Vă voi spune câte ceva despre prelegerea mea de la TEDxHouston.

M-am trezit a doua zi dimineaţă

după ce am ținut prelegerea cu cea mai mare mahureală de vulnerabilitate din viaţa mea. Şi de fapt
n-am ieșit din casă timp de trei zile.

00:30Prima oară când am ieșit a fost să iau masa cu o prietenă. Şi când am ajuns ea era deja la
masă. M-am aşezat şi ea a zis, "Doamne, arăţi ca naiba." "Mersi, mă simt -- nu funcţionez." Şi a
întrebat, "Ce se întâmplă?" Am zis, "Tocmai am spus în faţa a 500 de oameni că am devenit
cercetător pentru a evita vulnerabilitatea. Şi când a reieșit că a fi vulnerabil, conform informaţiilor
mele, este absolut esenţial pentru o viaţă trăită din plin, am spus acestor 500 de oameni că am avut
o cădere nervoasă. Am avut un slide care spunea Cădere Nervoasă. În ce moment am crezut că
asta-i o idee bună?" (Râsete)

01:17A zis, "Am văzut prelegerea ta live. Nu erai tu însăţi. A fost puţin diferit de ceea ce faci de
obicei. Dar a fost grozav." Şi am zis, "Iată ce se poate întâmpla. YouTube, vor pune chestia asta pe
Youtube. Şi va fi vorba de 600, 700 de oameni." (Râsete) A zis, "Cred că este prea târziu."

01:42Am zis, "Să te întreb ceva." A zis, "Da." Am zis, "Îţi aminteşti când eram la facultate tare
sălbatice şi cam prostuțe?" A zis, "Da." Am zis, "Ţii minte când lăsam câte un mesaj trăznit pe
robotul fostului prieten?Apoi trebuia să intrăm pe ascuns în camera lui şi să ştergem
caseta?" (Râsete) Şi ea: "Oh... nu." (Râsete)Deci singurul lucru la care m-am putut gândi în acel
moment: "Da, nici eu. Nici eu..."

02:16Şi mă gândeam, "Brené, ce faci? Ce faci? De ce ai deschis subiectul ăsta? Ţi-ai pierdut
minţile? Surorile tale ar fi perfecte pentru asta." Aşa că m-am uitat la ea şi ea a zis, "Chiar vei
încerca să intri pe ascuns să furi înregistrarea înainte s-o pună pe YouTube?" Şi am zis, "Îmi cam
trece prin cap puțin." (Râsete) A zis, "Eşti cel mai rău model de vulnerabilitate care a existat
vreodată." (Râsete) Apoi m-am uitat la ea şi am spus ceva care atunci a părut puţin dramatic, dar s-
a dovedit mai mult profetic decât dramatic. Am spus,"Dacă 500 vor deveni 1000 sau 2000, viaţa mea
s-a terminat." (Râsete) N-aveam niciun plan de rezervă pentru 4 milioane.

03:12(Râsete)

03:16Iar viaţa mea într-adevăr s-a sfârşit când s-a întâmplat. Poate cel mai dificil aspect în sfârşirea
vieţii melea fost că am învăţat o lecție grea despre mine, mai precis, pe cât de frustrată eram că nu
puteam să-mi transmit munca lumii întregi, era o parte din mine care se străduia din răsputeri să mă
ţină nevăzută,stând chiar sub radar. Dar vreau să vă spun ce am învăţat.
03:46Sunt două lucruri pe care le-am învăţat în ultimul an. Primul: vulnerabilitatea nu e slăbiciune. Și
acest mite foarte periculos. Să vă întreb sincer -- şi vă avertizez, sunt terapeut, deci pot aştepta mai
mult ca voi în discomfort -- deci dacă puteți ridica mâna, ar fi grozav. Câţi dintre voi, când vă gândiţi
să faceţi ceva vulnerabil ori să spuneţi ceva vulnerabil, gândiţi, "Vulnerabilitatea e slăbiciune. Asta-i
slăbiciune!" Câţi gândiţi că vulnerabilitatea şi slăbiciunea sunt sinonime? Majoritatea. Acum să vă
întreb: Săptămâna asta la TED, câţi dintre voi, când aţi văzut vulnerabilitate aici pe scenă, aţi gândit
că e adevărat curaj?Vulnerabilitatea nu e slăbiciune. Eu definesc vulnerabilitatea ca risc
emoţional, expunere, incertitudine.Hrăneşte vieţile noastre de zi cu zi. Am ajuns la convingerea --
acesta e al 12-lea an în această cercetare -- că vulnerabilitatea e cel mai precis instrument de
măsură al curajului -- să fii vulnerabil, să te laşi văzut,să fii sincer.

05:09Un lucru ciudat care s-a întâmplat după izbucnirea de la TED, e că am primit tot felul de oferte
de a vorbi prin ţară -- de la şcoli şi şedinţe cu părinţii până la companii din topul Fortune 500. Multe
apeluri sunau ceva de genul: "Hei, Dr. Brown. Ne-a plăcut prezentarea dvs. la TED. Am dori să
veniţi la noi să vorbiţi.Dar am aprecia dacă n-aţi menţiona vulnerabilitatea sau
ruşinea." (Râsete) Despre ce aţi dori să vorbesc?Sunt trei mari răspunsuri. Asta vine, să fiu sinceră,
din sectorul de afaceri: inovaţie, creativitate şi schimbare. Aşadar permiteţi-mi să spun în mod
oficial, vulnerabilitatea e locul de naştere al inovaţiei, creativităţii şi al schimbării. (Aplauze) A crea
înseamnă a face ceva care n-a mai existat înainte. Nimic nu-i mai vulnerabil decât
asta. Adaptabilitatea la schimbare e toată legată de vulnerabilitate.

06:21În al doilea rând, pe lângă înţelegerea deplină a relaţiei dintre vulnerabilitate şi curaj, al doilea
lucru pe care l-am învăţat e acesta: Trebuie să vorbim despre ruşine. Şi voi fi foarte sinceră cu
voi. Când am devenit "cercetător în vulnerabilitate" şi a devenit central datorită prelegerii TED -- nu
glumesc.

06:48Vă voi da un exemplu. Acum trei luni eram într-un magazin de articole sportive cumpărând
ochelari și apărători de protecţie şi tot ce cumpără părinţii la magazinul de articole sportive. De la
vreo 30 de metri, aud: "Vulnerabilitate TED! Vulnerabilitate TED!" (Râsete) Sunt a 5-a generație de
texani. Motto-ul familiei noastre e: "Fii gata de atac." Nu sunt un cercetător înăscut de
vulnerabilitate. Şi mă gândeam, Ține-o tot-nainte, e în spate. (Râsete) Şi apoi aud, "Vulnerabilitate
TED!" Mă întorc şi zic, "Bună." Era chiar lângă mine şi a zis, "Eşti cercetătoarea care a avut căderea
nervoasă." (Râsete) În acel moment părinţii îşi trageau copiii lângă ei, se uitau într-o parte. Eram așa
epuizată în acel moment al vieţii mele, mă uit la ea şi îi spun, "A fost o revelaţie spirituală a naibii."

08:00(Râsete)

08:02(Aplauze)
08:04Se uită la mine şi face aşa, "Ştiu." Şi zice, "Ți-am văzut prezentarea TED la clubul de
lectură. Apoi ţi-am citit cartea şi ne-am redenumit "Gagicile Căderii Nervoase." Şi zice, "Sloganul
nostru este: "Ne dezintegrăm şi ne simţim fantastic." (Râsete) Vă puteţi imagina cum mă simt într-un
consiliu profesoral.

08:36Când am devenint Vulnerabilitate TED, ca personaj de acțiune -- ca Ninja Barbie, numai că

sunt Vulnerabilitate TED -- m-am gândit, voi lăsa ruşinea în urmă, pentru că am petrecut şase ani
studiind ruşinea înainte de-a începe să scriu şi să vorbesc despre vulnerabilitate. Şi m-am gândit, în
sfârşit, pentru că ruşinea e un subiect oribil, nimeni nu vrea să vorbească despre ea. E cea mai
bună cale de a-i face pe oameni să tacă în avion. "Cu ce te ocupi? "Studiez ruşinea."
"Aha." (Râsete) Şi te văd. (Râsete)

09:13Dar supravieţuind acestui ultim an mi-a amintit de o regulă esenţială -- nu o regulă de

cercetare, ci un imperativ moral din educaţia mea -- trebuie să dansezi cu cel care te-a adus. Şi nu
am învăţat despre vulnerabilitate, curaj, creativitate şi inovaţie studiind vulnerabilitatea. Am învăţat
aceste lucruri studiind ruşinea. Aşadar vreau să vă introduc tema ruşinii. Analiştii Jung numesc
ruşinea mlaştina sufletului. Şi vom intra în ea. Iar scopul nu este să intrăm să construim o casă și să
locuim acolo, ci să ne punem galoşi, să traversăm şi să ne găsim calea. Iată de ce.

10:11Am auzit cel mai convingător apel la conversaţie în această ţară şi chiar global, despre rasism,
nu-i aşa?Da? Am auzit asta. Da? Nu poţi purta conversaţia asta fără ruşine, pentru că nu poţi vorbi
despre rasă fără a vorbi despre privilegiu. Şi când oamenii încep să vorbească despre
privilegiu, devin paralizaţi de ruşine. Am auzit de o soluţie genial de simplă de a nu omorî oameni în
timpul operaţiei, şi anume verificarea unei liste. Nu poţi repara problema asta fără să adresezi
ruşinea, deoarece când îi învaţă pe oameni cum să sutureze, îi învaţă şi cum să-şi peticească
respectul de sine până se simt atotputernici. Şi cei atotputernici nu au nevoie de liste.

10:58A trebuit să notez numele acestui prezentator TED ca să n-o dau în bară. Myshkin
Ingawale, sper că m-am descurcat. (Aplauze) Am văzut ceremonia TED în prima zi aici. El s-a ridicat
şi a explicat cum a ajuns să creeze o tehnologie ce ajută la testarea anemiei pentru că oamenii
mureau inutil. Şi a zis, "Am văzut această nevoie. Şi ştiţi ce am făcut? Am creat-o." Toată lumea a
izbucnit în aplauze şi urale. Iar el a spus, "Și n-a mers. Și am mai făcut-o de 32 de ori, şi apoi a
funcţionat."

11:35Ştiţi care e marele secret despre TED? Abia aştept să spun oamenilor asta. Cred că o fac
chiar acum.(Râsete) E ca o conferinţă a eşecurilor. Serios, chiar este. (Aplauze) Ştiţi de ce-i acest
loc uimitor? Pentru că foarte puţini oameni aici se tem să eşueze. Şi toți care au urcat pe scenă,
după cum am văzut eu, au eşuat. Eu am eşuat teribil de multe ori. Nu cred că lumea înţelege
asta din cauza ruşinii.
12:09Un citat extraordinar m-a salvat în ultimul an, de Theodore Roosevelt. Mulţi îl numesc citatul
"Omul din Arenă". Sună așa: "Nu criticul contează. Nu cel ce stă şi comentează cum cel ce face ar
putea să facă mai bine sau cum se împiedică şi cade. Creditul e atribuit celui din arenă a cărui faţă e
mânjită de praf, sânge şi sudoare. Dar când e în arenă, în cele mai bun caz, câştigă iar în cel mai
rău, pierde, dar când eşuează sau când pierde, o face cu minunat curaj."

12:49Şi asta-i esențial în această conferinţă. Asta-i important în viaţă, să acţionezi cu mult curaj, să
fii în arenă.Când intri în arenă, deschizi ușa, şi gândeşti, "Voi intra şi voi încerca," ruşinea e
vârcolacul care îţi spune, "...Nu. Nu eşti suficient de bun. N-ai terminat niciodată acel master. Soţia
te-a părăsit. Ştiu că tatăl tău nu era de fapt în Luxemburg, era în închisoarea Sing Sing. Ştiu tot ce ţi
s-a întâmplat când erai mic. Ştiu că gândești că nu arăţi destul de bine sau destul de deștept,
talentat sau puternic. Ştiu că tatăl tău nu ţi-a acordat atenţie nici când ai ajuns director." Asta e
ruşinea.

13:31Şi dacă putem s-o liniștim, să intrăm, şi să spunem,"Voi face asta," ne uităm la critic şi pe cine
vedemarătând cu degetul şi râzând, 99% din timp e cine? Noi. Ruşinea are două mari strategii --
"niciodată suficient de bun" şi dacă scapi de asta rămâne "cine te crezi?" Trebuie să înţelegeţi că
ruşinea că nu e vinovăţie. Ruşinea e concentrare pe sine, vinovăţia pe comportament. Ruşinea
spune "Sunt rău."Vinovăţia: "Am făcut ceva rău." Câţi dintre voi, dacă aţi făcut ceva să mă
rănească, aţi fi dispuşi să spuneţi, "Regret, am făcut o greşeală?" Câţi din voi aţi fi dispuşi să spuneţi
asta? Vinovăţia: Îmi pare rău, am greşit. Ruşinea: Îmi pare rău, sunt o greşeală.

14:24E mare diferenţă între ruşine şi vinovăţie. Şi iată ce trebuie să ştiţi. Ruşinea este extrem de
corelată cu dependenţa, depresia, violenţa, agresiunea, intimidarea, suicidul, dereglările de
alimentaţie. Încă ceva ce trebuie să ştiţi. Vinovăţia e invers corelată cu aceste lucruri. Abilitatea de a
compara ceva ce am făcut sau n-am făcut cu ceea ce vrem să fim este incredibil de adaptivă. E
stânjenitoare, dar adaptivă.

14:58Altceva ce trebuie să ştiţi despre ruşine este că e organizată pe genuri. Dacă ruşinea vine
peste mine şi peste Chris, o vom simţi la fel. Toată lumea de aici ştie trecerea călduţă a
ruşinii. Suntem siguri că cei care nu pot simţi ruşinea sunt cei care n-au capacitatea să relaţioneze şi
să fie empatici. Ceea ce înseamnă că, da, am puţină ruşine; dacă nu, sunt sociopat. Eu aş opta
pentru da, ai puţină ruşine.Ruşinea este percepută la fel de bărbaţi şi femei, dar este organizată pe
genuri.

15:32Pentru femei, cel mai bun exemplu pe care vi-l pot da e reclama pentru Enjoli: "Pot să pun
hainele la uscat, să pregătesc gustările, sărut pe toată lumea şi să fiu la servici de la 9 la 5. Pot să
aduc acasă șunca, s-o prăjesc în tigaie şi să nu te las niciodată să uiţi că eşti bărbat." Pentru femei,
ruşinea este să faci totul, să faci totul perfect şi să nu îi laşi niciodată să vadă că transpiri. Nu ştiu cât
parfum a vândut acea reclamă, dar vă garantez, a circulat multe medicamente antidepresive şi anti-
anxietate. (Râsete)Ruşinea pentru femei este această reţea de aşteptări contradictorii şi imposibil de
obţinut în privinţa a ceea ce ar trebui să fim. Este o cămaşă de forţă.

16:22Pentru bărbaţi, ruşinea nu e o grămadă de aşteptări conflictuale, imposibil de obţinut. Ruşinea

este una singură, să nu fii perceput ca ce? Slab. N-am intervievat bărbaţi în primii 4 ani ai studiului
meu. Până când un bărbat s-a uitat la mine după o sesiune de semnat cărţi, şi a zis, "Îmi place ce
aveţi de spus despre ruşine, sunt curios de ce nu aţi vorbit despre bărbaţi." Am zis, "Eu nu studiez
bărbaţi." Şi a zis, "Ce convenabil." (Râsete) Şi am zis, "De ce?" Zice, "Pentru că spuneţi să ne
dezvăluim, să ne spunem povestea, să fim vulnerabili. Dar vedeţi cărţile pe care le-aţi semnat pentru
soţia şi cele trei fiice ale mele?" Am zis, "Da." "Ar prefera să mor pe calul meu alb decât să mă vadă
căzând. Când ne expunem într-o poziţie vulnerabilă suntem bătuţi măr. Şi să nu-mi spuneţi că vine
de la ceilalţi bărbaţi, de la antrenori şi taţi, pentru că femeile din viaţa mea sunt mai dure cu mine
decât oricine altcineva."

17:28Aşa că am început să intervievez bărbaţi şi să pun întrebari. Iată ce am aflat: Arătaţi-mi o

femeie care poate sta cu un bărbat în vulnerabilitate şi frică, şi vă voi arăta o femeie care a făcut o
treabă excepţională. Arătaţi-mi un bărbat care poate sta cu o femeie care s-a săturat, nu mai
rezistă, şi primul lui răspuns nu este, "Am scos vasele din maşina de vase," ci chiar ascultă -- pentru
că doar de asta avem nevoie -- vă voi arăta un bărbat care a realizat mult.

18:02Ruşinea este o epidemie a culturii noastre. Şi ca să ieşim de sub povara ei, să ne regăsim unii
pe alţii,trebuie să înţelegem cum ne afectează şi cum afectează modul în care creştem copiii, modul
în care lucrăm şi cum ne privim unii pe alţii. Foarte rapid, o cercetare făcută de Mahalik la Colegiul
Boston. A întrebat, ce trebuie să facă femeile pentru a se conforma normelor feminine? Cele mai
frecvente răspunsuri din ţară au fost: drăguţă, slabă, modestă şi să folosească toate resursele
pentru aspectul fizic. Când a întrebat despre bărbaţi, ce trebuie să facă bărbaţii în această
ţară pentru a se conforma normelor masculine, răspunsurile erau: să arate mereu control emoţional,
munca e pe primul loc, să urmărească statusul şi violenţa.

18:53Dacă e să ne regăsim unii pe alţii, trebuie să înţelegem empatia, pentru că empatia este
antidotul ruşinii.Dacă pui ruşinea într-o vas Petri, îi trebuie trei lucruri pentru a creşte
exponenţial: izolare, tăcere şi acuzare. Dacă pui aceeaşi cantitate de ruşine într-un vas Petri şi o
stropeşti cu empatie, nu poate supravieţui. Cele mai puternice cuvinte când suntem într-o luptă: şi
eu.

19:18Vă voi lăsa cu acest gând. Dacă e să ne găsim calea şi să ne regăsim unii pe
alţii, vulnerabilitatea va fi această cale. Şi eu ştiu că este seducător să stai în afara arenei, pentru că
am făcut-o toată viaţa, şi mă gândesc, mă voi duce acolo şi voi avea un mare succes când sunt
protejată şi când sunt perfectă. E seducător. Dar adevărul este că nu se întâmplă niciodată. Şi chiar
dacă eşti cât poți de perfect şi cât de protejat posibil când te duci acolo, nu asta vrem să vedem. Noi
vrem ca tu să vii. Vrem să fim cu tine și lângă tine. Şi vrem, pentru noi şi pentru cei pe care-i iubim şi
pentru cei cu care lucrăm să îndrăznească.

20:11Vă mulţumesc foarte mult. Apreciez atenția dvs.

20:14(Aplauze)