Probleme pentru atestarea I la disciplina ”Tolerante și control dimensional”

Probleme ce țin de calculul Toleranțelor

Problema 1
H7
Cunoscînd abaterile dimensiunilor de asamblare a pieselor, care formează ajustajul 90 cu abaterile
p6
limită ES=+0,035 mm, es=+0,059 mm; ei=+0,037 mm. Să se determine abaterile limită ale arborelui şi ale
P7
alezajului pentru ajustajul 90 .
h6

Problema 2
D9
Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru ajustajul 40 și indicați abaterile fundamentale pentru
h8
alezaj și arbore.

Problema 3
Calculați abaterea inferioară a arborelui, care cu alezajul unitar de aceeași precizie formează un ajustaj cu
jocurile limită Jmin=38 m și Jmax=80 m.

Problema 4
Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru două ajustaje cu strîngere formate în sistemul arbore unitar
la care alezajele să fie de precizie diferită, însă să aibă aceeași abatere fundamentală. Indicați pe scheme
strîngerile limită, strîngerea medie. Scrieți formulele de calcul pentru strîngerile limită, strîngerea medie și
toleranța ajustajului.

Problema 5
Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui și jocul mediu egal cu 17 m de calculat valoarea jocului maxim.

Problema 6
Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru două ajustaje cu joc formate în sistemul alezaj unitar la care
arborii să fie de precizie diferită, însă să aibă aceeași abatere fundamentală. Indicați pe scheme jocurile
limită, jocul mediu. Scrieți formulele de calcul pentru jocurile limită, jocul medie și toleranța ajustajului.

Problema 7
De calculat abaterea inferioară a alezajului, care ar asigura un ajustaj cu jocurile Jmax=0,12 mm și Jmin=0,07 mm,
dacă se știe, că alezajul nu trebuie să depășească limita de 60,04 mm, iar toleranța arborelui Td=0,025 mm.

Problema 8
Prezentați schema cîmpurilor de toleranțe pentru ajustajul format în sistemul arbore unitar din piese de
aceeași precizie, la care toleranța arborelui este egală cu Td=46 m, iar jocul minim este de Jmin=30 m.
Calculați jocul maxim.

Problema 9
G6
Reprezentați grafic cîmpurile de toleranțe pentru ajustajul 30 și indicați parametrii acestui ajustaj. Dați
h5
o caracteristică pentru ajustaj și prezentați formulele de calcul a parametrilor ajustajului.

Problema 10
Indicați un ajustaj la care jocul minim să fie egal cu zero.

Problema 11
Cu ce este egală abaterea superioară a alezajului pentru un ajustaj cu joc, format în sistemul alezaj unitar,
dacă se știe că piesele au aceiași precizie, iar valorile jocurilor sunt Jmin=36 m și Jmax=144 m.

1
Problema 12
Din variantele propuse alegeț-o pe cea corectă care să corespundă abaterilor f7 și f9.

a) b) c) d) e)

Problema 13
Indicați treptele de precizie utilizate pentru dimensiunile libere (dimensiuni ce nu formează ajustaje).

Problema 14
Explicați principiul preferințialității utilizat la proiectare pentru alegerea dimensiunilor nominale.

Problema 15
Prezentați schema cîmpurilor de toleranță pentru alezajele 20 D9 și 20 D10. Explicați ce este comun și
ce diferă la aceste alezaje.

Problema 16
Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui cu toleranța ajustajului de 34 m, de determinat abaterea superioară a alezajului.

Problema 17
Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui cu toleranța ajustajului de 34 m, de determinat valoarea jocului mediu.

Problema 18
Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui cu toleranța ajustajului de 34 m, de determinat valoarea jocului maxim.

Problema 19
Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui cu toleranța ajustajului de 34 m, de determinat abaterea inferioară a arborelui.

Problema 20
Dați exemple de ajustaje cu joc, cu strîngere și intermediare, formate în sistemul alezaj unitar. Explicați
diferite cazuri de formare a ajustajelor și dați exemple de notare pe desene.

Problema 21
Pentru ajustajul format din piese unitare la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui și jocul mediu egal cu 17 m, de calculat toleranța ajustajului.

Problema 22
Pentru ajustajul format din piese unitare, la care alezajul este cu o treaptă de precizie mai joasă decît precizia
arborelui și jocul mediu egal cu 17 m, de determinat toleranța arborelui.

Problema 23
Scrieți cîmpurile de toleranțe pentru doi arbori la care abaterile fundamentale să fie aceleași. Faceți același
lucru pentru două alezaje. Notați cîmpurile de toleranță pe desene.

Problema 24
Dați exemple de ajustaje cu joc, cu strîngere, și intermediare, formate în sistemul arbore unitar. Explicați
diferite cazuri de formare a ajustajelor și dați exemple de notare pe desene.

2
Problema 25
Determinați abaterea superioară a alezajului
30F7, dacă vă este prezentată poziția cîmpurilor
H7
de toleranță pentru ajustajul 30 .
f6

Problema 26
Prezentați schemele cîmpurilor de toleranțe pentru arborii 20d6 și 20d7. Explicați ce este comun și ce
diferă la acești arbori.

Probleme ce țin de Abaterile de forma si poziție

Problema 27
Prezentați exemple de notare pe desene a toleranței de la coaxialitate, care depinde de valorile efective ale
dimensiunii considerate. Explicaţi acest caz și scrieți formula de calcul a toleranței dependente.

Problema 28
Dați exemple de notare pe desene a bătăii frontale și a bătăii frontale totale. Explicaţi aceste abateri de
poziție.

Problema 29
Prezentați exemple de notare pe desene a bătăii radiale și a bătăii radiale totale. Explicaţi acești parametri.

Problema 30
Prezentați exemple de notare pe desene a bătăi radiale și bătăi frontale totale. Explicaţi acești parametri.

Problema 31
Dați exemple de notare pe desene a toleranței de la perpendicularitate. Explicaţi această abatere de poziție.

Problema 32
Dați exemple de notare pe desene a toleranței de la paralelism. Explicaţi această abatere de poziție.

Problema 33
Prezentați exemple de notare a toleranței de la coaxialitate, care depinde de valorile efective ale
dimensiunilor suprafețelor considerată și de referință. Explicaţi cazul și scrieți formula de calcul a toleranței
dependente.

Problema 34
Dați exemple de notare a toleranței de la rectilinitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 35
Dați exemple de notare a toleranței de la cilindricitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 36
Dați exemple de notare a toleranței abaterii profilului longitudinal. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 37
Dați exemple de notare a toleranței de la circularitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 38
Prezentați un exemplu de notare pe desene a toleranței de la coaxialitate, care depinde de valorile efective ale
dimensiunii suprafeței de referință. Explicați acest caz și scrieți formula de calcul a toleranței dependente.
3
Problema 39
Explicaţi cazurile de notare pe desene.

a) b)

Problema 40
Explicaţi cazurile de înscriere a simbolurilor T și T/2.

Problema 41
Explicaţi cazurile de înscriere a simbolurilor  și R.

a) b)

Problema 42
Explicaţi cazul de notare a abaterii de poziție.

Problema 43
Explicaţi cazurile de notare a abaterilor de formă.

a) b)

Problema 44
Explicaţi cazurile de notare a abaterilor de formă și poziție.

a) b)

4
Problema 45 Problema 46
Explicaţi cazul de notare a abaterii de poziție. Explicaţi cazul de notare a abaterii de poziție.

Problema 47
Explicaţi cazurile de notare a abaterile de poziție:

a) b)

Problema 48
Dați exemple de notare pe desene a toleranței la planitate. Explicaţi această abatere de formă.

Problema 49
Explicaţi cazurile de notare a abaterilor de poziție prezentate.

Problema 50
Desenaţi două piese şi indicaţi abaterile de formă:
 abaterea de la rectilinitate;
 abaterea de la planitate;
Explicaţi cazurile.

Problema 51
Desenaţi două piese şi indicaţi abaterile de poziție:
 abaterea de la paralelism;
 abaterea de la perpendicularitate.
Explicaţi cazurile.

Problema 52
Desenaţi cîteva piese şi indicaţi abaterile de formă:
 abaterea de la circularitate;
 abaterea profilului longitudinal;
 abaterea de la cilindricitate.
Explicaţi cazurile.

5
 Probleme ce țin de Rugozitatea suprafețelor

Problema 53
Desenați o piesă şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care să aibă procentajul lungimii portante de 40% la
nivelul de secţionare p=60% din Rmax. Explicaţi acest parametru.

Problema 54
Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care să aibă înălțimea medie a neregularităților în 10
puncte egală cu 20 m. Explicaţi acest parametru.

Problema 55
Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei obținute după o operație de prelucrare cu scoaterea
așchiilor, cu abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 1,25 m. Explicaţi cazul.

Problema 56
Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care are pasul mediu pe linia medie de 0,032 mm, și
abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 2,5 m. Explicaţi cazul.

Problema 57
Explicaţi cazurile de notare a rugozității suprafețelor pentru piesele prezentate.

a) b) c)

Problema 58
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafețe rugozitatea care are înălțimea medie a neregularităților în 10
puncte egală cu 12,5 m și procentajul lungimii portante de 30% la nivelul de secţionare p=40% din
înălțimea maximă a neregularităților. Explicaţi cazul.

Problema 59
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea care are pasul pe vîrfuri egal cu 0,014 mm.
Explicaţi acest parametru.

Problema 60
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea care are înălțimea neregularităților în 10 puncte
în limitele de la 10 la 20 m. Explicaţi acest parametru.

Problema 61
Desenați o piesă cu o suprafață obținută prin netezire şi indicaţi pe ea rugozitatea care are abaterea medie
aritmetică a neregularităților în limitele 1,25 și 2,5 m. Explicaţi cazul.

Problema 62
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea care are abaterea medie aritmetică a profilului de
2,5 m pe lungimea de bază de 2,5 m ce nu corespunde lungimii de bază prevăzută de standard. Explicaţi cazul.

Problema 63
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea cu pasul mediu pe vîrfuri egală cu 0,6320% mm.
Explicaţi acest parametru.

Problema 64
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea cu valoarea minimă a înălțimii medii a
neregularităților în 10 puncte egală cu 50 m. Explicaţi cazul.

6
Problema 65
Desenați o piesă şi indicaţi abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 1,25 m pe una din suprafețe ce se
va obține prin rectificare – operație prevăzută de constructor. Explicaţi cazul.

Problema 66
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe rugozitatea cu orientare paralelă a neregularităților și pasul
mediu pe linia medie de 0,063 mm. Explicaţi cazul.

Problema 67
Desenați o piesă şi indicaţi pe una din suprafeţe înălțimea medie a neregularităților în zece puncte, exprimată
cu valoarea nominală 20 m și limitele, care variază cu 10%.

Problema 68

Explicaţi cazurile de utilizare a simbolurilor la notarea pe desene a rugozității

suprafețelor.

Problema 69
Desenați un arbore care pe suprafața cilindrică șă aibă pasul neregularităților pe linia medie de la 0,040 pînă
la 0,063 mm, abaterea medie aritmetică a profilului egală cu 0,1 m și procentajul lungimii portante de 40
10% la nivelul de secționare p= 50% din Rmax.

Problema 70
Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei cilindrice obținute după o operație de prelucrare cu
scoaterea așchiilor, și limitată de valoarea minimă a abaterii medii aritmetice a profilului egală cu 3,2 m.

Problema 71
Explicați cazul de notare a rugozității suprafeței arborelui prezentat mai jos.

Problema 72
Prezentați un exemplu de notare a rugozității, apreciată cu parametrul Ra. Explicați acest parametru.

Problema 73
Explicați parametrul Rz al rugozității. Desenați o profilogramă și scrieți formulele de calcul. Dați exemple de
notare pe desene.

Problema 74
Explicați parametrul Ra al rugozității. Desenați o profilogramă și scrieți formulele de calcul. Dați exemple de
notare pe desene.

Problema 75
Prezentați un exemplu de notare a rugozității, apreciată cu pasul mediu pe vîrfuri. Explicaţi acest parametru.

Problema 76
Prezentați un exemplu de notare a rugozității, apreciată cu pasul mediu pe linia medie. Explicaţi acest
parametru.

Problema 77
Explicați parametrii Sm și S al rugozității. Desenați profilul și scrieți formulele de calcul. Dați exemple de
notare pe desene.

Problema 78
Desenați un arbore şi indicaţi rugozitatea suprafeţei care să aibă procentajul lungimii portante de 30% la
nivelul de secţionare p=40% din Rmax. Explicaţi cazul.
7