DISCIPLINA: AUDIT FINANCIAR

Raspunsuri grile

181. Auditul statutar este activitatea realizata de cenzori potrivit

dispozitiilor legale, pe baza mandatului acceptat si confirmat de AGA,
are la baza Legea Societatilor Comerciale nr. 31/1990 si are ca scop:
- sa supravegheze gestiunea societatilor comerciale
- sa realizeze verificari si interventii cand situatia o impune
- sa verifice casa
- sa contribuie la desfasurarea inventarierii
- sa verifice bilantul contabil

182. Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind

executarea lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea
informatiei contabile cuprinse in situatii financiare.

183. Caracteristicile unei misiuni de compilare sunt:

- integritatea
- obiectivitatea
- competenta profesionala si atentia cuvenita
- confidentialitatea
- conduita profesionala
- standardele tehnice

184. Misiunile de audit speciale cuprind:

- revizuirile
- misiunile de compilare
- angajamentele privind procedurile agreate

185. Raportul asupra conformitatii cu acordurile contractuale trebuie

sa specifice daca, in opinia auditorului, entitatea s-a conformat cu
prevederile particulare ale acordului, cum ar fi:
- plata dobanzilor
- mentinerea indicatorilor financiari la nivel prestabilit
- restrictionarea platii dividendelor

186. Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine

detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii
trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor sis a previna cititorul
ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si
rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele
mai recente situatii financiare auditate ale entitatii.

1
187. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate
trebuie sa include urmatoarele elemente de baza:
a) Titlu
b) Destinatar
c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile
financiare sintetizate
d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare
prezentate pe larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport
e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile
financiare sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate
din care acestea deriva
f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor
condensate impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu
raportul de audit asupra lor
g) Data raportului
h) Adresa auditorului
i) Semnatura auditorului

188. Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare trebuie sa

cuprinda o declaratie care indica baza contabilitatii in conformitate cu
care componenta este prezentata.
Opinia trebuie sa exprime daca acea componenta este intocmita, sub
toate aspectele semnificative, in concordanta cu baza identificata a
contabilitatii.

189. Intr-un angajament de examinare a informatiilor financiare

prognozate, auditorul trebuie sa obtina suficiente probe adecvate ca:
a) ipotezele conducerii pentru cea mai buna estimare pe care se
bazeaza informatiile financiare prognozate nu sunt nerezonabile, si in
cazul ipotezelor teoretice, astfel de ipoteze sunt consecvente cu scopul
informatiilor;
b) informatiile financiare prognozate sunt corect intocmite pe baza
ipotezelor;
c) informatiile financiare prognozate sunt corect prezentate si toate
ipotezele semnificative sunt prezentate in mod adecvat, incluzand si o
indicatie clara daca sunt ipoteze pentru cea mai buna estimare sau
ipoteze teoretice;
d) informatiile financiare prognozate sunt intocmite pe o baza
consecventa cu situatiile financiare istorice, utilizand principii contabile
adecvate.

190. Previziunea reprezinta informatiile financiare intocmite pe baza

ipotezelor privind evenimentele viitoare pe care conteaza conducerea,

2
ca si pe masurile care vor fi luate la data la care informatiile sunt
intocmite (ipoteze pentru realizarea celei mai bune estimari).

191. Obiectivul unei misiuni de revizuire este acela de a permite unui

auditor sa stabileasca daca, pe baza procedurilor care nu asigura toate
probele necesare unui angajament de audit, a luat cunostinta de ceva
care sa-l determine pe acesta sa creada ca situatiile financiare nu sunt
intocmite, in toate privintele semnificative, in conformitate cu un cadru
general de raportare financiara identificat.
Principii generale ale misiunii de examen limitat (revizuire):
1. Auditorul trebuie sa satisfaca “Codul privind conduita etica si
profesionala in domeniul auditului financiar”
2. Auditorul trebuie sa efectueze o revizuire in conformitate cu acest
standard
3. Auditorul trebuie sa planifice si sa efectueze revizuirea cu o
atitudine de scepticism profesional, recunoscand ca pot exista
circumstante care sa aiba drept rezultat situatii financiare in mod
semnificativ eronate
4. In scopul exprimarii unei certificari negative in raportul de revizuire,
auditorul trebuie sa obtina probe adecvate suficiente, in primul rand,
prin investigatii si proceduri analitice pentru a putea sa traga concluzii

192. Procedurile pentru realizarea misiunii de revizuire (examen

limitat) a situatiilor financiare vor include:
- obtinerea unei intelegeri a activitatilor entitatii si a sectorului in care
aceasta opereaza;
- investigatii privind principiile de contabilitate si practicile entitatii;
- investigatii privind procedurile entitatii in legatura cu inregistrarea,
clasificarea, sintetizarea tranzactiilor, acumularea de informatii pentru
prezentarea lor in situatiile financiare si intocmirea acestora;
- investigatii privind toate asertiunile semnificative din situatiile
financiare;
- procedurile analitice proiectate pentru a identifica relatiile si
elementele individuale care par neobisnuite:
- compararea situatiilor financiare cu situatiile din perioadele
anterioare;
- compararea situatiilor financiare cu rezultatele anticipate si
pozitia financiara;
- studiul relatiilor dintre elementele situatiilor financiare care se
asteapta sa fie in conformitate cu un model previzionat bazat pe
experienta entitatii.

193. Raportul de revizuire trebuie sa mentioneze ca in timpul misiunii

nimic nu a atras atentia auditorului pentru a-l determina sa creada ca

3
situatiile financiare nu ofera o imagine fidela. Daca anumite aspecte
atrag atentia auditorului, sa le descrie mentionand ca deterioreaza
imaginea fidela in conformitate cu cadrul general de raportare
financiara identificat.

194. Raportul privind angajamentul de compilare trebuie sa contina

urmatoarele:
a) Titlu;
b) Destinatar;
c) O declaratie ca angajamentul s-a efectuat in concordanta cu
standardul international de contabilitate aplicabil angajamentelor de
compilare;
d) Atunci cand este relevanta, o declaratie conform careia contabilul
nu este independent de entitate;
e) Identificarea informatiilor financiare cu notificarea ca acestea se
bazeaza pe informatiile furnizate de conducere;
f) O declaratie conform careia conducerea este responsabila de
informatiile financiare compilate de contabil;
g) O declaratie ca nu a fost efectuat un audit si nici o revizuire, si ca,
in consecinta, nu este exprimata nici o asigurare asupra informatiilor
financiare;
h) Atunci cand este necesar, un paragraf care sa atraga atentia asupra
prezentarii abaterilor semnificative de la cadrul general de raportare
financiara identificat;
i) Data raportului
j) Adresa contabilului
k) Semnatura contabilului

195. Codul privind conduita etica si profesionala pentru auditorii

financiari constituie baza pe care sa fie fundamentate normele de etica
(codul de etica, reguli detaliate, indrumari, standarde de desfasurare a
activitatii) pentru auditorii financiari. Este un model pe care sa se
bazeze, la nivel national, instructiunile in domeniul conduitei etice si
profesionale.

196. In scopul atingerii obiectivelor profesiunii, auditorii financiari

trebuie sa respecte un numar de principii fundamentale:
- Integritate;
- Obiectivitate;
- Competenta profesionala si atentia cuvenita;
- Confidentialitate;
- Conduita profesionala;
- Standardele tehnice.

4
197. Integritatea – implica onestitate, sinceritate si desfasurare
corecta a activitatii. Principiul onestitatii impune auditorilor financiari
obligatia de a fi corecti, onesti din punct de vedere intelectual si
neimplicati in conflicte de interese.
Obiectivitatea in analiza si decizie poate fi afectata de factori ce
trebuiesc evitati:
- exercitarea de presiuni asupra auditorilor financiari;
- relatiile care ar putea permite aparitia de prejudicii sau
influentarea din partea altor persoane;
- cadouri de orice natura primite sau oferite.

198. Principiul competentei profesionale in audit se poate diviza in

doua etape:
1. Atingerea competentei profesionale – pregatire si examinari
sustinute in legatura cu subiectele profesionale relevante.
2. Pastrarea competentei profesionale – impune o cunoastere
permanenta a ultimelor evolutii in domeniul profesiunii de auditor
financiar, hotararile luate la nivel national si international in domeniul
contabilitatii, auditului si alte reglementari.

199. Rezolvare

Auditorul trebuie sa respecte confidentialitatea asupra informatiilor cu care

opereaza si sa nu le divulge decat cand exista o datorie legala sau profesionala
insa cu aprobarea prealabila a beneficiarului raportului de audit.

200. Rezolvare

Principul independentei defineste exercitarea madatului de catre auditori care nu

au raporturi judiciare de munca sau civile si nici un alt fel de interes material
direct sau indirect cu beneficiarul raportului de audit.

201. Rezolvare

1. legaturile financiare cu clientii sau afacerile acestora

2. functii pe care auditorii le au sau le-au avut in cadrul societatii auditate
3. alte servicii aduse clientilor
4. litigii in desfasurare sau in curs de desfasurare

202. Rezolvare

5
Auditorul nu poate avea interese directe sau indirecte cu clientii sau sa detina un
interes financiar in asociere cu un client sau cu salariatii clientului.

203. Rezolvare

Amenintare la adresa independentei apare atunci cand unul dintre membrii

societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului
si din acea poztie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului
de asigurare al angajamentului fata de client.

204. Rezolvare

O cauza a reuntarii la propriile convingeri poate fi cand societatea sau un

membru al ei promoveaza situatia sau opinia unui client pana la punctul in care
obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa.

205. Rezolvare

Una din cauzele amenintarii independentei o reprezinta manifestarile de

familiarism care au loc atunci cand in virtutea unor relatii stranse cu un client, cu
cei care gestioneaza patromoniul sau cu angajatii acestuia, societatea de profil
sau un membru ala acesteia devine prea intelegator fata de interesele clientului.

206. Rezolvare

O alta amenintare la adresa independentei sunt actiunile de intimidare care au

loc atunci cand un membru al societatii de audit poate fi impedicat sa actioneze
obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau
percepute, de la persoane care gestioneaza patrimoniul sau de la angajtii
clientului.

207. Rezolvare
Masuri de protejare a independentei prin norme legale:
- cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesul la profesie
- cerinte de formare continua
- standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare
- control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale
prestate de societatea de expertiza contabila sau audit
- legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a
profesionstilor contabili

208. Rezolvare
Masuri de protejare prin clauze contractuale:

6
 - aprobarea sau ratificarea de catre AGA a clientului, anumirii societatii
prestatoare de servicii profesionale, atunci cand alte persoane
imputernicite au semnat contractul
- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului imputerniciti a lua decizii
manageriale
- stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare
financiara corecta
- procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a
angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor
- structura conducerii corporative a clientului printre care si comitetul de
audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si
situatiilor financiare si legatura cu societatea care presteaza serviciile
pentru client

209. Rezolvare
Masuri interne ale societatii pentru protejarea independentei:
- importanta independentei acordata de conducerea societatii si modalitatea
de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit,
servicii conexe pentru satisfacerea interesului public
- proceduri si politici de implementare si monitorizare a controlului calitatii
nivelului de asigurare al angajamentului contractat cu clientul
- politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la
adresa independentei, identioficarea masurilor de protejare, evaluarea
imprtantei acestora si aplicarea masurilor pentru eliminarea sau reducerea
amenintarilor
- politici interne si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau
relatiilor dintre societate si clientii serviciilor prestate
- politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor
societatii de la un singur client
- un mecanism disciplinar pentru a asigura conformarea cu politicile si
procedurile stabilite

211. Rezolvare

Codul etic national cuprinde 3 parti:

1. Partea A aplicabila tuturor profesionistilor contabili mai putin cand s-a
specificat ceva contrar
2. Partea B aplicabila numai liber profesionistilor contabili
3. Partea C aplicabila profesionistilor contabili angajati.

212. Rezolvare

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:

7
 - sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze
rationamentul profesional referitor la probleme contabile si de etica
- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor
- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau
despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine
- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod
profesionist astfel inacat sa fie inteleasa in contextul ei

213. Rezolvare

Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei kisiuni de consultanta

fiscala sunt:
- sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca
acesta sa fie efectuata cu competenta
- sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate
de serviciile si consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea
opiniei
- sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform
informatiilor primite
- sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile
referitoare la consecinta materiala, date clientului
- cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului
anterior, sau neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l
sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri
pentru corecatrea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in
legatura cu acea declaratie.

215. Rezolvare

Exemplele arata cum trebuie sa fie aplicate masurile de protejare de catre

societate pentru a satisface cerintele de independenta fata de clientii de audit
sau de non audit.
Societatea nu trebuie sa aiba nici o participare financiara directa sau indirecta la
capitalul propriu al clientului.
Furnizeaza ghidul conceptual pentru protejarea independentei.

216. Rezolvare

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni

privind:

- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de

audit in general

8
 - proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit
individual

Obiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:

- cerintele profesioanle
- aptitudini si competente
- repartizare – actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de
instruire tehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date
- delegare – indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel
incat sa se asigure rezonabilitatea activitatii desfasurate
- consultare – consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara
firemei cu persoane competente
- acceptarea si pastrarea clientilor – evaluarea potentialilor clienti si
verificarea celor existentei
- monitorizare – se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si
eficacitatea operationala a politicilor si procedurilor de control al calitatii

217. Rezolvare

Forma de audit trebuie sa implementeze politicile si procedurile controlului

calitatiimenite sa asigure ca toate procesele de audit sunt desfasurate in
conformitate cu standardele ori cu practicile nationale relevante
Natura, durata si intinderea procedurilor de audit depind de un numar de factori:
- dimensiunea si natura activitatii
- raspandirea sa geografica
- organizarea sa si considerente adecvate referitoare la cost/ beneficiu

218. Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit

Firma de audit trebuie să implementeze politicile şi procedurile de
control al calităţii menite să asigure că toate procesele de audit sunt
desfăşurate în conformitate cu standardele ori cu practicile naţionale
relevante.
Obiectivele politicilor de control al calităţii ce urmează a fi adoptate de
o firmă de audit vor încorpora în mod obişnuit următoarele:
(a)Cerinţele profesionale1
(b)Aptitudini şi competenţe
(c)Repartizare
(d)Delegare
(e)Consultare

1
Se referă la “Codul de etică pentru contabilii profesioanişti” emis de Federaţia Internaţioanlă a Contabililor şi la cerinţa ca auditorii
să le urmărească în Standardul 200 “Obiective şi principii generale care guvernează un angajament de audit al situaţiilor financiare”.

9
 (f) Acceptarea şi păstrarea clienţilor
(g) Monitorizare
Politicile şi procedurile generale ale firmei de control al calităţii trebuie
comunicate personalului său într-o manieră care oferă o certificare
rezonabilă a faptului că politicile şi procedurilesunt înţelese şi aplicate.

219. Rolul si importanta dosarului exercitiului.

D EX. Trebuie sa contina toate informatiile relevante pentru perioada
finanicara pentru care se face auditul. Informatiile cuprinse in dosar
depind de circumstantele fiecarui angajament si contin elemente
relevante.
Auditorul trebuie să înregistreze în documentele de lucru informaţii
referitoare la planificarea activităţii de audit, la natura, durata şi
întinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei
activităţi şi la concluziile care se trag din probele de audit obţinute.

220. Rolul si importanta dosarului permanent

Dosarul perm. Contine documente si tabele cu semnificatie
permanenta asupra activitatii unitatii auditate.

221 structura dosarului exercitiului

222. structura dosarului permanent

Continutul DP trebuie sa fie standardizat si sa includa informatii despre
client(informatii general, detaii despre activitate, organigrama, conturi
bancare si persoane cu drept de semnatura, administratori si personal
relevant, parti afiliate), detalii despre angajament (scrisoare de
angajament, numirea auditorilor, scrisoare de la auditorul precedent,
autorizari), informatii si contracte sau acte cerute de lege (copie dupa
actul constitutiv al soc., acte aditionale, extrase dupa procesele
verbale ale AGA, CA copii dupa contracte de imprumut, de leasing,
copii dupa evaluari de terenuri si cladiri in proprietatea firmei,
deconturi asupra impozitului pe profit, detalii privind capitalul subscris
si varsat etc.), informatii despre sistemul contabil (prezentarea
registrelor si a evidentelor, sinteza sistemului contabil, prezentarea
sist. Informatic, politici contabile semnificative, etc.).

223. elementele de baza ale RA intr-o misiune de audit statutar sunt:

(a) titlul;
(b) destinatarul;
(c)paragraful de deschidere sau introductiv
(i) identificarea situaţiilor financiare auditate;

10
 (ii) o declaraţie privind responsabilitatea conducerii entităţii,
precum şi responsabilitatea auditorului.
(d) Paragraful referitor la sfera angajamentului (în care se
prezintă natura unui audit)
(i) o referire la ISA sau la standardele ori practicile naţionale de
audit relevante;
(ii) o prezentare a raportului de audit efectuat;
(e) paragraful referitor la opinie, ce conţine2
(i) O trimitere la cadrul general de raportare financiară utilizat
pentru întocmirea situaţiilor financiare (inclusiv identificarea
ţării de origine3 a cadrului de raportare financiare atunci când
cadrul utilizat nu este reprezentat de Standardele
Internaţionale de Contabilitate); şi
(ii) O exprimare a opiniei asupra situaţiilor financiare;
(f) data raportului;
(g) adresa auditorului; şi
(h) semnătura auditorului.

224. O opinie contrară trebuie exprimată atunci când efectul unui

dezacord este atât de semnificativ şi de profund pentru situaţiile
financiare, încât auditorul concluzionează că nu este oportună
exprimarea unei opinii cu rezerve în scopul prezentării naturii
incomplete sau denaturate a situaţiilor financiare (de exemplu
dezacordul asupra unor politici contabile).
Mod de prezentare:
(Paragraf(paragrafe) în care se discuta dezacordul)
În opinia noastră, datorită efectelor aspectelor discutate în
paragraful(paragrafele) precedent(e), situaţiile financiare nu prezintă o
imagine fidelă (sau „nu prezintă cu fidelitate”) a poziţiei financiare a
societăţii la 31 decembrie 19X1, a rezultatelor din exploatare şi a
fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la data respectivă, în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau [titlul
cadrului de raportare financiară, cu trimitere ţara de origine]) (şi nu
sunt în conformitate cu…).”

225. RA trebuie datat deoarece aceasta informează cititorul că

auditorul a analizat efectul asupra situaţiilor financiare şi asupra
raportului privind evenimentele şi tranzacţiile cunoscute de auditor
care s-au produs până la acea dată. Deoarece responsabilitatea
auditorului este de a întocmi rapoarte asupra situaţiilor financiare

2
Paragraful 5(e) reflectă textul revizuit şi intră în vigoare pentru angajamentele de audit al situaţiilor financiare aferente perioadelor ce
se încheie la sau după data de 30 septembrie 2002. Paragraful iniţial 5(e) este indicat mai jos:
(e) Paragraful referitor la opinie care conţine exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare
3
În unele circumstanţe mai poate fi necesar să se facă trimitere la o anumită jurisdicţie din ţara de origine, pentru a identifica în mod
clar cadrul de raportare financiară utilizat.

11
întocmite şi prezentate de către conducere, auditorul nu trebuie să
dateze raportul înainte de data la care situaţiile financiare sunt
semnate sau aprobate de către conducere.

226. Imposibilitatea exprimarii unei opinii apare atunci cand efectul

posibil al limitării sferei este atât de semnificativ şi cuprinzător, încât
auditorul nu a putut să obţină suficiente probe de audit
corespunzătoare şi, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra
situaţiilor financiare.
Prezentare:
Conform celor prezentate în nota X la situaţiile financiare (se
descrie cazul particula pentru care nu se poate exprima opinia).
În opinia noastră, cu excepţia efectului asupra situaţiilor
financiare al problemei la care s-a făcut referire în paragrafele
anterioare, situaţiile financiare conferă o imagine reală a
societăţii la 31 decembrie 20X1 şi rezultatele din exploatare,
precum şi fluxurile de numerar pentru anul încheiat, în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate (sau
[titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ţara de origine]) (şi
sunt în conformitate cu…).
227. Opinia cu rezerve trebuie exprimată atunci când auditorul ajunge
la concluzia că nu poate fi exprimată o opinie fără rezerve, dar că
efectul oricărui dezacord cu conducerea sau limitarea sferei nu este
atât de semnificativ şi de profund, încât să necesite o opinie contrară
sau declararea imposibilităţii de a exprima o opinie (ex: limitare a
sferei activitatii auditorului)
Prezentare:
(exemplu pentru opinie cu rezerve)Nu am urmărit inventarierea
faptica a stocurilor fizice, aşa cum se prezintă la data de 31
decembrie 20X1, deoarece această dată a fost anterioară
perioadei în care noi am fost iniţial angajaţi ca auditori ai
societăţii. Datorită naturii evidenţelor societăţii, nu am fost
convinşi de corectitudinea stocurilor cantitative folosind alte
proceduri de audit.
În opinia noastră, cu excepţia efectelor unor ajustări, care
poate s-ar fi constatat necesare dacă ne-am fi putut convinge de
corectitudinea cantităţilor de stocuri fizice, situaţiile financiare
conferă o imagine fidelă…

228. O opinie fără rezerve trebuie exprimată, atunci când auditorul

ajunge la concluzia că situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă
(sau prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative), în
concordanţă cu cadrul general de raportare financiară stabilit. O opinie
fără rezerve indică, de asemenea, în mod implicit, că orice modificări

12
ce apar în principiile contabile sau în metodele de aplicare a acestora,
precum şi efectele respectivelor modificări au fost determinate şi
prezentate corespunzător în situaţiile financiare.
Prezentare:
În opinia noastră, situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă
(sau “prezintă cu fidelitate, sub toate aspectele semnificative”)
poziţia financiară a societăţii la 31 decembrie 20X1 şi rezultatele
din exploatare, precum şi fluxurile de numerar pentru anul
încheiat, în conformitate cu Standardele Internaţionale de
Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la
ţara de origine]) (şi sunt în conformitate cu..).

229. Opinia fara rezerve dar cu paragraf de observatii (rapoarte

modificate) evidentiaza un aspect ce afectează situaţiile financiare şi
care este inclus într-o notă la situaţiile financiare, care dezbate
problema mai pe larg. Adăugarea unui astfel de paragraf de
evidenţiere a aspectelor nu afectează opinia auditorului. Este de
preferat ca paragraful să fie inclus după paragraful referitor la opinie
şi, de regulă, va face referire la faptul că opinia auditorului nu este o
opinie cu rezerve în această privinţă. Pot aparea paragrafe de
modificare a RA in cazul afectarii continuitatii activitatii sau în cazul în
care există o incertitudine semnificativă (alta decât o problemă de
continuitate a activităţii), a cărei rezoluţie depinde de evenimente
viitoare şi care poate afecta situaţiile financiare.
Prezentare:
În opinia noastră… (restul cuvintelor sunt aceleaşi cu cele
ilustrate în paragraful referitor la opinie, paragraful 28 de mai
sus).
“Fără a ne exprima rezerve în opinia noastră, atragem atenţia
asupra Notei X din situaţiile financiare. Compania este dată în
judecată fiind acuzată de încălcarea unor drepturi de licenţă,
cerându-se plata redevenţelor şi pagube punitive. Compania a
întreprins o acţiune de întâmpinare şi au avut loc audieri
preliminare, fiind în desfăşurare procese în cazul ambelor
acţiuni. În prezent, nu pot fi determinate rezultatele, iar în
situaţiile financiare nu s-au constituit provizioane pentru nici una
din obligaţiile ce pot rezulta.”
230 Paragraful opiniei:
Tipuri de opinie: - opinie fara rezerve (opinie fara rezerve, opinie fara
rezerve dar cu paragraf de observatii)
- opinie cu rezerve;
- imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia contrara.

13
231. Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit
Sfera angajamentului de audit” se referă la capacitatea auditorului de
a desfăşura procedurile de audit cerute în mod necesar de
circumstanţe. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a
faptului că auditul a fost desfăşurat în conformitate cu standardele sau
practicile stabilite. Dacă nu este prevăzut altfel, se presupune că
standardele sau practicile de audit urmate sunt cele în vigoare în ţara
indicată la adresa auditorului.
Deasemenea Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că
auditul a fost planificat şi desfăşurat pentru a se obţine o certificare
rezonabilă cu privire la situaţiile financiare, şi anume că acestea nu
conţin denaturări semnificative.
Raportul auditorului trebuie să releve faptul că auditul include:
(a) examinarea, pe bază de teste, a probelor care susţin
sumele din situaţiile financiare şi alte informaţii prezentate;
(b) evaluarea principiilor contabile folosite la întocmirea
situaţiilor financiare;
(c) evaluarea estimărilor semnificative făcute de către
conducere la întocmirea situaţiilor financiare; şi
(d) evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.
Raportul trebuie să includă o declaraţie a auditorului cu privire la faptul
că auditul conferă o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei.

232. Paragraful introductiv

In paragraful introductiv Raportul de audit trebuie să identifice
situaţiile financiare ale entităţii, care au fost auditate, inclusiv data şi
perioada acoperită de situaţiile financiare.Raportul trebuie să includă o
declaraţie asupra faptului că situaţiile financiare constituie
responsabilitatea conducerii entităţii2, precum şi o declaraţie privind
faptul că responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie
asupra situaţiilor financiare pe baza auditului. Trebuie sa se specifice
faptul ca: Situaţiile financiare constituie declaraţii ale conducerii,
Întocmirea unor astfel de situaţii impune din partea conducerii
efectuarea estimărilor şi raţionamentelor contabile semnificative,
precum şi determinarea principiilor şi metodelor contabile
corespunzătoare utilizate în pregătirea situaţiilor financiare si În
contrast, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situaţii
financiare, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.
233. Situatii care conduc la formarea altei opinii decat cea fara rezerve
Limitarea sferei angajamentului de audit. Atunci când există o
limitare a sferei activităţii auditorului ce necesită exprimarea unei
opinii cu rezerve sau declararea imposibilităţii de exprimare a unei
2
Nivelul corespunzător al conducerii responsabile pentru situaţiile financiare variază în concordanţă cu prevederile sistemului legal
din fiecare ţară.

14
 opinii, raportul auditorului trebuie să prezinte limitarea şi să indice
posibilele ajustări ale situaţiilor financiare ce ar fi putut fi
determinate ca fiind necesare dacă respectiva limitare nu ar fi
existat.
Dezacordul cu conducerea Auditorul poate să nu fie de acord cu
conducerea cu privire la aspecte cum ar fi acceptabilitatea politicilor
contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea
prezentării informaţiilor în situaţiile financiare. În cazul în care
aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situaţiile financiare,
auditorul trebuie să exprime o opinie cu rezerve sau o opinie
contrară

234. Cazuri de dezacord cu conducerea soc.

Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte
cum ar fi acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de
aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informaţiilor în situaţiile
financiare. Cazuri:
Dezacordul asupra politicilor contabile – Metodă contabilă
necorespunzătoare – Opinie cu rezerve
Dezacordul asupra politicilor contabile – prezentare a informaţiilor
necorespunzătoare – Opinie cu rezerve
Dezacordul asupra Politicilor Contabile – Prezentare a Informaţiilor
Necorespunzătoare – Opinie Contrară

235. Continutul RA:

Raportul de audit trebuie să conţină o exprimare clară, în scris, a
opiniei asupra situaţiilor financiare considerate în ansamblu.

254. Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei
unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare
auditorului, si anume numai existenta bunului respectiv. Aceasta tehnica se
foloseste de obicei la controlul stocurilor.
Ca tehnica de colectare a elementelor probante, aceasta metoda este, de
regula, utilizata pentru ca auditorul sa inteleaga mai bine cum este organizata
si efectuata o anumita procedura a auditului intern sau un anumit tip de control
din cadrul procedurii respective.
Observarea fizica in cadrul organizarii, efectuarii si valorificarii rezultatului
inventarierii patrimoniului este singura tehnica ce il poate asigura pe auditor ca
procedurile de inventariere au fost respectate.

255. Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit

numar sau a unor parti dintr-o multime, aplicarea la aceasta a tehnicilor de
obtinere a elementelor probante si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra
esantionului la intreaga masa sau multime.

15
 Etape:
- alegerea tehnicilor;
- determinarea taliei esantionului;
- selectionarea esantionului;
- studiul esantionului;
- evaluarea rezultatelor;
- concluziile esantionului.

256. Elementele probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute

de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia;
aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care
stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte
surse.
Elementele probante au rolul de a-i permite auditorului sa-si faca o opinie
cu privire la situatiile financiare (conturile anuale).
Ele trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a
putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste
(adecvate).

257. Pentru a imprima etapei de control al conturilor un caracter organizat,

pentru prevenirea suprapunerilor si a repetarilor inutile intre etapele auditului,
pentru evitarea omisiunilor se intocmeste „Programul de control (al conturilor)”.
Programul de control contine urmatoarele rubrici:
- lista controalelor de efectuat;
- intinderea esantionului;
- indicarea datei;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme intalnite.
Pentru stabilirea programului de control auditorul va utiliza planul de
misiune si foaia de sinteza a aprecierii controlului intern. Programele de control
pot fi:
- programe minimale, atunci cand, in urma aprecierii controlului intern,
se ajunge la concluzia ca exista un grad rezonabil de asigurare ca
inregistrarile contabile sunt fiabile;
- programe extinse, atunci cand se ajunge la concluzia ca auditul nu se
poate spijini pe controlul intern din întreprindere.

258. Continutul unui raport asupra controlului intern:

- nota de introducere si sinteza – permite conducerii intreprinderii sa
cunoasca concluziile la care a ajuns auditorul;
- sumarul raportului – recapitulare a diferitelor titluri si puncte care vor
fi prezentate in ultima parte a raportului sau se face o reluare rapida a
tuturor punctelor slabe;

16
 - detaliile raportului – (prezentarea punctelor slabe in ordinea
importantei; consecinte si incidente asupra situatiilor financiare; sfaturi
si masuri pentru ameliorarea situatiilor).

259. Testele de conformitate au rolul de a stabili daca exista proceduri, pentru

fiecare domeniu semnificativ al societatii, referitoare la culegerea informatiilor,
intocmirea registrelor, prelucrarea datelor, inregistrarea operatiunilor in
contabilitatea sintetica si analitica, in ordine cronologica si sistematica.

260. Testele de permanenta urmaresc daca procedurile sunt aplicate intr-o

maniera permanenta fara defectiuni. Aceste teste trebuie sa fie suficient de
mari pentru a oferi certitudini asupra modului de functionare a sistemului.

261. Continutul si etapele controlului intern:

Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate
semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se
sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si
informatiilor, pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta
etapa sunt concentrate asupra a trei intrebari:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv
realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicate?
- in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control
intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar –
contabile corecte?
Etape:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; teste de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.

262. Continutul planului de misiune:

- prezentarea intreprinderii;
- informatii contabile;
- definirea misiunii;
- sisteme si domenii semnificative;
- orientarea programului de lucru;
- echipa si bugetul;
- planificarea.
Rolul planului de misiune: planul de audit este un instrument de lucru
care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele

17
necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si relatii de stabilit, bugetul de
timp si costurile angajate.

263. Profesionistul contabil obtine in etapa de orientare si planificare a

auditului informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de
risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita orientarea
si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu
vor servi realizarii obiectivelor misiunii de audit.
Faze:
- delimitarea caracteristicilor proprii ale intreprinderii;
- identificarea: domeniilor si sistemelor semnificative; riscrurilor
auditului si importantei lor relative.

264. Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse in atentia

tuturor participantilor la misiunea de audit care permit controlul bunei executii a
lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Poate, de asemenea, sa detalieze
obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru
fiecare procedura de audit folosita.

265. Fazele si etapele executarii unei misiuni de audit de baza sunt:

1. Faza initiala;
- acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
- orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
- - aprecierea controlului intern;
- controlul conturilor;
- examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
- evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
- utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
- alte lucrari;
- raportul de audit;
- documentarea lucrarilor de audit.

266. Acceptarea mandatului. Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit

auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de
acceptare a misiunii, si se refera la:
- cunoasterea globala a intreprinderii;
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.

18
 Contractarea lucrarilor de audit. Normele legale romanesti prevad
obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de
contracte de prestari servicii. ISA 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa
convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care vor fi
consemnati intr-o „Scrisoare de misiune de audit” sau in orice alt tip de
contract adecvat.

267. Scrisoarea de misiune reprezinta formalizarea termenilor si conditiilor de

realizarea a misiunii de audit conveniti intre auditor si client.
Continut:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii;
- intinderea lucrarilor de audit;
- forma oricariu raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele
misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document.

268. Prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit sunt:

- partile contractante;
- obiectul contractului;
- durata prestarii serviciilor;
- descrierea auditului financiar si rapoarte;
- utilizarea raportului de audit financiar;
- tariful prestatorului si plata acestuia;
- obligatiile partilor;
- limitarea raspunderii prestatorului;
- raspunderea beneficiarului;
- limitari ale auditului financiar;
- drepturi de proprietate intelectuala;
- confidentialitatea;
- prelungirea contractului;
- modificarea contractului;
- incetarea contractului;
- forta majora;
- comunicarea pe suport electronic;
- legea contractului; arbitrajul;
- dispozitii finale.

269. Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in

conditiile OG nr. 65/1994 si are competenta profesionala de a verifica si de a
aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico – financiare
si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a
verifica legalitatea bilantului contabil si a contului de profit si pierderi.

19
270. In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii
de norme de referinta: norme contabile si norme de audit.

271. Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite

de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii
sale.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului
va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa
defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai
potrivite tehnici.

Intrebarea nr. 272

R: Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli

constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii
contabile si validarea sociala a situatiilor financiare (rapoarte
financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).
Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si
spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

Intrebarea nr. 273

informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor

eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate
pe baza situatiilor financiare.

R: Pragul de semnificatie: “ depinde de marimea elementului sau a

erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii
eronate. Pragul de semnificatie ofera mai degraba o limita, decat sa
reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie
sa o aiba pentru a fi utila”.
Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel
incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile
eronate semnificative.
Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci
cand:
 se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit,
si
 se evalueaza efectele informatiilor eronate.

20
Intrebarea nr. 274

Eroarea estimata prin extrapolare directa

Intrebarea nr. 275

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care

auditorul este dispus sa o accepte si totusi sa ajunga la concluzia ca
rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul
trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii
tolerabile.

Intrebarea nr. 276

Def: Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de

audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.
Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de
control si riscul de nedetectare.
Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul
considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu
evaluarea riscului inerent), pentru a determina riscul de nedetectare
adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru
a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul
unor astfel de asertiuni.

Intrebarea nr. 277

Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul

unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi
semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata
cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau
corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control
intern.

Intrebarea nr. 278

21
Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o
categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca
sunt luate in considerare in mod individual, fie cumulate cu erori din
alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un
sistem de control intern.

Intrebarea nr. 279

Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de

control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un
sold sau categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificativa.

Intrebarea nr. 280

Un factor important care permite auditorilor sa aprecieze amploarea

riscurilor il constituie “importanta relativa” care se defineste in raport
cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care
figureaza in informatia financiara ( inclusive o omisiune), care, tinand
seama de circustantele spetei, ar avea drept consecinta influentarea
rationamentului sau deciziei unei persoane care se sprijina pe aceasta
informatie.

Intrebarea nr. 281

Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei

informatii, in vederea exprimarii unei opinii responsabile si
independente, prin raportarea la un criteriu de calitate.

Intrebarea nr. 282

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist

contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei
entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a
rezultatelor obtinute de aceasta.

22
Intrebarea nr. 283

Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si

exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toare
aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat
de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va
folosi formula “ofera o imagine fidela” sau “ prezinta in mod corect sub
toate aspectele semnificative”, aceste expresii fiind echivalente.

Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist

contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei
entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii
fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a
rezultatelor obtinute de aceasta.

Intrebarea nr. 284

Auditul contractual reprezinta relatia contractuala privind executarea

lucrarilor specifice de audit cu privire la atestarea informatiei contabile
cuprinsa in situatiile financiare.
Aceasta activitate are ca obiective:
 certificarea unor elemente din bilant;
 certificarea unor situatii financiare destinate tertilor;
 evaluarea privind achizitiile sau restructurarile de intreprinderi;
 proiecte financiare, planuri, nugete, date sau informatii care
necesita confirmarea credibilitatii acestora;
 auditul bilantului contabil.

Auditul contractual este realizat de experti contabili si contabili

autorizati cu studii economice superioare.

Intrebarea nr. 285

Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000

+410.000.000 +83.000.000
+ 3.500.000 +14.744.000

23
 +29.900.000 + 23.920.000
= 655.064.000 lei

21X = % 655.064.000
404 500.000.000
446 155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli

sunt inregistrate in contabilitate atunci cand au loc.

Intrebarea nr. 286

Conform metodei FIFO ( primul intrat – primul iesit) bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie al primei intrari. Pe masura
epuizarii lotului, stocurile iesite se evalueaza la cost de achizitie al
lotului urmator in ordine cronologica.

Valoare stoc la 31 decembrie = 100 unitati x 10.000 lei/unit + 500

unitati x 12.000 lei/unit.
= 1.000.000 + 6.000.000 = 7.000.000 lei

Intrebarea nr. 287

Pe hartie

Intrebarea nr. 288

Diferente intre auditul extern si auditul intern:

Auditul intern Auditul extern

Statutul entitate independenta prestator de servicii
auditorului juridic independent din punct
de vedere juridic
Beneficiarii conducerea conducerea, actionarii,
auditului bancile, autoritatile de
stat, partenerii

24
Obiectivele aprecierea controlului certificarea regularitatii,
auditului asupra activitatii sinceritatii si a imaginii
intreprinderii si fidele a conturilor,
formularea de rezultatelor si situatiilor
recomandari pentru financiare
imbunatatirea acestuia
Domeniul de toate functiile functiile intreprinderii
aplicare intreprinderii, in toate care participa la
dimensiunile si determinarea
aspectele lor rezultatului
Prevenirea fraudei orice tip de frauda care orice frauda care are
implica intreprinderea, sau se presupune ca ar
sub aspect patrimonial putea avea influenta
sau al oricarui alt asupra rezultatelor
aspect
Independenta independenta independenta
auditorilor profesionala, juridica si profesionala, juridica si
statutara statutara
Periodicitatea permanent, conform intermitent, in
auditarilor unui plan anual momente propice
certificarii conturilor

Intrebarea nr. 289

Principalele lucrari de efectuat cand se examineaza conturile de

imobilizari corporale:

1. Obtinerea de informatii cu privire la costurile imobilizarilor, cu

amortizarea cumulata si cu valorile nete ramase.
2. Obtinerea informatiilor cu privire la intrarile de imobilizari
corporale in cursul exercitiului auditat. Verificarea fizica a
imobilizarilor corporale. Se verifica imobilizarile semnificative
care au fost achizitionate in numele societatii si daca valorile lor
de intrare au fost in mod corect inregistrate in contabiliate.
3. Verificarea documentelor de proprietate.
4. Verificarea iesirilor de imobilizari (in vederea stabilirii corecte a
datoriei constituita de TVA a societatii si orice alte solduri cu
bugetul de stat). Calcularea corecta a profitului sau piederii la

25
 instrainarea imobilizarilor poate avea un efect semnificativ
asupra profitului sau pierderii raportate pe intreaga activitate.
5. Verificarea valorii amortizarilor si a deprecierilor activelor.
6. Verificarea informatiilor privind reevaluarile imobilizarilor.
Reevaluarea este permisa in conformitate cu regulile contabile
alternative conform legislatiei in vigoare.
7. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital. O revizuire
dupa data bilantului poate evidentia efectele angajamentelor
semnificative contractate inainte de sfarsitul anului.
8. Daca au fost primite subventii guvernamentale pentru imobilizari
corporale, tratmentul contabil si al subventiilor guvernamentale
trebuie sa fie in conformitate cu IAS 20 “ Contabilizarea
subventiilor guvernamentale si prezentarea informatiilor legate
de asistenta guvernamentala”.
9. Veficarea capitalizarii propriei activitati. Daca o societate produce
imobilizari corporale pentru propria utilizare, aceste active
trebuie incluse in situatiile financiare, la cost.
290. Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de
imobilizari financiare

1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor

financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a
provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul
exercitiului financiar auditat.
2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata.
3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de
verificare.
4. Obtineti o lista a plasamentelor si asigurati-va ca sunt corect
clasificate in filiale, firme
asociate, asocieri in participatie, alte active fixe sau curente.
5. Verificati costul activelor noi si al celor cedate cu documentele
justificative aferente si
asigurati-va ca variatiile importante au fost autorizate.
6. Verificarea intrarilor de investitii financiare.
7. Verificarea iesirilor de investitii financiare.
8. Verificarea intrarilor si iesirilor de creante imobilizate.
9. Confirmati soldurile conturilor de credite intragrup si asigurati-
va ca sunt corect prezentate.
10. Asigurati-va ca veniturile din plasamente sunt inregistrate in
contabilitate pe o baza adecvata si consecventa.Verificati
cheltuielile provenite din investitii.
11.Asigurati-va ca profitul/pierderea din cedari este calculat(a)
corect. De asemenea procedati la verificarea tratamentului fiscal
fata de pierderea neta.

26
 12.Obtineti confirmari de la tertii ce detin certificate de proprietate,
amanunte privind conditiile contractuale ale asocierii in
participatie.
13.Verificati fizic un esantion din certificatele detinute de entitatea
auditata.

291.Prezentati 10 lucrrai de efectuat cand examinati conturile de

stocuri

1.Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung

aferente exercitiului curent si anterior.
2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand
adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele
neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre
contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea
lor este in concordanta cu standardele contabile relevante.
4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor,
precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat
cu cele din exercitiul anterior.
5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.
6. Selectati un esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare
si verificati existenta stocurilor respective, apoi procedati invers.
7. Identificati stocurile tertilor detinute de societate.
8. Obtineti detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte
locatii.
9.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor stocurilor finale.
10.Comparati constatarile testelor de numarare a stocurilor realizate
in cursul participarii la inventariere cu fisele de inventar finale.
11.Pentru un esantion de stocuri verificati cantitatile din fisele de
inventar finale cu cele din din fisele preliminare si obtineti explicatii
pentru modificari.

300. Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea.

Auditul intern reprezintă activitatea de examinare obiectivă a

ansamblului activităţilor entităţii în scopul furnizării unei evaluări
independente a managementului riscului, controlului şi proceselor de
conducere a acestuia.

301. Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

27
 a) verificarea conformităţii activităţilor din entitatea auditată cu
politicile, programele şi managementul acestuia, în conformitate cu
prevederile legale;
b) evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor
financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea
unităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii entităţii;
c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaţiilor financiare
şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din
entitate:
d) protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi
identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice
fel.

302. Care sunt cele 4 categorii de audit intern in functie de natura?

Auditul de conformitate (de regularitate)

Se refera la demersul simplu si traditional al auditorului de a verifica
buna aplicare a regulilor, procedurilor, atributiilor, organigramelor.
Auditorul va lucra pe baza unui sistem de referinta (“ceea ce ar trebui
sa fie”) si semnaleaza autoritatii responsabile dezechilibrele, operatiile
care nu s-au efectuat, interpretarile eronate ale dispozitiilor. In urma
unei analize a cauzelor si consecintelor, auditorul elaboreaza
recomandari pentru aplicarea pe viitor a regulilor.
Auditul de eficacitate (de performanta)
Sistemul de referinta la care se raporteaza activitatea auditata este
rezultat al aprecierii auditorului intern, care se bazeaza pe
rationamente privind cea mai eficienta, mai productiva, mai sigura
solutie posibila.
Auditorul intern este cu atat mai eficient cu cat profesionalismul,
cunosterea intreprinderii, priceperea sa in functia auditata sunt mai
importante, schitandu-se astfel modul de impartire a sarcinilor in
cadrul compartimentului: auditorilor mai noi le revin ca sarcina
auditurile de conformitate, iar celor mai experimentati cele de
performanta.
Auditul de sistem
Auditul de sistem este un audit de management si de strategie.
Auditul intern trebuie sa solicite responsabililor sectoarelor auditate o
expunere a politicilor care guverneaza activitatea respectiva, pentru a
se asigura ca exista o astfel de politica si pentru a determina in ce
masura aceasta, atunci cand exista, corespunde obiectivelor de
ansamblu ale intreprinderii.

28
Auditul de strategie este conceput ca o confruntare a tuturor politicilor
si strategiilor intreprinderii cu mediul in care aceasta se afla, pentru a
verifica coerenta globala

DE FACUT 303, 304, 305

29
30