Nistor Cosmin

Anul 2, Grupa 3
Autori:

Criterii Metoda: Conversaţia

Definirea/prezent
area metodei Este metoda cu un rol preponderent în practica didactică a studierii limbii în
şcoală, şi aceasta datorită faptului că înlesneşte antrenarea elevilor în
cercetarea faptelor de limbă, în descoperirea regulilor, le cultivă gândirea
logică, posibilităţile de exprimare, încrederea în capacităţile proprii,
priceperea de a folosi dialogul în vederea unei comunicări vii şi clare.

Etape/ principii de
aplicare 1. Dispunerea mobilierului - scaunele sunt așezate în semicerc cu fața către
cadrul didactic;

2. Constituirea grupurilor de participanți:

→ echipe de câte două persoane (cu colegul/ colega din dreapta);

Se foloseşte în cele două forme prevăzute de pedagogie:

euristică(socratică) şi catihetică.

Forma euristică contribuie la căutarea adevărului prin efortul unit al

celor doi factori ai relaţiei profesor-elevi. Întrebările se adresează judecăţii
elevilor, stimulându-le şi orientându-le gândirea şi se folosesc, dominant, în
lecţiile de învăţare de noi cunoştinţe şi în lecţiile de formare de priceperi şi
deprinderi.

Forma catihetică urmăreşte constatarea însuşirii de către elevi a unor

cunoştinţe acumulate anterior, adresându-se deci preponderent memoriei şi
se utilizează mai ales în patea iniţială a lecţiilor, în momentul activizării
ideilor-ancoră, sau în partea finală a lor, când se realizează feed-back-ul sau
retenţia cunoştinţelor dobândite pe parcursul studierii unei teme.

-1-
Nistor Cosmin
Anul 2, Grupa 3

Condiții de
realizare (pt.  să se ridice, obligatoriu, de la fapte la noţiuni, definiţii şi reguli generale,
profesor, elev, ceea ce presupune ca elevii să fie puşi să observe, să compare, să

context) descopere ceea ce e comun şi ceea ce diferenţiază faptele, să formuleze

concluzii şi să le ilustreze, în fine, prin exemple noi;

 să solicite puterea de argumentare a răspunsurilor, deci gândirea;

 să nu se formuleze întrebări şi să se pună la întâmplare, ci să se

urmărească logica demersului cognitiv.

Exemplificarea
metodei (un Iată, spre exemplu, care ar putea fi întrebările care pot induce diferența
exemplu de bună între tipurile de personaje (personaje pozitive sau personaje negative):
practică) → Care sunt personajele poveștii citite?

→ Care personaj din povestea citită are caracteristicile unui personaj

pozitiv?

→ Dar care personaj din povestea are caracteristicile unui personaj

negativ?

→ Care este personajul vostru preferat? De ce?

→ Cum vi se pare acțiunea din povestea citită?

→ A-ți schimba ceva în povestea citită? Argumentați.

-2-
Nistor Cosmin
Anul 2, Grupa 3

Avantaje
→formarea și consolidarea deprinderii de ascultare activă;

→formarea și dezvoltarea capacității reflective;

→dezvoltare gândirii critice și creative;

→dezvoltarea competențelor de relaționare;

→dezvoltarea competențelor de comunicare;

→participarea activă, implicarea tuturor elevilor în relizarea sarcinilorde

învățare;

→consolidarea încrederii în propriile forțe;

→permite transmiterea unui volum mare de cunostinte într-un timp scurt

Limite
→Întrebări prefabricate/ neoriginale;

→Timp insuficient pentru formularea răspunsurilor;

→Formularea de întrebări echivoce;

→Cadrul didactic nu trebuie să răspundă în locul elevilor sau să repete fără

rost răspunsurile acestora, să reformuleze întrebarea în cazul în care nu obţine
răspunsul scontat;

→poate conduce la plictiseala și oboseala auditoriului;

Un alt criteriu de
analiză propus de
student

-3-