainte de-a incepe sa mananc micul dejun, - Before I started to eat breakfast
am pomit aparatul de prajit paine. I >had turned on the toaster.
Inca mai cureti aceste legume? - Are you still >peeling these vegetables?
Golim co~ul de gunoi in fiecare dimineatlL - We >empty the rubbish-bin every morning.
Trebuie sa ~tergi praful de pe biblioteca tao - You must >dust your bookcase.
Imi amintesc ca am oprit radioul inainte - I remember that I >had turned off the radio
de-a pleca. before I left.
29
Traduce1i cuvintele ~i expresiile in engleza:
Existen{a sau prezen{a, respectiv absen{a unei jiin{e sau a unui obiect se exprimii prin construc{ia
there is/there are.
Forma interogativii a acestei expresii se jormeazii prin inversarea ordinii subiectului gramatical
there ~i a verbului auxiliar:
There is a book on the table. Is there a book on the table? - Este a carte pe masa?
There are cars in Are there any cars in - Sunt ma~ini pe strada?
the street. the street?
There has been a meeting Has there been a meeting - A fast a ~edin1a aici?
here. here?
There were many bicycles in that shop. > Were there many bicycles in that shop?
There is a house for sale in London. > Is there a house for sale in London?
There will be sales in this supermarket. > Will there be sales in this supennarket?
Forma afirmatiwi se formeazii cu adverbul yes, subiectul gramatical there ~i verbul auxiliar. Pentru
forma negativiifolosim cuvantul de nega{ie no, cuvantul there, verbul auxiliar ~i adverbul not:
30
Formulati raspunsuri afirmative ~i negative la urmatoarele intrebari:
He promised me a ne\\ car. > [hI. prol1w,t mi' a nlll: ka:'] - El mi-a promis 0 ma~ina noua.
Will they offer you > [-11 D"el or~l' 'u - Iti vor oferi 0 slujba
a better job? 3 bet:l' dwb ~ mai buna?
The managment refused > [0 ,: 1:1EmdJrnant nfiu:zd - Conducerea a refuzat sa-mi dea
to give me a raise. tl. ;1\ ill1: a relz] o marire de salariu.
Mother will not allow you > [m,ID-a' "11 not alau iu: - Mama nu-ti va da voie
to go to the cinema. tu gau tu DZa sinama] sa mergi la cinematograf.
Have they permItted:. ou > [hEv DZei pamitid iu: - Ti-au permis
to bring the dog'> tu brin(g) DZa dog] sa aduci ciiinele?
Promite-mi ca te vei intoarce devreme. - > Promise me you will return early.
Pot sa-ti ofer doua apartamente. - I can> otfer you two apartments.
31
Traduceti verbele unnlitoare in limba engleza:
Iar acum sa sintetizam materia din aceasta parte a lectiei intr-un exercitiu. Traduceti in limba engleza
urmatoarele propozitii:
Trebuie sa golim repede frigiderul. > We must empty the fridge fast.
Cand vor livra dulapurile? > What time will they deliver the cupboards?
Ea a spus asta foarte politicos. > She said this very politely.
Poti folosi aceasta galeata. > You can use this bucket.
Spune-mi unde sunt aceste cratite. > Tell me where these saucepans are.
Poate cineva sa-mi calce bluza? > Can anybody iron my blouse?
EI a condus intotdeauna foarte bine ma~ina. > He has always driven the car very well.
32
LECTIA
, 18 - PARTEA A nOVA
Cititi cu atentie urmatorul dialog fiind atenti la pronuntie ~i intonatie. Cuvintele ~i silabele accentuate
sunt scrise ingro~at:
Peter: Mary, have you heard that a lot oflabourers don't like their jobs?
Mary: No, I haven't. And why don't they like their jobs?
Peter: They say their wages are too low and they must often apply for a raise.
Mary: Well, I have heard about that. But the management has refused their applications so far.
Hardly any employees like the management.
Peter: And the other problem is that there is unemployment in our surroundings. Even John has
hardly worked this summer. The trade-union wants to negotiate about the strike.
Mary: And all our employees are members of this trade-union. The management already knows
about it and wants to fire some of the employees. Do you know how many people they
want to fire')
Peter: No, I don ·t. I think there must be a few. But there are many unskilled workers and they
will not get a job.
John: I must give my thanks to your mother because she has helped me.
Barbara: How did she help you?
John: You know I wanted to buy a car after I had earned more money. But I was still short of
money and she gave me some.
Barbara: Today we must go to the supermarket to do some shopping. There are many things on my
shopping-list. Now you can return this money!
John: Why must we go to the supermarket all the time?
Barbara: Because the shop-assistants are very polite there and they stock almost everything. And
today they have sales there.
John: Good. today I'll take you to the supermarket in my new car.
33
Barbara: Now you can read it, but later I will turn on the radio and we can listen to some music.
Peter: But I want to read this book tonight. You know I read two books daily.
Barbara: What are the contents of that book?
Peter: The contents of this book are very important and useful for a secretary.
Barbara: Then I will also read that book.
Rezolvati urmatorul exercitiu care sintetizeaza intregul material al lectiei. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba engleza:
Colegii mei nu vor aceasta greva. > My colleagues don't want this strike.
Angajatii no~tri vor sa schimbe conducerea. > Our employees want to change
the management.
Inainte sa incepem lucrul, i-am a~teptat. > Before we started work we had waited
for them.
Dupa ce am scris 0 scrisoare, am cumparat > After I had written a letter I bought
doua timbre. two stamps.
Cred ca voi solicita 0 slujba mai buna > I think I will apply for a better job
~iun salariu mai mare. and higher wages.
Anul acesta ei vor sa cultive ovaz. > They want to grow oats this year.
Acum doi ani am locuit intr-o > Two years ago we lived in
zona minunata. beautiful surroundings.
Toti clientii sunt satisfacuti de cumparaturile > All customers are satisfied with the shopping
din supermagazinul nostru. in our supermarket.
Nu uita sa iei lista de cumparaturi ~i saco~a. > Don't forget to take the shopping-list and
the shopping-bag.
Fac reduceri doar in perioada > Do they give discounts only during sales?
soldurilor?
Trebuie sa las caruciorulla casa? > Must I leave the trolley at the cash-desk?
El ca~tiga multi bani ~i cumpara numai > He earns a lot and buys only bargains.
la pret redus.
Ei nu-~i fac aproape niciodata tema pentru acasa. > They hardly ever do homework.
Crezi ca acest dulap va fi util in bucatarie? > Do you think this cupboard will be useful
in the kitchen?
Aceasta ~tire este foarte importanta. > This news is very Important.
34
Aceasta poveste nu poate fi adevarata. > This story can't be true.
Inainte sa mergem la Mary noi am ~ters > Before we went to Mary we had mopped
pe jos. the floors.
Intreaba-l cand inchide magazinul. > Ask hIm \\ hen he shuts the shop.
~terge praful de pe mese ~i calca aceste haine. > Dust the tables and Iron these clothes.
Sunt ni~te carti aici? > Are there any books here?
35
RECAPITULAREA LECTIEI
, 18
18.1. Adverbe
18.1.1. Majoritatea adverbelor se fonneaza din adjective, prin adaugarea tenninatiei ,,-ly":
18.1.2. In limba engleza adverbul corespunzator adjectivului "bun" este "well". Retineti:
comparativul ~i superlativul lui "well" sunt identice cu fonnele corespunzatoare
ale adjectivului "good":
well - bine better - mai bine the best - cel mai bme
18.1 .3. In limba engleza, la fel ca in limba romana, mai multe adverbe au fonna identica cu
adjectivele corespunzatoare:
36
18.2. Intrebari indirecte
I don't know where this book is. - Nu ~tiu unde este aceasta carte.
Propozitia subordonata este introdusa de un pronume interogativ (where, who, what etc.),
dupa care urmeaza 0 propozitie cu structura afirmativa:
18.3.1. Interogativul
37
TEMA PENTRU ACASA 18
38
Verbele neregulate din lectiile 17 ~i 18
forma I forma a II-a forma a III-a
39
VOCABULARUL LECTIILOR
, 17 SI
, 18
to apply for > [tu aplai fa: r ] - a se adresa pentru, a cere, a solicita
40
for sale >[fo:Tseil] - de vanzare
41
to promise > [tu promis] - a promite
42
thanks > [TSEn(g)ks] - multumiri, recuno~tinta
43
RECAPITULARE
2. Numeralele ordinale:
-2-
lata cuvintele noi In propozitii:
There were a lot of gales > l D"ea' "a :' a lot ov geilz - Au fost multe vijelii
in January. in djEniLlari] In ianuarie.
There was some hail > [ Dlea' "az sam heil - Azi dimineata a fost
this morning. DZis mo:'nin lgl ] grindina.
There is ice on the water. > [Dlea' iz ais on Dla "o:ta'] - Este gheata pe apa.
Can you see the dew > l kEn iu: si: DLa diu: - Poti sa vezi roua
on the grass? on DZa gra:s] pe iarba?
There are no thunderstorms > [Dlea' a:' nau Pand~l'sto:'mz - In aceste locuri nu sunt
in these surroundings. in D'i:z saraundin(g)z] furtuni cu traznete.
Don't forget your umbrella! > l daunt forget io:' ambrela] - Nu-ti uita umbrela!
This road is too narrow > [Dlis raud iz tLl: nErau - Acest drum este prea Ingust
for a van. fo:' a YEn] pentru 0 furgoneta.
Hurricanes bring a lot of > [harikanz brin(g) a lot av - Uraganele aduc multa
ram. rein] ploaie.
The thaw will start >[DZa Po: "il sta:'t - Dezghetul va Incepe
next month. nekst man T'] luna viitoare.
There will be a shower > [D"e[l' "il bi: a ~aua' - Dimineata va fi aversa.
in the morning. in D"a mo:'nin lg )]
Sunny spells don't often > [sani spclz daunt oti1 - Toamna nu este des
happen in autumn. hEpn in o:t~lm] vreme Insorita.
Completati urmatoarele propozitii In limba engleza cu cuvintele corespunzatoare. Folositi filtrul ro~u:
Ti-ai cumparat deja 0 umbrela noua? - Have you already bought a new >umbrella?
A fost 0 nuanta de zambet pe fata lui. - There was a >Shade of smile on his face.
Ultima zi Insorita a fast in urma cu 0 luna. - The last >sunny spell was a month ago.
Chiar vrei sa ie~i pe acest vant puternic? - Do you really want to go out in this >gale?
Dimineata este Intotdeauna roua pe iarba. - There is always >dcw on the grass
in the morning.
3
Traduceti propozqllle urmiHoare in Innba engleza.
lIm plac toate nuantele de verde. > I like all shades of green.
Acest drum este cel mal bun. > ThIs road IS the best.
Luna aceasta au fost multe vlJelIi. > ThIs month there have been
many thundel storms.
Pune-tl pantofil! Este roua pe iarba. > Put on your shoes! There IS dew on the grass.
Cand este dezghet, strazile sunt ude. > When there IS thaw, the streets are wet.
NO! am pierdut totul in tlmpul uraganului. > \Ve lost everythmg m the hurncane.
Intr-adevar itl place cealUl rece cu gheata? > 00 you Ieally like Ice-tea?
Sper ca aZI va fi vreme insonta. > I hope there wIll be sunny spells today.
leri a fost ploale ~I gnndma. > Yestelday we had ram and haIl.
lama sunt des vantun putemlce. > [here are often gales In WInter.
Primavara va SOSI dupa ultImul dezghet. > SPI mg \\ III come after the last thaw.
In aceasta Jeetle ne vom ocupa de 0 problema nnportanta a gramatIcn engleze, modul conditional.
Propozltla condltlOnala este de trel tipun. lata primul tip.
Tipul intii (1. Conditional) ~e refera la vuto/: indepl//urea cond/tiei, respect/v realtzarea activitiiru
\'l/toare, este poslhila.
If you return thIS book > [IfILl IIta.'n O/IS buk - Oaca inapoiezI aceasta carte,
you will get another III till gct ana0 7 a'] vel prum alta.
If she leaves too late, > [If ~l iI. vz tu lclt - Oaca ea pJeaca prea tarziu,
she will be late for her bus. r
Sl ull bl. IClt fo. r ha· bas] va plerde autobuzul.
The weather will be nice If > LOla L1 e D l a' L111 bl n,IlS If - Vremea va fi placuta, daca
the temperatlll e Isn't lower. D/a tcmp[Jt~ar iznt loua'] temperatura nu va fi mai scazutii.
Deslgllr arl oh.\ervat cum se utllt:.ea:.a if [If] (inseal11na' daca, presllpunimd ca) in propozitil.
Rerl/lerl ca in propo:.ltia condltlOllala (care este Illtrodll~a pnn if) se foloseste tl/npul prezent
simplu (SImple Present), far ill propo:'lrfa prinClpala ~e IItlltzeaza vlitorul Sllllplu (Sllnple Future).
4
Completati propozitiile unnatoare cu cuvintele corespunzatoare:
Daca ploua nu vom merge 1a plimbare. - If it > ramswe won't go for a walk.
Oaca maine e gel', vom ramane - If there > IS frost tomorrow, we will stay
acasa. at home.
lar acum sa invatam cateva adjective noi. Cititi cllvintele cu voce tare ~i retineti corespondentullor
in limba romana:
Cititi cu voce tare unnatorlll dialog scurt in care apar ~i cuvintele noi:
Do you like the weather > [dll iu. lalk [Ya lIefYa' - iti place azi vremea?
today? ladc!]
No, it's awfuL. > [lldll lis II IlJ - Nu, este groaznica.
5
In the morning the fog was > [111 D\l mo:'nin(g) D/a Dimineata ceata a fost atat
so dense that I didn't see my l'og U oz sou d ens DIE~t al. de deasa, incat nu mi-am
car. didnt si: mai ka: ]
r vazut ma~ina.
Yes, and the streets were > [/\:s End D/a stri:ts ua:r Da, ~i strazile au fost
slippery. sliparil alunecoase.
Desigur ati memorat deja cuvintele noi. Completati unnatoarele propozitii cu cuvintele cores-
punzatoare:
S-a depus un ger cumplit. > Sevel e frost has set in.
In Romania avem 0 vreme schimbatoare. We have> changeable weather in
Romania.
Este un trafic intens pe strazi. There is > dense traffic in the streets.
Drumul a fost alunecos a~a ca noi am mers The road was> "lIppery so we went on
pe jos. foot.
Aceste animaIe pot fi periculoase. These animals can be > dangerous.
Vara aceasta a fost 0 caldura inabu~itoare. This summer there has been> oppressIve
heat.
-6-
Traducetl in hmba engleza urmatoarele cuvinte. Folosltl filtrul ro~u:
Celelalte numerale ord/llale se formeazii prin adiiugarea ternlll1a!iel -th la l1umeralele cardinale:
Ortografia IIIlOra dintre numerale ordinale se schil11bii prin adiiugarea terl11ina!iei -th:
in ca::ul ill care Ilumeralele se terl11inii in -y, acesta se preschimbii in -ie, la adiiugarea terl11ina!iei -th:
in cazul numeralelor urdlllale compuse - ca de exemplu "al douii::eci ,~i unulea, al dOllea, al
trezlea ", in englezii folosim cuvintele first, second, third, etc.:
A fost a zecea noastra zi de lucru. > It was our tenth day of work.
Aceasta carte este pe al douazeci ~i ~aselea > ThiS book IS on the twenty-sixth
raft la dreapta. shelf on the nght.
Al patruzeci ~I ~aptelea profesor tocmai > The 1"01 ty-se\ enth tcacher has Just
a solicitat sluJba. dppllcd for the lob.
7
Daca numeralele sunt sCl'ise cu cifi-e, atunci c!frelor Ii se adauga ultimele doua litere ale for-
mei serise eu litere:
first 1st
second 2nd
third 3rd
twenty-fifth 25th
Dintre verbele de mai sus, doua sunt neregulate. lata formele lor:
Sa folosim aceste verbe In propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i urmariti traducerea In limba
romana:
He has always needed our > [hi' hEz o:llle/z l1i:did El a avut Intotdeauna
help. aua help]
l nevoie de ajutorul nostru.
The thaw will set in next > [O/a T'o: lid set 111 nekst - Dezghetul va Incepe luna
month. manT'] viitoare.
The ice has already melted. > [D/i alS hEz o'lredi - Gheata s-a topit deja.
meltid]
-8-
We won't go to town if it > l"i: "ount gau tu taun if it - Nu vom merge in ora~ daca
drizzles tomorrow. drizlz tamorau] va burnita maine.
Don't drop this magazine > [daunt drop D/is mEgazi:n - Nu scapa pe podea
on the floor. on DZ~\ flo:'] aceasta revista.
Daca incepe un inghet aspru, vom parasi - If severe frost >sets in we will leave
acest ora~. this town.
Propozi{ia a doua este la diateza pasiva (Passive Voice [pa: siv vois)), care se folose,~te atunci ciind
subiectul este obiectul care suferd ac{iunea iar autorul ac{iunii este exprimat printr-ul1 complement.
Diateza pasiva se compune din forma corespunzatoare a verbului to be ~i forma a III-a a verbului
principal.
9
lata dHeva exemple:
The hammer was found in > [Dza hEmal' lI oz faund in - Ciocanul a fast gasit in
the shed. DZa ~edj ~ura.
The floor in the kitchen will > lD\\ flo:1' in D/a kil~an Podeua din bucatarie va fi
be mopped tomorrow. lIj] bi: mopt tamorouj spalata maine.
Unneaza un exercitiu u~or. Transfonnati propozitiile din diateza activa in diateza pasiva. Com-
pletati propozitiile:
She has ironed her son's shirts. Her son's shirts> have been ironed.
They deliver newspapers every day. Newspapers> are delivered every day.
!/~~~~ser~~t,~~~;:~~~~;~~~I~~entuI~~:~~~;~pozitieila di~teza I
I activa devine subiectul propozitiei la diateza pasiva. I
l -._-_._- ._ ... _._- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - _ . - .. _---_ .._-_. __. _ - - - - - - - - - - . - /.
Am avut doar cil.teva furtuni cu trasnete > We have had only a few thunderstonTIs
vara aceasta. this summer.
Acest drum a fost construit in urma cu doi > This road was buill two y ~ars ago.
am.
Al doisprezecelea politist a sosit prea tarziu. > The twelfth policeman caine too late.
Daca nu lucrezi nu vei avea bani. > If you don't work you will not have
money.
Toate scrisorile au fost trimise deja. > All letters have already b,:en sent.
Iivom vizita pe John ~i pe Mary dad nu > We ""ill visit John and Mary if it doesn't
ploua marunt. drizzle.
Daca ceata este deasa, nu vom vedea nimic. > If the fog is dense, we witl see nothing.
Drumurile alunecoase sunt foarte pericu- > Slippery roads are very ch,ngerous.
loase.
Acesta este al cincizecilea angajat al nostru. > This is our fiftielh employee.
- 10-
LECTIA
, 19 - PARTEA A DaDA
Furtunile ;;i ploile din prima parte a lectiei ne-au Iacut sa ne gfmdim la
caminul nostru confortabil. Sa intram in donnitor:
double bed > [dabl bed] - pat dublu
sheet > [~i:t] - cear;;af
blanket > [hIEn{g)kit] - piltura
pillow > [pilou] - perna
bedspread > [bedspredj - cuvertura de pat
alarm clock > [ala:1m klok I - ceas de;;teptiitor
sheets > [~i:tsl - cear;;afuri, foi de har-
tie
wardrobe > C'o:'droub] - garderoba, ;;ifonier,
dulap de haine
rug > [rag] - covora;;, carpeta
dressing-gown > [dresin(g) gaun] - halat, capot
single bed > [sing I bed] - pat de 0 persoana
dream > [dri:lll] - vis
nightmare > [naitmefl'] - co;;mar
Repetati cuvintele ;;i in aWi ordine. Exersati pronuntia ;;i retineti sensul
lor in limba romfma:
rug > [rag] - covora;;, carpeta
dream > [dri:m] - vis
bedspread > [bedspredl - cuvertura de pat
double bed > [dabl bed] - pat dublu
pillow > [pilau] - perna
nightmare > [naitmcf{] - co;;mar
blanket > [bIEnlg)kitj - patura
wardrobe > [uo:rdroub] - garderoba, ;;ifonier,
dulap de haine
alarm clock > [ala:rm klakj - ceas de;;teptator
sheet > r~i:t] - cear;;af
dressing-gown > ldresin(g) gaun] - halat
single bed > [singl bed] - pat de 0 persoana
sheets > [;;i:tsJ - cear;;afuri, foi de har-
tie
- 11 -
Sa citim cu voce tare dialogul, in care am folosit ~i cuvintele noi:
Sa analizam acum separat fiecare propozitie. Cititi propozitiile ~i fiti atenti la pronuntie:
What do you want to have in> [u ot du iu: uont tu hEv in - Ce vrei sa avem in noul
our new bedroom? aLla' nlU: bedrumJ nostru donnitor?
We must have one double > lUi: mast hEv lI an dabl Trebuie sa avem un pat
bed or two single beds. bed 0:
1
tu: sing] bedz] dublu sau doua paturi
simple.
I think we can have a big > [al T\n(1!)k ui: kEn hEv a Cred ca putem avea un
wardrobe in the comer of the · 1I o. I'd rou b'111 D Z a-
b Ig ~ifonier mare in coltul
room. ko:1n[\1 ov DZa ru:m] camerei.
Yes, and two small rugs near> I ics End tLl smo.l ragz Da, ~i doua covora~e mici
the bed. nia' D\\ hed] langa pat.
I want to buy many new > [ai uont tLl bai me111 nlU: Vreau sa cumpar multe
things. T'intg)z] 1ucruri noi.
I am thinking about new > [ai Em T'in l 1!)kin(g) abaut Ma gandesc la ha1ate noi,
dressing-gowns, pillows and nlLl: dresin(g) gaunz peme ~i paturi.
blankets. piloLlz End blEn(g)kits]
... new sheets and a large > [n/Ll. :;;i:t<: End a la:l'dj ... cear~afuri noi ~i 0
bedspread. bedspred] cuvertura de pat mare.
Can we afford it? > [kFn ul. fIfo t d it] Ne putem pennite asta?
I hope we can. > [<Ii hOLlp u1: kEnJ Sper ci'i putem.
We can also buy a new > [ul: kEn olsou bal a niu: Putem deasemenea
electric alann clock. ilektnk rda:1m klok] cumpara ~i un ceas
de~teptator electric nou.
Will we buy new, nIce > [till ul. bal niLl. l1alS Vom cumpara ~i vise noi,
dreams too? dl! mz tu'] placute?
- 12-
l
I think that after we buy all > [ai T'm()2Jk D/Et a:fta Cred ca dupa ee
the new things we can afford lIj: hal 0:1 D/fl nllJ: cumparam toate luerurile
only nightmares. T'in()2)z IIi. k1:11 Mold noi, ne yom putea permite
doar co~maruri.
ounli na/tml.:fllzj
1
They are cheaper. > !D\:i a: t"i.pfl'l - Sunt mai ieftine.
Ei au aiei eamere eu paturi duble. - They have rooms with> double bed"
here.
Trebuie sa-i cumpar nevestei mele un halat I must buy my wife a new> dressIng
Putem sa-ti dam doar paturi ~i peme. We can only give you> blankets and
> pillows.
Cit costa acest ceas de~teptator. How much is this> alarm clock?
Ai vazut cear~afurile verzi in magazin? Did you see the green> sheets in the
shop?
Vom lua un pat simplu pentru fiica noastra. We'll take one> single bed for our
daughter.
Vom face un ~ifonier ~i-I yom a~eza in colt. We'll make a > \\ardrobc and put it in
the corner.
Ultimele zile au fost un co~mar pentm mine. The last days were a > nightmare for me.
L ~ P'.. ~~ ~ . _
"I must buy my wife a new dressing-gown".
- 13 -
Traduceti In limba engleza urmatoarele cuvinte: J
The bed will be delivered on > [LYa bed l'll bl. dlliva'd on - Patul va fi livrat la
the 15th of November. [)fa ld'ti.nPav nou\cmb,I'] 15 noiembrie.
This letter was written > [[YIS leta' "az I iln on - Aceasta scrisoare a fost scrisa
on 31 st July. DZa Pa"11 fa ' s t ,1\ dlul:lI] pe 31 iulie.
14
lata cum se folosesc verbele in Propoziiii:
He killed seven people. > [hi: kild SC\ n pi:pl] EI a ucis ~apte oameni.
That man has drowned his > rOZEt mEn h Lz draund Omul acela ~i-a inecat
dog. hi? dog] diinele.
r
Don't wreck my car! > [dount rek mai ka: J Nu-mi distruge ma~ina!
to be blown out > [tu bi: bioun aut [ a sufla, a stinge prin
suflare
The plane was wrecked in a > [Dza plein lI O ? rekt in a Avionul a fost avariat in
hurricane. harikanJ timpul unui uragan.
The fire will be blown out in> IOza faii/ lIil bi: bloun Focul va fi stins intr-un
a minute. aut in a minit] minut.
Many trees were blown > [meni tri:z lI a:r bloun leri au fost doborati multi
down yesterday. daun ieslardei] copaci.
The car was burnt down. > loza ka: 1 u o ? baJnt daun I Ma~ina a ars de tot.
Furtuna a avariat hotelul in data de 23 maio The hurricane> \\ reck.:d the hotel on
rd
23 May.
Poti sa te ineci daca inoti maine. You can> dro\\ n if you swim tomorrow.
Un copil ~i-a pierdut viata in accident. A child> \\ as kIlled in the accident.
Casa noastra a ars pana in temelii saptamana Our house> \\ as burnt do\\ n last week.
trecuta.
- 15 -
Copacii s-au rasturnat de viintul puternic. - The trees >wcre blown down in the gale.
Mal mult de 0 suta de oameni s-au Inecat - More than a hundred people >were drowned
ciind vaporul a naufragiat. when the ship >was wrecked.
Oamenll ucid alti oameni In fIe care Zl. - People >kI11 other people every day.
Acum iata un grup de adjective noi. Exersati pronuntia ~i retineti Intelesul lor In limba romiina:
Our street is very quiet. > [aua' stll t IZ \ ell kUaiat] - Strada noastra este fomie lini~tita.
Nightmares are unpleasant. > [naltl11c,j'Z a" anpleznt] - Co~marurile sunt neplacute.
These children were > l O/I'Z t)ilth an Ua ' - Ace~ti copii au fost
very nOIsy. yen nOIZlJ foarte galagio~i.
We must clean the car > lUI: l11a~t kll.n lYa ka: 1 - TrebLlle sa curatam ma~ina
because it is dirty. hlkoz It IZ da.'lI] deoarece este murdara.
This is a modern factory. > lO/ls IZ a l11oda'n j}~ktan] - Aceasta este 0 fabrica modema.
COPIll no~tn sunt foarte somnoro~i. - Our children are very >sleepy.
Ma~inile modeme sunt scumpe. - > 1\1 odcrn cars are expensive.
16
Traduce\i unnatoarele cuvinte in limba engleza:
Pentru a defini cantitorea exacta a acestor obieete, sefolose$te expresia a pair of [5 pear ov]
o pereche.
[ want to buy a pair of > [ai uont tu bai a pear av Vreau sa cumpar 0
trousers. trauzarz] pereche de pantaloni.
I'
Where are my binoculars? > [uear a: mai binokiu1i:/z Unde este binoclul meu?
1 don't see them. ai daunt si: DIem] Nu-l viid.
She cannot find her glasses. > [~i: kEnot faind ha:1' - Ea nu-~i gase~te ochelarii.
gla:siz]
1 must buy three pairs of > [ai mast bai T\i: pei'/ Z Trcbuic sa cumpar trei
r
scissors. ov siza z] foarfece.
- 17-
Dintre aceste verbe, trei sunt neregulate. Formele lor sunt:
I always get sleepy late at > [al 0 jlleiz get SJi:Pl leit Totdeuna devin somnoros
night. Et na/t] noaptea tarziu.
Undress and go to bed. > [andres End gou tu bed] Dezbraca-te ~i du-te la
culcare!
We woke up at seven. 1I
> [1: 1I ouk ap J:l sevn I Ne-am trezit la ~apte.
Have you ever dreamt about> [hEv iu: e\i:\1 dreml abaut Ai visat vreodata la 0 casa
a big house? a big haus] mare?
Do you always snore when > [du IU: o:lueiz sno: 1 uen Sforai intotdeuna cand
you sleep? IU slI:pJ dormi?
Have you shaved yet? > [hEv IU: ~elvd let] - Te-ai biirbierit deja?
- 18 -
Acest ultim exercitiu este de verificare. Traduceti propozltiile in limba engleza ~i exersati pronuntia:
Pe data de 25 mai a fast un vant putemic. > There was a strong gale on 25th May.
Furtunile cu traznete sunt i'ntotdeauna perieuloase. > Thunderstorms are always dangerous.
~ase oameni ~i-au pierdut viata in acest uragan. > SIX people were killed III this hurricane.
Daca se intuncea nu vom gasi aeeasta easa. > If it gets dal k we won't find thIS house.
Acest ceas de~teptator a fast cumparat din > This alarm clock \Vas bought in
acest magazin. thiS shop.
Pantalonii tai sunt in dulap. > Your trousers are In the wardrobe.
Vaporul a naufragiat pe a ceata deasa. > The ship was wrecked III a dense fog.
Fiiea lor s-a inecat anul trecut. > Their daughter dlOwned last year.
Saptamana aceasta au fast multe averse. > There have been many showers this week.
Nu vei cumpara aceasta carte daca cheltui > You won't buy thIS book If you spend
toti banii pe haine. all the lTIon\lY on clothes.
Copiii nu s-au trezit inca. > The chIldren have not woken up yet.
19
RECAPITULARE 19
19.1. Propozitia conditionala tipul intiii. (1. Conditional)
Acest timp se refera la vii tor. Indeplinirea conditiei, respectiv realizarea activitatii
viitoare este probabila.
Propozitia conditionala (care sta dupa if) este la timpul prezent simplu (Simple Pre-
sent), iar propozitia principala este la timpul viitor simplu (Simple Future).
If you buy the paper we will read Daca cumperi ziarul yom citi despre acel
about that accident. accident.
Daca numeralele ordinale sunt scrise cu cifre, atunci cifrelor Ii se adauga ultimele
doua litere ale formei scrise eu litere:
first 1st
twenty-fifth 25th
Diateza pasiva se foIose~te atunci ciind subiectul este obiectul care sufera aqiunea
iar autorul actiunii este exprimat printr-un complement. Propozitia cu structura pa-
siva se formeaza din: forma corespunzatoare a verbului "to be" ~i fonna a II1.-a a
verbului principal.
The hammer was found in the shed. - Ciocanul a fost gasit in ~ura.
In pronuntia datelor apar cuvinte aditionale - care nu se scriu. Acestea sunt "the"
inaintea datei ~i "of' inaintea denumirii lunii.
- 20-
TEMA. PENTRU ACASA. 19
A. Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii:
I. A lot of people were killed when the house was burnt down.
3. When the sunny spells set in, the ice melted in a short time.
6. If you don't mop the floor you won't go to the cinema today.
2. It will be on 23 January.
- 21 -
-
--
--
--
LECTIA
, 20 PARTEA INTAI
-
...... sa incepem lectia cu un grup de cuvinte legate de circulatie. Studiati-le
cu atentie:
time-table
cab
destination
underground
> Itaim leibl]
> [kEb]
> [destinei~n ]
> [andargraund]
- orar, program
- taxi
destinatie
metrou
..
li
witness > [ itnes] martor
zebra-crossing
underground
> [zebra krosin(gl]
> landa'graund]
zebra, trecere de pie-
toni
- metrou
•
time-table > Itaim lcibl] - orar, program
- 22-
In urmatorul exercitiu veti revedea cuvintele noi in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare:
1
There were many witnesses > i0 Cal uaJ meni Uitnislz Au fost multi martori Ie
of that accident. 0\ Diet Eksid:intj acel accident.
One boy was taken to > IUan boi uo ! tClkn lu Un baiat a fost transportat
hospital in an ambulance. hospitl in an Embiulansj la spital cu ambulanta.
The onlookers wanted to see> lD/1 onlukal'z uontid tu Privitorii au vrut sa vada
everything. si: evriTSin(g)] totul.
Where are these pedestrians >rUeal' a: 1 D/i:z pidestrianz Unde merg ace~ti pietoni?
going? goinlg)1
1 1
The car on the right has the >fn/a ka: on D {[ rait 11[7 Ma~ina din dreapta are
right of way, O/a rait ov ueij prioritate.
Where can I find the > IUea l kEn al famd ])/ il Unde pot gasi orarul?
time-table? lallll telblj
I took a cab to get to the > [al tuk il kEb tu get tll Am luat un taxi ca sa
office. [/1 ofis1 merg la birou.
> r0 ii destinei~an
7
The destination of this ship 0\' O/is Destinatia acestui vapor
is New York. ~[P IZ niu: io:1k] este New York.
- 23 -
Completati propozitiile cu cuvintele corespunzatoare! Exerati ~i pronuntia:
Azi sunt multi pietoni pe strazi. There are many> pedestrians in the
streets today.
Cite taxiuri sunt in acest ora~? How many> cabs are there in this town?
Trebuie sa facem mai l1111lte treceri de pie- We must make more> zebra-crossings.
toni.
Semafoarele nu funetioneaza de doua zile. The> traffic lights have been out of or-
der for two days.
Daca nu vine ambulanta, te yom lua cu If the> ambulance doesn't come we will
ma~ina. take you by car.
Toti martorii au inteles intrebarile? All > witnesses understood the ques-
tions?
Cu urmatorul exercitiu yom controla in ce masura v-ati insu~it cuvintele noi. Traduceti in limba
engleza:
Forma continua la prezent ,~i trecut (Present Continuous, Past Continuous) a verbelor la di-
ateza pasiva se alcatuie$te cu forma continua a verhului to be, ca verb auxiliar, $i forma
being [bi:in lg1 ] aflata inaintea formei a III-a verbului principal.
- 24-
lata cateva exemple:
They were cleaning the - The house was being > [Q/ a haus "az bi: in lg ) - leri la zece se lacea
house at ten yesterday. cleaned at ten yesterday. kli:nd Et ten iesta'dei] curatenie in casa.
She is cleaning her room now. > I lel room IS bcing cleaned now.
They were changing the management > The management was being changed
yesterday at two. ~ e,telday at two.
They are negotiating raises at the moment. > Raises are bcing negotiated at the moment.
Sa mai Invatam cateva cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti sensullor In limba romana:
They were injured in > [IYel ",1.' indp'd 111 - Ei au fost raniti In
the accident. [)Ii Eksldalltj accident.
Your brother is still > [10" braD/ar iz std - Fratele tau este Inca
unconscious. ankol1:;;asj incon~tient.
It was a very serious book. > [It "af. a \ ert si nas prublam] - Era 0 carte foarte serioasa.
We tried to help but it was > ["1 1Ia[(! tu help bat It "al' - Am Incercat sa ajutam dar a fost
111 Yam. Ill\ClI1j in zadar.
John's sister works mainly > [d\Ol1l ,isla' "a 'b memli - Sora lui John lucreaza mai ales
at night. Lt Il.lIl J noaptea.
I think this information > [al') '1l1 1'!k I)'", Il1f~I'l11el,;;l1] - Cred ca aceasta informatie
is necessary. 11 I1l'Si ,;111 ] este necesara.
25
Unneaza un exercitiu nou. Completati propozitiile folosind cuvintele corespunzatoare:
Dintre toate numeralele engleze~ti nu v-am prezentat inca zeroul. in limba engleza zeroul are
mai multe echivalente:
- 26-
In exercitiul anterior ati invatat mai multe cuvinte noi:
l
number > [nambfl ] numar
result > Irizalt] rezultat
minus > [mainas] mmus
below > rbilou] dedesubt, jos, mai jos, sub
degree > [digri: I grad, masura, treapta
Ati vazut deja cuvintele noi in exemple. In exercitiul urmator completati propozitiile cu
aceste cuvinte:
Ei locuiesc sub noi. They live> below us.
Este acolo, jos. It's there, > below.
EI are doctoratul. He has a doctor's> degree.
Imi place asta doar intr-o oarecare masura. I like it only to some> degree.
Care a fost rezultatul negocierilor? What was the> result of the negotia-
tions?
Care este numarul apartamentului tau? What is the> number of your apartment?
Azi temperatura este de minus cinci grade. The temperature is > minus five today.
L_~ _
"He has a doctor's degree".
-27-
Doua dintre aceste verbe sunt neregulate. lata formele lor:
A: Yes, the car ran over three people. Two of them were killed and one woman was injured.
A: There was one policeman. He directed the traffic but could not prevent the accident.
in dialogul nostril apare clI\'iintlll could [kud]. Acesta este forma de trecut a verbllilli modal can.
When we were travellmg > ["en "I "a' trEv]m(gl - Cand calatoream spre Madrid
to Madrid we saw a terrible tu madI id til so a tCrIb! am vazut un accident
accident. I-"ksldant] groaznic.
Was anybody killed? > [tl az ctllboUI kJld] - ~i-a pierdut cineva viata?
Were there any pedestrians > [tl a ' [Yea' cnl pldcstJlanZ - Au fost pietoni
in the street? m IYa SI111] pe strada?
Yes, the car ran over > [ICS IYa Ll ' rEn OU\ a' - Da, ma~ina a caleat
three people. 1"11 pi pI] trei oameni.
Two of them were killed > [tu ,1\ lYem ",I ' klld - Doi dmtre ei ~i-au pierdut
and one woman was Fnd ",In 'um,ln "dZ vJata ~i 0 femeie a fost
seriously injured. si 11,IS11 indJd.'d] gray ran ita.
Were there any policemen > [tid' lYe,l' cnl p:lli sman - A fost acolo vreun
there? IYCd'J politist?
28
He directed the traffic but > [h1: dairektid O/a trEfik EI a dirijat circula!ia, dar
could not prevent the bat kuJ not privent O/j nu a putut preintampina
accident. accidentul.
Eksidant 1
Do you know what caused > [du IU: nOll liot ku:zd D/i - Stii ce a cauzat
the accident? Eksidant] accidentul?
I think the car was out of > [ai TSin(g)k D/a ka: r uoz Cred ca ma~ina a fast
order. aut ov o.IUr1t I defecHi.
When did you see that terrible accident? > \Ve saw that terrible d..::cident when we
\\ere travelling to \1adnd
What did the big car hit? > The bIg ear hit a bui lding..
How many people did the car run over? > The car ran over three people.
Who was killed? > Two of the three people were killed.
Were there any policemen there? > Yes, there was one policeman.
What caused the accident? > The car was out of order.
Acesr pronume are mai mulre intelesuri: cine, pe cine, cui, cine, care, pe care. Daca intelesul
lui who este cine, inrrebarea se refera doar la persoana ~i who poare jifolosit ca subsrantiv. in
acest caz ordinea propozi(iei este directa, strucrura sa este ajirmariva, iar verbul este la perso-
ana a III-a singular.
in eazul in care pronumele interogativ who anare cu celalalte in(elesuri, interogativul se for-
meaza cu ajulorul verbelor auxiliare, forma corespunzatoare a verbului to be sau a verbelor
modale:
Cine ~i-a pierdut via!a in acest accident? > Who \\:lS kJikd ill lhi~ accident')
Pe cine vezi pe strada in fiecare zi? > Who do you Sc:C III the stleet every day'?
Cine este acest barbat in haina maro? > \V ho is thIS man i'l a hnm 11 coat'?
Cine scrie aceste scrisori minunate? > Who \', nte~ th~'~c hcal,tiful letters'?
Pe cine cau!i acum? > \Vhl) ,Ire you look 1I1g for <10\\ 0
- 29-
Ne vom intoarce acum fa diate~a pasiwI Pentru a indica persoana care executa activitatea in
propozitia fa diateza pasiva, se .rofose,~te prepozitia by.
De exemplu:
Peter made this chair, This chair was > [D/is t~ear 1I 0z Acest scaun a fost
made by Peter. meid bai pi:ti/] !acut de Peter.
The trade-union is Raises are being > [reiziz a: 1 bi:in lg ) Maririle de salarii
negotiating raises, negotiated by the nigou~le/tid bal sunt negociate de
trade-union. D/[I treld 1U:Jl1an] catre sindicat.
Radioul tocmai a fost pomit de catre John. > The radio has been turned on by John.
Aceste ma~ini sunt !acute de 0 fabrica din > These cars are made by a factory m
Chicago. Chicago.
Si iata ultimul exercitiu al acestei parti, in care 'lorn recapitula materialul invatat pana acum.
Traduce!i propozitiile in limba engleza:
Ace;;ti martori au vazut cel mai bine acci- > These witnesses saw the accident best.
dentul.
Au fost cinci grade sub zero. > It \'. as five degrces below zero.
Cine a fost calcat de un taxi? > Who was run ovcr by a cab?
Numarul meu de telefon este unu, noua, > My number is one, nme. 0, five, two, 0.
zero, cinci, doi, zero.
Ei au avut prioritate de trecere? > Old they hay e the right of way'?
Ace~tioameni au incercat sa ajute dar > These people tried to help but in \ am.
zadamic.
Patruzeci minus patruzeci fac zero. > Forty Jl1l11US furty IS uro/nought.
Circulatia este dirijata acum de un politist. > The traffic is bell1g directed by a police-
man no\'..
- 30-
LECTIA
, 20 - PARTEA A DOVA
Cititi cu atentie unnatorul dialog! Repetati exercitiul pana cand va convingeti de faptul ca v-ati
Insu~it pe deplin pronuntia ~i intonatia.
Barbara: Have you heard the news that yesterday a pedestrian was hit by a car at the
traffic-lights?
John: No, I haven't, but some pedestrians think they always have the right of
way.
Barbara: But everybody knows that it is not true.
John: Yes, everybody knows it only the pedestrians don't. We must all try to
prevent accidents.
Barbara: You are right. Policemen cannot do everything.
John: I think it is better when there are also traffic-lights.
- 31 -
In ultimul exercitiu al leetiei, traduceti propozitiile in limba engleza:
Aceasta este deja a patra furtuna in un- > This IS already the fourth gale in eleven
sprezece zile. days
Cinci oameni ~i-au pierdut viata in acel > Fl\ e people were kIlkd in that disaster.
dezastru.
Focul a fost stins de un vant putemic. > The fire was blovv n out by a strong wind.
El are nevoie de 0 pereche noua de oche- > 1Ie needs a new paIr of glasses.
lari.
Aceste foarfece sunt periculoase pentru > These sci:-.sors arc dangerous for children.
copii.
In aceasta vreme schimbatoare nu-mi uit > In this changeable \\ e;11her ] don't forget
umbrela. my umbrella.
Casa noastra a ars pana in teme!ii > Our housc burnt dO\\ n last v\ eek.
saptamana trecuta.
Aceste averse sunt de ploaie bune pentru > These sho\Vers arc good for au' garden.
gradina noastra.
Au cumparat ~ase perechi de pantaloni. > They bought "'X pairS or trousers.
In acea iama aspra a fost de multe ori ceata > In that sc\ele \\ II1kr there \Vas a lot or
deasa. cknse fog.
Gheata s-a topit deja. > The Ice has alnC:,lLty melted.
Acest binoclu este vechi, am nevoie de unul > 1 hese bll10culars an:: oid; I n..:ed a new
nou. pair.
Noi am vandut zece perechi de pantofi. > We sold ten pairs of shoes.
Aceasta este 0 cuvertura pentru un pat de 0 > This is a bedspread 1'01' a sll1g1e bed.
singura persoana.
Ace! dulap este facut din lemn? > Is that wardrobe made of Vvood?
Ochelarii tai sunt pe perna tao > Your spectacles are on your pilloVv.
Cat costa aceste ceasuri de~teptatoare? > How much are these alarm eloch)
Dupa vremea insorita a fost 0 furtuna cu > Aftcr thc sunny spells there was a
trasnete. thunderstorm.
Multi oameni i~i pierd viata pe acest drum > \1dWy pedplc .1IT killed on thb narnm
ingust. n)ad
Ea era incon~tienta dnd a fost dusa la > She \\ ,J>, lIih:OJbCIl'Us \\hen she \\ as
- 32-
Asta s-a 'intamplat 'in a noua zi. > This happened on the ninth day,
Temperatura va cobori sub zero grade. > The temperature wIll drop below zero.
Nimanui nu-i place aceasta caldura > Nobody lIkes this opplessive heat.
inabu~itoare.
Acest drum este alunecos in mod periculos. > This road is dangerously slippery.
Daca ai nevoie de ace~ti bani, ii vei gasi pe > If you need this money you \\ ill fInd it
raft. on the shelf.
Acest accident s-a intamplat in data de 27 > This accident happened 011 27th .Junc.
iunie.
Cumparatorul tocmai este servit de un > The cLlstomer is just being served by a
vanzator. shop-assistant.
Cine a solicitat aceasta slujba? > Who applied for this Job?
Iar acum iata exercitiul de pronuntie. Repetati cuvintele ~i fiti atenti la pronuntia corecta a
sunetelor engleze~ti. Literele aflate in aceea~i coloana, scrise ingr~at desemneaza sunete iden-
tice:
- 33-
RECAPITULARE 20
20.1. Dad verbul la diateza pasiva este la un timp continuu (Present Continuous, Past
Continuous) atunci stmctura predicatului este forma continua a verbului "to be", ca
verb auxiliar ~i forma a III-a a verbului principal, iar cuvantul "being" l bi: 111 J trece
inaintea fonnei a III-a a verbului.
She is reading A book is being > [a buk iz bi:in(g) Se cite~te 0 carte
a book. read. red] tocmai acum.
Dad un verb este compus din doua parti, de exemplu: "wait for, look for", atunci
prepozitia trebuie sa apara ~i la diateza pasiva:
We waited for the bus. - The bus was waited for.
20.2.2. In cazul in care pronumele interogativ "who" are oricare din re~,tul semnificatii-
lor, formam interogativul cu ajutorul verbului auxiliar, a verbului "to be", sau a
verbului modal:
Who did you see? - Pe cine ai vazut?
- 34-
TEMA PENTRU ACASA 20
A. Traduceti unnatoarele propozitii in limba romana:
4. Cu cine ai vorbit?
- 35-
Lista verbelor neregulate din lectiile 19 ~i 20
forma I forma a II-a forma a III-a
I
:;:::;:;:;:;:;:;:::::::;:;:;:
I
- 36-
I
VOCABULARVL LECTIILOR 19 ~i 20
alarm clock r ceas de~teptator
> [ala: m klok]
- 37-
to freeze > l tu fri:z] a ingheta, a degera
- 38-
to prevent > [tu priventJ a preintampina, a preveni
- 39-
to undress > [tu andres] a se dezbraca
zero
> [zebra krosin(gi]
> [zirou]
zebra trecere de pietoni
zero, nul
.. .
~
- 40-
RECAPITULARE
1. Comparatia adjectivelor:
2. Pluralul substantivelor:
- structura: - verbul "to be" la timpul corespunzator + forma a III-a a verbului de conjugat
The thief was caught (by the police). - Hotul a fost prins (de politi~ti).
- structura:
Propozitia principala if - Propozitia subordonata
(verbulla Simple Future Tense) (verbulla Simple Present Tense)
He will visit his friends if he has time. - I~i va vizita prietenii daca va avea timp.
on the 2pt of October > [on D/a t"enti fa'st ov oktaubarJ -pe data de 21 octombrie
LECTIA 21 " "
PARTEA INTAI
,
2
Sa folosim cuvintele noi in propozitii:
We are in a difficult situation. > ["1. a-' In a difikalt sltlUei~n] - Suntem intr-o situatie dificila.
It was a beautiful scene. > [It "oz a blU.tlral si:n] - Era un decor minunat.
This is a dangerous disease. > [It IZ a demdjaras dJZi:z] - Este 0 boala periculoasa.
Do you see the difference? > [du IU: SI: D'a difrans] - Ve~i deosebirea?
Who are these persons? > [hu: a: r D/I:z pa:rsnz] - Cine sunt aceste persoane?
Who has written this play? > [1m: hEz ritn DZis plel] - Cine a scris aceasta piesa?
There are spies in this > [DZear a r spaiz in DZis - Sunt spioni in aceasta
country. kantn] tara.
Aceasta este ultima scena a filmului. - This is the last >scene of the > fi 1m.
Nu cunosc nici una din aceste persoane. - I don't know any of these >persons.
3
Traduceti cuvintele in limba engleza:
Dacii la forma de infinitiv scurt (fiirii particula to a verbului) qdiiugiim terminafia -ing, obfinem
participiul prezent, pe care-l putem folosi in propozifii ca adverb.
De exemplu:
This job is exhausting. > [DZls dJob IZ Igzo:stm(gl] - Aceasta munca este epuizantii.
The difference is striking. > [DZa difrans iz stralkin(g)] - Deosebirea este frapantii.
The news is surprising. > [DZa nlU:Z iz sapralzin(g)] - Ve~tile sunt surprinziitoare.
Dintre aceste verbe, to strike este neregulat. Invatati cele trei forme ale sale:
Long work always > llon'c) "a :'k o:l""iz - Munca indelungata rna obose~te
tires me. 131'l'.c ill t: ] intotdeauna.
I like to surprise you. > [al 1,lIk tu S,lpral7 iu:] - Imi place sa te iau prin
surprindere.
We have already invited > ["I: hh O:!TCdl invaitid - L-am invitat deja pe Peter.
Peter. pi:ta'i
They will exhaust their > ll)l<:I"illg/O.,t D'<:{' - I~i vor epuiza in curiind
savmgs soon. selvm(~)7 slI:nJ economiile.
The clock is just striking > [IYa klok 17 djast stralklll'C) - Ceasul tocmai bate ora
seven. sevnJ ~apte.
In exercitiul urmator completati spatiile din propozitii cu forma corespunzatoare a verbului sau cu
participiul prezent:
Ultimul sau film m-a frapat. - His newest film >struck me.
Ne-am cheltuit deja toti banii. - We have already >cxhausted all our money.
Aceasta lunga plimbare a fost epuizanta. - This long walk was >exhausting.
Va amintifi desigur de propozifia condifionala de tipul I despre care am discutat in lecfia anterioani.
Conjuncfia if poate fi fnlocuita cu alte conjuncfii:
Propozifia care incepe cu oricare dintre conjuncfiile de mai sus, se nume~te propozitie
circumstantiala de timp. Nu este nici 0 diferenfa intre structura propozifiei condifionale de tipul I ~i
propozifia circumstanfiala de timp. Verbul din propozifia subordonata introdusa de aceste conjuncfii
este la timpul prezent simplu (Simple Present).
5
De exemplu:
He will buy the car as soon as > llll. "II bal DZa ka. r Ez su:n - El va cumpara ma~ina de
as he gets the money. Ez hI. gets IYa malll] indata ce prime~te banii.
I will have dinner before > [al ull hEy dina' blfo:' - Voi cina inainte sa merg la el.
I go to him. a' gau tu hIm]
After I finish this book > [a:fta r al filll~ DZIS buk - Dupa ce termin cartea aceasta
I will go for a walk. a' uII gau fd a U o k] o sa fac 0 plimbare.
Cind incepe sa ploua yom duce cainele > When it starts to ram we WIll take the dog
acasa. home.
De indata ce cite~ti aceasta carte imi vei > As soon as you read thIS book you wIll
spune ceva despre asta. tell me something about It.
Inainte de-a pleca yom inchide radioul. > Before we leave we wIll turn off the radio.
Voi face curatenie in casa dupa ee lucrez > I WIll clean the house after I work
in gradina. in the garden.
Sa lnvatam eateva adjective noi. Unele dintre ele se formeaza din verbe. Cititi-le eu voce tare ~i fiti
atenti la pronuntle:
lata cuvintele noi in propozitii. Cititi propozitiile cu voce tare ~i fiti atenti la traducerea in limba
romana:
I have heard some > [al hEy ha:rd sam - Am auzit cateva
alarming news. ala.rmm(g) ntu:z] ve~ti alarmante.
We saw an exciting match. > [U I: so. an iksaitin(gJ mEt~] - Noi am vazut un meci captivant.
His speech was moving. > [hlz spi.t~ uoz mu:vm(IP] - Discursullui a fost emotionant.
6
She is a foreign spy. > [~i: iz a form spa!) - Ea este 0 spioana straina.
This is a useless tool. >[O'IS lZ a m:slis tu:l] - Acesta este un instrument inutil.
I have two red chairs and a white one. - Am doua scaune ro~ii ~i unul alb.
They have two cars. He wants the big one. - Au doua ma~ini. EI 0 vrea pe cea mare.
Have you ever seen cheaper ones? - Ai vazut vreodata unele mai ieftine?
7
Completati propozitiile cu fonna corespunzatoare a pronumelui "one":
Am multe ceasuri dar nici unul modem. - I have many clocks, but no modem> ones.
El ~i-a pierdut ceasul ~i a platit 0 gramada - He lost his watch and paid a lot of
de bani pentru unul nou. money for a new> one.
Imi plac cainii, dar acesta nu este unul frumos. - I like dogs, but this isn't a nice> one.
~tiu ca ochelarii sunt scumpi. Cat ai platit - I know that glasses are expensive. How much
pentru ace~tia noi? have you paid for these new> ones?
Ultima ei scrisoare a fost scurta. - Her last letter was a short >one.
Dintre toate cartile acestea vreau sa Ie citesc - Of all these books I want to read only
doar pe cele captivante. the exciting >ones.
You have disappointed me. >llli. hE\ dls:tpointid ml:] - M-ai dezamagit.
The film excited them. > [ L)/ a (Ii 111 Ii.;sa/tld Diem] - Filmul i-a emotionat.
We have moved to Bucharest. > I "I il f'\ I11LJ vel III huh,nest] - Ne-am mutat la Bucure~ti.
8
The cars alarmed > [IYa ka:'z ala:'md - Ma~inile Ie-au speriat pe
the animals. DZi Enimalz] animale.
What book have you chosen? > ["at buk hEy iu: t~auzn] - Ce carte ai ales?
They chose the largest > [DZei t~auz DZii la:'djast - Au ales covorul
carpet. ka:'pit] cel mai mare.
Where have you hidden that? > ["ea' hEy iu: hidn DZEt] - Unde ai ascuns aceea?
Am ales cea mai scumpa carte. - I >chose the most expensive book.
Situatia noastra este foarte dificila. > Our situation is 'very difficult.
Tocmai am primit cateva ve~ti surprinzlitoare. > [ have Just got some surprising news.
Inainte sa vedem acest film, ne yom face datoria. > HerO! 10 we see tIllS film, we'll do our task.
9
A fost eel mai interesant meei pe care > It was the most excitmg match
I-am vazut vreodata. I have ever seen.
Cartea lui eea mai noua m-a ~oeat. > HIs newest book struck me.
Este vreo diferenta intre aeeste > Is there any difference between these
doua boli? two diseases?
10
LECTIA
, 21 - PARTEA A nOVA
Sa invatam cateva cuvinte referitoare la ma~ini:
11
lata cuvintele noi intr-un scurt dialog. Cititi-l cu atentie:
A: Yesterday I had some trouble with my lorry. It suddenly stopped and a breakdown van took it
to mechanic.
A: Yes, they were all right. I bought two litres of oil and he changed it for me.
Yesterday I had some > [festa'del al hEd sam - leri am avut probleme
trouble with my lorry. trabl uiD Zmal Ion] cu camionul meu.
It suddenly stopped and a > [it sadanli stopt End a ...:. S-a oprit brusc ~i 0 ma~ina
breakdown van took it brelkdaun vEn tuk It de depanare auto
to a mechanic. tu D'a ImkEmk] I-a dus la un mecanic.
Did you have engine trouble > [dId Ill: hEv endJIn trabl O:T - Ai avut probleme cu motorul
or too little petrol? lu: lit] petral] sau prea putina benzina?
No, I didn't. The battery and > [nau al didnt D'a bEtari End - Nu. Acumulatorul ~i
the indicators didn't work. D'I indlkeltaTz didnt ua:Tk] indicatoarele n-au functionat.
Did the mechanic help you? > [dId DZa mlkEmk help iu:] - Te-a ajutat mecanicul?
Yes, he did everything > [ies hi: dId evnT'in(t') - Da, a facut totul foarte repede.
very fast. veri fa:st]
Did he also look at > [did hI: o:lsau luk Et - S-a uitat ~i la frane ~i
the brakes and the tyres? DZa brelks End D'a talaTz] la cauciucuri?
Yes, they were all right. > [les Dlel U a:' 0:1 ralt] - Da, erau in regula.
I bought two litres of oil > [ai bo:t tu: li:taTz avail - Am cumparat doi litri de ulei ~i
and he changed it for me. End hI: t~emdjd it for mi:] el mi I-a schimbat.
12
Completati propozitiile urmatoare cu cuvintele noi:
Mecanicul mi-a reparat franele (de la ma~ina). -The mechanic fixed my (car) >brakes.
Nu ~tiu care este problema. - I don't know what the >trouble is.
Unde putem parca aceste camioane? - Where can we park these >Iorries?
Este aici un mecanic care sa rna ajute? - Is there a >mechamc to help me?
This is the cheaper of > [DZis iz DZa t~i:par av - Dintre cele doua ma~ini aceasta
the two cars. DZa ttl" ka 'z] este mai ieftini.
Is this the taller of > [IZDZis DZa to:la' '1\ - Dintre cele doua cladiri aceasta
the two buildings? DZa tu: bildlll(g)z] este mai inalti?
13
Cre~terea sau descre~terea progresiva se exprima prin utilizarea repetata a gradului comparativ al
adjectivului sau adverbului, legate prin conjunctia and:
They talked less and > [IYel to kt les End - Ei au vorbit din ce in ce
less quietly. les kUaiath] mai tare.
Ei devin din ce in ce mai bogati. > They are becoming ncher and ncher.
Dintre cei doi baieti el este mai mare. > He is the older of the t\\ a boys.
Ei au vorbit din ce in ce mai tare. > They were talking loudhel and loudher.
Dintre cele doua intrebari aceasta este > Th,:; is the more difficult questIOn
mai dificila. of the two.
Acum iata cateva adjective noi. Cititi euvintele eu voce tare ~i retineti sernnificatia lor in limba
romana:
14
Acum vom traduce fiecare propozitie In parte. Cititi-le cu atentie ~i exersati pronuntia:
Can you see my new car? > [kEn ILl: si: mai t1lU: ka:'] - Vezi ma~ina mea cea noua?
No, which one is yours? > l n:JLl Ult~ "an iz IO:'Z] - Nu, care este a ta?
It is the most reliable car > [It IZ D/a maust nlaIabl ka: f - Este cea mai sigura m~ina
in Europe. in lUafap] din Europa.
Did they give you > l did D/ci giv Ill. - Ti-au dat cauciuc
a spare tyre? a spea' tala'] de rezerva?
Yes, they did. And they also > [Ies D/ei did End DZel o:lsau - Da. ~i mi-au dat
gave me the front and gelV ml: D'il frant End ~i farurile din fata
rear lights. ria r lalts] ~i din spate.
But look, the left indicator > [bat luk DZa left indlkelta r - Dar prive~te, indicatorul din
is broken. iz hriiukn J stanga este spart.
Dh, yes! I didn't see that. > [au It:S al didnt 51. D/Et] - A, da. Nu am observat asta.
Poti sa-mi dai cauciucul tau de rezerva? - Can you give me your > spare tyre?
Ma~inile devin din ce in ce mai sigure. - Cars are becoming more and more >reliable.
Care este cea mai economicoasa ma~ina? - Which is the most >economical car?
Cauciucul din spate din dreapta e din ce in ce - The right >rear tyre is getting worse
mai prost. and worse.
Farurile din fata nu functioneaza. - The >tront lights are out of order.
15
din spate > rear
Ati vazut deja cum se folose~te verbul "to do" ca verb auxiliar la formarea propozitiilor interogative
~i negative.
In unele situafii verbul auxiliar to do se folose:;te :;i in propozifii afirmative pentru a accentua 0
In limba romana aceasta accentuare a verbului principal se reda prin cuvintele: intr-adeviir, trebuie,
neapiirat etc. De exemplu:
16
lata verbele noi In propozitii. Cititi cu voce tare:
Will you fill it up, please? > [lIIlIU: fit it ap pli:z] - Imi faceti plinul, va rog?
Have you checked the oil? > [hEv iu: t~ekt D'i oil] - Ati controlat uleiul?
They repaired the bus > [DZei ripca'd D'a bas - Au reparat autobuzul
in a hurry. III a hari] In graM.
Did you brake in time? > [did iu: breik in t3lm] - Ai franat la timp?
The car accelerated easily. > [D'a ka:' akselareitld i:Zlli] - Ma~ina a aceelerat eu u~urinta.
They overtook us near > [DZel auva'tuk as nia' - Ne-au depa~it aproape de
Bucharest. bukarestJ Bucure~ti.
Indieatoarele au fost verificate de catre mine. - The indicators have been >checked by me.
Ai franat vreodata pe un drum alunecos? - Have you ever >braked on a slippery road?
L Pentru a evita repetarea verbului principal alpropozifiei, cu excep!ia verbelor to be, to have
~ia verbelor auxiliare modale.
She works as hard as > [~l: Ua:'ks Ez ha:'d Ez - Munce~te la fe1 de mu1t
you do. Ill: du:] ca ~i tine.
17
He writes as beautifully > [h I. ralts Ez blU. tJ tali - Scrie la fel de frumos
as his father did. Ez hlz fa DZa f did} ca ~i tatallui.
Who knows this man? > [hu: nauz DZls mEn - Cine-l cunoa~te pe acest om?
I do. aI du:} Eu (il cunosc).
I asked him to repair > [al a·skt him tu ripea f - L-am rugat sa repare ma~ina
the car and he did so. DZa ka: f End hi: did sau] ~i el a facut-o (a reparat-o).
We told them to leave > [Ui: tauld D'em tu li:v - Le-am spus sa pIece in lini~te
quietly and they did so. kUaiatli End DLei dId sau] ~i a~a au facut.
She told him to wait > [~l:tauld hun tu Uelt - Ea i-a spus sa a~tepte
but he didn't. bat he didnt} dar el nu a a~teptat.
EI ne-a rugat sa spunem totul ~i a~a am facut. > He asked us to say everything and we did so.
L-am rugat sa vina devreme ~i a~a a facut. > I asked hun to come early and he did so.
Ultimul exercitiu allectiei sintetizeaza intregul material invatat. Traduceti propozitiile in limba engleza:
Aceasta sarcina este (una) dificila. > ThiS task IS a difficult one.
Filmul a fost foarte dezamagitor pentru mine. > The film was very disappomting for me.
Am vizitat multe tari straine, dar Danemarca > I VISited many foreIgn countries, but Denmark
a fost cea mai frumoasa. was the most beautiful one.
Slujba mea devine din ce in ce mai obositoare. > My Job IS gettmg more and more tiring.
EI a vazut multe tilme, dar i-au placut > lie sa~ lllany films but he only liked
numai cele engleze~ti. the English ones.
L-am rugat sa vina cu mine la teatru > I asked hun to go to the theatre With me
~i a venit. and he did so.
EI se mi~ca mai incet deciit tine. > He mo\ es more quietly than you do.
Aceasta situatie este (una) ingrijoratoare. > ThIS situatIOn IS an alarming one.
Lupta lui a fast (una) inutila. > H1S struggle ~as a useless one.
18
Motoarele devin din ce in ce mai > The engines are getting more and more
economicoase. economical.
Ea depa~e~te tot atat de multe ma~ini ca ~i tine. > She overtakes as many cars as you do.
Acest mecanic este (unul) de incredere. > This mechaJ1lc IS a J eltable one.
Care dintre cauciucurile din fata este mai vechi? > Which is the older of the front lyres?
L-am rugat sa a~tepte ma~ina de depanare auto > J asked him to walt for the breakdown van
~i a~a a mcut. and he (IJd so.
Ai schimbat cauciucurile din fata, dar care > You have changed the front tyres, but what
e situatia cu cele din spate? about the rear ones"
Urmeaza exercitiul de pronuntie. Literele ingro~ate din cuvintele de pe 0 coloana desemneaza sunete
identice:
19
RECAPITULAREA LECTIEI
, 21
21.1. Participiul
Daca la fonna de infinitiv scurt (Tara "to") a verbului adaugam tenninatia ,,-ing", obtinem
participiul, care poate functiona ca adjectiv:
This job is exhausting. - Aceasta munca este epuizanta.
The difference is striking. - Diferenta este frapanta.
21.2. Propozitia circumstantiala de timp are 0 structura identica cu cea a propozitiei conditionale de
tipul I.
21.3. One
In cazul unor comparatii sau repetitii, substantiveIe pot fi inlocuite in propozitie de pronumele
nehotarat "one". Utilizarea lui este obligatorie alaturi de adjective ~i in multe cazuri adjectivul
este precedat de articolul hotarat:
I have two red chairs and a white one. - Am doua scaune ro~ii ~i unul alb.
They have two cars. He wants the - Ei au doua ma~mi. El 0 vrea pe cea
blue one. albastra.
Pronumele nehotarat one poate sa apara ~i la plural:
Have you ever seen cheaper ones? - Ai vazut vreodata unele mai ieftine?
I like these black ones. - Imi plac acestea negre.
20
21.4.2. Cre~terea sau descre~terea progresiva se exprima prin repetarea formei de
comparativ a adjectivului sau adverbului, cele doua forme fiind legate prin
conjunqia "and":
The car moved faster and - Ma~ina mergea din ce In ce
faster. mai repede.
Petrol is becoming more and - Benzina e din ce In ce
more expensive. mai scumpa.
They talked less and less quietly. - Eu au vorbit din ce In ce mai aprins.
21.5.1. Verbul auxiliar "to do" se folosqte In propozitii afirmative pentru a accentua, a
sublinia 0 afirmatie sau pentru accentuarea verbului principal al propozitiei. Verbul
auxiliar va fi accentuat In pronuntie:
Do come and visit me! - Vino ~i viziteaza-ma neaparat!
21.5.2. Verbul "to do" se folose~te pentru Inlocuirea verhului principal deja cunoscut, cu
exceptia verbelor "to be, to have" ~i a verbelor auxiliare modale:
She works as ~ard as you do. - Munce~te la fel de mult ca ~i tine.
21.5.3. Cu ajutorul verbului "to do" ne putem referi la verhul folosit anterior In propozitie:
I asked him to repair the car - L-am rugat sa repare ma~ina
and he did so. ~i el a Iacut-o.
Urmarind exemplul de mai sus putem ohserva ca folosirea verhului "to do" poate
aduce ~i informatii suplimentare.
21
TEMA PENTRU ACASA 21
22
,.. ,..
LECTIA
, 22 PARTEA INTAI
I~ -
coin > [koin] -moneda
23
lata cuvintele noi in propozitii. Fiti atenti la pronuntie:
Do you want money > [du IU: Uont mani - Vreti bani sau un cec?
or a cheque? 0:' a t~ek]
You can pay in instalments. > [1U: kEn pel in Insto:lmants] - Poti plati in rate.
Can I get a loan here? > [kEn ai get a loun hla'] - Pot obtine aici un imprumut?
The rate of interest is high. > [DZa relt ov intnst iz hat] - Rata dobfmzii este ridicata.
Do you take coins? > [du 1U: telk kotnz] - Acceptati bani marunti (monede)?
You need these forms. > [iu: m:d DZI.Z fo:'mz] - Ai nevoie de aceste formulare.
ThiE. is useful information. > [DZIs iz lU:sfal mfamei~n] - Sunt informatii utile.
Is my balance high enough? > [IZ mal bElans hai ina£] - Este suficient de mare
soldul meu?
She makes weekly deposits. > [~I: melks ui:kh dipozits] - Ea face depuneri saptamanal.
24
De cat timp ai un cont? - How long have you had an >account?
I-am dat un cec. - I gave him a >cheque.
Aceasta este prima mea depunere. - This is my first >deposlt.
Unde este bilantul? - Where is the >balance?
Avem nevoie de mai multe informatii. - We need more >information.
Avem nevoie de acest imprumut. - We need this >loan.
Aceasta este ultima rata. - This is the last >instalment.
El vrea sa schimbe aceste monede. - He wants to change these >coins.
in limba englezii existii mai multe substantive care nu au plural; ele sunt urmate de un verb la
persoana a IIl-a singular. in limba romiinii unele se traduc la singular, altele la plural.
25
lata aceste substantive in propozitii:
Business is good this year. > [biznIS IZ gud O'lS ila'] - Afacerile merg bine anul acesta.
Little progress was made. > [liti praugres uoz meld] - S-a progresat putin.
Her strength was exhausted. > [ha:' stren(glp u oz Igzo:stic] - (Ea) era la capatul puterilor.
The revenue is high enough. > [DZa revanlU: 1Z hal maf] - Impozitul este destul de ridicat.
This merchandise is ready. > [DZIs ma.'t~andalz IZ redl] - Aceasta marta este gata.
They lost all their property. > [DZei lost 0 1 D/ei T propaTti] - ~i-au pierdut toata averea.
Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele care lipsesc. Cititi propozitiile cu voce tare ~i fiti
atenti la pronuntie:
Este destul de puternic pentru aceasta munca? - Has he enough >strength for this work?
lata acum ciiteva verbe noi. Urmariti semnificatia lor in limba romiina:
26
Unele dintre aceste verbe sunt neregulate. lata fonnele lor:
She cashed the cheque. > [~i. kE~t DZa t~ek I - Ea a incasat cecul.
He has lent us the money. > [hI: hEz lent as IYa marJlj - El ne-a imprumutat banii.
~ We borrowed less last year. > [\II: boraud les la:st Ila'] - Noi am imprumutat mai putin
anul trecut.
Have you filled in the fonn? > [hEy w: fild in {)fa fa.'m] - Ai completat fonnularul?
What did you learn yesterday? > ["at dId III la:'11 Icsta'dcI] - Ce-ai invatat ieri?
They withdrew all their > [DZel u1Dzdru: 0:1 Dzei' - ~i-au retras toti banii.
money. mani]
How much have you > [hall mats h[ v lU: - Cat ai depus?
deposited? dipoZllld]
We called the cat Blinky. > [Ui: ko. ld D/a kEt blin(g)ki] - Am botezat-o Blinky pe pisica.
Noi am imprumutat multi bani de la el. - We have> borroweda lot of money from him.
Completati, va rag, acest fonnular pentru - Fill in this fonn to > wlthdrawmoney, please.
ridicarea banilor.
Ai incasat deja acest cec? - Have you> cashed this cheque already?
27
Traduceti unnatoarele cuvinte in limba engleza:
Aceastti 0 formti a verbului desemneazti substantivul format din verb. in propozi{ii ea are roluri
specijice substantivului dar i~i ptistreazti ~i caracterul verbal, datorittifaptului cti cere prepozi{iile $i
cazurile specijiceformei de bazti a .verbului. in limba englezti aceasttiformti a verbului cu termina(ia
,,-ing" se nume~te gerund [dJerand].
Inainte de a analiza caracteristicile acestei forme verbale, iata cateva exemple. Cu ajutorullor putem
observa ca aceasta forma a verbului se traduce in limba romana printr-un substantiv sau un verb la
infinitiv.
Before leaving he wrote a short letter. - Inaintea de a pleca el a scris 0 scrisoare scurtii.
You can learn something by doing it. - Poti sa inveti ceva fiicind (asta).
1. Subiect:
Walking in the woods is nice. - Plimbarea in padure este placuta.
Eating too much is not good for you. - A minca prea mult nu-ti face bine.
2. Dupti prepozi(ii:
They talked about going to the cinema. - Au vorbit despre faptul ca merg la cinema.
What do you think about buying a dog? - Ce parere ai despre cumpirarea unui caine?
Nu-mi place sa ~terg pe jos. > I don't Itke dusting the floors.
Solicitarea unui loc de munca este epuizanta. > ApplyIng for a Job IS exhaustmg.
Ne giindim sa concediem zece angajati. > We are thmkmg about firIng ten employees.
28
Sa invatam ciiteva cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i retineti sensullor in limba romana:
We are prepared to pay > [Ui' a: r pripeard tu pei - Suntem gata sa platim
in cash. in kE~] in numerar.
Is it safe to deposit money > liz It selftu dlpozit mani - Este sigur sa depui bani
with that bank? UiD' DzEt bEnk] la banca aceea?
What is the present rate > ["ot iz D'a prezant reit - Care este rata actuala
of interest? ov intrist] a dobiinzii?
Are you sure that your > [a: r IU: ~uaf D'Et io: f - E~ti sigur ca soldul tau este
balance is high enough? bElans iz hai inaf] indeajuns de ridicat?
When was your previous > [Uen Uoz io: f pri:vias - Ciind ai ridicat bani
withdrawal? uiDzdro:al] ultima oara?
Lending them money > [Iendin<g) D'em mani - Este riscant sa Ie dai bani
is risky. iz riski] cu imprumut.
E~ti sigur ca ai un cont aici? - Are you> sure you have an account here?
E~ti pregatit sa pHite~ti in numerar? - Are you > prepared to pay cash?
Cecurile sunt mai sigure deciit bancnotele. - Cheques are >safer than bills.
Soldul actual este foarte scazut. - The >present balance is very low.
29
Traduceli cuvintele in limba engleza:
Daca substantivul este precedat de un numeral, altul dedit unu, atunci substantivul este la plural:
They have lived here for three years. - Loeuiesc aici de trei ani.
In that accident they lost their lives. - In acel accident ~i-au pierdut viata.
We all bought our own tickets. - Noi toti ne-am cumparat biletele proprii.
They stopped working after a few hours. - Ei au incetat lucml dupa cateva ore.
2. Cu urmiitoarele expresii:
30
In incheire sa recapitulam toate problemele gramaticale discutate. Traduceti urmatoarele propozitii
in limba engleza:
Dupa completarea formularelor am primit banii. > After filling m the forms we got the money.
Poti plati ma~ina in rate. > You can pay the car in instalments.
Imi place sa fac afaceri cu el. > I lIke to do business with him.
Noi toti am folosit bicicletele proprii. > We all used our own bicycles.
E~ti sigur ca este riscant sa Ie > Are you sure that lending them
imprumutam bani? money is risky?
~tii care este rata actuala a dobanzii? > Do you know the present rate of mterest?
Poti face asta vanzand proprietatea tao > You can do it by selling your property.
Cati oameni ~i-au pierdut viata? > How many people lost then lives'!
Am avut un cont aici timp de zece ani. > I have had an account here for ten years.
lar acum urmeaza exercitiul de pronuntie. Cuvintele de pe acee~i coloana au un sunet identic, desemnat
de literele scrise ingro~at. Cititi-Ie cu voce tare:
31
LECTIA
, 22 - PARTEA A nOVA
Cititi cu atentie urmatorul dialog. Silabele ~i cuvintele accentuate sunt evidentiate prin caractere
speciale:
Mary: Peter, don't you think that we still have time for shopping?
Peter: I don't know. The streets are still full of traffic and you cannot drive very fast.
Mary: And something is wrong with the car. It didn't accelerate well when I was driving home.
Peter: And you don't know what the trouble is, so you have to ask a mechanic to check
everything.
Mary: If the trouble is serious I have to call a breakdown van.
Mary: Peter, the mechanic just called and said that he had to put a new engine in our car, but is
that true?
Peter: I don't know. You know that some people are not reliable. They only want your money.
Mary: But we don't have enough money right now to pay for a new engine.
Peter: Then we have to borrow money, at a high rate of interest.
Mary: This shows how one bad thing can cause another.
Peter: Well, it is better not to worry too much.
Urmeaza un exercitiu de traducere In care vom recapitula materialu1 1ectii10r 21 ~i 22. Traduceti
propozitiile In limba engleza:
Seara trecuta noi am vazut 0 piesa emotionanta. > We saw a movll1g play last mght.
Ultima scena a fost una remarcabi1a. > The last scene was a very remarkable one.
Nu toate filmele sunt interesante. > Not all rtlms are exciting.
Dar mie imi plac cele bune. > But 1 like the good ones.
Tu te uiti la mai mu1te filme decat mine. > YOLI \\ a1ch mOle films than I cia.
32
L-am rugat pe mecanic sa verifice motorul > l asked the mechal1lc to check the engine
~i el a lacut-o. and he did so.
Ma~inile straine devin din ce 'in ce mai ieftine. > Foreign cars are gettmg cheaper and cheaper.
Dintre cei doi baieti, el 'il 'intreaba pe cel > He IS asking the 01 der of the two boys
mai mare unde este banca. '" here the bank is.
Ei au lacut plinul 'in graba. > They filled up the car m a hurry.
E~ti sigur ca acumulatorul nu functioneaza? > Are you sure the battery is out of order?
Este mai sigur sa nu accelerezi prea mult. > It is safer not to accelerate too fast.
Am vazut un politist prin geamul din spate. > I sa\, a policeman through the rear window.
Inainte sa repare frana, el a verificat > Before repainng the brake, he checked
indicatoarele. the indicators.
Noi Ie-am 'imprumutat ni~te ulei. > \Ve have lent them some OIl.
E~ti gata sa ajuti un spion? > Are you prcpared to help a spy?
Poti face asta 'inainte de a incasa cecul? > Can you do this before cashing the cheque?
Camioanele trebuie sa aiba frane foarte bune. > Lorries must have very good brakes.
Ei pot face asta lara toate > Thcy can do It without making
gesturile acestea. all these gcstures.
Vezi diferenta? > Can you see what the difference is?
A devenit din ce 'in ce mai riscant. > It was getting riskier and riskier.
Am rugat-o sa ridice bani ~i ea a Iacut-o. > I asked her to withdraw money and she did so.
Am vrut sa cumparam 0 ma~ina ~i am ales-o > We wanted to buy a car and we chose
pe cea economica. the economical onc.
Dintre cele doua, cea ieftina este > The cheaper of the two is the more
cea mai sigura. reliable one.
33
Controleaza neaparat ~i uleiul! > Do check the OIl!
Aceasta este ultima rata, dar cand au fost > This IS the last Instalment, but when were
cele anterioare? the prevIOus ones')
Este important sa avem 0 roata de rezerva. > It IS Important to have a spare tyre.
Trebuie sa alegem i'ntre a scoate bani > We must choose between withdraWIng money
~i a-i i'mprumuta. and borrowlllg it.
Iti poti vinde proprietatea. > Yau can sell your property.
Ea s-a lasat de fumat saptamana trecuta. > She gave up smoking last week.
Patru oameni ~i-au pierdut viata. > Four people lost their lIves.
34
RECAPITULAREA LECTIEI
, 22
22.1. in limba engleza exista mai multe substantive care nu au forma de plural ~i alaturi de care
verbul se folose~te la persoana a Ill-a singular. in limba romana unele sunt traduse prin forme
de singular, altele prin forme de plural:
I. Subiect al propozitiei:
2. Dupa prepozitii:
22.3. Daca substantivul este precedat de un numeral "mai mare decat unu", atunci substantivul
apare la plural:
We waited for one and a half hours. - Am a~teptat 0 ora ~i jumatate.
They have lived here for three years. - Locuiesc aici de trei ani.
He is ten years old. - EI are zece ani.
Daca substantivul are semnificatie de plural atunci trebuie sa primeasca ~i forma de plural:
In that accident they lost their lives. - ~i-au pierdut viata in acel accident.
35
TEMA PENTRU ACASA 22
36
Lista verbelor neregulate din lecpile 21 ~i 22
37
VOCABITLARUL LECTIILOR
, 21 SI
, 22
to accelerate > [tu akselarelt] - a accelera
account > [akaunt] - cont
to alarm > [tu ala.'m] - a alarrna
as soon as > [Ez su:n Ez] - de indata ce
balance > [bElans] - balanta, bilant, echilibru, sold
battery > [bEtan] - baterie, acumulator
to borrow > [tu borau] - a imprumuta, a lua imprumut
brake > [brelk] - frana
to brake > [tu brelk] - a frana
breakdown van > [brelkdaun yEn] - ma~ina de depanare auto
broken > [braukn] - sfiiramat, spart, stricat
business > [biznis] - afacere, treaba
to call (to) > [tuko:l] - a chema, a striga, a denumi,
a boteza
to cash > [tu kE~] - a incasa, a schimba un cec in bani,
a plati in numerar
catching > [kEt~lll(g)] - molipsitor, contagios
to check > [tu t~ek] - a controla, a verifica
cheque > [t~ek] - cec (bancar)
to choose > [tu t~u:z] - a alege, a selecta
coin > [korn] - moneda, bani
deposit > [dlpozit] - depozit, depunere, bani pu~i
la banca
to deposit > [tu dlpOZlt] - a depune, a depozita
difference > [difrans] - diferenta, deosebire
to disappoint > [tu dlsapornt] - a dezamagi, a deceptiona
disease > [dlzi:z] - boala, maladie
economical > [J:kanomikal] - econom, economicos
engine > [endJln] - motor
to excite > [tu Iksalt] - a provoca, a emotiona
exciting > [lksaltll1(g)] - interesant, captivant
to exhaust > [tu Igzo st] - a epuiza, a istovi
exhausting > r Igzo.stm(g)] - epuizant, istovitor
to fill in > [tu fil m] - a completa (un formular,
chestionar etc.)
to fill up > [tu fil ap] - a umple, a ocupa (un post liber),
a pune (benzina in rezervor)
film > [film] - film
38
foreign > [forin] - strain, din alta tara
form > [fo:fm] - formular
front > [ frant] - partea din fata, front, fata
furniture > [ fii:fnit~af] - mobilier, mobila
gerund > [djerand] - gerunziu (substantiv format
din verb)
gesture > [ dJest~afJ - gest
to hide > [tu hald] - a ascunde, a acoperi
39
rear > [ria r] - (in/din) spate, dos, urma
reliable > [nlaiabl] - demn de Incredere, sigur
remarkable > [nma:rkabl] - remarcabil, deosebit
to repair > [tu npear] - a repara, a Indrepta
revenue > [revaniu:] - venit (anual), ca~tig(uri), beneficii
risky > [riski] - riscant, primejdios, periculos
safe > [ self] - sigur, lipsit de pericol, In siguranta
scene > [si:n] - scena, decor, peisaj
situation > [sitlUei~n ] - situatie, stare
spare
spy
strength
to strike
> [spear]
> [sPai]
> [stren(g)TS]
> [tu straik]
- de rezerva, suplimentar, liber
- splOn
- putere, forta, tarie
- a lovi, a izbi, a frapa, a ~oca
.. ~
40
RECAPITULARE
What flowers does she like most? - Care flori ji plac cel mai mult?
WhIch school IS the best? - Care este ~coala cea mai buna?
2. Gerunziul:
They are talking about vlsltmg London. - EI vorbesc despre vizitarea Londrei.
LECTIA
, 23 PARTEA iNTAI
Poate ati studiat geografia, dar nu ati fost inca la 0 leqie de geografie tinuta
in limba engleza. Acum va invitam la 0 astfel de lectie:
earth, Earth > [a:rr] - pamant, Pamant (planeta)
continent > [kontinant] - continent
land > [l End] - uscat, pamant, camp, teren
valley > [ vEli] - vale
mountain > [mauntin] - munte
region > [ri:di~m] - regiune, tinut, zona
source > [so:rs] - izvor, sursa
canal > [kanEI] - canal
Europe > [iu:rap] - Europa
lake > [leik] - lac
ocean > [ ou~an] ,- ocean
sea > [si: ] - mare
harbour > [ha:rba r] - port
the Danube > [D'a dEniu:b] - Dunarea
fiver > [riva'] - rau, fluviu
2
lata cuvintele noi in propozitii. Fiti atenti la pronuntie ~i la traducerea in limba romana:
There are seven continents > [Olea' a:' sevn kontinants - Pe Pamant sunt ~apte
on the Earth. on D7 i a:'T S] continente.
I was happy when I saw the > [ai Uoz h Epi !len ai sou - Am fost fericit cand am vazut
land. Dla lEnd] uscatu!'
Our town is in a valley. > [aua' taun iz in a vEli] - Ora~ul nostru este intr-o vale.
Are there many mountains > [a:' Dlea' meni mauntinz - Sunt multi munti in Europa?
in Europe? in iu:rap]
What is the name ofthis > ["ot iz DZa neim ov DZis - Care este numele acestui
region? ri:djan] tinut ?
We want to find the source > [Ui: "ont tu faind D7a so :'s - Vrem sa gasim izvorul Dunarii.
of the Danube. ov D/a dEniu:b]
How wide is this canal? > [hau lI aid iz D 7is kanEI] -Cat de larg este acest canal?
We live next to a beautiful lake. > lUi: liv nekst tu a biu:tifal - Locuim langa un lac minunat.
leik]
What oceans do you know? > ["ot ou~anz du iu: nou] - Ce oceane cuno~ti?
I have never seen the sea. > [ai hEv neva' si:n D7a si:] - Nu am vazut niciodata marea.
Has Bucharest a harbour? > [hEz bukarest a ha:'ba r ] - Bucure~tiul are port?
This is a very narrow river. > [DZis iz a veri nErou riva"] - Acesta este un rau foarte
ingust.
3
NumeJe de ape sunt intotdeauna precedate de articolul hotarat "the".
Aceasta informatle proVIne dIntr-o sursa buna. - This Infonnation IS from a good >source.
Multe annnale au neVOle de mare - Many animals need the >sea to live.
pentru a trai.
Sunt doar ciitlva munti in aceasta tara. - There are few> mountaInS in this country.
Primavara valea Dunarii arata mInunat. - In spnng the> \ alley of the Danube
looks beautiful.
Desigur ati retInut cuvIntele engleze~ti. Pentru a va veri fica, incercati sa Ie traduceti in limba engleza:
ocean > ocean munte > mountaIn
Vom invii!a diteva verbe dupii care utihzarea gerunziului este obhgatorie:
Many children hate > [meni t~ildran heit - Multi copii urasc sa mearga
going to school. gauin(g) tu sku: I] la ~coala.
Have you finished reading? > [hEv iu: fini~t ri:dm(gl] - Ai terminat de citit?
He prefers leaving early. > [hI: pnfa:Tz li:vin(g) a:Tli] - EI prefera sa piece devreme.
I have given up smoking. > tal hEv givn ap smaukin(g)] - M-am lasat de fumat.
5
Cititi cu atentie unmitorul dialog in care apar ~i cuvintele noi:
B: No, in a valley.
A: Is it deep?
B: No, it is shallow, but very vast. And the source of the Danube is
in my valley.
Where do you live? > [Lll: a' du iu: liv] - Unde locuie~ti?
Do you live in the mountains? > [du ILl: liv in IYa mauntinz] - Locuie~ti la munte?
No, it is shallow, but > [nou It iz ~Elau bal veri - Nu, este putin adanca,
very vast. va:sl] dar foarte intinsa.
And the source of the > [End [Ya so:'s ov D'a - ~i izvorul Dunarii este
Danube is in my valley. dEniu:b iz in mai vEIi] (izvora~te) 'in valea mea.
Is the Danube the main river > [iz D'a dEn/u:b D'a mcin - Dunarea este fluviul eel mai
of Romania? rival ov ru:mcinia] mare al Romaniei?
Yes, it is. And what about you? > lies il iz End Llol abaul iu:] - Da. Iar tu ce mai faci?
Where do you live? > l Llca ' du iu: livJ - Unde locuie~ti?
I live in a flat region in the > [ai liv in a fiEt ri:djan in - Traiesc intr-o regiune de
east of Romania. D/i i:st ov ru:mciniaJ campie din estul Romaniei.
6
In exercitiul unnator completati propozitiile In limba engleza cu cuvintele corespunzatoare:
In ace~ti muntl sunt vai intinse. - There are >vast valleys in these mountains.
Cand verbul to have illseamna a avea, a poseda, poate fi inloeulf eu eonstrueria to have got.
7
Dintre verbele noi cele mai multe sunt neregulate. lata cele trei forme ale lor:
Cititi cu voce tare unnatoarele propozitii in care sunt incluse ~i verbele noi:
The book lay on the floor. > [DZa buk lei on D7 a flo:f] - Cartea zace pe podea.
His car has been stolen. > [hiz ka: f hEz bj:n staulim] - Ma~ina lui a fost furata.
They threw out the old > l D'ci 1"ru: aut D 7j aulu - Au aruncat revistele vechi.
magazines. mEgazi:nz]
It cost me nothing to get it. > [it kost mi: naT'in(g) tu get it] - Nu m-a costat nimic sa obtin
asta.
It has always meant the same. > [it hEz 0: l"eiz ment D7 a seim] - A insemnat intotdeauna
acela~i lucru.
They swam across the canal. > [D'ei s"Em akros D'a kanEl] - Au inotat de-a lungul
canalului.
Cit te-a costat asta? - How much did it > cost you?
8
Verificati daca ati retinut cele trei forme ale verbelor:
Do you mind ... > [du iu: maind] - Imi permiteti sa... ; Sunteti
atat de amabil sa...
I can't help... > [ai ka:nt help] - Nu pot sa nu... ; Nu rna pot
abtine sa...
It's no good... > [Its nau gud] - Este Tara sens... ; Nu are rost
sa... ; Nu merita ...
E~ti atat de amabil sa conduci ma~ina? - Do you mind >driving the car?
Nu rna deranjeaza ca scriu aceasta scrisoare. - I don't mind >writing this letter.
Nu rna pot abtine sa cumpar carti noi. - I can't help >buying new books.
Nu se poate ~ti (spune) ce va face el. - There is no >saying what he will do.
in Incheiere l'om discuta despre fraza conditionala de tipul II (II Conditional) sau condi{ionalul
prezent. La modul condi{ional prezent, Indeplinirea condi{iei este posibild. Structura frazei
condi{ionale de tipul 11 este: In propozi{ia principald l'erbul este campus din would ["ud] + infinitivul
scurt all'erbului de conjugat (fcirii particula to); In propozi{ia subordonatii introdusd de conjunc{ia
if, l'erbul este la timpul trecut simplu (Simple Past).
If I had time I would come > [if ai hEd taim ai "ud kam - Daca a~ avea timp, a~ veni
to you. tu iu:] la tine.
She would write a letter if > [~i: "ud rait a leta' if - Ea ar scrie 0 scrisoare daca
she had a pen. ~i: hEd a pen] ar avea un stilou.
II
9
Cuviintul would este forma de trecut (Simple Past) a verbului auxiliar will.
in propozi!ia condi!ionala de tipul II verbul a fi are 0 singura forma - were (I were, she were, he
were, it were):
If I were you I would not > l if ai Ute' iu: ai uud not - In locul tau nu i-a~ refuza.
refuse them. rifiu:z IYem]
Oaca ar costa mai putin, a~ cumpara asta. - Ifit >cost less I >would buy it.
In locul tau m-a~ lasa de [umat. - Ifl >wereyou I >would give up smoking.
Acesta este eel mai inalt munte in America. > This is the highest mountain in America.
Vrei sa locuie~ti in apropierea marii? > 00 vou want to live near the sea'?
Acesta este eel mai mare uscat (de) pe Pamant. > This is the largest land on E3I1h.
Sunt 0 multime de canale in Anglia. > There are a lot of canals in England.
Oaca I-a~ uri, nu I-a~ vizita. > If I hated him I would not visit him.
Cand vei termina cina, vom merge la lac. > When you finish dinner we will go
to the lake.
Cartile tale zac acum pe masa in camera. > Your books are lying on the table
in the room now.
Nu are rost sa cumperi mancaruri scumpe. > It's no good buying expensive food.
E~ti atat de amabil sa te uiti la aceasta piesa? > 00 you mind watching this play?
In locul tau nu i-a~ vorbi despre asta. > If I were you, I would not tell her about it.
1I
lata cuvintele noi intr-un dialog. Cititi-I cu atentie:
A: Do you like living in London? It's a big city.
B: Yes, there are nine million inhabitants here. London is the capital of England.
A: Is your house in the centre?
B: Oh, no. I live in the suburbs. My house is in a quiet one-way street.
A: I live in the outskirts of a small town.
B: Do you like it?
A: No, I don't. I'here are slums near my street. And there is a thoroughfare next
to my house. There is always a lot of noise.
B: Are there any department stores in your town?
A: No, we have only small shops near the town hall. But we have a big and
beautiful zoo.
B: We can go to London zoo now. It's only three streets from here.
Sa urrnarim fiecare propozitie separat. Cititi cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
Do you like living in > [du iu: laik livin(gl in - Iti place sa traie~ti la Londra?
London? Iandn]
It's a big city. > [its a big siti] - Este un ora~ mare.
Yes, there are nine million > [ies Dlea r a: r nain milian - Da, sunt noua milioane de
inhabitants here. inhEbitants hia r] locuitori aici.
London is the capital of > [landn iz DZa kEpitl ov - Londra este capitala Angliei.
England. in<glgJand]
Is your house in the centre? > [iz io: r haus in DZa scnta r] - Casa ta este in centru?
Oh, no. I live in the suburbs. > [ou nou ai liv in Dla saba:'bz] - Oh, nu. Locuiesc in suburbie.
My house is in a quiet > [mai haus iz in a kUaiat - Casa mea este intr-o strada
one-way street. uan uei stri:t] lini~tita cu sens unic.
I live in the outskirts > [ai Iiv in Dli autska:rts - Locuiesc la peri feria unui
of a small town. ova smo:1 taun] ora~ mic.
Do you like it? > [du iu: laik it] - Iti place acolo?
There are slums near my street. > [Olear a: r slamz nia:' mai stri:t] - Sunt cartiere saracacioase in
apropierea strazii mele.
And there is thoroughfare > [End OZear iz a T'arafea' - $i este 0 strada principala
next my house. nekst tu mai haus] langa casa mea.
There is always a lot of > [Olear iz o:lueiz a lot ov - Este intotdeauna mult
nOIse. noiz] zgomot.
12
Are there any department > la:' D'ea r eni dipa:rtmant - Sunt magazine mari in
stores in your town? sto:rz in io: r taun] ora~ul tau?
No, we have only small > [nou "i: hEy aunli smo:l - Nu, avem doar magazine mici
shops near the town hall. ~ops nia r DZa taun ho:l] in apropierea primariei.
But we have a big and > [bat "i: hEy a big End - Dar avem 0 grad ina zoologica
beautiful zoo. biu:tifM zu:] mare ~i minunata.
We can go to London > ["i: kEn gou tu landn - Putem merge acum la gradina
zoo now. zu: nau] zoologica din Londra.
r
It's only three streets from here. > l its aunl i TSri: stri:ts from hia ] - Este doar la trei strazi
departare de aici.
lata alte exercitii pentru cuvintele noi. Completati urmatoarele propozilii in limba engleza cu cuvintele
care lipsesc:
Sunt multe strazi cu sens unic aici? - Are there many >one-way streets here?
Aceasta este cea mai importanta strada - This is the main >thoroughfare of this town.
principala din acest ora~.
Locuitorilor Ie place sa mearga vara la munte. - The >inhabitants like to go to the mountains
msummer.
13
Nu sunt cartiere saracacioase In acest ora~. - There are no > sl ums in this town.
In suburbii sunt putine birouri. - There are few offices in the >suburbs.
Copiilor Ie place sa mearga la grad ina zoologica. - Children like going to the >zoo.
Pentru a veri fica daca ati retinut cuvintele noi, traduceti-Ie In Iimba engleza:
primarie > town hall - suburbie > suburbs
periferie (a unui ora~) > outskirts -ora~ > city
gradina zoologica > zoo - capitala > capital
artera principala > thoroughfare - locuitor, locatar > inhabitant
centru > centre - magazin mixt > department store
cartier sarac > slums - strada cu sens unic > one-way street
zgomot > noise
In lectiile anterioare ati Invatat pronumele who. in aceasta lectie yom Invata despre folosirea
pronumelui what.
Daca propozi!ia interogativa care incepe cu prol1umefe interogativ what se rejera fa subiect, atunci
propozi!ia va avea structura obi!jnuita a propozifiei afirmative:
What happened yesterday? - Ce s-a Intamplat ieri?
What is behind this mountain? - Ce este in spatele acestui munte?
What grows in your garden? - Ce cre~te In gradina ta?
Dar daca what inseamna ce, ce fel de, cum, sau apare infr-un alt caz dedit nominativuf, atunci
propoziria va avea sfructura propoziriei interogative:
What colour is the sea? - Ce culoare are marea?
What mountains do you like? - Ce fel de munti Iti plac?
What did you see then? - Ce ai vazut atunci?
14
lata acum diteva cuvinte noi:
I usually go to work on foot. > [ai iu:juali gou tu "a:'k on fut] - De obicei merg la lucru pe jos.
The streets are crowded all day. > [DLa stri:ts a:' kraudid 0:1 dei] - Strazile sunt aglomerate toata
ziua.
At night they are deserted. > [Et nait D'ei a:' diza.:'tid] - Noaptea ele sunt pustii.
There are impressive > [D'ea' a:' impresiv - In capitaHi sunt cladiri
buildings in the capital. bildinlg)z in D',1 kEpitl] impresionante.
The slums are horrible. > [DZa slamz a:' horibl] - Cartierele sarace sunt oribile.
We live in an industrial town. >[Ui: liv in an indastrial taun] - Locuim intr-un ora~
industrial.
Strazile ora~ului sunt deseori pustii. - The streets of the city are often :>deserted.
Cand este vremea frumoasa merg - I always go >on foot when the weather
intotdeauna pe jos. IS DIce.
Ora~eJe industriale nu sunt frumoase. - >/ ndustrial towns are not beautiful.
Sa verificam daca ati retinut cuvintele noi. Traduceti cuvintele in limba engleza:
15
industrial > industrial
16
Dintre aceste verbe cateva sunt neregulate. invatati formele lor:
They crossed the street. > [ DZei krost DZa stri:t] - Ei au traversat strada.
She has already departed. >[~i: hEz o:lredi dipa:ftid] - A plecat ea deja.
Has she reached her >[hEz ~i: ri:t~t ha: f - Ea a ajuns deja la destinatie?
destination yet? destinei~n iet]
My son loves to draw ships. > [mai san lavz tu dro: ~ips] - Fiului meu ii place sa
deseneze vapoare.
Father forbade me to go > [ fa: DZa f forbeid mi: tu - Tata mi-a interzis sa merg
there with him. gau DZeaf uiD z him] aco]o cu eI.
Have you fed the animals yet? >[hEv iu: fed DZi Enimalz iet] - Ai hranit deja animalele?
Ea ~i-a rupt bratul cand a cazut. - She >broke her arm when she fell.
Traversati strada doar pe trecerea de/pentru pietoni! - >Cross the street only at a zebra crossing!
Am hranit animalele dupa micul dejun. - I >fed the animals after breakfast.
17
Acum vom sintetiza materialul acestei lectii. Traduceti in limba engleza:
Ei au continuat lucrul toata noaptea. > They went on working all night.
Bicicleta acestui copil a fost furata. > This child's bicycle has been stolen.
in gradinile zoologice hranirea animalelor > In zoos feeding the animals is forbidden.
este interzisa.
Nu m-am putut abtine sa nu zambesc cand > J could not help smiling when I saw him
I-am vazut dupa atatia ani. after many years.
EI ura~te sa locuiasca In acest ora;; industrial. > He hates hving in this industrial (own.
E~ti atat de amabil sa-mi imprumuti bani? > Do you mind lending me money?
in incheiere iata exercitiul de pronuntie. Literele aflate in aceea~i coloana, scrise accentuat, de-
semneaza sunete identice:
18
RECAPITULAREA LECTIEI
, 23
to prefer - a prefera
to continue - a continua
23.2 Verbul to have inseamna: a avea, a posed a ceva. Acest verb englezesc poate fi inlocuit cu
constructia to have got:
23.3.2 Propozi\ia subordonata introdusa de conjunqia if este la timpu] trecut simplu (Simple
Past). iar in propozitia principala apare constructia would + verbul de conjugat la
in finitiv scurt (fara particula to):
19
2304. Pronumele what
2304.1. Daca i"ntrebarea i"ncepe cu pronumele interogati v what ~i se refera la subiect, atunci
propozitia va avea structura unei propozitii afirmative:
2304.2. Daca what i"nseamna ce, ce fel, cum sau apare i"ntr-un alt caz decat nominativul,
atunci i"ntrebarea va avea structura propoziriei interogative:
2304.3. Pronumele what poate sa apara i"n propozirii exc1amative care exprima sentimente ~i
emotii:
20
TEMA PENTRU ACASA 23
2. Ce ochelari frumo~i!
4. Eu am multi prieteni.
21
LECTIA
, 24 PARTEA INTAI
Acum yom parasi ora~ul ~i yom merge la tara. lata cuvintele noi, legate de
viata la tara:
IW.
crop > [krop] - recolta
I-~
~f
'
~'%
W
22
I
Acum folosind completati propozitiile in Iimba engleza cuvintele noi:
Nu am avut recolta buna de trei ani. - We haven't had a good >crop for three years.
Ogoarele din apropierea raului sunt bune - The >fields near the river are good.
Este bun pamantul in aceasta regmne muntoasa? - Is the >soI1 good in thIs mountainous region?
Produsele de casa sunt cele mai bune. - >Dol1lestlc produce is the best.
in propozitiile exclamative care expnnu] sentzmente se folose$te des pronumele how - cum, ce
dragu!, cat de De obicel stii langii un adjectiv sau un verb:
How good of you to viSIt me! - Ce dragu! din partea ta ca rna vizitezi!
(cat e~ti de bun ca rna vizitezi!)
Dupa constructlG how + adjectiv. inaintea substantivelor cu forma de singular $i plural aflate la
singular, putem folosl articolul nehotarat a/an:
Ce dragut din partea ta ca faci asta! > How good of you to do It!
Ce saptamana buna a fost aceasta! > How good a week that was'
24
Ce frurmoasa era casa aceea! > How nice a house it was!
Ce minunate sunt aceste campii! > How beatiful these meadows are!
Where did you spend >[Uea' did iu: spend - Unde ti-ai petrecut concediul?
your holiday? io:' holidei]
What? - Ce?
Yes, my friend is a farmer. >[ ies mai frend iz a fa'ma r] - Da, prietenul meu este fermier.
He had an abundant crop > [hi: hEd an abandant krop - EI a avut 0 recolta bogata in
this summer so I went DZis samar sau ai Uent aceasta vara, a~a ca am mers
there to help him. DZea r tu help him] acolo ca sa-I ajut.
And how did you like >[End hau did iu: laik - $i cum ti-a placut viata la tara?
the rural life? DZa ru:rallaifJ
Very much. The weather >[ veri mat~ DZa UcDZa r - Foarte mult. Timpul a fost
was favourable and the work Uaz fcivarabl End DZa ua:rk favorabil ~i munca a fost
was nice. Uaz nais] placuta.
25
In exercillUl urmator completali propoziliile in limba engleza cu cuvintele care Iipsesc:
Aceste imprejurimi rurale sunt foarte Iinii?tite. - These >rural surroundings are very quiet.
Aceasta recolta este mal bogata decat - This crop is more >abundant than
cea anterioara. the prevIOUS one.
_La lara nu este multa circulatie. - There is not much traffic >in the country.
Ari inviirat deja pronumefe interogativ ~i refativ which - care, pe care, ceo Construcria which of -
care din/dintre se fofose~te foarte des. Dacii acest pronume se referii fa subiect, atunci propozi!ia
va avea structura propoziriei afirmative.
WhIch of you knows where my keys are? - Care dintre voi ~tie unde sunt cheile mele?
Which of these employees works the best? - Care dintre acei?ti angajali lucreaza cel
mai bine?
Which of these dogs ran faster? - Care dintre ace~ti caini a alergat mai repede?
Desigur atwICl cilild intrebarea nu se referii fa subiect, strllctura propoziriei este cea a propozir iei
interogative·
Which of those cars have you bought? - Dintre aceIe ma~ini, pe care ai cumparat-o?
Which of them have you recently met? - Cu care dmtre el te-ai intalnit recent?
Which of these houses do you like the best? - Care dintre aceste case iti place eel mai mult?
Which of these rivers is the longest? - Care dintre aceste raun este eel mai lung?
Which of these books have you already read? - Pe care dintre aceste carli ai citit-o deja?
26
RECAPITULARE
1. Simple Past Tense (timpul trecut simplu) descrie 0 actiune, petrecuta in trecut:
Nominativ: Acuzativ:
I me
you you
he him
she her
it it
we us
you you
they them
2
Ulmariti cum se folosesc cuvintele noi in propozitii. Cititi propozitiile cu voce tare ~i fiti atenti la
pronuntie:
This farmer grows barley. >1 fYI>, fa.'llla' grauz ba.'li] - Acest fermier cultiva orz.
Where will we buy seeds from? >r"clrlld "I. bal sl.dz from] - De unde vom cumpara seminte?
Agriculture is important >r Egi ika Itsa' iz lInpo :'tant - Agricultura este importanta
in this country. 111 D/is bntri] in aceasta tara.
What are pastures used for? >["ot a:' pa:st~a'z iu:zd fo:'] - La ce se folosesc pa~unile?
This plough will be repaired. >rD/is piau "il bi' ripea'dl - Acest plug va fi reparat.
A plough makes furrows >r a piau I1lclks farouz - Plugul face brazde in pamant.
in the soil. in D/a soill
The farmers have paid for >rD/a t~l:'ma'z hE\' pCld fo.' - Fermierii au platit impreuna
this tractor together. D/is trEkta' tageD'a'l acest tractor.
What kinds of com >r"<lt kall1dz a\' ko:'n - Ce fel de cereale cuno~ti?
do you know? du Ill: nau]
Many grains are eaten by >r meni grcltlz a:' Un b<ll - Multe graunte sunt mancate
the birds. D/a ba:'dz] de pasari.
We have a very large bam. >r"i: hE\ <l \ eri la"dJ ba:fn] - Avem un hambar foarte mare.
How many cows has that >rhau meni kaLlZ hEz DIEt - Cite vaci are acest felmier?
farmer got? fa:'l1la f got]
Acest porumb este de pe acel ogor. - This :::t:orn is from that field.
Brazdele trebuie sa fie suficient de largi. - The :::fuITOWS must be wide enough.
Grauntele sunt macinate pentru faina. - The >6ra111s are ground into flour.
Acest muncitor agricol lucreaza de mult aici? - Has this )fannhand worked here
for a long time?
Acest tractor este adesea defect. - This :::tractor is often out of order.
Semintele se pun in brazde. - The :::sceds are thrown into the >furrows
3
lata acum un exercitiu de control. Traduceti urmatoarele cuvinte in limba engleza:
In foeul verbuflli auxiliar must - trebuie, a fi obligat - care exprimii 0 obliga{ie, 0 neeesitate, In
anumite eazuri se fofose~te eonstrlletia to have to.
Sa urmarim propozitiile:
She has to drink less coffee. > r ~l. hEz tu drll1(l'lk les kufl] - Ea trebuie sa bea mai putina cafea.
Do you have to work today? > rdu Ill. hEv tu"a:'k tade/] - Trebuie sa lucrezi azi?
I won't have to go there > ral "aunt hEv tu gau D'ea f - Nu va trebui sa merg acolo
tomorrow. tamurou] maine.
Urmeaza un scurt exercitiu cu verbul to have to. Traduceti propozi!iile in limba engleza:
leri a trebuit sa repar robinetul. > 1 had to repair the tap yesterday.
Cand va trebui sa termini lucrul? > When wlll you have to fi11lsh work?
Nu trebuie sa macinam grilu azi. > We don"t have to grind wheat today.
Ea trebuie sa duccl vacile pc camp. > She has to take the cows to the pasture.
4
lata alte cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i memora!i intelesul lor in limba romana:
Acum vom exersa cuvintele noi intr-un dialog. Cititi propozitiile cu atentie:
Do you like living in an > rdu iu: lnik livlI1(g) in nn - I!i place sa traie~ti intr-o regiune
agricultural region? Egrikalt~arnl ri:djan] agricola?
I think it is healthier to live > rni T'il/g1k it iz helT'ia' tu liv - Cred ca este mai sanatos sa traie~ti
in the country than in the city. in O/a kantri O/En in Ola siti] la tara decat la or~.
But is the life here interesting? > [bat iz Ola latfhia' - Dar este interesanta viala aici?
intrastin(el]
There are many interesting > [O/ca' a:' lneni intrnstll1(gl - Sunt multe lucruri interesante
things to do. T'in(g,z tu du:] de Iacut.
We have everything here > [IIi: hEv C\TIT'in lel hia' - Avem de toate aici, cu excePlia
except cinemas. iksept ~inall1az] cinematografului.
But isn't the work too hard? > [hat iznt IYa lI a:'k tu: hn:'d] - Dar nu este prea grea munca?
5
I only have to fertilize > [ai aunh hEy tu ra.'tJla/z - Trebuie doar sa fertilizez pamantul
the soil regularly because D/a soil rcgllda'Jj bikoz in mod regulat pentru ca nu este
it is not fertile enough. It IZ not ra·rtaillllaf] destuI de fertil.
Is it possible to grow all > [iz it poslbl tu grau 0.1 - Este posibil sa cultivi aici toate
kinds of crops here? kamuz <IV bops hia r ] felurile de cereale?
I grow wheat, rye and barley. > raJ grau "jot raJ End ba:rli] - Eu cultiv grau, secara ~i orz.
Este posibil sa vinzi aceste bilete? - Is it > possible to sell these tickets?
Putem veni toti cu exceptia lui Mark. - We can all come, >exccptMark.
Satul nostru se afla intr-o vale fertila. - Our village lies in a > terti Ie valley.
Cltesc intotdeauna ~tirile agricole in ziar. - I always read the >agncultural news
in the newspaper.
Ati retinut cuvintele noi? lata un exercitiu de verificare. Traduceti in limba engleza:
interesant
6
Urmariti cu atentie urmatoarele propozitii
""1 like coffee" said John. - "Imi place cafeaua" a spus John.
"She is cooking dinner" said Peter, - "Ea pregate~te cina" a spus Peter.
Peter said she was cooking dinner. - Peter a spus ca ea pregate~te cina.
In ambele cazuri avem de-a face cu vorbirea illdirecfii, care se folose.!}te de obicei atunci ciind
paraji-aziim spusele cuiva.
in cazul vorhirii indirecte, structura propozi!iei este urll1iitoarea: dacii verhul propozi!iei principale
(de exemplu John said, Peter said) este la timpul trecut (Simple Past, Past Continuous, Past Perfect),
atunci timpul verbului din propozi!ia secundara. se schimhii conform regulii de concordanta a
timpurilor, care este urmiitoarea:
He told me he grew all kinds of corn. - EI mi-a spus ca el cultiva toate soiurile
de grane.
She said she was always late for work. - Ea a spus ca intarzie intotdeauna de la lucru.
in propozipa principalii, verhul se ajlii cel mai des la timpul trecut simplu (Simple Past).
Jane a spus ea scrie 0 scrisoare. - Jane said she >was writing a letter.
Mama mi-a spus ca nu are bani. - Mother said she >had no money.
Cine a spus ca nu Ie place sa lucreze? - Who said they >didn' t I ike working?
lata verbele noi in propozitii. Cititi eu voce tare ~i fHi atenti la pronuntie:
Have you sown the wheat yet? > [hEv Ill. saun D/a !li:t Ict] - Ai semanat deja graul?
They stored the crop in > [D/ cl sto:'d D/a krop in - Au depozitat graul in
their barns. DL c? ba:'nz] hambarele lor.
We have harvested all > [!Ii: hEv ha.'vistid 0.1 - Am recoltat tot graul nostru.
our com. aua' ko.'n]
The cows grazed in the > [D'a kauz grclZd In D/a - Vacile au pascut pe pa~une
pastures every summer. pa:st~a'z evl'l sama'] in fiecare vara.
You haven't milked > [IU: hEvnt milkt DE a - Nu ai muls inca vacile.
the cows yet. kauz ICt]
The crop failed that year. > [D/a klUp fctld D7Et iia'l - Recolta a Yost slaba anul acela.
Iar acum urmeaza un exercitiu cu verbele noi. Introduceti formele corespunzatoare ale verbelor in
urmatoarele propozitii in limba engleza:
Ai recoltat multa secara anul acesta? - Have you >harvcstcd much rye this year?
Au muls vacile foarte regulat. - They >milkcd the cows very regularly.
8
a nu reu~i > to fail
Ei vorbesc mereu despre cai! > They are always talking about horses!
Tatal meu bea intotdeauna doar cafea! > :'vly father is always drinking only coffee!
9
LECTIA
, 25 - PARTEA A DOUA
10
Acum exersa~i cuvintele noi in propozitii:
A country lane is a road > [a kantn kin iz a raud - Drumul de ~ara trece
through fields. T'ru: fi.ldz1 printre ogoare.
There are many crows in > I D"ca r a: r meni krallz in - Sunt multe ciori pe camp.
the fields. Dla fi'ldzl
Is there much cattle farming > [iz IYca r maT~ kEtl - Sunt multe crescatorii de vite
in Romania? fa:'min1t'1 in ru.mellli~ll in Romania?
Arable farming is more > [Erabl fa:'min(g) iz mo: r - Cultivarea plantelor este
important. impu:'tant1 mai importanta.
We are in mixed farming. > ["i: a:' III mikst fa:'mlll(gJ1 - Noi cultivam de toate.
A rat is bigger than a mouse. > [a rEt iz biga' D"En a malls1 - Un ~obolan este mai mare decat
un ~oarece.
Do rodents eat com? > I du Hllldents I·t ko:'n J - Rozatoarele mananca cereale?
We take the milk to > ["i: teik D'a milk tll D7 a - Ducem laptele in mod
the dairy regularly. dean rcgiularl i1 regulat la Hiptarie.
Butter and cheese are dairy > [hata r End t~i:z a:' deari - Untul ~i branza sunt
produce. prodlll:S 1 produse lactate.
11
Gardurile vii nu sunt foarte Inalte. - The >hcdgc~ are not very high.
Nu are rost sa folosim 0 sperietoare (de ciori). - It's no use having a >scarccrow.
Ne-am vandut anul treeut vitele. - We sold our >cattlc last year.
Este imposibil sa cre~tem vite aici. - >Cattlc fanning is not possible here.
{lr,()
~ .
"It's no use having a scarecrow".
V-ali Insu~it deja eu siguranpi cuvintele noi. Pentru verificare, traduceti urmatoarele cuvinte In
limba engleza:
12
Acum vom inviita pronumele reflexiv. Formele sale sunt:
we ourselves >[auarselvzl
They offered themselves for >rD/ el ot~l'd D/emselvz - S-au oferit (ei1n~i~i)
this job. fo: r D/is dJob 1 pentru aceasta munca.
1 can't see myself in this >[al ka:nt si: maiselfin - Nu rna pot vedea In
IDlrror. D/is mirarl aceasta oglinda.
Aceasta nu-i va rani pe ei, ci pe tine Insuti! >This will not hurt them. but yourself'
Iatii-ne din nou la vorbirea indirectii ~i la concordanta timpurilor. Regulile de concordantii ale
timpurilor in cazul trecutului simplu ~i al prezentului perfect sunt:
De exemplu:
Mary told me "1 was there three years ago". - John said he had never seen a scarecrow.
John said "1 have never seen a scarecrow". - Mary told me she had been there three
years before.
13
Cu ajutorul celor invatate, folositi fonna corespunzatoare a verbelor in unnatoarele propozitii in
limba engleza:
Peter a spus ca nu a vazut acel film. - Peter said he > hadn't watc hed that film.
Am auzit ieri ca ei nu s-au intors inca. - I heard yesterday they >hadn't rctumedyet.
John a spus ca nu I-a cunoscut pe omul acela. - John said he > hadn't known that man.
Mary a citlt ca administratia acestei fabrici - Mary read that the management ofthis factory
nu a concediat muncitorii. > hadn't fired the labourers.
Sa mai invatam cateva cuvinte noi. Cititi-Ie eu voce tare ~i fiti atenti la pronuntia lor:
Strazile nu sunt inca uscate. - The streets are not> dry yet.
Ce cre~te bine de-a lungul drumurilor? - What grows well >alongthe roads?
Ce este mai rentabil, cultivarea plantelor sau - Which is more >profitablc, arable
cre~terea vitelor? fanning or cattle fanning?
Rozatoarele sunt foarte daunatoare. - Rodents are very > h,mn fu I.
Care este cea mai umeda luna a anului? - Which is the >wettest month of the year?
Bineinteles ca el poate conduce 0 ma~ina. - > Of COUI se he can drive a car.
14
Verificati-va cuno~tinte1e. Traduceti urmatoarele cuvinte in limba engleza:
The com dried for many > [Dla ko:'n dr'lld to:' meni - Graul s-a uscat timp de mai multe
weeks. "i:ksl saptamani.
How much has the crop > [hau mat~ hEz D/a krop - Cat a fost recolta de grau?
yielded? li.ldid]
We asked him to do it, but > lUi: askt bim tu du: it hat - Noi I-am rugat sa faca asta,
he didn't want to yield. hi: didnt Uont tu iI: Id] dar el nu a cedat.
She set the flowers in water. > [~i: sct IYa tlaua'z in "u:ta'] - Ea a pus florile in apa.
The thunderstorm scared us. > [D/a T'an(b'~to:'m skca'd as I - Furtuna (cu trasnete) ne-a speriat.
Cover the breadl > [kava' 1Ya brcll1 - Acopera painea!
15
lar acum introduceti fonna corespunzatoare a verbului in unnatoarele propozitii in limba engleza:
Ei au tuns oile Intr-o zi insorita. - They >shcarcd the sheep on a sunny day.
Trebuie sa pui asta langa fereastra. - You must >sct it next to the window.
In vorbirea indirectii, verbul auxiliar will,folosit laformarea timpului viitor simplu (Simple Future)
are forma de trecut - would:
She said "1 will not go there". - She said she would not go there.
John said "1 will have dinner at seven". - John said he would have dinner at seven.
Mama a spus ca vom sadi ro~iile > :'v1othcr smd wc would plant tomatocs
In pamantul acela. in that field.
lata ultimu1 exercitiu al lectiei, in care vom recapitula intregul material. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba engleza:
Maine va trebui sa semanam graul. > Tomol1"ow wc wil] havc to sow wheat.
16
El a spus ea a vazut-o acum doua saptamani. > He said he had seen her two weeks before.
Unde vom depozita orzul? > Where will we store the barley?
Ei vorbesc mereu despre ma~inile lor rapide. > They arc always talking about their fast cars.
Graul nu poate fi arat Inca. > The com cannot be harvested yet.
Doar pamanturile fertile vor da 0 recolta mare. > Only the feliile fields will yield !TIuch.
In hambarul nostru sunt ~obolani. > There are rats in our ham.
Imi place sa rna plimb de-a lungul > I like walking along the country lanes.
drumurilor de tara.
Bineinteles ca am tuns deja oile. > Of eourse we have shorn the sheep already.
In Incheiere urmeaza exercitiul de pronuntie. Literele aflate in aceea~i coloana ~i notate cu caractere
accentuate desemneaza un sunet identic. Cititi cu voce tare cuvintele ~i fiti atenti la pronuntie:
17
RECAPITULAREA LECTIEI
, 25
25.1. Verbul auxiliar modal must - care exprima necesitatea, obligatia - poate fi inlocuit cu verbul
to have to. Verbul to have to nu este un verb auxiliar modal:
She has to drink less coffee. - Ea trebuie sa bea mai putina cafea.
Verbul auxiliar must are doar forma de prezent. La timpurile trecut ~i viitor in locul lui se
folose~te verbul to have to.
25.2.2. Daca verbul propozitiei principale este La timpul trecut (Simple Past, Past
Continuous, Past Perfect) atunci verbul propozitiei secundare se schimba conform
regulii de concordanta a timpurilor, care este urmatoarea:
will ~ would
Peter said she was cooking dinner. - Peter a spus ca ea a gate~te cina.
Mary told me she had been there - Mary mi-a spus ca a fost acolo in urma
three years before. cu trei ani.
18
25.4. Pronumele reflexiv
They offered themselves for this job. - Ei jn~i~i s-au oferit pentru aceasta munca.
19
TEMA PENTRU ACASA 25
6. Mary said she had sown the seeds two hours before.
20
LECTIA
, 26 PARTEA "INTAI
"
21
lata cum se folosesc cuvintele noi in propozitii. Repetati propozitiile cu voce tare ~i fiti atenti la
pronuntie:
There hasn't been frost yet. > [IYea' hEznt bm frost iet] - Nu a fost inca inghet.
How many colours has > [hau meni kala'z hEz - Cite culori are un curcubeu?
a rainbow? a rClIlbou]
Thunder scares many people. > [T'anda' skca'z meni pi:pl] - Tunetul sperie multi oameni.
We saw the village in > lUi: so: D'ii vilidJ in - Noi am vazut satul in departare.
the distance. DLa distans]
They found no shelter. > [D/ei hlUnd nau ~elta'l - Nu au gasit adapost.
Can we work after sunset? > [kEn "I' "a 'k a. fta' sanset] - Putem sa lucram dupa asfintit?
The heat-wave started > [D/a hI. t "el\' sta:'tid - Valul de caldura a inceput
in June. 111 dJu 'n] in iunie.
The hailstones were very big. > [DL a hedstaunz "a '\ en bIg] - Grindina a fost foarte mare.
Farmers start working > [farma'z sta:'t "a"kIl1(~1 - Fermierii incep sa lucreze
at dawn. Etdo:n] in zori.
A fost putin inghet iama aceea. - There was little> tj'ost that winter.
Noi am gasit un adapost pe timpul furtunii. - We found a >shelter during the thunder-storm.
Curcubeul apare adesea dupa ploile torentiale. - There is often a >rainbow after a shower.
Ce distanta este intre cele doua sate? - What is the >distancc between
the two villages?
22
Desigm ati retinut deja corespondentul romanesc al urmatoarelor cuvinte in limba engleza:
Pronumele de tipul myself, themselves pierd caracterul reflexiv, dadi le folosim pentru accentuarea
altor suhstantive sau adverhe, devenind pronume de intarire. De exemplu:
Dupa cum ati putut ohserva, In aceste cazuri prol1l11nele poate sa stea la mJjlocul sau la sfar,~itul
propozi{iei, lara a-~'i pierde caractentl de Intarire:
You yomself have done it. sail: You have done it yomself.
23
lata un grup de cuvinte noi:
It is a gloomy day today. A piercing wind is blowing and there is raw frost. ~
Yesterday the wind was cool but it was mild. The weather is always unsettled
in this region and it often rains. Sometimes the rain is endless.
It is a gloomy day today. > [It 17 a glu.mi de! tadc!] - Azi vremea este intunecata.
A piercing wind is blowing > [a plarsin,gl "lnd i7 blau\I1(gj - Sufla un vant patrunzator
and there is raw frost. End Olear 17 roo frost] ~i este un frig aspru.
Yesterday the wind was cool > [Icstarc.lu O/a l1\11d 11 07 - leri vantul a fost racoros,
but it was mild. ku 1 bat it 11 07 matld] dar vremea a fost blanda.
The weather is always > [O/a lI eo/ a r iz o.lllei7 - Vremea este mereu
unsettled in this region ansetald in O/is ri:djan schimbatoare in aceasta
and it often rains. End it ufn relllz] regiune ~i ploua des.
Sometimes the rain is endless. > [samtallnz 0 / 5 relll iz end lis] - Uneori ploua rara sIar~it.
In luna martie vremea a fost mai blanda - March was >mtlder than May.
decat in luna maio
Nu-mi place acest frig patrunzator. - I don't like this >picrcmg cold.
Noi a trebuit sa lucram in vantul acela aspru. - We had to work in the >raw wind.
Lucram mai bine atunci cand este racoare. - We can work better when it is >cool.
24
Ati retinut deja cuvintele noi? Traduceti-le in limba engleza:
moderat >mild
Forma de trenlt a verbului sefoloseite pentru a exprima ipotezele. dorill{ele, In propozi{iile secundare
cerute de unniitoarele cuvinte ii expresii:
it would be better if > rit "ud hi: beta' itl - ar fi mai bine daea...
25
Acum sa exersam folosirea timpului trecut simplu. Completati urmatoarele propozitii in limba engleza:
Imagineaza-ti ca John ar fi un bun conducator auto. - Imagine if John >were a good driver.
Ar fi mai bine daca ei nu ~i-aI' lua caine. - It would be better if they >didn't buy a dog.
Speram ca ati reu~it sa rezolvati exercitiul anterior. Sa invatam cateva verbe noi:
The thunder was rumbling > rD/a T'anda' "0Z ramblill(gl - Tunetul a bubuit
in the distance. in D1a distans] In departare.
The ploughing seemed endless. > [Ola plautn lg ) si:md endlis] - Parea ca nu se mai termina
aratul.
The hailstones have damaged > r lYa hetlstoullZ hEy - Grindina a distrus recolta.
the crop. delmdjd IYa krop]
The cattle are suffering > [D/a kEti a:' safa'lI1(c) - Vitele sufera de caldura.
from heat. from hi:t]
26
Iar acum e n'indul dumneavoastra. Completati propozitiile in limba engleza cu formele corespunzatoare
ale verbelor:
Cine ne-a stricat ma~ina noaptea trecuta? - Who >damaged our car last night?
Pana acum parea a fi nefolositor. - It has >seem~duseless so far.
Desigur dupa acest exercitiu ~titi deja pe de rost verbele noi. Traduceti cuvintele in limba engleza:
$tim deja cii pronumele that poate introduce propozi!ia secundarii relativii restrictivii. In cazul
propozi!iilor secundare restrictive, In loclll pronumelui which se folose~te In mod obligatoriu acest
prolll/me. In mlilte cazuri Insii, pronllmele that poate fi omis, ca de exemplu In lIrmiitoarele cazllri:
I. DlIpii superlativ:
It is the best film (that) I have ever seen. - Este eel mai bun film pe care I-am vazut.
He bought the cheapest bicycle (that) - El a cumparat cea mai ieftina bicicleta
they showed him. pe care i-au aratat-o.
These are the highest wages (that) - Acestea sunt ce1e mai ridicate salarii
they pay. pe care Ie pIatesc.
This is the fastest plane (that) I have ever seen. - Acesta este cel mai rapid avion pe care
I-am V3zut vreodata.
DlIpii all:
Everything (that) you see is his. - Tot ceea ce vezi, este allui.
This is something (that) I don't understand. - Acesta este ceva ce nu inteleg.
Is there anything (that) I have forgotten? - Este ceva ce am uitat?
There is little (that) I can do for you. - Este putin ceea ce pot face pentru tine.
All (that) we have bought is in the kitchen. - Tot ceea ce am cumparat este in bucatarie.
27
3. Dupa adjectivele any $i only:
Is there any information (that) you can give me? - Este vreo informatie pe care mi-o poti da?
This is the only news (that) I have heard. - Este singura ~tire pe care am auzit-o.
Pentru a exersa cele Invatate anterior, tradueeti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Este raul eel mai lat pe care I-am vazut vreodata. > This IS the widest nver (that) I have ever seen.
Nu au nimic care ar merita acei bani. > They have nothing that IS worth the money.
Este ceva ce ar trebui sa ~tiu? > Is there anything (that) I must know?
Ai vreo carte pe care a~ putea sa 0 iau? > Have you any books (that) J can take'?
In ultimul exercitiu de traducere allectiei ne yom referi la temele tratate anterior. Traduceti propozitiile
In limba engleza:
lata exercitiuI de pronuntie. Literele scrise accentuat aflate In aceea~i coloana, desemneaza un sunet
identic:
ra1
heat suffer shiver
seem rumble rain ditch
seed cut lane milk
feed but grain fish
28
LECTIA
, 26 - PARTEA A DOVA
Exersa!i accentul ~i intonatia in urmatorul dialog. Cititi propozi!iile cu voce tare ~i fiti atenti la
pronuntia cuvintelor ~i a silabelor scrise accentuat:
John: Barbara, I just read in the newspaper that to people who live in the country and earn their
money in agriculture, the weather is much more important than to those who live in a town
or city.
Barbara: That's right, favourable weather is necessary for a good crop.
John: But sometimes it is too dry and at other times it is too wet.
Barbara: There has to be enough sun, too.
John: Yes, but if it is too dry for too long, the crop will not grow fast enough.
Barbara: But we know that farmers are not easily satisfied.
Mary: Peter, did you listen to what Barbara and John have just said?
Peter: Yes, I did. The weather is something to talk about every day and everywhere.
Mary: When people meet, they like to talk about the weather.
Peter: They are glad when they can sit in the sun for example.
In incheiere urmeaza un exercitiu de traducere in care am sintetizat cele invatate pana acum. Traduceti
propozitiile in limba englcza:
Maine pleeam la Madrid. > \"lYe are leaving for Madrid tomOITOw.
Ei in~i~i au plantat aee~ti eartofi. > They planted these potatoes themselves.
El vorbc~te mereu despre m~ina lui rapida. > He is always talking about his fast car.
Aeesta este eeva ce nu am vazut niciodata > This is something that I have never seen
pana acum. before.
Cine cite~te cfu1;i, va inva!a multo > Who reads books will \cam much.
Ei s-au oferit (singuri) sa reeolteze secara. > They offered themselves to harvest the rye.
Cand vrci sa tunzi oile? > Whcn do yOll want to shear the sheep')
29
Este singurul grfm pe care I-au depozitat > TIm; IS the only eOIll that has been stored
deja. already.
Este cea mai bHinda vreme pe care noi > This IS the mildest weather that we have
am avut-o de mult timp. had for a long tllne.
Oamenii de la tara sunt eei mai sanato~i? > Arc eountly people the healthiest ones')
Animalele eele mai da~atoare pe care > The most hannful animals that we know
Ie cunoa~tem sunt ~obolanii. arc rats.
Cre~terea vitelor este Inca rentabila? > is cattle farming still profitable?
Vitele sufera de frigul aspru. > The cattle arc suffcrIng from the raw cold.
Aceasta pa~une este prea umeda. > This pasture is too wet.
Este eeva ee a fost deteriorat de grindma? > ]s there anything that has been damaged ~
by hailstones')
De ee sunt garduri vii de-a lungul > Why arc there hedges along the country lane?
drumurilor de tara?
Multi oameni batdini au murit In timpul > Many old people died during the heat-wave.
valului de ealdura.
Au fost tunse deja oile? > Have the sheep been shorn yet?
Aeesta este eeva ee nu pare a fi posibil. > This is something that doesn't seem to
be pOSSIble.
Acest camp nu a dat nimic ee poate fi vandut. > This field has yielded nothlllg that
can be sold.
30
RECAPITULAREA LECTIEI
, 26
26.1. Pronumele de tipul myself, themselves Ie putem folosi ~i pentru accentuarea altor substantive.
In aceste cazuri Ie numim pronume de intarire ~i accentul cade pe prima silaba a cuvantului.
26.2. Forma de trecut a verbului se folose~te pentru a exprima ipoteze, dorinte, in ace Ie propozitii
secundare cerute de urmatoarele cuvinte $i expresii;
I. I wish I am younger.
2. The thunder rumblled in the distance.
3. We will see the sunset ourselfs.
4. This gloomy weather is endles.
5. Their flower is dieing.
32
Lista verbelor neregulate din lectiile 25 ~i 26
33
VOCABULARUL LECTIILOR
, 25 SI
, 26
34
gloomy > [glu:mi] - intunecos, sumbru
it would be better if > [it "ud bl: beta' if] - ar fi mai bine daca
35
profitable > [profitabl] - profitabil, rentabil
to seem
seed
> [tu sun1
- samanta
4 ..,
to set > [tu set] - a pune, a a~eza, a situa
themselves
thunder
> [D/emsel\'71
> [randa'l
- in~i~i,
- tunet
insele, chiar ei/ele
• ~
36
RECAPITULARE
If I have money I will buy - Daca voi avea bani, voi cumpara"
a new shirt. o cama~a noua.
2. Propozitia conditionala de tipul II se refera la prezent, iar indeplinirea conditiei este putin
probabila sau imposibila:
If I were you I would not buy it. - In locul tau nu l-a~ cumpara.
3. Verbul auxiliar modal "must" - exprima necesitatea, obligatia. Must poate fi inlocuit cu "to
have to" - care nu este un verb auxiliar modal.
Verbul auxiliar modal "modal" are doar 0 forma de prezent. La trecut ~i viitor se folose~te in
locullui verbul "to have to".
a) Dupa un superlativ:
It is the best film (that) I have seen. - Este eel mai bun film pe care I-am vazut.
burglar
burglary
> [bit: 'glafJ
- spargere (furt)
..,
thief, thieves > [Pi:fl [Pi:vzJ - hot, hoti
2
Cuvantul police este un substantiv colectiv, precedat intotdeauna de
articolul hotarat the, iar verbul este la plural.
lata cuvintele noi i'n propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i urmariti traducerea lor i'n limba romana:
The law forbids some things. > [DZa 10: forbidz sam T'm(glz] - Legea interzice unele lucruri.
Killing a person is a crime. > [kiJ m(gl a pa:'sl1 IZ a kralln] - A omori' 0 persoana este 0 crima.
A criminal does things that > [a krimml daz T'm(glz rYEt - Criminalul face lucruri care
are forbidden. a." forbidn] sunt interzise.
You must pay the fine. > [Ill. mast pel DZa fam - Trebuie sa pHite~ti amenda.
Pickpockets want to steal > [pik]1oklts "ont III stl:l - Hotii de buzunare vor sa-ti fure
your purse. in.' ]1a.'s] portmoneul.
A burglar enters your house > l a ba" gla' cnta'z lOr haus - Spargatorul intra i'n casa ta
to steal things. tll SIll T'l1l f ,d z ] sa fure lucruri.
There are many burglaries > [D'ea' a r melll bit:' glanz - Sunt multe spargeri
every day. e\'rI del] zilnic.
There are more and > [IYea' a r mo.' End - Sunt din ce i'n ce
more robberies. InO ' robm IZ) mai multe jafuri.
Theft is stealing other > [T'eti IZ sti:lm(gJ aD'ij' - Furtul inseamna sustragerea
people's things. pi plz T'm(glz] lucrurilor altor persoane.
3
Shoplifters take things > l~oplIfta'ztelk T'm(glz - Hotii de magazine scot
out of shops without paying aut av sops U IDZaut pelln(gl (sustrag) lucruri din magazine
for them. fa r D'em] rara sa plateasca pentru ele.
A prisoner has escaped. > [a prizana' hEz Iskel pI] - Un prizonier a scapat.
Hotii de buzunare trebuie sa fie foarte rapizi. - > PIckpockets have to be very fast.
Spargatorul ~i-a rupt piciorul in casa noastra. - The> burglar broke a leg in our house.
leri a avut loc un jaf in apropierea - There was a > robbery near
oficiului po~tal. the post-office yesterday.
Detinutii au stat mult timp in inchisoare. - The >pnsoners spent a long time in prison.
Politia cauta doi oameni. - > The polIce are looking for two people.
.
amenda, penalizare > fine
4
Vii prezentiim acum cel de-al trei/ea tip de propozitie conditionalii. in acest tip de propozitie
condltia nu este realizabi/ii. Verbul din subordonata conditionalii este la timpul Past Perfect, iar in
propozitia principalii verbul este la conditionalul trecut, care are urmatoarea structura:would +
have + forma a III-a a verbului de conjugat.
If the burglar hadn't been caught, we would - Daca spargatorul nu ar fi fost prins,
have lost a lot of money. pierdeam bani multi.
Daca noi coseam f'anul mai devreme, - Ifwe >had made hay earlier
I-am fi viindut. we >would have sold it.
A~ fi mers cu tine ieri la cinematograf, - I >would have gone to the cinema with you
daca a~ fi avut timp. yesterday if I >had had time.
Verbele would ~i could sunt verbe modale. Structura propozitiei interogative in care apar ~i aceste
verbe este: could/would + subiect + verbul de conjugat, de exemplu:
5
lata cateva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romana:
Do you think this man > [L1u /u: f'inlg1k LYis mEn - Crezi ca acest om
is guilty? lZ giltl] este vinovat?
He obviously stole the cash > [hI. ob\ las II stau! IYa kE~ - Evident, el a furat banii
from the bank. from D/a bEn(g)k] din banca.
Yes, that was outrageous. > [ICS DIEt "az autreidjas] - A fost intr-adevar, revoltator.
I hope he will go to prison > [ai haup hI: lid gau tu prizn - Sper ca va ajunge la inchisoare
for a long time. fo:' a ]on(gl tann] pentru multa vreme.
6
Sa exersam inca 0 data cuvintele noi. Traduceti urmatoarele cuvinte in limba engleza:
Sd urmiirim in contilluare cum se face trecerea din vorbirea directii in vorbire indirectii, in cazul
propozifiilor interogative.
Peter asked "When were you in England?". - Peter asked when I had been in England.
Afi observat desigur, cd ordinea in propozifia indirectd interogatiVii este identicd cu cea din
propozifia ajirmativd. De fapt, este vorba despre 0 propozifie ajirmativd $i nu de una interogativii.
111 cazul intrebiirii decizionale (da/nu), propozifia secundarii care urmeazii dupii propozifia
principalii este introdusii prin prepozifia if. In cazul propozifiei interogative complementare
pronumele interogativ riimane neschimbat. Nu uitafi timpul verbelor se schimbii!
Peter asked "Did they meet her?". > Peter asked Ir they had met her.
Jane asked "Who has taught her how to swim?". > Jane asked who had taught her how to sWIm.
John asked "Does he like music?". > John clsked Ifhe liked musIc.
Peter a intrebat daca legea interzice acellucru. > Peter asked if the law forbade It.
Mary a intrebat ciind I-a prins politia > Mary asked when the police had caught
pe hot. the thIef
Jane a intrebat unde vrem sa mergem. > .lane asked where we wanted to go.
Peter a intrebat ciite spargeri au avut loc > Pete! asked hO\\ mallY btl!gIaries there
in acest ora~. had been in thiS cIty
7
In aceasta Iectie nu ati invatat inca verbe noi. lata-Ie:
What crime did he commit? > [" o t kralln dId hi kamit] - Ce infractiune a comis?
He robbed ten rich people. > [hi: rabd (en nt;; pi:pl] - EI a jefuit zece oameni bogati.
The police arrested him > [D/a pali:s arcstld hI:m - Po1itia I-a arestat
after looking for him a:fta f ]ukin(g) fa:' hun dupa ce I-a cautat timp de
for two months. fo. l tu: man f'J doua 1uni.
And then he was sentenced > [End [Yen hI: "az sen(anst - Apoi a fost condarnnat
to ten years. (ll tcn la'z] 1a zece ani.
8
Completati urmatoarele propozitii cu cuvintele care lipsesc:
Ieri cinci oameni I-au jefuit pe bacan. - Five men >robbed the grocer's yesterday.
El m-a intrebat cfmd il vor condamna. > He asked me when they would sentence him.
~tii ca fratelui nostru i s-a intentat un proces? > Do you know our brother was prosecuted?
EI a fost arestat pentru ca a comis 0 infractiune. > He \\ as arrested because he commited a clime.
Mary a intrebat daca aceasta intiimplare > Mary asked if this story
a fost revoltatoare. was outrageous.
Au avut loc recent multe spargeri > There have been a lot of burglaries
in imprejurimile noastre. in OUI surroundings recently.
~tii ca legea noastra interzice furtul? > Do you know our law forbids theft?
I-au condamnat la cinci ani. > They sentenced them to five years.
9
LECTIA
, 27 - PARTEA A DOVA
10
Citili cu voce tare urmatoarele propozilii in limba engleza in care am introdus cuvinte1e noi ~i fili
atenli la traducerea lor in limba romana:
He got a long sentence. > [hI' got a lan(g' sentans] - EI a primit 0 pedeapsa lunga.
Does he feel any remorse? >1 daz hi: ft:l enlllmo:'sj - EI are vreo remu~care?
Do you often get a ticket? > [till Ill, ofi! get a tibt] - Prime~tides procese verbale
de contraventie?
Last week I got one > [Ia~t " L k <11 got "an - Saptamana trecuta am primit
for speeding. fa, spi dmlg1j una pentru exces de viteza.
Is murder the most > [IZ ma"da' fYa mallst - Omuciderea este cea mai
serious crime? si'! las krcl/ITI] serioasa infractiune?
What do you think > [" a t dll ill, T'lI1 lgl k - Ce parere ai despre
of her behaviour? a\ hal blhe/\ la'] comportamentul el?
They are guilty of blackmail. > [IYel 3:' giltl a\' blEkmell] - Sunt vinovali de ~antaj.
Do they get capital > L-Ill [Yel get kEpit! - Vor primi pedeapsa
punishment? panlSl1lant] capitala?
Siiptamiina aceasta au avut loc trei crime. - There have been three >murders this week.
Postul de polItIC este langa hotel. - The >police-statj'll1 is next to the hotel.
I)nll oalOeni ered ca pedeapsa capitala - Some people think >capital punishment
este t':lra rost. is useless.
Pollllstul i-a intocmit un proces verbal. - The policeman gave him a >tieket.
11
Se condamna la moarte pentru furt? - Is there a >death sentence for theft?
Where are you going to spend your holiday? - Unde iti vei petrece concediul? it;::!::' :
I" .
She was not going to visit us yesterday. - Ea nu a avut de gand sa ne viziteze ieri. ! .
Nu avem de gand sa-l arestam pe acest om. > We aren't going to arrest this man.
Unde iti vei duce copiii? > Where are you going to take your children?
Tata! meu va vinde ma~ina noastra veche. > My father is going to sell our old car.
Politia ii va duce la postul de politie? > Are the police going to take them
to the police-station?
Nu-ti voi povesti aceasta intimplare. > I'm not going to tell you this story.
12
lata aIte cateva cuvinte noi. Cititi-le cu voce tare ~i retineti sensullor:
He was relieved when >[hl: "oz nli:vd lien - El a fost u~urat cand
he was not prosecuted. hi: "az not proslkiu.tid) nu i s-a intentat proces.
Is this sufficient for today? >llz D7 1s safi~ant fo:' tadci] - Este suficient pentru azi?
Most people are decent. >[maust pi.pl a:' di:sant) - Majoritatea oamenilor
sunt curnsecade.
The thief said he was envious >[DZa TSJ:fsed hi: Uoz envias - Hotul a spus ca era invidios
of rich people. 3\ nt~ pi:pl] pe oamenii bogati.
What a gentle person she is! >[ Uot a dJcntl pa:'sn ~i: IZ] - Ce persoana amabila este ea!
13
Jar acum vom invata un alt tip de pronume - pronumele relativ compus. lata trei dintre acestea:
Sa Ie folosim in propozilii:
Whoever sees the thief > [hu."va' SI:Z DZa Pl.f - Oricine vede holul,
must tell the police. mast tel Dca pzlli:s] trebuie sa anunle polilia.
Whichever of these cars > l Ult~C\ a' av IYJ:z ka:'z - Orice ma~ina
you choose, it will cost you Ill. t~u Z It "il kost Ill: ai alege, te va costa
a lot. a lot] mult.
Orice casa cumperi, va fi prea mica > Whichever house you buy It wJll be too small
pentru familia tao for your fatTIlly.
Oricine imi cere bani, il voi refuza. > Whoever asks me for money, 1will refuse him.
Orice scrii va fi bine. > Whatever you WrIte it will be all right.
lata acum cateva verbe noi. Citili-le cu atenlie ~i invatati semnificatia lor:
14
Cititi eLI atentie urmatorul dialog In care apar ~i cuvintele noi:
Six months ago somebody > l "lks man Ps ag;iu samhodi - Cu ~ase luni In urma,
reported a murder lIpo:'(Jd a ma:'da' cineva a anuntat 0 crima
to the police. tll fYa pali:s] la politie.
Did they catch the murderer? > [did IY L'l kel~ D a mil:' dara'] - L-au prins pe criminal?
He was accused and > [hi "oz aklU:zd Fnd - EI a fost acuzat ~i
convicted. kanviktJd] condamnat.
But after two weeks > l hat ana' Iu "I:ks - Dar dupa doua saptamani,
he was released. hi: "oz nli sl] el a fost pus In libertate.
The police found out that > l D/a pali.s falJlld aul DiEt - Politia a constatat
somebody else had committed sambodJ els bEd kamilld ca altcineva a comis crima.
the crime. D/a ham!]
Sa exersam folosirea verbelor noi. Completati propozitiile In limba engleza cu forma verbala
corespunzatoare:
Noi am anuntat furtulla postul de politie. - We >reported the theft at the police-station.
15
De ce nu i-au pedepsit? - Why haven't they >punlshed them?
Am descoperit deja cine mi-a mancat cina. - I have already >found out who ate my dinner.
Doi hoti de buzunare au fost arestati azi. > Two pIckpockets have been arrested today.
Politia nu ~tie unde se afla acest criminal. > The polIce don't know where thIs criminal is.
Spargatorul ar fi fost prins mai devreme, > The burglar would have been caught earher
daca am fi avut telefon atunci. If we had had a telephone then.
Evident, ei au comis aceasta infractiune. > They ob\ lOusly cOlTI1mtted thIs cnme.
16
Purtarea lui este revolUitoare. > His behavIour is outrageous.
Ei au intrehat cand yom intenta proces > They asked when we would prosecute her.
impotriva ei.
Daea ai fi condus mai incet, nu ti s-ar fi intocmit > If you had dnven slowlier you wouldn't
un proces verbal de contravenlie. have got a ticket.
Nu avem suficiente dovezi sa-i acuzam > We don't have enough evidence to accuse
de acest jaf. them of thiS robbery.
Acest hot are vreo remu~care? > Does thiS thief have any remorse'?
Polilia are de gand sa-l duca pe uciga~ > The pollce are going to take the murderer
la postul de politie. to the pol ice-statlOll,
Oricine va veni aici, 11 voi da afara. > Whoe\er comes hetc I wdl throw him out.
Cum ai de gand sa-l pedepse~ti? > How are you going to punish him?
Acum urmeaza obi~nuitul exerciliu de pronuntie. Literele din aceea~i coloana, scrise accentuat,
desemneaza un sunet identic:
17
RECAPITULAREA LECTIEI
, 27
27.1.1. in propozitia conditionala de tipul III conditia este ireala, nu este realizabila.
27.1.2. in propozitia conditionala introdusa de prepozitia "if" verbul este la timpul Past
Perfect, iar in propozitia subordonata apare constructia: "would + have + forma a III-a
a verbului de conjugat".
De exemplu:
27.2.1. Ordinea in propozitia indirecta interogativa este identica cu aceea dintr-o propozitie
afirmativa.
27.2.2. in cazul intrebarii decizionale (da/nu) propozitia secundara care urmeaza dupa
propozitia principala este introdusa prin prepozitia if. De exemplu:
Peter asked "Did they meet her?" - Peter asked if they had met her.
27.3.1. in aceasta constructie, se schimba doar forma verbului "to be" in functie de persoana
~i timp (I am going to, she is going to, they are going to etc.). De exemplu:
18
27.4. Pronumele relative compuse:
whatever - once
Whatever happens I will help you. - Grice s-ar intampla te voi ajuta.
Whoever sees the thief must tell the police. - Gricine vede hotul, trebuie sa anunte politia.
De~i dupa pronumele relative compuse se folose~te timpul Simple Present, de obicei, ele se
refera la viitor.
27.5.1. Verbele "would" ~i "could" sunt verbe auxiliare modale, de aceea propozitiile
interogative formate cu ajutorullor, implica inversiunea, de exemplu:
My mother wouldn't pay for this - Mama mea nu ar plati pentru asta
if she hadn't money. daca nu ar avea bani.
19
TEMA PENTRU ACASA 27
4. If the police had had this information earlier, they would have found the criminal easily.
b. was
20
LECTIA 28 "
PARTEA "INTAI
,
Sa revenim la problemele legislative, dar yom studia alte teme. Daca pana
acum ne-am ocupat de expresiile legislatiei penale, in continuare yom
face cuno~tinta cu expresii ale legislatiei civile:.
lata noile cuvinte intr-o alta ordine. Fiti atenti la pronuntie ~i retineti
corespondentul lor in limba romana:
21
lata cuvintele noi in propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
When is their wedding-day? > ["en iz Dlel' UeulIllgl dei] - Cand va avea loc nunta lor?
The bride was late. > [DZa braid U oz leit] - Mireasa a intfirziat.
The bridegroom is very tall. >[D1a braidgru:m lZ ven to:l] - Mirele este foarte inalt.
How many guests were there? >[hau meni gests "a.' D/ea'] - Cfiti invitati au fost acolo?
This man is a bachelor. >[DZIS mEn iz a bEt::;ala'] - Acest barbat este celibatar.
There are many divorces >[ Olea' a I mcni divo:'SIZ - Sunt multe divorturi
every year. evn la'] in fiecare an.
They say marriage >[ D/ci sci mEnu] iz - Ei spun ca mariajul va dura
is forever. (orcva'] o ve~nicie.
Were all your relatives there? >[" a .' 0.1 io:' rclati.vz IYea'] - Au fost acolo toate rudele tale?
The service was impressive. >[D/ 3 sa:'vis "oz lmpreslv] - Ceremonia a fost impresionanta.
22
lata un alt exercitiu: completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:
Toata lumea a vorbit despre divortullor. - Everybody talked about their >divorce.
Mireasa $i mirele au putine rude. - The> bride and the> bndegroom have
few>relatives.
Ai fost unul dintre musafiri? - Were you one of the > guest~'?
De cat timp 11 cuno$tea mireasa? - How long has the> bndeknown him?
Pronumele relative aflate la inceputul propozitiilor relative restrictive, pot fi omise in anumite
cazuri.
23
De exemplu:
The people (whom) I visited were - Oamenii pe care i-am vizitat, au fost
very nice to me. foarte draguti cu mine.
Don't lose the ticket (which) he has given to you. - Nu pierde biletul pe care ti I-a dat.
Do you like the book (that) you have read? - Iti place cartea pe care ai citit-o?
The news (which) we heard was very bad. - ~tirea pe care a auzit-o, a fost foarte proasta.
Is the car (which) you drove yesterday expensive? - Este scumpa ma~ina pe care ai condus-o ieri?
Traduceti in limba engleza frazele care contm propozitii secundare relative. Daca este cazul, omiteti
pronumele relative, conform regulii anterioare:
Ace~ti oameni pe care ii cunosc demult, > These people. whom I have known for a long
au fost concediati ieri. time, were fired yesterday.
Ma~ina pe care am cumparat-o saptamana trecuta, > The car J bought last week
este foarte rapida. IS \ ery fast.
Femei~ care se plimba acolo, > The woman who IS walkmg there is
este sora tatalui meu. my father's sIster
Unde ai cumparat costumul > Where have you bought the suit
pe care tocmai il porti? you are weanng')
Cartofii pe care i-am scos, sunt mici. > The potatoes we have dug are small.
Acest scaun, care este foarte vechi, > This chair, which IS VClY old,
nu este de vanzare. IS not for sale.
Casa pe care am construit-o nu este foarte inalta. > The house wc have built is not very high.
Politistul care I-a arestat pe infractor, > The policeman that arrested the criminal
a spus ca nu a fost u~or. said that It hadn't been easy.
24
Cititi unnatoarele propozitii in limba engleza in care am folosit cuvintele noi:
Smce when have they >[sms lien hEy DZei - De cfmd sunt logoditi?
been engaged? bi:n mgeldjd]
It was the happiest day > [It "oz DZa hEpiast del - A fost cea mai fericita zi
of their lives. a\' D/ei' lalvz] din viata lor.
They are going to live > [D'ei a:' gaum(g) tu Iiv - Ei vor locui intr-o
in an enonnous house. in an ino"mas haus] casa enonna.
Are you still single? >[a:' Ill: stll singl] - E~ti inca necasatorit?
Their divorce is incredible. >[D'd divo:'s iz inkredlbal] - Divortul lor este incredibil.
These people are > [D/t:z pi:pl a:' - Ace~ti oameni sunt
very religious. \en rilidjas] foarte religio~i.
Ei au fost logoditi doar pentru - They have been >engaged for only
scurt timp. a short time.
Ea a spus ca vrea sa ramana necasatorita. - She said that she wanted to stay >single
1. Propozi{ii condi!ionale
25
Peter said "If I have time I will - Peter said that if he had time he would
go to the cinema". go to the cinema.
John said "If I were you I would not - John said that if he were me he would not
do it." do it.
Mary said "If I had had the money earlier - Mary said that if she had had the money
I would have paid for the car." earlier she would have paid for the car.
2. Expresii dupd care Propozifia secundard trece la timpul Simple Past. in urmdtoarele expresii
se schimbd timpul verbului:
I wish - I wished
Timpul verbului din propozifiile secundare care urmeazd dupd aceste expresii, nu se schimbd.
latd doud exemple:
Peter said "I wish I had a house." - Peter said he wished he had a house.
Mary said "It's time I went home." - Mary said it was time she went home.
John a spus ca daca s-ar fi insurat cu Mary, - John said that If he had marned Mary
atunci ar fi fost fericit. then he \\ollid have been happy.
Mary mi-a spus ca este timpul sa il parasesc. - Mary told me that It W<lS time I len hIm.
Peter a spus ca daca ar avea bani destui, - Peter said that If he had enough money
m-ar imprumuta ~i pe mine. he \\ould lend me some.
Joan a spus ca ar vrea sa fie mai bogata. - Joan said she Wished she were richer.
Mama mea a spus ca daca ar vrea sa mearga acolo, - My mother Said that if she wanted to go there
s-ar duce. she would go
Do you know that Joan > [du ill: nOll O'Et djoun - ~tii ca Joan
is going to divorce 1Z giiuin lgl tu divo:' s divorteaza de sotul ei?
her husband? ha:' halbimd]
Oh, no! I can't believe it! > [ou nOll ai ka:nt hili:v it] - Oh, nul Nu pot sa cred!
I swear it's true. > [ai SUear lts trll:] - Jur ca este adevarat.
But she married him > [bat Zil. mErid him - Dar s-a easatorit eu el acum
a year ago! a iia' agou] un an.
Ciiti oameni au fost prezenti la nunta? - How many people> attended the wedding?
Au divortat cu multi ani in urma. - They have been > divorced for many years.
27
lata doua cazuri in care se utilizeaza verbele auxihare could ~i would.
Would you give me some tea? - (E~ti atat de amabil) Poli sa-mi dai pUlin ceai?
Traduceli propoziliile urmatoare in limba engleza folosind aceste doua verbe auxiliare:
E~ti atat de amabil sa-mi cumperi biletele? > Would you buy me the tickets?
E~ti atat de amabil sa-mi imprumuli carlile tale? > Would you lend me your books?
Ai putea sa uili aceste cuvinte? > Could you forget these words?
Vrei sa faci curat in camera? > Would you clean your room?
In exerciliul urmator, vom recapitula materia acestei leclii. Daca nu intampinali dificultali, inseamna
ca puteli trece la partea a doua a lecliei 28. Traduceli in limba engleza:
Omul care a fost arestat, > The man they have arrested
nu a marturisit inca. has not confessed yet.
L-ar fi condarnnat pe prizonier, > They would have convicted the pnsoner
daca ar fi fost mai multe dovezi. If there had been more eVidence.
Celibatarul despre care a vorbit ea, > The bachelor she talked about
a fost una dintre rudele mele. was one of my relatIves.
In ziua nunlii a fost incredibil de cald. > The weddIng-day was Incredibly hot.
28
Ea nu este acea femeie fericita > She is not the happy woman
din ziua nuntii sale. she was on her wedding-day.
Mirele 0 cuno~tea pe mireasa > The bridegroom has known the bride
de mult timp. for a very long tunc.
Au fost multe ceremonii saptamana aceasta. > There have been many services this week.
Ea este cea mai frumoasa mireasa > She is the most beautiful bride
pe care am vazut-o vreodata. I have ever seen.
Car\ile care se afla pe masa sunt ale tale. > The books which are on the table are yours.
29
LECTIA
, 28 - PARTEA A nOVA
Aceasta parte a lectiei incepe cu un dialog. Fiti atenti la pronuntia cuvintelor ~i silabelor accentuate:
Barbara: Speaking about crime you know that people have always said that crime doesn't pay.
John: But in some countries crime seems to be profitable because the criminals are not sufficiently
punished.
Barbara: I agree, and if a prisoner is convicted of a crime, he often doesn't have to go to prison for
a long time.
John: How true it is. They say this is because the criminal didn't know what he was doing when
he commited the crime. Don't ask me how they know.
Barbara: And if a prisoner's behaviour is good he is released.
John: I think the only thing we can do to change this situation is to punish the people who don't
want to punish the criminals.
Mary: Of course there are happier things to talk about than crime, such as weddings.
Peter: Yes, just tell me please who isn't happy himself when he sees other people happy on their
wedding-day.
Mary: Even if you prefer to stay single you can imagine that this is a day they will never forget.
Peter: We must hope that life will always bring us more to be happy about than to be sad about.
Ploua cand ne-am dus la postul de poIitie > It was rainmg when we were going to tbe
ca sa anuntam spargerea. police-statIOn to report the burglary.
In luna aceea au fost comise multe > Many brutal murders were committed
crime brutale. that month.
EI a spus ca nu se va simti in siguranta, > He said that he would not feel safe
pana cand criminalul nu va fi arestat. tIll the murderer was arrested.
Daca a~ fi avut timp, a~ fi fost prezent > If I had had tune I would have attended
la ceremonie. the service.
Crima de care el a fost acuzat, a fost > The crime he was accused of was
una violenta. a violent one.
Omul care a fost eliberat a fost > 1 he man who was released was
evident nevinovat. obviously mnocent.
Anul in care recolta s-a distrus, a fost prea secetos. > The year our crop failed, was too dry.
EI nu este omul care era cand ne-am intalnit > lie is not the man he was when
prima data. we first met.
30
Crezi ca e vinovat? > Do you lhll1k he IS gUIlty?
Nu vreau platesc amenda pentm ca > I don't \\ ant to pay tht' fine because
sunt nevinovat. I am Il1l10cent.
L-am intrebat daca oamenii religio~i sunt > I asked him If I ellglou" people were
intotdeauna amabili. always gentle.
Ea a spus ca nu I-a vawt > She saId she had not seen h1111
de la divort. since the dIvorce.
Saptamana viitoare participam la 0 nunta. > We ,Ire attendmg a \\ eddlng next week.
A~ vreau sa fiu din nou celibatar. > I WIsh I were a bachelor agam.
Grice faCl, nu-i da drumul. > Whatever you do, dOll't release hun.
Cat de nevinovat parea uciga~ul! > 'low innocent the murderer looked!
E~ti sigur ca hotul se ascunde > Are you sure the thief IS hichng
prin imprejurimi? JIl the sUllOlIlldings')
31
RECAPITULAREA LECTIEI
, 28
28.1. Pronumele relative compuse aflate la Inceputul propozitiilor relative restrictive pot fi omise
In anumite cazuri. Exemple:
The people (whom) I visited were - Oamenii pe care i-am vizitat au fost
very nice to me. foarte draguti cu mine.
Peter said "lfI have time I will go - Peter said that if he had time he would go
to the cinema". to the cinema.
Mary said "If I had had the money - Mary said that if she had had the money
earlier I would have paid for the car". earlier she would have paid for the car.
I wish - I wished
In schimb in vorbirea indirecta timpul verbului din propozitia secundara, care urmeaza
dupa aceste expresii nu se schimba. De exemplu:
Peter said "I wish I had a house". - Peter said he wished he had a house.
Mary said "It's time I went home". - Mary said it was time she went home.
Would you give me some tea? - Poti sa-mi dai putin ceai?
32
TEMA PENTRU ACASA 28
5. He told me that ifhe had not bought the wedding-rings earlier, he would not have had
money then.
6. I wanted to attend the wedding but I was late for the train.
4. She told me that if she divorces her husband she will be happy.
33
V()CABVLARUL LECTIILOR
, 27 SI
, 28
35
service > [sa:'vis] - serviciu, ceremonie
wedding
wedding-day
> [Ucdm(g)]
- ziua nuntii
• ~
36
RECAPITULARE
I. Participiul Prezent:
2. Modul imperativ:
- Incetati sa beti!
She won't tell me if I don't ask. - Ea nu-mi va spune, daea n-o intreb.
Could you lend me some money? - Ai putea sa-mi imprumuti ni~te bani?
I couldn't come because I was busy. - Nu am putut veni pentru ea am fost ocupat.
past
noon
> [pa:st]
> [nu:n]
> [si:zn]
- trecut
2
Acum vom folosi cuvintele noi in propozitii. Cititi-le cu voce tare ~i fiti atenti la pronuntie:
Which is the season > ("it~ IZ D'a sLzn - Care este anotimpul
you like best? Ill: 1alk best] care iti place eel mai mult?
They came after midnight. > [IYcl kcnl1 a:fta' midnait] - Ei au venit dupa miezul noptii.
I'll be there at noon. > [ail bi: D/ea T Et nu:n] - Yoi fi acolo la amiaza.
She died a fortnight ago. > [~I: child a [o:'tnait agiiu] - Ea a murit aCllm doua
saptamfll1i.
This year is a leap-year. > [IYis /la' iz a li:r ii'l'] - Anul acesta este un an bisect.
This is the twentieth > [D/is iz lYa t"entiaT' - Acesta este secolul xx.
century. sen t~an]
We met the day before > ["i: mct (Ya clci biro: T - Ne-am intiilnit alaltaieri.
yesterday. iesta'clel]
Wait till the day after > ["etl til D/a dci a:tta' - A~teapta pana poimaine!
tomorrow. tamorall]
I like reading > [ai lalk rLcl1l1 1g1 - Imi place sa citesc
about the past. aballt IYa pa:st] despre trecut.
What will the future > [liat "il D/a tlu:t~aT - Ce ne va aduce viitorul?
bring us? brin lgl as]
Toate erau mai bune in trecut. - Everything was better in the >past.
La amiaza ploua. - It was raining at >noon.
Yara este anotimpul eel mai fierbinte - Summer is the hottest >season
al anului. of the year.
Ei se vor casatori poimaine. - They will marry the >clay after tomolTo\\'.
3
lar acum traduceti in limba engleza cuvintele:
When I entered the room, I saw him - Cand am intrat in camera I-am vazut
at the table. lamasa.
Entering the room, I saw him at the table. - lntrand in camera I-am vazut la masa.
in exemplele de mai sus afi observat, desiguy, cii atat propozifia subordonatii, in care apare forma
de participiu prezent entering, cat ~i propozitia principalii care contine verbul saw, au acela~i
subiect, pronumele I.
Participiul prezent se traduce in limba romtinii prin gerunziu.
Opening the door, I saw the children - Deschizand u~a, i-am vazut pe copii
in the room. in camera.
If they fire these people, they will make - Daca-i concediaza pe ace~ti oameni,
a mistake. ei vor face 0 gre~eala.
Firing these people, they will make - Concediind ace~ti oameni ei vor face
a mistake. o gre~eala.
4
Acum alcatuiti constructii asemanatoare celor prezentate anterior ~i completati cu ele propozitiile in
limba engleza:
A~teptand autobuzul, ea a vazut - > Waiting for the bus, she saw that
cat de intens este traficul. there was a lot of traffic.
Conducand spre casa, el a auzit ~tirile - >Driving home, he heard the news
la radio. on the radio.
Vazand camera, Anne a spus ca - >Seeing the room, Anne said it wasn't
nu este destul de mare. large enough.
Fiind sarac, John nu ~i-a putut cumpara 0 - >Being poor, John couldn't buy a new
cama~a noua. shirt for himself.
5
lata cuvintele noi intr-un dialog. Cititi cu atentie:
At nine a.m. you have > l £t nam clem IU: hEv - La noua dimineata
a meeting with a mi:tlll(~1 "lDI yeti avea 0 ~edinta
the management. D/a mEnldJl1lant] cu administratia.
And at eight p.m. I have > [End Et cit pl:em al hEv - ~i la opt seara iau
dinner with Peter. dina' \lIlY pi:ta'] cina cu Peter.
Yes, that's right. > [/CS DIEts ra/t] - Oa, a~a este.
Today you have a lot to do > [tadel IU: hE\ a lot tu duo - Azi aveti multe
between the meeting blt"i:n D/ a l1li.tll1 lg ) de Iacut intre ~edinta
and dinner. End dina'] ~i cina.
I think I didn't have > [ai T'inlg1k al didnt hEv - Cred ca altadata
much work formerly. l1lat~ "ark fo: r ma'li] nu aveam mult de lucru.
But it's changed recently. > l bat Its t~cmclJd ri:sntlI] - Dar in ultima vreme s-a schimbat.
I hope I can have > [al haup <II kEn hE\ - Sper ea intr-o zi sa
a holiday one day. a holidel "an dei] pot sa merg in concediu.
Yes, in the future, > llcS III IYa fllJ:t~a' - Oa, in viitor,
but not now. bat not n:lu] dar nu aeum.
In viitor ea va trebui sa serie toate serisorile. - She will have to write all letters > III thc future.
La ~ase seara magazineIe sunt inchise. - At 6 > p.m. the shops are closed.
inainte nu erau multe ma~ini. - > Formcrlythere were not many cars.
6
Urmeaza un exercitiu de traducere. Traduceti cuvintele In limba engleza:
La celelalte persoane, atat la singular cat ~i la plural, pentru formarea imperativului se folose$te
verbullet [let] - a permite, a ingadui, a lasa. De exemplu:
Lasa-l sa uite asta repede! > Let hun forget about it fast'
7
Acum urmariti folosirea verbelor noi in propozitii:
The car appeared behind > [D'a ka:' apia'd bihamd - Ma~ina a aparut
the corner. D/a ko:'na'] dupa colt.
I
The shoplifter disappeared. > [D'a ~op!Ifta' dlsapia'd] - Hotul de magazine a disparut.
She described the thief > [~I:diskralbd D/a T'i:f - Ea a descris hotul
to the policeman. tu DZa pali:smEn] politistului.
Where have they buried him? > ["ea' hEy D'ei berid him] - Unde I-au ingropat?
The children leapt across > [D/a t~ildran [ept akros - Copiii au sarit peste
the ditch. D/adlt~]
~ant·
Soarele a disparut in spatele norilor. - The sun >has disappeared behind the clouds.
Cand vor fi inmormantati ace~ti oameni? - When will these people >be buried?
Daca sari poti sa-ti rupi piciorul. - >Leaping you can break your leg.
Am inviifat deja cum se scriu ~i se citesc datele in limba englezii. Acum vom inviila cum se citesc anii:
I. Denumiri/e ani/or compu~i din trei cifre se citesc dupii cum urmeazii:
2. Denumiri/e ani/or formali din patru cifre, dintre care ultimele douii sunt zero, sunt citite ca
multiplu de sute:
8
3. Celelalte numere din patru cifre se impart in dOUG grupuri sunt citite ca dOUG numere de cate
dOUG cifre:
Our teacher was born in 1961 (nineteen sixty-one). - Profesorul nostru s-a nascut in 1961.
Aceasta casa a fost construita in 1800. > This house was built in eighteen hundred.
in 1999 voi termina ~coala. > In mnetcen ninety-nme I will finish school.
in ultimul exercitiu al lectiei yom recapitula cele invatate pana acum. Traduceti propozitiile in
limba engleza:
Alaltaieri, mergand la ~coala > Going to school the day before yesterday,
m-am oprit langa acest magazin. 1 stopped near this shop.
Vara este eel mai frumos anotimp? > Is summer the nicest season?
Odinioara nu erau multe ora~e. > Formerly there weren't many towns.
Am vrut sa-i spun ceva, dar el a disparut. > I \\ anted to tell him something but
he disappeared.
lntrand in casa, el a aprins lumina. > Entcllng the house, he switched on the light.
9
LECTIA
, 29 - PARTEA A DOVA
occasIOn
opportunity
> [ake(jan]
> [opa'Uu:niti]
- ocazle
10
lata cuvintele noi in propozitii. Cititi-le cu voce tare:
It was a nice trip. > [It "oz a nais trip] - A fost 0 excursie placuta.
There is a large number > [LYea' iz a \a:'dj namba' - EXlsta un numar mare
of hotels in that town. av hautelz 111 IYEt taun] de hoteluri in acel ora~.
My watch has a small display. > [mal "at~ hEz a smol chsplcl] - Ceasul meu are afi~ajul mic.
This clock has a second hand. > [O/IS k10k hEz a sekand hEndJ - Acest ceas are secundar.
Can I have a word with you? > l kEn al hEv a "a:'d "ilY IU:] - Pot vorbi cu tine?
The train had a delay. > [O/a tt em hEd a dilei] - Trenul a avut intarziere.
I met her on the occasion > [al met ha:' on IYi akeljan - Am intalnit-o cu ocazia
of your birthday. m 10.' ba:'T'del] zilei tale de na~tere.
Today is her twenty-second > l tadel IZ ha o' t"entl sekand - Astazi ea impline~te douazeci
birthday. ba:'1'del] ~i doi de ani.
I will do it dUrIng > [al till duo It dlUann lgl - VOl face asta in absenta lor.
their absence. O"el' Ebsans]
You cannot say that > [IU: kEnot sei fYU - Nu poti spune asta
in her presence. in ha:' prezans] in prezenta ei.
Am avut un alt prilej favorabil mai tarziu. - I had another >opportunlty later.
Excursia noastra a fost doar una scurta. - Our >1111' was only a short one.
11
Nu au fost intarzieri. - There were no > delays.
Ziua mea de na~tere este in data de noua. - My > birthday is on the ninth.
Ea i~i pierde adesea rabdarea cu copiii ei. - She often loses> patience with her children.
Voi scrie scrisoarea in prezenta tao - I'll write the letter in your >presence.
> dIsplay
Propozi{ia subordonatii condi{iona!ii poate fi introdusii ~i de unless [anles], care inseamnii if not
- daca nu, in afarii de cazu! cando Fo!osind unless cu sensu! de if not, predicatu! propozi{iei
subordonate nu mai poate fi negat, pentru cii in limba englezii nu existii nega{ie dub/ii:
Daca nu ai bani, iti voi imprumuta. > Unless you ha\ e money 1 WIll lend you.
Daca nu voi primi maine 0 scrisoare, > [ wlll write to h11n unless I get
ii voi scrie. a letter tomO!TO\\.
Daca nu Ie spui, ei nu vor ~ti > Unless you tell them they \\on't kno\\
cum sa faca asta. ho\\ to do It.
12
lata cuvinte si expresii noi:
What a nice watch > ["ot a nais "ot~ - Ce ceas frumos ai!
you have got! iu' hEy got]
I occasionally met Fred and >[ai akeljanall met fred End - M-am intalnit intamplator cu Fred
I bought a watch from him. ai bo:t a "ot~ from him] ~i am cumparat un eeas de la el.
But actually it's not new. >[bat Ekt~uali its not n/u:] - Dar, de fapt nu este nou.
It's a second-hand watch. >[ Its a sckand hEnd Uot~] - Este un ceas folosit.
Does it keep sharp time? >l daz It kJ:p ~a:'p talln] - Merge bine?
Now it's two minutes fast. >[nau its tu: minlts fa:st] - Aeum grabe~te eu doua minute.
13
Completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:
Vei avea nevoie de un cutit ascutit pentru asta. - You'll need a > sharp knife for thIs.
Ceasurile digitale nu sunt scumpe. - > Digital watches are not expensive.
El arata foarte tanar, dar de fapt are 50 de ani. - He looks very young but he's> actually 50.
Atunci cdnd complementul indirect stii inaintea celui direct, structura propozi!iei este urmiitoarea:
Ordinea complementelor poate fi schimbatii, dar, in acest caz, inaintea complementului indirect se
folosef}te particula to:
Sa incercam sa traducem propozitiile in limba engleza pe baza celor doua constructii de mai sus:
Imi vei arata camera ta? > WIll you show me your room'!
> WIll you show your room to me'?
Le-am descris acel accident. > I have descnbed them that accident.
> I have descnbed that accident to them.
Da-i (lui) mai multa pame. > (JIve hIm more bread'
> (JI\e more bread to hnn'
14
lata acum un grup de verbe noi:
Dintre acestea to ring ~i to strike sunt verbe neregulate. lata formele lor:
My watch will be mended >[mai "ot:;; lid bi: mcndid - Ceasul meu va fi reparat
tomorrow. tamorau] maine.
The clock struck twelve. >[ D/a klok strak t"elv] - Ceasul a batut ora douasprezece.
Have you fixed a date already? >[hEv Ill: fikst a dclt o:lredi] - Ati fixat deja 0 data?
I dialled John's number. >[al datald dionz namba'] - Am format numarullui John.
The telephone has rung >[IYa teld~lUn hEz ran lg ) - Telefonul a sunat toata
all afternoon. 0:1 a:fta'nu:n] dupa-amiaza.
Ceasul tocmai batea ora patru cand - The clock >was striking four when
am venit acasa. we came home.
Ei au fixat 0 data pentru nunta lor. - They >fixed a date for the wedding.
15
Iar acum urmeaza ultimul exercitiu allectiei. Incepeti rezolvarea temei pentru acasa doar dupa ce ati
rezolvat rara gre~eala acest exercitiu:
In drum spre birou am vazut un accident gray. > Walking to my office, [ saw a serious accident.
Auzind vorbele lui nu m-am putut abtine > Hearmg his words, 1 couldn't help
sa nu zambesc. smiling.
Traind la tara, ea nu a vazut niciodata > Living in the country, she has never seen
un aeroport modem. a modem airport.
Cii~tigand putin, el nu a putut cumpara mult. > Eaming little money, he couldn't buy much.
Mobila a fost recent livrata. > The furniture has recently been delivered.
Intr-o zi nu voi mai avea multa rabdare > One day I will not have much patience
cuei. with them.
Negocierile vor avea [oc in 1999. > The negotiations will be in nineteen
nll1ety-mne.
Daca nu scrii aceasta scrisoare, nu yom merge > Unless you write this letter we won't go
la plimbare. for a walk.
Lasa-I sa cumpere un numar mare de pahare noi. > Let him buy a big number of new glasses.
16
RECAPITULAREA LECTIEI
, 29
29.1. In locul unei propozitii subordonate putem folosi participiul prezent (forma -ing).
Entering the room, I saw him at the table. - Intrand in camera, I-am vazut la masa.
29.2.1. La toate persoanele, (cu exceptia persoanei a II-a) atat la singular cat ~i la plural,
imperativuJ se formeaza cu ajutoruJ verbului let - a permite, a ingadui, a lasa.
29.3.2.Anii formati din patru cifre, dintre care ultimele doua sunt zero, sunt cititi ca multiplu
de sute. De exemplu:
29.3.3. in alte cazuri anii din patru cifre diferite se impart in doua grupuri ~i se citesc ca atare:
29.3.4. Daca a treia din cele 4 cifre este ,,0", acesta se cite~te "oh":
17
29.4. Propozitia conditionala de tipul 1.
Cand complementul indirect 11 precede pe cel direct, atunci structura propozitiei este urmatoarea:
Ordinea complementelor poate fi schimbata, dar In acest caz complementul indirect este
precedat de to:
18
TEMA PENTRU ACASA 29
1. 1782
2. 795
3. 1900
4. 2005
5. 3000
19
LECTIA
, 30 PARTEA "INTAI
"
=
"i
headline
history
> [hedlain]
> [histari]
- titlu (In ziar)
- istorie
~~!IIIII!IIIi!
ith some of fa I
.... environment > [invairanmant] - mediu, ambianta
'!!!!!!!iij~lle.rid'sYou
subscription > [sabskrip~n ] - abonament
:. say I :8
strong- I
I:
collection > [kalek~n] - colectie
=
l.... attempt > [atempt] - Incercare, tentativa
20
lata acum cuvintele noi In propozitii:
She gave me no answer. > [~i geiv mi: nall ansa'] - Ea nu mi-a raspuns.
We learn from history. > [ lI i: la:rn from histari] - Invatam din istorie.
I like reading about > [ai laik ri:din lg ) abaut - Imi place sa citesc despre
that subject. DIEt sabdjikt] subiectul acela.
The attempt was useless. > [D1i atempt lI oz iu:slis] - Incercarea a fost rara rost.
It is his habit to have > [it iz hiz hEbit tll hEv - EI are obiceiul sa ia tarziu
a late breakfast. a lelt brekfast] micul-dejun.
Do you want to see > [du ill: lI ant tll si: - Vrei sa vezi colectia mea
my stamp-collection? mai stEmp kalek~n] de timbre?
Their appearance excited us. > [D1ei' apiarans iksaitid as] - Aparitia lor ne-a bucurat.
You have to keep > [ill: hEy tu ki:p - Trebuie sa-ti tii
your promise. 10:' promis] promisiunea.
The news is in the morning > [DZa nill:Z iz in DZa mo:rnm lg ) - ~tirea este In ziarele
papers. peipa'z] de dimineata.
I read only the headlines. > [ai ri:d aunli D1a hedlainz] - Citesc doar titlurile principale.
He has had a subscription > [hi: hEz hEd a sabskrip~n - EI are un abonament
for many years. fa:' meni iJa'z] de multi ani.
In continuare sa exersam folosirea cuvintelor noi. Completati urmatoarele propozitii In limba engleza
cu cuvintele corespunzatoare:
Mediul (nostru) Inconjurator este foarte important. - Our >enVlronment is very important.
Crezi col istoria era 0 materie placuta - Did you think >history was a nice >sllbject
la ~coala? in school?
21
Infati~area ei ne-a facut sa zambim. - Her >appearance made us smile.
Adverbele once -["ans] - 0 data, twice -l tll,II~J - de doua ori, sunt jolosite joarte des pentru a
exprima frecventa cu care se petrece 0 actiune. Celelalte adverbe se jormeazii cu ajutorul unui
numeral $i al substantivului time: three times, four times etc.
22
Traduce1i urmatoarele propozi1ii, folosind cuvintele inva1ate anterior:
Am citit de cinci ori aceasta carte. > I have read this book five times.
Gande~te-te de doua ori inainte de a spune ceva. > Think twice before you say something.
Am pierdut cheile deja de trei ori. > I have lost the keys thl ee times already.
in the meantime > [in DZami:ntaim] - intre timp, pana una alta,
deocamdata
There is an interesting film > [DZear iz an intrastm{g) film - Este un film interesant
on at the cinema today. on Et DZa sinama tadei] la cinematograf astazi.
What time does it start? > [liot taim Jaz it start] - La ee ora incepe?
We have plenty of time. > [lIl: hEv plenti av taim] - Avem timp destul.
In the meantime we can do > [in D/a mi:ntaim U1: kEn Ju: - Intre timp putem face
some shopping. sam ~opin(g)] ni~te cumparaturi.
It's six now. > [its slks nau] - Acum este ~ase.
We'll do the shopping > [Ui:l du: D/a ~llpin(g) - Vom face cumparaturile
and get to the cinema End get tu DZa sinima ~i vom ajunge tocmai la timp
just in time. dJ ast in taim] la cinematograf.
23
I've forgotten we have > [a/v forgotn tlJ: hEv - Am uitat, nu avem bani!
no money! nau manl]
We can't buy anything! > ["I: ka.nt bal eniT'm(g)] - Nu putem sa cumparam nimic.
Am ajuns tocmai la timp ca sa vedem plecarea lor. - We were >just in time to see their departure.
A fost timp suficient pentru a inapoia cartea. - There was >plenty of time to return the book.
Intre timp Ia curat in camera tal - >In the meantime clean your room.
stai putin > walt a minute - intre timp > m the meantIme
tocmai la timp > just in time - timp berechet > plenty of time
in afara de adjectivele daily, weekly, folosite ~i ca adverbe, in limba engleza sunt ~i alte adjective
a caror termina{ie este -ly, de exemplu:
Daca din adjectivele cu termina{ia -Iy vrem saformam un adverb, nu putem sa dublam sufixul-Iy. in
aceste cazuri adverbele se formeaza cu urmatoarele structuri:
24
Acum unneaza cu un grup de verbe noi:
lata verbele noi in propozitii. Retineti traducerea lor in limba romana ~i fiti atenti la pronuntie:
You have wasted a lot > [Ill: hEy L1 c/stid a lot - Ai irosit multa apa.
of water. av L1 o:ta']
She has not succeded > [~l: hEz not saksi.did - Ea nu a reu~it sa faca asta.
in doing this. in du:inl~1D/is]
This river is heavily polluted. > l D/IS rh a' lZ hEvIll palu:tid] - Acest rau este foarte poluat.
Ace~ti copii au fost neglijati ani - These children >have been neglected
de-a randul. for years.
Acest lac nu este inca poluat. - This lake is not >polluted yet.
25
Traduceti verbele noi in limba engleza:
Dacii verbul are douii complemente (direct ,~i indirect), atunci la diateza pasivii, oricare dintre ele
poate ji subiectul propozi{iei:
His garden was shown to me. - Gradina lui mi-a fost aratata.
In exercitiul urmator, incercati sa construiti propozitii la diateza pasiva operand ambele tipuri de
transformari:
He won't give you the money. > You won"t be given the money.
> The money won't be gIven to you.
Urmiiri!i exemplele:
A man who lives in this street was injured - Un barbat care locuie~te pe aceasta strada,
in an accident yesterday. a fost ranit ieri intr-un accident.
A man living in this street was injured - Un barbat, de pe aceasta strada, a fost ranit
in an accident yesterday. ieri intr-un accident.
Iar acum, exersati folosirea participiulului prezent. Traduceti urmatoarele propozitii in limba engleza:
Stiloul care se afla pe masa este al meu. > The pen 1) lI1g on the tahle IS mll1e.
Femeia care se plimba acolo este 0 secretara. > The woman \\;alkll1g there IS a secretary.
Oamenii care viziteaza satul nostru sunt > The reople visItll1g our vIllage are
din Anglia. (jOIn England
Cine sunt acei oameni care stau acolo? > Who are the people Slttll1g there"
26
It cuno~ti pe acel om care vine la noi? > Do you know the man coming to us?
Oamenii care folosesc aceste unelte > The people using these tools
sunt foarte satisIacuti. are very satisfied.
Tablourile care atama aici vor fi vandute. > The pictures hanglllg here will be sold.
Sunt intotdeauna multi oameni > There are always many people spending
care-~i petrec vacanta aici. their holidays here.
Cei ce vor mai multe informatii > People wanting more information
se pot reintoarce dupa ora cinci. can return after five.
In ultimul exercitiu al leetiei veti avea ocazia sa reveniti asupra tuturor notiunilor noi de gramatica
~i vocabular:
Am rugat-o de doua ori sa piece in lini~te. > I have asked her tWIce to leave quietly.
Oamenii care-~i neglijeaza inIati~area cred ca > People neglecting their appearance think it
nu este important sa arate bine. is not Importallt to look good.
Stai putin, nu ti-ai pierdut umbrela? > Wait a minute, haven't you left your umbrella?
Ne-au aratat doua filme. > Vie were shown two films.
> Two films were shown to us.
o voi spune doar 0 singura data. > [ will say it only once.
Au sosit tocmai [a timp; nu a trebuit sa a~teptam. > He came .Just in tnne: we didn't have to wait.
Urmeaza exercitiul de pronuntie. Cuvinte!e aflate pe aceea~i coloana cantin un sunet identic. Cititi
cu voce tare:
27
LECTIA
, 30 - PARTEA A nOVA
Urmeaza un exercitiu de citire ~i pronuntie. Cuvmtele ~i sllabele accentuate Ie-am scris cu litere
ingro~ate.Ascultati caseta ~i cititi dialogul cu atentie, pentm a va insu~i cat mai corect intonatia
limbii engleze:
Barbara: John! Clever people say time is an important thing in our lives.
John: Of course. To do the things we have to do we need time.
Barbara: When there is too little time we cannot do things as well as we want to do them.
John: Yes, but there are people who always know what to do with the time.
Barbara: You are so right.They go for a walk or read a book or make all kinds of things that are
useful or beautiful.
John: Sometimes they sell these things, which is their way of showing that time is really money.
Mary: What John was saying was true. But don't other people feel bad when there is nothing for
them to do, or at least they think there is nothing?
Peter: Yes, I think so. Usually these people are wasting their time or choose to listen to the radio
or watch television.
Mary: And these people are very happy when friends come to visit them so they can talk about
the news or whatever is worth talking about.
Barbara: Wouldn't it be difficult to say which of these is the better way of spending time?
Tom: Well, it's hard to say. We are always ready to say that we are doing things the right way
and other people are not.
Barbara: But how can we be sure?
Tom: It is a good thing that we are all different.
lata ultimul exercitiu al lectiei. Daca reu~iti sa il faceti lara nici 0 gre~eala, atunci puteti trece la
rezolvarea temei pentru acasa. Traduceti propozitiile urmatoare in limba engleza:
Citind ziarul de dimineata m-am gandit > Readmg the mornmg paper. I thought of
la promisiunea pe care am Iacut-o. the promIse I had made.
Tragand fermoarul hamei, am parasit casa > Zippll1g up my coat, I left the house
in graba. 111 a llllrry.
Ea a format numarullor de doua ori. > She has dIalled theIr number tWIce.
Noi am vazut un barbat care nu avea par pe cap. > We saw a man havmg no hair on hIS head.
Vasul a naufragiat in urma cu doua saptamani. > The shIp \\ as wrecked a fortl11ght ago.
Acesta este geamul prin care > Th IS the \\ mdow through which
IS
Ei i s-a permis uneori sa pIece mai devreme. > She was occaSIOnally permitted to leave early.
28
Au fost intarzieri de doua ori. > There was a delay twice.
Cati ani biseeti sunt intr-un seeol? > How many leap years are there In a century?
Cativa oameni ered ea este timp destul > Some people think there is plenty of time
pentru a opri poluarea pamantului. to stop polluting the Earth.
Ce materii ti-au plaeut eel mai mult la ~eoala? > What subjects did you like the best in school?
in treeut multe lueruri erau mai ieftine. > [n the past many things were cheaper.
Va trebui sa fii aeolo exact la ora opt. > You'll have to be there at eight o'clock sharp.
Ea a primit serisoarea tocmai la timp. > She got the letter just in time.
Intre timp vom fixa 0 data. > In the meantime we'll fix a date,
Vor fi mai muIte oeazii favorabile in viitor. > There wIiI be more opportunities in the future.
Unii oameni au obieeiuri stranii. > Some people have strange habits.
Am vazut multi oameni care purtau > I saw many people wearing
oehelari fumurii. dark glasses.
EI ~i-a vizitat sora eu oeazia > He visited his sister on the occasion of
zilei ei de na~tere. her birthday.
Mi s-a promis 0 slujba mai buna. > I was prommised a better job.
> A better job was promised to me.
29
RECAPITULAREA LECTIEI
, 30
30.1.1. In afara de adjectivele daily, weekly care pot fi folosite ~i ca adverbe, In limba engleza
sunt ~i alte adjective a caror tenninatie este -Jy. De exemplu:
silly - prost
30.1.2. Daca vrem sa fonnam un adverb din adjectivul cu terminatia -Iy, nu i se adauga Inca un
sufix -Jy. In acest caz vom folosi urmatoarele structuri adverbiale:
30.2. Daca verbul are doua complemente (direct ~i indirect), atunci la diateza pasiva, oricare dintre
ele poate fi subiectul propozitiei:
His garden was shown to me. - Gradina lui mi-a fost aratata.
30.3. In fraza din limba engleza, participiul prezent (In -ing) poate Inlocui propozitia subordonata
relativa:
A man who lives in this street - Un barbat, care locuie~te pe aceasta strada,
was injured in an accident yesterday. a fost ranit ieri Intr-un accident.
A man living in this street was - Un barbat de pe aceasta strada a fost ranit
injured in an accident. ieri Intr-un accident.
30
TEMA PENTRU ACASA 30
1. He loves me fatherly.
31
VERBELE NEREGITLATE DIN LECTIILE
, 29 SI
, 30
32
VOCABULARUL LECTIILOR
, 29 SI
, 30
the day after tomorrow > [O"a dei a:fta Ttamorall] - poimaine
33
friendly > [frendli] - prietenesc, amical
future - viitor
in the meantime > [in DZa mi:ntaIlTI] - intre timp, pana una alta,
deocamdata
leap-year - an bisect
number - numar
34
promise > [promis] - promlslune
wait a minute > [" eit a min it] - a~teapta putin/o clipa,
ai putina rabdare
35
RECAPITULARE
1. Daca un substantiv apare de mai multe ori Intr-o propozitie, poate fi Inlocuit cu cuvantul one:
2. Modul imperativ:
2
In exercitiul urmator am folosit cuvintele noi in propozitii:
We don't know everything > ["I: daunt nall cVllT'in\g) - Nu ~tim inca totul
about this matter yet. aballt D/is mEta' id] despre aceasta problema.
The facts are alarming. > [D/a f1:kts a:' ala: rll1in(gl] - Faptele sunt alarmante.
They saw a strange object > [D/ci so: a stlcll1dJ obdjikt - Au vazut un obiect straniu
in the sky. in D/a ska/] pe cer.
These ideas are not new. > [[Yl:Z aidiaz a:' not nlll'\ - Aceste idei nu sunt noi.
All we want is peace. > [01 "1: Jont IZ pl:S] - Tot ce dorim este (sa fie) pace.
What do you know > ["ot dll Ill: nall - Ce ~til despre razboi?
about the war? aballt IYa "t)"r]
This soldier has made > [D/Is Siill!dp' hEz meld - Acest soldat a facut
a serious mistake. a si.nas ll1lstcik] o gre~eala serioasa.
You can return it if there are > [Ill: kI:n ntii:'n It It" O/ca r a: r - Puteti s-o inapoiati daca avet i
complaints. kall1plcll1ts] nemultumiri.
The incident was in > [Dll insidant "oz in - Incidentul a aparut 'in
all the papers. (J.! D/a pciparz] toate ziarele.
The first space travel was in > [D/a fa'st SPCIS trEvi U oz IJ1 - Prima calatorie in spatiu
1957. namtb] finl SC\ nJ a avut loc in 1957.
Is that luggage yours? > [17 DZEtlagldj /t)"'zJ - Acest bagaj este al tau?
Iar acum completati propozitiile 'in limba engleza cu cuvintele care lipsesc:
Am citit mult despre ace! razboi. - I have read much about that >war.
Acele idei sunt greu de inteles. - Those >Icleas are difficult to understand.
EI nu poate sa acorde mult timp acestei probleme. - He cannot spend much time on this >mattcr.
Imi place sa calatoresc lara bagaje. - I like travelling without any >luggage.
Aceste nemultumiri merita sa fie ascultate. - These >coJl1plaIJ1ts are worth listening to.
3
Ai fiicut de doua ori aceea~i gre~eala. - You have made the same > mIstake twice.
,
Soldatii sunt gata de lupta. - The> soldIers are ready for the fight.
1. Forma negativii a verbului must se ob(ine prin adiiugarea adverbului de nega(ie not: must
not (forma prescurtatiijiind mustn't l masnt] care inseamnii a nu fi permislingaduit, a nu
avea voie, a fi interzis, de exemplu:
4
2. Structura negativii - BU trebuie, se exprinu] cuforma scurtii needn't lnLdnt], de exemplu:
You needn't read all these books. - Nu trebuie sa cite~ti toate aceste cacti.
She needn't worry about it. - Ea nu trebuie sa-~i faca griji in legatura
cu asta.
lar acum sa folosim verbele modale invatate anterior. Completati propozitiile in limba engleza cu
verbul corespunzator:
De ce nu am voie sa yin aici? - Why > 1TI1i stn 't I come here?
Nu avem voie sa facem aceasta gre~eala. - We >lTIlistn 't make this mistake.
Nu ai voie sa-ti la~i bagajul aici. - You > 1TI1i stn 'f leave your luggage here.
Urmeaza un alt grup de cuvinte noi. Exersati pronuntia ~i retineti intelesullor in limba romana:
Can you talk about this > l kEn Ill: to. k aballt DZIS - Poti sa vorbe~ti obiectiv
objectively? abd.lektlvll] despre asta?
This is a very urgent > l D"is jz a veri a:ldpnt - Aceasta este 0 treaba foarte
matter. mEtal] urgenta.
Is there concrete information? > [IZ {Yca f konkri:t II1fame/~n] - Sunt informatii concrete?
I don't like abstract > l ai daunt hllk Ehstrl~kt - Nu-mi plac subiectele
subjects. sabdjlkb] abstracte.
We'll start it presently. > lUi:l start it prezantli] - Vom incepe imediat.
5
Acum completati propozitiile in limba engleza cu noile cuvinte:
ldeile abstracte sunt dificil de inteles. ~ > A bStLlct ideas are difficult to understand.
Aceasta trebuie prezentata intr-un mod obiectiv. ~ It has to be shown in an >ob.lcctlve way.
Este greu sa fii obiectiv in aceasta problema. - It is difficult to be >obJcctive in this matter.
obiectiv >ob.lectl\C
Ati reu~it sa rezolvati exercitiul anterior? lata acum un grup de verbe noi:
6
Sa analizam acum fiecare propozi~ie separat:
Peter, Jane complains that > i pi'fa' dJclll kalt1plcll1z DzEt - Peter, Jane s-a plans
you forbid her everything. Il,: forhid ba:' cvnl 'in(~lj ca Ii interzici totuI.
She wanted to go on holiday > [Sl. "0n lld tll gall on holide: - Ea a vrut sa mearga in concediu
with her friends and you Jl), hel r frcndl 1· nd Ill: cu prietenii ei dar tu
didn't agree. ,iidnt a~n: j nu ai fost de acord.
I think I was right. > 1:11'] 'Jl1'C'k al"OI rail1 - ered ca am avut dreptate.
But does it matter? > l bat daz It mEta' 1 - Dar conteaza asta?
You didn't even tell her > 1'11, didn! i \ n tel hal - Nici macar nu i-ai spus
why you disagreed. 'dl III dls;I~" Ld j de ce nu ai fost de acord.
Next time when I decide > lnd; 'I (<11111 ''\:n dl (!Jsald - Data viitoare cand
to forbid her something tll Illlhid kl" s;\lnT'Jl1':') voi decide sa-i interzic ceva,
I'll explain why. :1l1Ibpil'J11 "alJ ii voi explica de ceo
Ai observat ca el a baut prea mult? - Have you >J1l,tILcd that he has drunk
too much?
S-au plans de cal dura. - They> COJl1I' 1:1 ined of the heat.
a accepta, a fi de acord
a nu fi de acord
7
lar acum sa revenim la imperativulformat cu verbullet.
Dacii propozi(ia in care verbul este la imperativ este flegatlva (vrem ca cineva sa flU facii ceva),
atunci se folose~te cuvantul de nega(ie not.
De exemplu:
Las( -0) sa nu faca aceasta gre~eala! > Let her not make thIs mistake.
Sa nu luam bagajul cu noi! > Let's not take the luggage wIth us.
Sa nu-llasam sa vorbeasca tot timpul > Let hun not talk about the war
despre razboi. a II the tIme.
Urmeaza ultimul exereitiu al lectiei, in care vom sintetiza cele invatate. Traduceti propozitiile
urmatoare in limba engleza:
Acest incident nu trebuie sa se mai intiimple. > ThIs incIdent mustn't happen again.
Nu trebuie sa te giinde~ti la aceasta problema. > You needn'l thmk about thIS matter.
El are 0 idee buna, sa-I lasam sa vorbeasca. > He has a good Idea, let hllll speak.
L-ai observat pe barbatul cu palaria verde? > Have you noticed thIS man m a green hat?
Nu ai voie sa hotara~ti lara sa vorbe~ti cu Jane. > YDU mustn't declClc Wllhout lalkmg to .lane.
8
LECTIA
, 31 - PARTEA A DOUA
9
Unnariti folosirea cuvintelor nOl in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare ~i fiti atenti la traducerea lor in
limba romana:
This country has > l DIIs kantll hEz - Aceasta tara are
a small army. a smo:1 a·rmi] o annata mica.
In a war the air forces are > l In a "o ' \)'1 ea' fo:'slz a:' - intr-un razboi foI1a aeriana este
often decisive. olil dlsalsl\] deseori decisiva.
Many civilians were killed. > [meD! sivillanz "a.' klld] - Multi civili au fost uci~i.
The soldiers had to dig > [DZa sauldja'z hEd tll dig - Soldatii au trebuit sa sape
trenches. trent~lz ] tran~ee.
Our weapons are not > [aLia' "frllZ a: r not - Annele noastre nu sunt
modem enough. l11oda'n maf] destul de modeme.
Our allies were too late > lalla' Elalz "a:' tll: lelt - Aliatii au venit prea tarziu
to help us. tll help as] sa ne ajute.
These are bad cartridges. > [DzI:z a: r bEd ka:rtnd]lz J - Acestea sunt cartu~e proaste.
Was it necessary to use > [U oz It nCSlsarl tll 11I:Z - A fost necesara folosirea
the atom-bomb? DZj Etam bom] bombei atomice?
The battle started at night. > [Dca bEtI sta.'tld Et nait] - Batalia a inceput noaptea.
TheIr navy has no > l DZel' nervI hEz nall - Flota lor maritima nu are
submarines. sabmall·llz] submarine.
Multi civili parasesc ora~ul. - Many >civilians are leaving the town.
Batalia a continuat timp de 0 saptamana. - The >battle has continued for a week.
Noi folosim cell' mai modeme anne. - We are using the latest > weapon~.
Bomba atomica a fost folosita de aliatul nostru. - The >atom-bomb was used by our ally.
10
Fratele meu este in aviatia militara. - My brother is in the >alr force.
Armata are nevoie de mult petrol. - The >army needs a lot of petrol.
cartu~ >nlltridgc
aliat >ally
civil
tran~eu >\rench
In the forties there were >llI1lYd 10.\))/ lYe;}' "'.1.' - In anii patruzeci au fast (avut lac)
many battles. men! bEll/J multe lupte.
II
Dupii eum ali observat, expresiile ea anii patruzeci, anii cincizeci etc., se formeazii adiiugiind la
numeral artieolul hotiirat :;i sufixul-es. Nu uitali eii litera -y de la sfar:;itul euviintului se transformii
in -i, iar aeeasta este urmatii de terminalia -es.
lata exemplele:
the 1830s - the eighteen thirties - anii 0 mie opt sute treizeci
the 1970s - the nineteen seventies - anii 0 mie noua sute l?aptezeci
Razboiul a inceput in anii 1930. > The war started In the 1930s
(nineteen thIrties).
Mary s-a nascut in anii l?aizeci. > Mary was born In the 60s (sIxtIes).
Aceasta casa a fost construita in anii 1790. > ThIs house \\ as built 111 the J 790s
(se\entccn ninetIes).
In ann '40 au fost putine mal?mi > In the 405 (fortIes) there were fe\\ cars
in Romania. In Romania.
12
Unnariti folosirea cuvintelor noi in propozitii. Cititi-Ie cu voce tare ~i exersati pronuntia:
Nuclear weapons are > [niu:klia T "cpanz a:' - Annele nucleare sunt extraordinar
enonnously dangerous. ll1o:'masli dell1djaras] de periculoase.
The police were using > [D/a pali.s "a:' lU:zin(g) - Politia a folosit cartu~e
live cartridges. lalv ka 'tndJlz] adevarate.
Naval planes are important > [nclvl plelnz a:' IInpo:'tant - Avioanele flotei maritime sunt
in a modem war. III a moda'n "0:'] foarte importante intr-un
razboi modern.
Their planes are only lightly > [O/el' plelOz a:' aunlI laltli - Avioanele lor sunt slab
annoured. armLl'd] blindate.
Inamicul are doua submarine nuc1eare. - The enemy has two >nuclear submarines.
De obicei avioanele tactice nu sunt - The >tactlcal planes are usually not
foarte mario very big.
Ace~ti copii au gasit cartu~e adevarate. - These children have found >live cartridges.
Soldatii purtau haine civile. - The soldiers were wearing >clvilian clothes.
13
in eontinuare ne vom oeupa din nou de gramatiea.
Am inw'i!at deja cuwintul one, care se folose~te pentru inlocuirea unui substantiv care se repetti in
propozitie.
Cuvdntul one nu se folose~te pentru inlocuirea unui substantiv care se repetti. dacti in propozi!ie se
aflti ~i pronumele own.
De exemplu:
I won't give you my pen; use your own. - NU-li voi da stiloul meu; folose~te-l pe al tau.
He doesn't need your car. He has - El nu are nevoie de ma~ina tao El are
his own. propria ma~ina.
Dintre verbele de mai sus doua sunt neregulate. lata formele lor:
This country has fought > [D/Is kant!! hEz fa. t - Aeeasta lara a dus
many wars. I11CnI "(1 'z1 multe razboaie.
The enemy soon surrendered. > [D/] cnami slI.n sarenda'd] - Inamicul a capitulat repede.
He has joined his army, > [hI hEz d,oll1d hiZ a:'mi - El a intrat In armata lui,
we have joined our own. " 1: hEy djOlml aua' <lun] nOI am intrat In a noastra.
14
They armed themselves > [D'ei a:'md DZemselvz - S-au inannat cu cutitele lor.
with their own knives. lid)' f)'f'I' aun naivz]
They have fired at us > [D'el hEy faia'd Et as - Au tras uneori asupra noastra.
occasionally. akrlJanall]
Our allies have surrendered. > [aua' Elalz hEy sarcnda'd] - Aliatii no~trii au capitulat.
Will you join us? > [lid iu: dJoin as] - Ni te vei alatura?
Are our soldiers > [~l.' alia' sltuld.FJ'z - Soldatii no~trii sunt
sufficiently armed? safi~ant1J a. 'mdl suficient de inarmati?
We fired at the enemy planes, > lUi. faia'cl Et 1)'1 cnami pleinz - Am tras in avioanele inamice,
not at our own. not Et au,,' 3un) nu in ale noastre.
They have sunk too many > [D/el hEv san'~)k tu: mcni - Ei ne-au scufundat deja
of our ships already. av aua' ~IPS o:lrccll] prea multe nave.
Unneaza un exercitiu nou in care vom folosi cuvintele noi. Completati unnatoarele propozitii in
limba engleza:
Vom inceta lupta de indata ce inamicul - We will stop >fighting as soon as the enemy
se va preda. >surrcndcrs.
Dupa 0 saptamana, el a venit dupa sotia sa - After a week he >jomcd his wife
la Londra. in London.
Vom lupta pana la ultimul om. - We will >fig-ht to the last man.
Cele doua annate s-au unit inainte - The two amlies >Jomed before
de ultima batalie. the last battle.
Cate nave au fast scufundate - How many ships >have becn sunk
in aceasta saptamana? this week?
15
Pentru a verifica daca ati retinut cele studiate piina acum, traduceti verbele urmatoare in limba
engleza:
I have three chairs and she has five. - Eu am trei scaune ~i ea are cinci.
She bought two coats and stole three. - Ea a cumparat doua haine ~i a furat trei.
It was not her mistake, but her sister's. - Nu a fast gre~eala ei, ci a surorii sale.
If you want cigarettes, I can give you some. - Daca vrei tigari, iti pot da cateva.
Of all the cars we have, this - Dintre toate ma~inile pe care Ie avem aceasta
is the fastest. este cea mai rapida.
Of all the flowers I have seen today, - Dintre toate florile pe care Ie-am vazut azi,
these are the most beautiful. acestea sunt cele mai frumoase.
In exercitiul urmator vom exersa constructiile invatate anterior. Traduceti propozitiile in limba
engleza:
Ma~ina lui nu este atiit de rapida ca a lui Mary. > fiIs car IS not so/as fast as Mary's.
Am camera mea ~i el 0 are pe a sa. > 1 have 111) 0\\ n 100111 and he has hiS nIl II
Sotia lui este cea mai frumoasa. > I lIs \\ Ill.' IS the most bedutlful
16
Noi avem doi copii, iar vecinii no~tri > We have two children and our nelghbOllrs
au ClnC!. have five.
Nu trebuie sa imprumut bani; ii am pe ai mei. > I needn't borrow any money; I have my own.
Parintii lui John sunt mai batnlni dedit ai lui Mary. > John's parents are older than Mary's.
Acest baiat este cel mai inaIt. > This boy lS the tallest.
Ciind am observat ca a inceput sa se intunece, > When we noticed it was gettmg dark,
ne-am alaturat aliatilor no~tri. we .lamed our allies.
Nu avem nevoie de submarinele flotei lor militare, > We don't need the submarines of theu' navy:
Ie avem pe ale noastre. we have our own.
EI a Iacut doua gre~eli, dar tu ai Iacut ~ase. > He made two mistakes, but you made six.
Armele inamicului nu sunt modeme. > The weapons of the enemy are not modem.
Reclamatiile cumparatorilor merita > The complamts of the customers are worth
ascultate. listening to.
Am obosit repede pentru ca bagajul meu > I soon got tired because my luggage
a fost greu. \\ as hea\').
In anii '20 noi aveam 0 armata mica. > III the 20s (t\\el1t1es) we had a small anny.
Ei au decis sa foloseasca bomba atomica. > They have decided to use the atom-bomb.
17
RECAPITULAREA LECTIEI
, 31
31.1.1. Daca verbulUi modal must i se adauga adverbul de negatie not, obtinem fonna must
not (fonna scurta mustn't) care inseamna a nu fi permis/ingaduit, a nu avea voie, a
fi interzis.
You needn't read all these books. - Nu trebuie sa cite~ti toate aceste carti.
She needn't worry about it. - Ea nu trebuie sa-~i faca griji in legatura
cu acest lucm.
31.2. Daca vrem ca cmeva sa nu faca ceva, atunci verbului let i se adauga cuvantul de negatie not:
31.3. Expresnle anii patruzeci, anii cincizeci se formeaza adaugand numeralului articolul hotarat
~i sufixul -es. Litera -y de la sfar~itul cuvantului se transfonna in -i, de exemplu:
.. . . .
the fifties - ann cmClzeCl
the 1830s - the eighteen thirties - anii 0 mie opt sute treizeci
the 1970s - the nineteen seventies - anii 0 mie noua sute ~aptezeci
18
3 1.4. Omiterea cuvantuIui one in cazuI in care inlocuie~te substantive:
in unnatoarele cazuri cuvantul one care inlocuie~te substantive care se repeta, poate fi omis:
I have three chairs and she has five. - Am trei scaune ~i ea are cinci.
19
.......-
TEMA PENTRU ACAS.A 31
1. You needn't to go to school today. You can stay at home if you want.
20
....--iil. ._ _
21
Acum urmariti folosirea cuvintelor noi in propozitii:
The soldiers are armed > [D/a sauldp'z a r a:'md - Soldatii sunt inarmati
wIth rifles. uiD z ratflz] eu pu~ti.
How many tanks has > [hau mcn) tEnlg)ks hEz - Cite taneuri are inamieul?
the enemy got? 011 cnalnl got]
Our aircraft have not > [aua' eil'kra:ft hE\' not - Avioanele noastre nu
yet returned. let nta:'nd] s-au intors inca.
We need more > [til: m:d mo" - Avem nevoie de mai multe
anti-aircraft guns. Entl ca'kra.1t ganz] tunuri anti-aeriene.
They are having troubles > [D/CI a:' hE\'m lel trablz - Ei au probleme
with their ammunition. " I DI [YCI' El111Lll1isn] eu munitia lor.
A ship IS an easy target. > [a ~IP lZ an i:Zl ta:'gltJ - Un vapor este 0 tinta u~oarii.
How many casualties were > [hall I11Cl1l kEJlualtlz "a ' - Cite vietime au fost
there in that battle? D/ea'In DIEt bEtl] in aeea biitiilie?
Our bombers have hit > [aua' boma'z hEv hIt - Bombardierele noastre
all the targets. o'j D/a ta:'gits] au nimerit toate tintele.
We lost two fighters > [" 1 lost tu. f alta' z - Jeri noi am pierdut doua
yesterday. lesta' del] avioane de vfmatoare.
The attack came in > [D/i [ltEk kcnTI 111 - Ataeul a ineeput
the early morning. 011 a:'iI l11o.rmn,g,] dimineata devreme.
----="'~-----
22
Sa exersam inca 0 data cuvintele noi. Completati propozitiile in limba engleza cuvintele
corespunzatoare:
Tunurile noastre anti-aeriene au fost nefolositoare. - Our> anti-aircraft guns were useless.
Bombardierele zboara la inaltime foarte mare. - The> bombers fly very high.
Au fost alese multe tinte industriale. - Many industrial> targets were chosen.
S-au raportat doua avioane de vanatoare avariate. - Two> fighterswere reported damaged.
Nu avem munitie pentru aceste arme. - We have no > ammunition for these weaports.
23
Acum ne yom reintoarce la 0 problema gramaticala discutata in lectia anterioara, ~i anume, genitivul
saxon.
Genitivul saxon se folose,~te inaintea substantivelor care exprima timpul sau distan!a, de exemplu:
Did you hear last night's news? - Ai auzit ~tirile de ieri seara?
The building was a mile's distance from us. - Cladirea era la 0 distanta de 0 mila de noi.
~tii ceva despre intalnirea de saptamana trecuta? > Do you know anythIng about last week's
meetmg?
Cuno~ti rezultatele de lunea trecuta? > Do you know last Monday's results?
mlssmg - disparut
In exercitiul urmator puteti urmari folosirea cuvintelor noi in propozitii. Cititi-le cu atentie ~i retineti
traducerea lor in limba romana:
Only military targets > [aunl! mihtan ta,'glts - Doar tintele militare
are important. a:' unpo:'tant] sunt importante.
We took defensive measures. > [lil. tuk dlfenslv meJa'z] - Am luat masuri de aparare.
No hostile fighters were seen > l nau hostal1 falta'z Ua,l si:n - Nu au fost vazute avioane
that day. DIEt del] de vanatoare inamice in acea zi.
Heavy jet bombers will be > [he\ I dIet boma'z lid bl: - Sunt necesare avioane de
necessary for those targets. neSlsal1 to' !Yauzta 'glts] bombardament cu reactie pentru
acele tinte.
Tanks are vulnerable to some > [1[n1e1ks a I valnalabl tu S3m - Tancurile sunt vulnerabile fata de
kinds of aircraft. kallldz a\ ea'kJa It] unele tipuri de avioane.
24
Acum completati propozitiile in limba engleza cu cuvintele noi:
Avioanele lor de viinatoare cu reactie - Their >jet fighters are very fast. .-
sunt foarte rapide.
Multe cladiri militare sunt avariate. - Many >military buildings are damaged.
Vom avea nevoie de mai multe arme defensive. - We shall need more >defensive weapons.
Aceste expresii se folosesc la toate timpurile din limba englezii, prin cOlljugarea corespullziltoare a
verbului to be.
De exemplu:
They are interested in buying your house. - Sunt interesati sa cumpere casa tao
How long have you been interested in weapons? - De ciind te intereseaza armele?
Pentru a exersa folosirea eelor doua expresii, traduce1i in limba engleza urmatoarele propozi1ii:
Pe parintii mei nu-i intereseaza prietenii mei. > My parents are not interested in my friends.
Le-a fast frica de eel de-al doilea atac. > They were afraid of the second attack.
25
Yom invata ultimele verbe noi din aceasta lectie:
to bring down > [tu brin lgl daun] - a dobori (un avion etc.)
to take off > [tu te/k of] - a decola, a-~i lua zborul
Many factories were > [menl fEktanz tla:' - Au fost distruse multe fabrici in
destroyed III the attack. dlstlO/d In IYI atEk] timpul atacului.
They have brought down > [O/el hEv bro:t dalln - Au doborat trei dintre
three of our aircraft. T'll av aua' ca'kJa:ft] avioanele noastre.
The fighters have attacked > [O/a fa/ta'z hEy atckt - Avioanele de vanatoare au atacat
the tanks. IYa I En lg 'ks] tancurile.
The planes took off from > [IVa plell1Z tuk ortrom - Avioanele au decolat de pe
the aircraft carrier. f)ll ea'kra:ft kEnai] vasul purtator de avioane.
We defended the capital > [til. dIfcmhd D/a kEpltl - Noi am aparat capitala cat
as long as possible. Ez lon,e) Ez ]1oslbl] mai mult timp posibil.
Three ships carrying > [ r'n. ~lPS kElIlIl le ) - Trei vapoare, care transportau
ammunition were sunk. Em/llni~ntla:' san1glk] munitie au fost scufundate.
I receIved a letter yesterday. > [ai nsi:vd a leta' Icsta'de/] - leri am primit 0 scrisoare.
Avioanele s-au inaltat in direetia vantului. - The planes >took off into the wind.
Yestea pe care am primit-o este ingrozitoare. - The news I have >ICCl'!\ cd is awful.
26
Tunurile anti-aeriene au doboriit - The anti-aircraft guns have> broughtdown
multe avioane. many aircraft.
Bombardierele au atacat de doua ori In acea zi. - The bombers> attackedtwice that day.
Ele pot transporta bombele cele mai grele. - They can> can") the heaviest bombs.
Adjeetivul pronominal any se folose~te ~i in propozi!ii afirmative. in aeest caz inseamii: orice,
oricare, ~i se folose~te pentru determinarea persoQnelor :;;i obiectelor.
He will take any room you can - Va accepta orice camera pe care poli
offer to him. sa i-o feri.
Anybody can tell you that. - Oricine 11i poate spune asta.
You can give it to anyone you meet there. - Poti sa dai asta oricarei persoane pe care
o Intiilne~ti acolo.
Those people will do anything for money. - Oamenii aceia vor face orice pentru bani.
You can put that chair anywhere. - Poti pune oriunde scaunul acesta.
27
in exercitiul unnator vom exersa utilizarea adjectivului pronominal any ~i a fonnelor sale compuse.
Traduceti propozltlile in Iimba engleza:
Orice camera este destul de buna pentm mine. > Any room IS good enough for me.
Orice carte cumparata va fi impachetata > Any book that IS bought wIll be wrapped up
frumos. nJCe!y.
Oricine poate vedea ca acele flori > Anybody can see that those flowers
nu sunt proaspete. ,II e not fresh.
Oricine a fost acolo, ~tie cat de intens > Anyone who has been there knows how much
este traficul. hallic there IS.
Poate fi Iacut cu orice lucru ascutit. > It can be done wIth anythmg that is sharp.
Criminalul se poate ascunde oriunde. > The cnmmal can be hldmg anywhere.
lata ~i ultimul exercitiu de traducere din aceasta parte a lectiei. Traduceti propozitiile unnatoare in
limba engleza:
Pu~tilepe care Ie folositi sunt mai bune > The nfles you ale using are better
decat acestea. than these.
Dintre toate tancurile pe care Ie-am condus, > Of a]] the tanks I have driven,
acesta este cel mai rapid. thIS IS the fastest.
Orice bombardier poate fi doborat. > Any bombel can be blought down.
Oricine poate nimeri aceasta tinta. > Anybody can hit thIS target.
Atacul poate incepe oriunde. > The attack can start anywhere.
Dintre toate tintele pe care trebuia sa Ie aparam, > Of a]] the tal gets \\ e have to defend,
acesta este cea mai vulnerabila. thIS IS the most vulnerable.
Daca aliatii no~tri au nevoie de bombardiere, > If our al lIes need bombers,
putem sa Ie dam cateva. we can gIve them some.
Aceste cauciucuri sunt cele mai bune. > These tyres are the best.
Orice masura de aparare ne va ajuta. > Any defensIve measure wIll help.
Mary: Every day when you read the morning papers, there is news about all kinds of wars, isn't
it, Peter?
Peter: Well, yes. But is it bad? In this way we cannot forget that while we ourselves are living in
peace, things are not so good for a lot of other people.
Mary: Why is it that people cannot live peacefully for a longer time?
Peter: This question is hard to answer. it must be something deep within us.
Peter: I really don't know. Some people say that we have to destroy all weapons and close ,the
factories that make them.
Barbara: I agree with what Mary just said, and you John?
John: There will always be people who will do anything for money.
Barbara: I guess so, but other people say that negotiating is the answer. But it often happens that
people finish negotiations when it seems they are getting less than the others.
John: We have to try to be good to other people and in the meantime remember what has often
been said: if you want peace you have to be prepared to fight.
lata-ne ajun~i la ultimul exercitiu al cursului. Ca de obicei, traduceti propozitiile in limba engleza:
~tiu ca ideile tale sunt mai bune deciit ale mele. > I know your Ideas are better than my own.
Mi-am pierdut pu~ca ~i am luat-o pe a lui Mark. > I had lost my ov.n rifle and took Mark's.
Nu crede ca un tanc poate fi fa losit oriunde! > Don't think that a tank can be used anywhere!
Oricine poate vedea ca du~manul > Anybody can see that the enemy
va pierde razboiul. IS losing the war.
Oricine poate transporta aceste cartu~e. > Anybody can carry these cartridges.
29
Orice bombardier cu reaqie poate distruge > Any jet bomber can destroy
aceIe ,inte. those targets.
Ei au decolat pentru a ataca fabrici de muni~ie, > They took off to aUclck ammUnItIon factones.
Doua avioane ale flotei militare, au disparut > Two naval aIrcraft \\ ere mlssmg
dupa lupta aeriana. aftcr the ~m battle.
Care dintre navele lor este cea mai vulnerabila? > Willch of thell ships is the most vulnerable'?
S-a tras ~i asupra avioanelor civile. > Also CIvIlian planes were fired at.
Acum nu trebuie sa-i cautam. > We needn't look for them now.
Nu sunt cunoscute inca toate faptele legate > All the j~ll'(.; about that \\'ar ale not
de acel razboi. yet kncJ\\ Jl
S-au facut pu,ine gre~eli tactice. > A fe\\ tactIcal mIstakes were made.
Nu-i lasa vorbeasca despre anne! > Let them not taik about wcapons'
S-au construit multe avioane In anii ~aptezeci. > In the 70s (Sl'\ cntles) a'lot oLmcraft \H're btult.
Te intereseaza aceste masuri? > Are you lI1terestcd 111 these meaSlil es'.)
30
RECAPITULAREA LECTIEI
•
32
Did you hear last night's news? - Ai auzit ve~tile din seara trecuta?
anything - orice
Anybody can tell you that. - Oricine iti poate spune asta.
You can put that chair anywhere. - Poti pune oriunde scaunul acela.
31
TEMA PENTRU ACASA 32
4. Intreaba pe oricine!
C. Alegeti raspunsul corect dintre cele trei variante ~i completati propozitiile urmatoare:
a. Anybody
b. None
c. Anything
a. two days
b. two day's
c. two days'
c. last weeks'
32
VOCABULARUL LECTIILOR
, 31 SI
, 32
to be afraid of > [tu bi: afreld av] - a se teme de, a avea frica de
to bring down > [tu brin(g) daunJ - a dobori (un avion etc.)
33
complaint > [kampleint] - nemultumire, plfmgere,
reclamatie
34
navy > [neivl] - flota maritima, marina militara
to take off > [tll telk of] - a decola, a-~i lua zborul
35